Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
15_Pantaj

15_Pantaj

Ratings: (0)|Views: 25|Likes:
www.nationalmuseum.md
www.nationalmuseum.md

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei on Nov 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2011

 
205
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 205-214.
Evolu
ţ
ia politicii comercial-vamale promovatede Imperiul Rus pe parcursul sec. al XIX-lea pre-zint
ă
un interes deosebit, deoarece cunoa
ş
tereaei explic
ă
diversele probleme care au determinatanumite particularit
ăţ
i în rela
ţ
iile comerciale cuPrincipatele Române
ş
i alte state europene.Transform
ă
rile politice care s-au produs în Impe-riul Rus în aceast
ă
perioad
ă
au dictat în mare par-te con
ţ
inutul practic, dar
ş
i teoretic al rela
ţ
iilorcomerciale cu Principatul Moldova. În acest sens,politica comercial
ă
trebuie întrev 
ă
zut
ă
nu numaica o metod
ă
de realizare a dolean
ţ
elor de acapara-re a noilor pie
ţ
e de desfacere sau implementare aunui sistem de comand
ă
 
ş
i supunere, dar
ş
i ca uncadru de transform
ă
ri în legisla
ţ
ia rus
ă
care s-aure
ectat în via
ţ
a politic
ă
 
ş
i cea economic
ă
. A 
ş
adar, studiul de fa
ţă
are drept scop cercetarearolului politicii imperiale ruse în comer
ţ
ul cu Prin-cipatul Moldova în perioada 1812-1825. Limitacronologic
ă
inferioar
ă
cuprinde perioada anex
ă
riiteritoriului dintre Prut
ş
i Nistru (1812), ca loc detranzit în realizarea comer
ţ
ului Rusiei cu Princi-patul Moldova, limita superioar
ă
cuprinde anul1825, implementarea de c
ă
tre Imperiul Rus a Re-gulamentului cu privire la comer
ţ
ul cu Basarabia(17 februarie 1825). Cadrul geogra
c – Basarabia– a fost ales nu întâmpl
ă
tor. Ea servea nu doarteritoriu de tranzitare a m
ă
rfurilor ruse, dar
ş
i osurs
ă
de asigurare cu m
ă
rfuri basarabene pentrupia
ţ
a moldoveneasc
ă
. În realizarea scopului pro-pus au fost eviden
ţ
iate urm
ă
toarele obiective:
Determinarea semni
ca
ţ
iei anului 1812
ş
i poli-tica comercial-vamal
ă
a Imperiului Rus în co-mer
ţ
ul cu Principatul Moldova;
Eviden
ţ
ierea consecin
ţ
elor adopt
ă
rii tarifelor vamale ruse liberal-fritrideriene din anii 1816,1819, iar ulterior tariful prohibitiv din 1822 casistem de norme
ş
i reguli în comercializaream
ă
rfurilor importate
ş
i exportate în /din Im-periul Rus în Moldova;
 Analiza Regulamentului cu privire la comer
ţ
ulcu Basarabia din 17 februarie 1825, ca o surs
ă
 legislativ 
ă
de analiz
ă
a exporturilor m
ă
rfurilor basarabene pe pia
ţ
a din Principatul Moldova.Drept baz
ă
documentar
ă
a studiului de fa
ţă
auservit o serie de izvoare depistate în fondurile Ar-hivei Na
ţ
ionale a Republicii Moldova (ANRM), Arhivei de Stat din regiunea Odesa, Ucraina(ASRO), Arhivei Istorice Militare de Stat din Ru-sia, Moscova (AIMSR), Arhivei Istorice de Statdin Rusia (AISR), precum
ş
i o serie de documentepublicate, care înglobeaz
ă
legi, proiecte de legi,rapoarte, dispozi
ţ
ii
ş
i note informative (
ПСЗРИ
 
1812-1825;
ПСЗРИ
 
1830).Printre sursele istoriogra
ce cu caracter mono-gra
c pot
eviden
ţ
iate lucr
ă
rile lui V.I. Pelcinski(
Пельчинский
1833), A.V. Semionov (
Семенов
 1861), ce con
ţ
in un bogat material factologic, in-clusiv informa
ţ
ii referitoare la politica comercial
ă
 a
ţ
arismului în Basarabia, rela
ţ
iile comerciale cuguberniile ruse
ş
i statele europene. Analiza comer
ţ
ului rus efectuat prin o
ciile
ş
ipunctele vamale basarabene, precum
ş
i succintadescriere a politicii comerciale
ţ
ariste în Basara- bia au fost realizate de economistul G.P. Nebol-sin, func
ţ
ionar al Ministerului de Finan
ţ
e ale Im-periului Rus (
Небольсин
1859). Printre lucr
ă
rilede sintez
ă
cu material bogat referitor la politicacomercial
ă
a
ţ
arismului sunt cele ale lui V.L. Vit-cevski (
Витчевский
1909)
ş
i P.V. Struve (
Струве
 1913). Informa
ţ
ii despre politica vamal
ă
a
ţ
aris-mului, precum
ş
i analiza tarifelor vamale au re-alizat autorii A. Leongard (
 Леонгард
1855), V.IDorgobujinov (
 Доргобужинов
1866), L.V. Ten-goborski (
Тенгоборский
1848).Pe lâng
ă
istoriogra
a rus
ă
care s-a ocupat de stu-diul politicii comerciale a Imperiului Rus în Ba-sarabia, un rol deosebit i se acord
ă
 
ş
i istoriogra-
ei române
ş
ti
ş
i basarabene din a doua jum
ă
tatea sec. XIX-lea - începutul sec. XX, printre care:Z. Arbore (Arbore 1899), N.V. La
ş
cov (
 Лашков
 1912), N.C. Moghileanschi (
Могилянский
1916)etc. Alte studii raportate la tema de discu
ţ
ie sunt
Silvia Pantaz
UNELE ASPECTE PRIVIND POLITICA IMPERIAL
 Ă 
RUS
 Ă 
 ÎN COMER 
Ţ
UL CU PRINCIPATUL MOLDOVA (1812-1825)
 
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
206oferite de A. Agachi, care face o privire de ansam- blu asupra situa
ţ
iei
nanciare a Principatelor Ro-mâne a
ate sub ocupa
ţ
ia rus
ă
în anii 1806-1812
ş
i face o analiz
ă
a comer
ţ
ului românesc cu pia
ţ
aimperial
ă
(Agachi 1995). Alte lucr
ă
ri ce caracte-rizeaz
ă
politica comercial
ă
a Rusiei cu Basarabia
ş
i Principatul Moldova, sunt lucr
ă
rile istoricului V. Tomule
ţ
(Tomule
ţ
2002). Ele descriu minu
ţ
iosschimb
ă
rile intervenite în politica statului rus ra-portate la comer
ţ
ul cu Principatul Moldova, dar
ş
icu statele din Vestul Europei. Trebuie de amintitaici
ş
i analiza actelor legislative, precum tariful dela 1816, 1819, 1822, 1825
ş
i importan
ţ
a lor în rea-lizarea practic
ă
.Interesele economice
ş
i politice ale ImperiuluiRus au dictat în mare parte tendin
ţ
ele anexioniste
ş
i de acaparare for
ţ
at
ă
a noilor teritorii. Acestea,
ă
r
ă
niciun drept, au devenit pie
ţ
e de desfacere
ş
iau fost supuse unui proces de integrare sistemic
ă
 
ş
i rapid
ă
în componen
ţ
a imperiului.În sus
ţ
inerea tezei, drept argument reprezint
ă
 r
ă
zboiul ruso-turc din anii 1806-1812, încheiat cuTratatul de la Bucure
ş
ti, în care se men
ţ
iona (art.4) trasarea hotarului dintre cele dou
ă
imperii,Rus
ş
i Otoman, adic
ă
de la rev 
ă
rsarea râului Prut în Moldova, pân
ă
la coeziunea lui cu Dun
ă
rea
ş
ide la coeziunea
ţă
rmurilor dun
ă
rene pân
ă
la estu-arul Chilia
ş
i Marea Neagr
ă
(
ПСЗРИ
1812, 317). Astfel adev 
ă
rul istoric rezid
ă
în anexarea unuiteritoriu str
ă
in de c
ă
tre Imperiul Rus, dar foarteimportant din punct de vedere strategic în reali-zarea politicii de control, de impunere a unui nousistem administrativ de comand
ă
. Basarabia de- vine cheia de comunicare
ş
i realizare a idealuluiimperialist rus în stabilirea rela
ţ
iilor comercialecu Principatul Moldova, reprezentând un punctde tranzi
ţ
ie a m
ă
rfurilor care urmau a
importa-te sau exportate în/din Imperiu. Nu întâmpl
ă
torP. Kuni
ţ
ki în „Scurta descriere statistic
ă
a regiuniide la Nistru alipit
ă
la Rusia dup
ă
tratatul de pace încheiat de Poarta Otoman
ă
în Bucure
ş
ti, la 1812”(
Куницкий
1813), scria cu referin
ţă
la Basarabia:„... acest teritoriu, a
ş
ezat între Prut
ş
i Nistru, afost grânarul Principatului Moldova” (Torga
ş
ev 1932, 39).Politica comercial-vamal
ă
, precum
ş
i legisla
ţ
iacomercial
ă
au re
ectat, de la bun început, politica
ţ
arismului fa
ţă
de teritoriile nou-anexate. În fondacest aspect a fost dictat în mare de intereseleclasei dominante ruse, în special ale dvorenimiiagricole, precum
ş
i de interesele cercurilor co-mercial-industriale cu scopul de a extinde sferelede domina
ţ
ie economic
ă
 
ş
i politic
ă
.Situa
ţ
ia favorabil
ă
a permis
ţ
arismului s
ă
adopteo serie de acte legislative în ideea dezvolt
ă
rii co-mer
ţ
ului, sau, dup
ă
unele izvoare, „…prin rela
ţ
iilelibere ale locuitorilor Rusiei cu locuitorii Basara- biei se urm
ă
rea scopul de a le crea condi
ţ
ii pentru
ş
tig reciproc
ş
i de a facilita comer
ţ
ul acestui
ţ
i-nut cu Turcia (inclusiv cu
Ţă
rile Române - n.n.)
ş
icu
ţă
rile din Vestul Europei – Austria”
1
.Pân
ă
a
instituit cordonul sanitaro-vamal lanoua frontier
ă
, la Prut
ş
i Dun
ă
re, decizia privi-tor la exportul m
ă
rfurilor din Basarabia în
ţă
rilestr
ă
ine putea
adoptat
ă
, de regul
ă
, de amiralulP.V. Ciceagov. Deja din noiembrie 1812 misiuneade a
ţ
ine sub control diferite chestiuni legate deBasarabia, inclusiv a comer
ţ
ului cu Imperiul Oto-man, sunt încredin
ţ
ate lui S.C. Veazmitinov, toateacestea
ind în dependen
ţă
direct
ă
de diverselecircumstan
ţ
e de ordin politic, economic
ş
i, înde-osebi, militar (Tomule
ţ
2006, 171-198). Un exem-plu elocvent în aceast
ă
ordine de idei este ordinuldin 2 august 1812, emis la insisten
ţ
a negustorilordin Basarabia
ş
i din Principatele Române, princare a fost permis exportul în Rusia
ş
i peste hota-re – în posesiunile Înaltei Por
ţ
i Otomane – a cere-alelor, seului, pieilor neprelucrate, s
ă
rii, lânii
ş
i alaltor produse, cu achitarea taxei vamale
2
.Exportul peste hotare al m
ă
rfurilor era permisdoar în baza certi
catelor comerciale prin portu-rile Gala
ţ
i, Ismail, Chilia
ş
i Akkerman – cu acor-dul comandan
ţ
ilor acestor cet
ăţ
i, iar prin Reni– cu acordul comandantului portului Ismail. Carezultat, negustorii urmau s
ă
achite o tax
ă
vamal
ă
 care pentru Principatele Române era încasat
ă
în baza „obiceiului moldovenesc” – a a
ş
a-numitei„vame”, ce constituia 3% ad valorem
3
.În linii generale exportul peste hotare al m
ă
rfuri-lor basarabene depindea
ş
i de administra
ţ
ia im-perial
ă
, care era nevoit
ă
s
ă
 
ţ
in
ă
cont de diversecircumstan
ţ
e de ordin intern
ş
i extern, obiectiv 
ş
isubiectiv. Astfel, în primii ani dup
ă
anexarea Ba-sarabiei la Rusia, administra
ţ
ia regional
ă
,
del
ă
 intereselor imperiale, a întreprins m
ă
suri concre-te în vederea includerii
ţ
inutului în sistemul eco-nomic
ş
i politic al Imperiului Rus.
1
 AISR, F. 560, inv. 4, d. 402, f. 31; F. 1308, inv. 1, d. 8, f. 230.
2
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 15, f. 4.
3
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 15, f. 4 verso.
 
S. Pantaz,
Unele aspecte privind politica imperial 
ă
rus
ă
în comer 
ţ 
ul cu Principatul Moldova (1812-1825)
207În exportul de m
ă
rfuri din Basarabia
ş
i guberniileinterne ruse putem determina câteva direc
ţ
ii:1. M
ă
rfuri produse în Basarabia sau aduse dinRusia pentru a
exportate în Austria;2. M
ă
rfuri ce constituie tra
cul Basarabiei cu Ro-mânia;3. M
ă
rfuri importate pentru trebuin
ţ
ele Basara- biei, atât din Rusia, cât
ş
i din Austria;4. Marfa de tranzit din Europa în Rusia via Basa-rabia (Arbore 2001, 436)Principalele m
ă
rfuri exportate din Basarabia
ş
iguberniile ruse în Principatele Române erau: caii, vitele, pe
ş
tele s
ă
rat, frânghiile, lâna; ca marf 
ă
detranzit: m
ă
rfuri din aram
ă
,
er, cauciuc, bumbac, bl
ă
nuri, m
ă
rfuri de manufactur
ă
 
ş
i fabric
ă
. Marfacompunea peste ¾ din totalul exportului cu Prin-cipatele. Principalele m
ă
rfuri importate din Prin-cipate de c
ă
tre Basarabia erau: lemn de construc-
ţ
ii, sare, nuci, pietre de moar
ă
, îmbr
ă
c
ă
minte etc.(Arbore 2001, 437).Problema care urmeaz
ă
a
tratat
ă
în studiul defa
ţă
rezid
ă
în faptul cum a in
uen
ţ
at politica im-perial
ă
, re
ectat
ă
, în primul rând, prin legisla
ţ
ie,asupra comer
ţ
ului Rusiei cu Principatului Mol-dova.Primul aspect al politicii imperiale este rezulta-tul anex
ă
rii Basarabiei la 1812, în urma c
ă
reia s-apromovat politica de instituire a unui nou cordonsanitaro-vamal pe Prut
ş
i Dun
ă
re
ş
i suprimareacelui existent pe Nistru (lucru care va
îndeplinittocmai la începutul lui 1831). A 
ş
adar, chiar dup
ă
 anexarea Basarabiei,
ş
efului v 
ă
milor de control N.Baikov îi este acordat
ă
împuternicirea de a insti-tui cordonul sanitaro-vamal pe Prut
ş
i Dun
ă
re
4
.Stabilirea acestui cordon sanitaro-vamal are unaspect deosebit în politica ruseasc
ă
, pe de o par-te, ar ap
ă
ra teritoriul nou-anexat de p
ă
trundereamolimei, iar pe de alt
ă
parte ar preg
ă
ti institu
ţ
iile vamale
ş
i carantinale de frontier
ă
pentru o ad-ministrare mai e
cace, dar
ş
i pentru un controlstrict din partea Imperiului Rus a acestor zone decomer
ţ
. C
ă
tre 1 august 1812, ministrul de
nan
ţ
eD.A. Guriev îl împuternice
ş
te pe
ş
eful v 
ă
milor decontrol N. Baikov s
ă
studieze noul hotar ce des-parte Rusia de Imperiul Otoman
ş
i s
ă
 
xeze locu-rile de amplasare a noului cordon sanitaro-vamal,la fel s
ă
studieze ce puncte vamale urmeaz
ă
a
 
4
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 9.
p
ă
strate
ş
i care trebuie nimicite
5
. Pentru elabora-rea noilor schimb
ă
ri vamale au fost împuternicitepersoane venite din Petersburg pentru a urm
ă
riprocesul de constituire. În acest sens, amintim do-cumentul din 4 martie 1813 prin care cneazul A.B.Kurakin îi cere guvernatorului civil al Basarabiei,Scarlat Sturdza, în a acorda sprijin func
ţ
ionarilordin St. Petersburg pentru inspectarea cordoane-lor vamale
6
. Au urmat o serie de tratative dintreadministra
ţ
ia imperial
ă
 
ş
i cea local
ă
din Basara- bia în scopul amplas
ă
rii punctelor vamale:1. 14 aprilie 1813, cneazul A.B. Kurakin cere in-forma
ţ
ii de la guvernatorul Scarlat Sturdzadespre instituirea pe râul Prut a carantinelor
ş
ipunctelor vamale
ş
i restabilirea leg
ă
turilor cuPrincipatele Române
7
. De amintit aici c
ă
, pân
ă
 la 1810, prin manifestul împ
ă
ratului AlexandruI, a fost închis un num
ă
r de porturi
ş
i v 
ă
mi, încomer
ţ
ul cu Principatul Moldova, printre care: v 
ă
mile de la Isakove
ţ
, Movil
ă
u
ş
i Maiaki,
-ind permis
ă
trecerea m
ă
rfurilor moldovene
ş
tidoar prin Dub
ă
sari. Abia la 21 ianuarie 1812, în urma tratativelor Divanului cu administra-
ţ
ia imperial
ă
a fost permis
ă
trecerea m
ă
rfurilormoldovene
ş
ti în Rusia prin v 
ă
mile de la Isako- ve
ţ
, Movil
ă
u
ş
i Maiaki (Agachi 1994, 66).2. 25 aprilie 1813, cneazul A.B. Kurakin cere gu- vernatului Scarlat Sturdza informa
ţ
ii privindmodalitatea transfer
ă
rii cordonului sanitaro- vamal de la Nistru la Prut
8
.3. 5 mai 1812, cneazul A.B. Kurakin cere opiniaguvernatorului Scarlat Sturdza despre locurileunde urmau a
stabilite carantinele
ş
i o
ciile vamale la Prut
ş
i Dun
ă
re etc.
9
C
ă
tre 1814, 20 noiembrie, generalul S.C. Veaz-mitinov adreseaz
ă
Consiliului de Stat un raportdespre instituirea cordonului sanitaro-vamal laPrut
ş
i Dun
ă
re, cere s
ă
nu
e lichidat punctele ca-rantinale pe Nistru, dar s
ă
le recti
ce, amintindurm
ă
toarele puncte vamale: Ismail, Zagarancea,iar Akkerman, Reni, Leova vor de
ţ
ine rol de vam
ă
 
ş
i carantin
ă
10
.Deja la 29 martie 1815, în extrasul registruluiConsiliului de Stat, administra
ţ
ia imperial
ă
în-treprinde m
ă
suri pentru protejarea hotarelor de
5
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 3-3 verso.
6
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 198, f. 1.
7
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 62, f. 68.
8
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 20.
9
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 21.
10
 ANRM, F. 5, inv. 3, d. 473, f. 1-31.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->