Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
10_Iucal

10_Iucal

Ratings: (0)|Views: 51 |Likes:
www.nationalmuseum.md
www.nationalmuseum.md

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei on Nov 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

 
139
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 139-143.
Odinioar
ă
a
ş
ezare s
ă
teasc
ă
din centrul Moldoveiistorice, f 
ă
r
ă
vreo importan
ţă
deosebit
ă
în istoria
ţă
rii, Ungheniul nu a constituit un subiect de inte-res sporit pentru cercet
ă
torii trecutului. Implicit,o asemenea situa
ţ
ie s-a r
ă
sfrânt asupra studierii vechimii
ş
i originii numelui localit
ăţ
ii, iar atuncicând a fost cazul, problema a fost abordat
ă
super-
cial, fapt ce ne face s
ă
credem c
ă
revenirea asu-pra investig
ă
rii apari
ţ
iei
ş
i evolu
ţ
iei acestui topo-nim nu este lipsit
ă
de interes, de vreme ce discu
ţ
iiprivind subiectul în cauz
ă
mai apar pe ici-colo.O legend
ă
popular
ă
, culeas
ă
de folclori
ş
ti prinp
ă
r
ţ
ile locului cu ceva timp în urm
ă
, spune des-pre începutul localit
ăţ
ii c
ă
p
ă
mântul pe care estesituat ast
ă
zi ora
ş
ul Ungheni apar
ţ
inea cândvaunui oarecare boier Vasile Lupu din satul Un
ţ
e
ş
ti. Acesta, cic
ă
, ar
avut o
ic
ă
frumoas
ă
care într-ozi a fost furat
ă
de turci. Îndat
ă
a fost organizat
ă
ogoan
ă
 
ş
i, pe locul unde a fost eliberat
ă
, boierul adispus s
ă
 
e construit un han. În timpul s
ă
p
ă
riifunda
ţ
iei, s-au descoperit copite de oaie, numiteunghii, de unde
ş
i denumirea – „Hanul Unghii-lor”. Cu timpul, locul din jurul cârciumii a devenitsat, iar numele s
ă
u s-a transformat în Ungheni(Copo
ţ
1977, 1; Junghietu, Furtun
ă
1991, 323).
 
De
ş
i nara
ţ
iunea nu este lipsit
ă
de farmec, totu
ş
itrebuie s
ă
în
ţ
elegem c
ă
în cazul istoriei folclorultrebuie examinat cu destul
ă
circumspec
ţ
ie
ş
i c
ă
 sursa care este capabil
ă
s
ă
contribuie la cunoa
ş
te-rea adev 
ă
ratei realit
ăţ
i este documentul de epoc
ă
 scris.S-a scris, cu alte ocazii, c
ă
teritoriul ora
ş
ului ac-tual a fost populat din timpuri str
ă
 vechi (Bicbaev 2006, 52-58;
 
Tentiuc, Levinschi 2008; Moro
ş
an1935, 196; Iucal 1994, 17). Prezen
ţ
a în abunden
ţă
 a apei, lunca Prutului cu p
ăş
uni întinse, câmpiilecu p
ă
mânt fertil, vecin
ă
tatea imediat
ă
a codrilor,prezen
ţ
a unor importante c
ă
i de circula
ţ
ie, au f 
ă
-cut ca urmele vie
ţ
ii umane s
ă
existe aici cel pu
ţ
indin epoca pietrei, mileniile IV-III î. Hr. Apoi, înepoca
erului, secolele XIV-XII î. Hr., via
ţ
a omu-lui a fost aici intens
ă
, ca s
ă
nu mai vorbim de an-tichitatea târzie, secolele III-IV d. Hr., semnalat
ă
 pe teritoriul Ungheniului prin valoroase desco-periri arheologice. Cu mici întreruperi, spa
ţ
iulrespectiv apare bine populat la începutul evuluimediu, astfel încât primele documente de epoc
ă
 referitoare la habitatul regiunii relev 
ă
existen
ţ
aunui num
ă
r relativ numeros de sate (L
ă
z
ă
rescu1948, 209).Primele semne de locuire medieval
ă
în zon
ă
aparodat
ă
cu atestarea documentar
ă
a Târgului Ia
ş
i în lista rus
ă
de ora
ş
e, întocmit
ă
între anii 1387-1392 (Giurescu 1997, 227; Capro
ş
u, Zaharciuc1999, 1). Pu
ţ
in mai târziu, un document datat cu5 octombrie 1437, indic
ă
existen
ţ
a a cel pu
ţ
in
ş
asesate pentru vecin
ă
tatea de r
ă
s
ă
rit a Ungheniului.Este vorba de a
ş
ez
ă
rile actuale Bumb
ă
ta, R 
ă
denii Vechi, B
ă
l
ă
ne
ş
ti etc. Satul Bere
ş
ti pe Prut, ast
ă
ziparte component
ă
a ora
ş
ului Ungheni, apare men-
ţ
ionat în anul 1443 (DIR A 1954, 26). Mai jos, pePrut, în vecin
ă
tatea imediat
ă
a Ungheniului, era vadul domnesc
Ţ
u
ţ
ora, men
ţ
ionat documentar în1448
ş
i care s-a dezvoltat ulterior într-o în
oritoa-re a
ş
ezare urban
ă
medieval
ă
(Capro
ş
u, Zaharciuc1999, 6). Pe aici trecea Marele Drum ComercialMoldovenesc, premis
ă
bun
ă
pentru consolidareanumeric
ă
a habitatului uman în regiune.În
ne, un hrisov de la
Ş
tefan cel Mare, din 14 oc-tombrie 1490, consemneaz
ă
pentru teritoriul ora-
ş
ului actual un grup de
ş
apte sate, cu hotare vechi
 „pe unde au folosit de veac”,
indiciu clar asupraoriginii lor str
ă
 vechi
 
(DRH A 1980, 156).Cel dintâi document care atest
ă
existen
ţ
a pro-priu-zis
ă
a Ungheniului dateaz
ă
din 20 august1462,
ind emis de cancelaria lui
Ş
tefan cel Mare(DRH A 1976, 149).Numele originar cu care apare înregistrat satuleste
Unghiul 
. Geogra
c, sursa îl situeaz
ă
mai josde Fâlfoe pe Jijia..., cu dou
ă
iezere care sunt între Prut 
ş
 
între
 
 Jijia
”. Din punctul de vedere al reali-t
ăţ
ii geogra
ce
ş
i istorice actuale, actul genereaz
ă
 o u
ş
oar
ă
confuzie, deoarece localizarea a
ş
ez
ă
riise face pe partea dreapt
ă
a Prutului, iar numele
 Vasile Iucal
UNELE CONSIDERA 
Ţ
II PRIVIND VECHIMEA 
Ş
I ORIGINEA NUMELUI UNGHENI ÎN LUMINA DOCUMENTELOR SCRISE
 
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
140cu care aceasta apare men
ţ
ionat
ă
, ast
ă
zi nu maiexist
ă
, fapt din care rezult
ă
problema identit
ăţ
iiUnghiului de la 1462 cu Ungheniul actual.C
ă
ambele toponime reprezint
ă
una
ş
i aceea
ş
ilocalitate este un lucru neîndoielnic. Majoritateacercet
ă
torilor care au studiat documentul de la 20august 1462, nu au niciun dubiu c
ă
Unghiul 
 
mai  jos de Fâlfoe pe Jijia” 
se a
ă
la originea actuale-lor a
ş
ez
ă
ri dublete pe Prut: Ungheni sat (Româ-nia)
ş
i Ungheni ora
ş
(Republica Moldova). Îns
ăş
iprezen
ţ
a con
gura
ţ
iei geogra
ce a terenului carea generat numele satului, unghiul
 
perfect, formataici prin cotirea brusc
ă
a râului, constituie o do- vad
ă
cert
ă
în favoarea unei asemenea aser
ţ
iuni.Lucrurile sunt limpezite
ş
i de o însemnare dinsecolul al XVIII-lea ce se con
ţ
ine pe versoul uri-cului amintit, urmat
ă
de altele dou
ă
din secolulal XIX-lea, care arat
ă
c
ă
Unghiul din 20 august1462 este „
satul Unghenii pe Prut 
” (DRH A 1976,149).Istoricul Gh. Ghib
ă
nescu, cel dintâi care a publi-cat documentul respectiv în anul 1907, a locali-zat satul Unghiul în deplin
ă
cuno
ş
tin
ţă
de cauz
ă
,cercet
ă
torul informându-se, pe lâng
ă
manuscri-sul propriu-zis,
ş
i din m
ă
rturia vie a de
ţ
in
ă
toru-lui acestuia la momentul edit
ă
rii: Mihai Buznea,proprietarul Ungheniului la începutul secoluluiXX
 
(Ghib
ă
nescu 1907, 383).De aceea
ş
i p
ă
rere a fost
ş
i istoricul Ioan Bogdan în 1913, când a publicat documentul lui
Ş
tefan celMare în monumentala sa colec
ţ
ie de acte medie- vale moldovene
ş
ti
 
(Bogdan 1913, I, 53).La rândul s
ă
u, cercet
ă
toarea Leti
ţ
ia L
ă
z
ă
rescu, înunul dintre primele studii consacrate popul
ă
rii jude
ţ
ului Ia
ş
i în epoca medieval
ă
, identi
c
ă
Un-ghiul din documentul de la 1462 cu Unghenii ac-tuali de pe ambele maluri ale Prutului (L
ă
z
ă
rescu1948, 209).O p
ă
rere similar
ă
a exprimat
ş
i geograful ie
ş
ean A. Obreja, ar
ă
tând c
ă
a
ş
ezarea este veche,
indatestat
ă
documentar în anul 1462 cu numele deUnghiul, originea c
ă
ruia se a
ă
în con
gura
ţ
iageogra
c
ă
a locului – un grind longitudinal dindreapta râului Prut (Obreja 1979, 239).În linii mari, cei mai mul
ţ
i dintre cercet
ă
torii cares-au aplecat asupra problemei în cauz
ă
au p
ă
rerisimilare. Cu toate acestea, de-a lungul timpului,au existat
ş
i opinii care au tratat diferit subiec-tul în cauz
ă
. Una dintre ele este
ş
i p
ă
rerea
lo-logului chi
ş
in
ă
uian A. Eremia. Distinsul savanta
rm
ă
corect c
ă
Ungheni se trage din Unghiul laPrut
ş
i este un toponim de provenien
ţă
geogra
-c
ă
(Eremia 1970, 57). Cu toate acestea, probabil
ind tributar realit
ăţ
ilor politice existente la vre-mea elabor
ă
rii studiului s
ă
u, A. Eremia trece cu vederea uricul lui
Ş
tefan cel Mare de la 1462, carepesemne i se pare c
ă
vorbe
ş
te despre un sat dindreapta Prutului
ş
i consider
ă
c
ă
prima men
ţ
iunedocumentar
ă
a Ungheniului basarabean se a
ă
  într-un suret din anul 1587, care aminte
ş
te despreun sat Unghiul situat pe stânga b
ă
trânului
uviu.În consecin
ţă
, avem aici o viziune trunchiat
ă
asu-pra realit
ăţ
ii form
ă
rii a
ş
ez
ă
rii. Aceea
ş
i gre
ş
eal
ă
este comis
ă
de cercet
ă
torii D.Haidarlî (Haidarlî 1994, 91)
ş
i Vl. Nicu (Nicu 1991,373). Ultimul în genere sus
ţ
ine c
ă
numele Unghe-niului actual nu are nimic comun cu Unghiul dinanul 1462
ş
i c
ă
la originea apari
ţ
iei acestuia s-aa
at vechea localitate
Ţ
u
ţ
ora, motiv pentru cared
ă
cu totul gre
ş
it anul primei men
ţ
iuni documen-tare a celei dintâi – 1454.În
ne, în acela
ş
i context discutabil privind iden-titatea Unghiului de la 1462 cu Unghenii actualise plaseaz
ă
 
ş
i versiunea, pe cât de interesant
ă
,pe atât de fantezist
ă
, enun
ţ
at
ă
de cercet
ă
torul Z. Arbore la sfâr
ş
itul secolului al XIX-lea (Arbore1898, 369-371).Într-un amplu studiu consacrat originii Bugeacu-lui (partea de sud a Moldovei dintre Prut
ş
i Nis-tru), savantul a
rm
ă
c
ă
t
ă
tarii, când au venit înpartea de jos a Basarabiei, au numit-o „
 Bugeac
”,ceea ce în toate dialectele turce
ş
ti înseamn
ă
 
Unghi 
”.„Dar de ce „
Unghi 
ş
i ce împrejurare geogra
c
ă
 impun
ă
toare a trebuit s
ă
întâmpine t
ă
tarii dup
ă
 trecerea Nistrului la intrarea lor în Basarabia, cas
ă
numeasc
ă
astfel regiunea în cauz
ă
?”, se întrea- b
ă
Z. Arbore
ş
i el însu
ş
i r
ă
spunde: „
Cheile Bâcu-lui 
”: un lan
ţ
de în
ă
l
ţ
imi care taie Moldova dintrePrut
ş
i Nistru în dou
ă
de la est la vest. Acesteaprezint
ă
o
 forti 
 fi
ca
ţ 
ie
care merge pe linia râuluiBâc, trece prin muntele M
ă
gura
ş
i sfâr
ş
e
ş
te înrâul Prut, la Ungheni (nume ce deriv 
ă
din cuvân-tul moldovenesc
unghiu
), formând un
unghi 
per-fect ce desparte Basarabia de nord de cea sudic
ă
.În
ă
l
ţ
imile respective nu sunt o crea
ţ
ie natural
ă
, ciun zid construit de c
ă
tre bastarni prin secolul alIV-lea d. Hr., pentru a se ap
ă
ra de n
ă
 v 
ă
lirea hu-nilor. Con
gura
ţ
ia acestui
Unghi 
, neap
ă
rat a fost
 
 V. Iucal,
Unele considera
ţ 
ii privind vechimea
ş
i originea numelui Ungheni în lumina documentelor scrise
141observat
ă
de toate popoarele slave imediat ce tre-ceau Nistrul
ş
i se a
ş
ezau în Bugeac, numindu-l pa-leo-slavic „Onglou” sau „Ounglos”, adic
ă
„Ugol”,care în român
ă
înseamn
ă
„Unghiu”, întocmai canumele posterior t
ă
t
ă
resc „Bugeac”.Prin urmare, dup
ă
Z. Arbore originea toponimu-lui
Ungheni 
se a
ă
în con
gura
ţ
ia geogra
c
ă
aterenului
 
generat
ă
 
de con
uen
ţ
a râului Prut cupresupusul zid bastarn din secolul al IV-lea, zisCheile Bâcului. Altfel spus, sârguinciosul savantdatoreaz
ă
apari
ţ
ia localit
ăţ
ii
ş
i a numelui s
ă
u unorcondi
ţ
ii geogra
ce
ş
i istorice str
ă
ine, valabile (lu-cru discutabil) form
ă
rii Bugeacului, încadrândregiunii în cauz
ă
un teritoriu exagerat de mare
ş
ineadecvat constituirii Unghiului la Prut.Care este, totu
ş
i, sorgintea
ş
i vechimea numeluiUnghiul?Urm
ă
rind structura toponimic
ă
a locurilor
ş
i lo-calit
ăţ
ilor atestate documentar în secolele XIV-XV, observ 
ă
m o prezen
ţă
aproape tradi
ţ
ional
ă
anumelor de origine geogra
c
ă
. Locuri
ş
i sate bo-tezate astfel în epoca medieval
ă
, au fost frecvente în Moldova istoric
ă
, unele
ind situate chiar înapropierea Ungheniului.Un sat cu numele
Unghiu
, bun
ă
oar
ă
, era amin-tit în anul 1398 pe râul Somuz, jud. Neam
ţ
. Altulexista la 1404 în
ţ
inutul Suceava. Un loc „
Unghiul strâmt pe Prut 
” era atestat de un hrisov datat cuanul 1429. Se pare c
ă
era pe la Fr
ă
sine
ş
ti.
Ş
i înapropierea satului Bumb
ă
ta exista un „
Unghi 
”, în 1446 (DRH A, 1971, 7, 28, 35, 347). Ni
ş
te sateale m
ă
n
ă
stirii Pobrata se învecinau, în 1500, cu
Unghiul 
 
b
ă
ţ 
ii pe Prut 
” (Bogdan 1913, II, 177),iar în 1612 era atestat satul „
Unghiu
” prin p
ă
r
ţ
ileHu
ş
ilor (CDM 1957, 359). Se poate presupune c
ă
 toponimele geogra
ce sunt cele mai vechi, r
ă
d
ă
-cinile lor coborând pân
ă
în societatea gentilic
ă
. Acestea au ap
ă
rut atunci când capii de gin
ţ
i nu seimpuseser
ă
înc
ă
într-atât de mult, încât numelelor s
ă
 
e atribuite a
ş
ez
ă
rilor nou-întemeiate. Deaceea, atunci când ob
ş
tea teritorial
ă
s-a divizat pesate, solu
ţ
ia la care s-a recurs a fost una
reasc
ă
:noua a
ş
ezare a fost botezat
ă
cu numele uneia din-tre cele mai pronun
ţ
ate caracteristici geogra
ceale locului. Pentru Unghiul de la 1462 o asemeneacaracteristic
ă
a fost meandrul format prin cotirea brusc
ă
a Prutului.Desigur, dac
ă
e s
ă
 
ţ
inem cont c
ă
în dreptul Un-gheniului actual râul formeaz
ă
cel pu
ţ
in dou
ă
 coturi pe ambele p
ă
r
ţ
i, am putea crede c
ă
apari-
ţ
ia localit
ăţ
ii ar
fost posibil
ă
pe oricare dintremaluri. Actul de la 1462 îns
ă
, cu toate micile saleneclarit
ăţ
i, arat
ă
c
ă
a
ş
ezarea
ş
i-a avut începutulpe partea de vest a b
ă
trânului
uviu.Cum a ajuns îns
ă
ca aceasta s
ă
se extind
ă
pe malulde r
ă
s
ă
rit?Potrivit opiniei istoricilor ie
ş
eni C. Istrati
ş
i A.Macovei,
 
evolu
ţ
ia respectiv 
ă
a fost cauzat
ă
de os-cilarea albiei Prutului (Istrati, Macovei 1991, 62).„Pân
ă
a-
ş
i stabili albia actual
ă
– sus
ţ
in dân
ş
ii– Prutul
ş
i-a schimbat cursul de mai multe ori,pendulând când spre vest, când spre est (m
ă
rtu-rii stau urmele unor meandre ale vechilor albii, în
ş
irate pe tot cuprinsul
ş
esului, numite în poporPrute
ţ
e)”. Ei mai presupun c
ă
„în timpuri mai vechi Prutul a curs, pe por
ţ
iuni anumite, chiarprin râul Jijia”, lucru care a coincis întocmai cuformarea mo
ş
iei satului. Ca dovad
ă
poate
cer-cetarea atent
ă
a hotarnicelor mo
ş
iei, din care se vede c
ă
hotarele vechii localit
ăţ
i începeau din râulJijia, înaintând spre r
ă
s
ă
rit. Dup
ă
o perioad
ă
deanumit
ă
stabilitate îns
ă
, cursul Prutului a deviatspre est, stabilindu-se pe actuala albie, astfel t
ă
-ind mo
ş
ia Ungheniului în dou
ă
, lucru care nu aafectat sub nici o form
ă
unitatea
ş
i existen
ţ
a satu-lui pân
ă
în anul 1812, când Moldova a fost rupt
ă
  în dou
ă
de Imperiul Rus.De
ş
i interesant
ă
 
ş
i, pân
ă
într-un anumit punctlogic
ă
, credibilitatea ipotezei în cauz
ă
este dimi-nuat
ă
de faptul c
ă
autorii ei nu argumenteaz
ă
înniciun fel desf 
ăş
urarea sa temporal
ă
. Apoi, dac
ă
 lucrurile ar
stat a
ş
a, cu siguran
ţă
ar
necesar
ă
 identi
carea unei alte împrejur
ă
ri geogra
ce de-cât cea actual
ă
, care a dat numele localit
ăţ
ii, iarextinderea hotarului acesteia ar trebui s-o punempe seama unor cataclisme naturale.F
ă
r
ă
îndoial
ă
, numeroasele meandre a
ate ast
ă
zi în lunca Prutului, au putut constitui în trecut al- bia sa. Avem dubii îns
ă
în privin
ţ
a curgerii râuluiprin cursul actual al a
uentului Jijia, fapt carenu se con
rm
ă
nici documentar
ş
i nici geogra
c.Tocmai de aceea, a
rma
ţ
iile celor doi istorici ie-
ş
eni, dup
ă
cum ei în
ş
i
ş
i a
rm
ă
, nu r
ă
mân, decâtpresupuneri.În ce ne prive
ş
te, analizând minu
ţ
ios documentele vechi
ş
i coroborându-le cu geogra
a locului, sun-tem în m
ă
sur
ă
s
ă
sus
ţ
inem c
ă
procesul extinderiilocalit
ăţ
ii pe stânga Prutului, a
ş
a cum o a
ă
m în

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->