Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
3Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
17_Boldureanu_Chirosca

17_Boldureanu_Chirosca

Ratings: (0)|Views: 827|Likes:
www.nationalmuseum.md
www.nationalmuseum.md

More info:

categoriesTypes, Research, History
Published by: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei on Nov 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See More
See less

01/13/2013

 
311
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 1, 2011, 311-324.
TEZAURUL MONETAR MEDIEVALDIN SECOLUL AL XVI-LEA DE LA PARCANI,RAIONUL SOROCA, REPUBLICA MOLDOVA 
1
În vara anului 1989 locuitoarea satului Parcani,raionul Soroca, Vera Moruz a descoperit în tim-pul culesului tutunului un tezaur monetar, care,conform unor martori oculari, ar
fost destul denumeros. Nicolae Bulat, actualul director al Mu-zeului de Istorie
ş
i Etnogra
e din Soroca (atuncicercet
ă
tor
ş
tiin
ţ
i
c la aceea
ş
i institu
ţ
ie), a reu
ş
its
ă
recupereze de la descoperitori 121 de exempla-re, care au intrat în colec
ţ
ia Muzeului men
ţ
ionat.Pieselor recuperate le-a fost efectuat
ă
analiza ar-gintului, la Camera de Stat pentru SupraveghereaMarc
ă
rii din Chi
ş
in
ă
u, iar la Institutul de Arheo-logie din Chi
ş
in
ă
u le-a fost f 
ă
cut
ă
determinareaprealabil
ă
. Aceast
ă
determinare corespunde înlinii generale cu identi
c
ă
rile noastre, mai ales în cazul pieselor pe care apare numele emitentu-lui. Ulterior, în condi
ţ
ii neclare, din patrimoniulMuzeului au disp
ă
rut câteva monede. Astfel, cuocazia cercet
ă
rii respectivului tezaur, autorii aug
ă
sit trei plicuri goale, iar în alte dou
ă
plicuri, înlocul pieselor medievale, au fost depistate dou
ă
 monede ruse
ş
ti de argint de la
ţ
arul Nicolai al II-lea. Conform însemn
ă
rilor din registrul-inventaral muzeului, în plicurile cu pricina ar
trebuit s
ă
 
e un taler de Transilvania de la Sigismund Ba-thory, din anul 1591, un taler al Ducatului de Bri-eg, precum
ş
i trei exemplare de tripli gro
ş
i de laSigismund al III-lea. Cele 116 de monede a
ate înprezent în componen
ţ
a tezaurului au fost emise în perioada 1531/1547-1599 de Sfântul ImperiuGerman de Na
ţ
iune German
ă
, de Provinciile Uni-te
ş
i de Polonia. Din punct de vedere al nomina-lului depozitul este dominat de tripli gro
ş
i – 95exemplare sau 81,89% din valoarea total
ă
, la carese adaug
ă
patru emisiuni de
ş
ase gro
ş
i (3,44%),15 taleri (12,93%)
ş
i dou
ă
piese de 1/4 taler (ort)(1,72%).
1
 Articolul a fost elaborat în cadrul proiectului Groupementde Recherche Européen (GDRE)– Republica Moldova, cusus
ţ
inerea
nanciara a Consiliului Suprem pentru
Ş
tiin
ţ
a
ş
iDezvoltare Tehnologic
ă
al Academiei de
Ş
tiin
ţ
e a Moldovei,Contract de
nan
ţ
are nr. 1 / FA din 1 aprilie 2010.
Cei mai mul
ţ
i taleri din prezentul depozit mone-tar reprezint
ă
emisiuni ale Casei de Habsburg
ş
inum
ă
r
ă
11 exemplare, majoritatea dintre care
-ind emisiuni ale Austriei. Prima pies
ă
din acestlot este un taler emis de arhiducele Ferdinand Ial Austriei (1521-1564), b
ă
tut la Hall între 1531
ş
i1547 (
g. 1). Este al doilea taler de acest fel des-coperit pe teritoriul Republicii Moldova dup
ă
 exemplarul a
at în tezaurul de la Mile
ş
ti, raionulNisporeni (Tezaure 1994, 44, nr. 18)
ş
i reprezint
ă
 o raritate numismatic
ă
pentru acest
ă
regiune. Ur-m
ă
toarele
ş
ase exemplare sunt emisiuni de Tirol,
ă
r
ă
an, b
ă
tute în acela
ş
i atelier, la Hall, de
ullui Ferdinand I, arhiducele Ferdinand al Tirolului(1564-1595), unele dintre ele reprezentând vari-ante la „Catalogul talerilor tirolezi” (Pohl 1973).Talerii de Tirol, care în a doua jum
ă
tate a seco-lului al XVI-lea au inundat Balcanii, au p
ă
trunsmasiv 
ş
i în
Ţă
rile Române. Men
ţ
ion
ă
m doar câ-teva tezaure în care ace
ş
tia au fost atesta
ţ
i: la Ur-ziceni
ş
i Costimbe
ş
ti, jud. Ialomi
ţ
a; Brani
ş
te, jud.Mehedin
ţ
i; Bora, jud. C
ă
l
ă
ra
ş
i; Rast, jud. Dolj;Zimnicea, jud. Teleorman din
Ţ
ara Româneasc
ă
 (
Ş
tirbu, Velter, P
ă
unescu 1990, 165). În tezaure-le provenite din Republica Moldova, ace
ş
tia aufost atesta
ţ
i în acumul
ă
rile de la B
ă
l
ţ
ata (5 ex.)(Tezaure 1994, 34-38, nr. 12)
ş
i B
ă
l
ă
 b
ă
ne
ş
ti (2ex.) (Tezaure 1994, 40-42, nr. 15). Urm
ă
toareletrei emisiuni austriece au fost emise de Boemia în timpul domniei împ
ă
ratului Rudolf al II-lea(1576-1608). Prima dintre ele este un reichsta-ler b
ă
tut în monet
ă
ria de la Praga în anul 1590,pe aversul c
ă
ruia, împ
ă
ratul este reprezentat înpicioare,
ţ
inând în mâini sceptrul
ş
i globul cru-ciger, înso
ţ
it prin p
ă
r
ţ
i de scutul Boemiei
ş
i alUngariei. Pe aversul piesei observ 
ă
m semnul demonetar care reprezint
ă
imaginea dublat
ă
a unei
ori de crin. Floarea de crin este sigla me
ş
terilormonetari, a so
ţ
ilori Sussana
ş
i Lazar von Schreck-enfels. Lazar Erker, original din Annanberg, a ac-tivat în calitate de me
ş
ter monetar la monet
ă
ria
 AnaBoldureanu Adelaida Chiro
ş
caElena Rev enco 
 
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
312de la Praga în perioada 1583-1594. În anul 1586,pentru serviciile oferite statului, a fost ridicat larangul de nobil. Dup
ă
moartea lui, Sussana Erkera activat în calitate de monetar la aceea
ş
i mone-t
ă
rie pân
ă
la 1600. Ulterior, între anii 1610-1614,
ul lor Hans Erker a preluat
ş
tafeta p
ă
rin
ţ
ilor s
ă
i,activând
ş
i el la monet
ă
ria de la Praga (Bibliogra-
cal dictionary 1904, 25).
Ş
i aceast
ă
pies
ă
repre-zint
ă
o raritate pentru Moldova,
ind unica deacest fel descoperit
ă
în Moldova. Celelalte dou
ă
 au fost b
ă
tute în monet
ă
ria de la Kuttenberg, la1591
ş
i 1594. Ultima moned
ă
din acest lot este oemisiune de 1/4 taler de la Rudolf al II-lea, b
ă
tut
ă
  în anul 1589 la Kremnitz. Talerii
ş
i submultipliiacestora, emi
ş
i de Casa de Habsburg în Ungaria,p
ă
trund în
Ţă
rile Române al
ă
turi de cei austrieci,un taler de la acela
ş
i emitent
ind observat prin-tre piesele tezaurului de la B
ă
l
ţ
ata, b
ă
tut la 1595
ş
iel la Kremni
ţ
a (Tezaure 1994, 34-38, nr. 12).O alt
ă
categorie de taleri care p
ă
trunde în
Ţă
rileRomâne îl constituie emisiunile statelor germane.Cel mai bine reprezentate
ş
i mai numeroase din-tre aceste sunt emisiunile Saxoniei, fapt con
rmat
ş
i de piesele saxone din tezaurul prezentat de noi.Cea mai timpurie pies
ă
din aceast
ă
serie este ceade ¼ taler (vierteltaler) sau ort, emis
ă
în comunde Johann-Fridrich linia Ernestin
ă
 
ş
i Morinz(1541-1547) linia Albertin
ă
, b
ă
tut
ă
la 1544. În te-zaurul de B
ă
l
ţ
ata se p
ă
streaz
ă
un taler de la aceia
ş
iemiten
ţ
i b
ă
tut la 1543 (Tezaure 1994, 34-38, nr.12). O singur
ă
pies
ă
de ¼ taler din 1544, dar b
ă
tutdoar în numele lui Johann-Fridrich a fost atestat
ă
 
ş
i în
Ţ
ara Româneasc
ă
 
ş
i anume în tezaurul de laRasa, jud. C
ă
l
ă
ra
ş
i (Velter,
Ş
tirbu 2002, 289). Totdin Saxonia de Sus, de data aceasta din ComitatulMansfeld, linia Vorderort-Friedenburg provine oalt
ă
pies
ă
din tezaurul de la Parcani. Acest talera fost emis sub Peter-Ernst, Johann-Albert, Jo-hann-Hoyger, Bruno
ş
i Hoyger-Christoph (1574-1585) în anul 1582. Acestea reprezint
ă
emisiunimai rar întâlnite în zonele locuite de români,
indpân
ă
acum men
ţ
ionate doar alte dou
ă
: un taleremis la 1572 de c
ă
tre Peter-Ernst, Christoph IIJohann-Hoyger III (1558-1573), atestat
ă
în teza-urul de la Târgovi
ş
te, jud. Dâmbovi
ţ
a,
ş
i cea de-adoua de aceaia
ş
i asociere ca
ş
i în cazul piesei co-municate de noi, dar b
ă
tut
ă
la 1582 în tezaurulde la Zimnicea (Velter,
Ş
tirbu 2002, 287). Ora
ş
ulimperial Lübeck, care s-a a
at sub jurisdic
ţ
ia mo-netar
ă
a Saxoniei de Jos, este reprezentat în teza-urul de la Parcani de un taler emis în anul 1559
ş
i care, spre deosebire de piesele anterioare are,conform dietei monetare de la Augsburg (1556),acvila imperial
ă
reprezentat
ă
pe revers, iar patro-nul ora
ş
ului Sf. Iohann-Baptist – pe aversul lor.Emisiunile acestui ora
ş
sunt destul de bine repre-zentate în descoperirile din Moldova. Men
ţ
ion
ă
matestarea lor în tezaurele de la St
ă
uceni-Boto
ş
ani, jud. Boto
ş
ani, 1590: 1 ex. (Monnaies 2010, 34-43,nr. 7); Arsura, jud. Vaslui, 1573: 1 ex. (Stancu 1996,173); Dimitrovka, r-nul Tatarbunar, reg. Odesa,Ucraina, 1549: 2 ex. (
Нудельман
1988, 128-129);Comrat, r-nul Comrat, 1549: 1 ex. (Tezaure 1994,32-34, nr. 11); Ciuciuleni, r-nul Nisporeni, 1549:1ex. (
Нудельман
1988, 130-131.); Sângerei, r-nulSângerei, 1597: 1 ex. (Tezaure 1994, 38-39, nr. 13)etc.Printre emisiunile statelor germane remarc
ă
m
ş
iun taler de uniune din anul 1580, emis de ora
ş
e-le imperiale Deventer, Campen
ş
i Zwolle. Acesteora
ş
e, situate în provincia Oweryssel, în perioa-da 1538-1586 emit o moned
ă
comun
ă
, iar ulteri-or, dup
ă
o întrerupere de câ
ţ
iva ani,
ecare batemonede în numele propriu (Engel, Serrure 1897,254-255). Activitatea acestora este ilustrat
ă
des-tul de bine de descoperirile provenite din Repu- blica Moldova,
ind observate în cel pu
ţ
in dou
ă
 tezaure. Astfel, în depozitele de la Bolotina (Teza-ure 1994, 30-34, nr. 10)
ş
i B
ă
l
ţ
ata au fost atesta
ţ
italeri de uniune emi
ş
i la 1583
ş
i 1586. Emisiunileseparate ale ora
ş
elor men
ţ
ionate, b
ă
tute în seco-lul urm
ă
tor, sunt
ş
i mai numeroase,
ind obser- vate în componen
ţ
a mai multor tezaure.În continuare prezent
ă
m un
rijksdaalder 
emis înProvinciile Unite, la Westfriesland, b
ă
tut în anul1590. Piesa are pe avers bustul unui
ţă
ran pur-tând bonet
ă
, iar prin p
ă
r
ţ
i milesimul (Delmonte1967, 214, nr. 925). În tezaurul de la Mile
ş
ti afost observat un
gehelmde rijksdaalder 
din anul1598, în câteva tezaure au fost atestate piese deaur, dar majoritatea emisiunilor acestei provinciisunt taleri-lei b
ă
tu
ţ
i în secolul al XVII-lea. Listaemisiunilor cu valoare ridicat
ă
mare o încheie oalt
ă
emisiune a
Ţă
rilor de Jos, de data aceasta un
 Bourgondische rijksdaalder 
de Gueldre, b
ă
tut la1593.Cum am men
ţ
ionat mai sus, monedele polone-ze num
ă
r
ă
99 de exemplare, ceea ce constituie85,34% din num
ă
rul total de monede a
ate actu-almente în colec
ţ
ia muzeului din Soroca. Dintreacestea patru monede reprezint
ă
emisiuni de 6
 
 A. Boldureanu, A. Chiro
ş
ca, E. Revenco,
Tezaurul monetar medieval din secolul al XVI-lea de la Parcani 
313gro
ş
i (4,04%)
ş
i 95 de exemplare (95,95%) suntpiese de 3 gro
ş
i. Din cei 95 de tripli gro
ş
i din teza-ur 26 au fost b
ă
tu
ţ
i în numele lui
Ş
tefan Bathory 
ş
i 69 sunt emi
ş
i în timpul domniei lui SigismundIII Vaza.
Tabel 1.
Compozi
ţ
ia lotului de 3 gro
ş
i din tezaurulmonetar de la Parcani, a
at în colec
ţ
iilemuzeului din Soroca.
Emitent/anulLituaniaPoloniaRigaTotal
158111315823215833315841231585411615861269158813415894151590213159113151592121415931135159423271595153915961539159717210159855159922 An neprec.11
Total21462895
%22,10%48,42%29,47%
Emisiunile din epoca lui
Ş
tefan Bathory se înca-dreaz
ă
în perioada 1581-1586. Dintre acestea
ş
asemonede reprezint
ă
emisiunile Coroanei, 13 ale Li-tuaniei
ş
i
ş
apte au fost emise de Riga. Cele din pe-rioada lui Sigismund al III-lea au fost b
ă
tute întreanii 1588-1599 dintre care 40 pentru Coroan
ă
, opt– pentru Lituania, 21 – pentru Riga. Emisiunilede tripli gro
ş
i din tezaurul de la Parcani au fost b
ă
tute ca urmare a ordonan
ţ
elor lui
Ş
tefan Batho-ry din 24 aprilie 1578
ş
i de la 5 ianuarie 1580, princare efectiv a fost pus
ă
în practic
ă
uni
carea mo-netar
ă
de la Lublin (1569) (Butnariu 2010, 330).Ca rezultat al acestor m
ă
suri a avut loc stabiliza-rea
ş
i consolidarea sistemului monetar polonez.Între anii 1578-1604 în atelierele regale a fost b
ă
-tut un num
ă
r considerabil de tripli gro
ş
i. În urmaunor calcule s-a stabilit volumul acestei produc
ţ
iipe monet
ă
rii, care se prezint
ă
în felul urm
ă
tor:Coroana 62,28 %, Riga 21,94%, Lituania 13,78%(Mikolajczyk 1988, 61). Aceast
ă
distribu
ţ
ie a fostcon
rmat
ă
de mai multe descoperiri (vezi de ex. Vîlcu 2001, 171-172). Cam acelea
ş
i propor
ţ
ii arrezulta
ş
i din calculele ob
ţ
inute în baza triplilorgro
ş
i din tezaurul de la Parcani: Coroana 48,42%,Riga 29,47%
ş
i Lituania cu 22,10%. A. Mikola- jczyk ofer
ă
 
ş
i date referitoare la ponderea volu-mului de monede de trei gro
ş
i pe ateliere: Posen(Poznan) 22,49%, Bromberg (Bydgoszcz) 11,36%,Olkusz 8,49%, Lublin 6,95%, Fraustadt (Wscho- wa) 5,62%, Marienburg (Malbrok) 4,47 %, Craco- via 1,10%, Riga 21,94%, Vilna 13,78 %. În cazuldepozitului de la Parcani, cu mici exep
ţ
ii, avemcam acela
ş
i tablou al reparti
ţ
iei pe ateliere: Pozen21,05%, Olkusz 7,37%, Bromberg 7,37 %, Lublin4,21%, Fraustadt 1,05 %, Marienburg 1,05 %, Vil-na 22,10%, Riga 29,47%.Cea mai timpurie moned
ă
din lot este un triplugro
ş
de la Stefan Bathory din anul 1581, cea mairecent
ă
 
ind un triplu gro
ş
de Sigismund al III-lea din anul 1599. Astfel putem urm
ă
ri succesiu-nea semnelor de monetar din atelierele Lituaniei
ş
i ale Coroanei pe o perioad
ă
de cca dou
ă
decenii.Prin Ordonan
ţ
a de la 5 ianuarie 1580 men
ţ
iona-t
ă
mai sus,
Ş
tefan Bathory relanseaz
ă
produc
ţ
iade tripli gro
ş
i pentru Lituania. Cele 13 exemplaredin tezaurul analizat pot
divizate în patru grupeconform semnelor de monetar. Prima dintre ele,alc
ă
tuit
ă
din emisiuni b
ă
tute în 1581 (1 ex.), 1582(3 ex.)
ş
i 1583 (3 ex.), poart
ă
pe avers semnul vis-tiernicului Johann Chlebowitz. Ce-a de-a douagrup
ă
con
ţ
ine o moned
ă
b
ă
tut
ă
la 1584 de un mo-netar necunoscut, având pe avers dou
ă
frunzuli
ţ
ecare încadreaz
ă
LIT (Gumowski 1960, nr. 197).Urmeaz
ă
grupa a treia cu patru monede care aupe avers semnul de monetar (s
ă
geata) al lui LeoSapieha, iar pe revers dou
ă
frunzuli
ţ
e care înca-dreaz
ă
LIT. Din timpul domniei lui Sigismund alIII-lea lotul con
ţ
ine opt monede b
ă
tute la Wilna:1591 (1 ex.), 1592 (1 ex.), 1593 (1 ex.), 1594 (2 ex.),1595 (1 ex.), 1596 (1 ex.), 1597 (1 ex.), toate pur-tând pe revers semnul vistiernicului Dmitri Cha-leski (1590-1598).Emisiunile Coroanei din timpul lui
Ş
tefan Batho-ry num
ă
r
ă
6 exemplare
ş
i deosebim dou
ă
grupe.În prima dintre ele am inclus emisiunile din anii:1581 (1 ex.), 1584 (1 ex.), 1585 (1 ex.), 1586 (2 ex.).Sigla lor reprezint
ă
un scut cu spad
ă
încadrat
ă
dedou
ă
semiluni
ş
i ini
ţ
ialele vistiernicului JohannDulski. Ce-a de-a doua grup
ă
con
ţ
ine o moned
ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->