Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
16_Gherasim

16_Gherasim

Ratings: (0)|Views: 45|Likes:
www.nationalmuseum.md
www.nationalmuseum.md

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei on Nov 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2012

 
215
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 215-222.
La etapa actual
ă
un cercet
ă
tor din domeniul isto-riei nu poate
satisf 
ă
cut de explicarea unor anu-mite fapte istorice prin simple referin
ţ
e la legit
ă
-
ţ
ile de dezvoltare economic
ă
 
ş
i politic
ă
. Evolu
ţ
iafenomenelor istorice este diferit
ă
de proceselecare au loc în natur
ă
. Nu
ecare ac
ţ
iune poateavea acela
ş
i consecin
ţ
e. Factologia istoric
ă
,
ă
r
ă
 o analiz
ă
a comportamentului social este lipsit
ă
 de via
ţă
. Doar studiind psihologia poporului, de- vine perceptibil comportamentul socio-culturalal omului, al grupului, f 
ă
r
ă
de care nu vom reu
ş
is
ă
în
ţ
elegem ac
ţ
iunile
ş
i faptele s
ă
 vâr
ş
ite de el. A 
ş
adar, istoria Basarabiei în secolul al XIX-leanu o putem considera
nalizat
ă
dac
ă
nu cercet
ă
mmentalitatea popula
ţ
iei
ş
i schimb
ă
rile care survinsub in
uen
ţ
a regimului
ţ
arist de domina
ţ
ie.În lucrarea sa, dedicat
ă
 
psihologiei poporuluiromân, Dumitru Dr
ă
ghicescu a
rm
ă
: „pe lâng
ă
 condi
ţ
iile de via
ţă
 
ş
i vecin
ă
tate istoric
ă
 
ş
i geogra-
c
ă
, nu pu
ţ
in ia parte la dezvoltare istoric
ă
a unuipopor caracterul s
ă
u
ş
i chipul cum este alc
ă
tuit
ă
 mentalitatea lui. Istoria unui neam va
în toa-te epocile, un fel de rezultant
ă
diagonal
ă
a aces-tor dou
ă
puteri: caracterul
ş
i mentalitatea lui înciocnire cu împrejur
ă
rile, cu leg
ă
turile, care îl
ţ
instrâns legat de vecinii s
ă
i, adic
ă
cu puterile
ş
i por-nirile acestor vecini” (St
ă
nculescu 1998, 12).Cercetarea istoriei, în viziunea lui Nicolae Iorga,este „o disciplin
ă
teoretic
ă
a c
ă
rei preocupare su-prem
ă
este stabilirea adev 
ă
rului asupra faptelortrecute prin care s-a manifestat activitatea ome-nirii
ş
i în care
ş
i-a g
ă
sit expresia su
etului ei”(Bagdasar 1930, 222). Astfel, al
ă
turi de factoriipolitici
ş
i economici, se ridic
ă
 
ş
i omul cu mentali-tatea lui, c
ă
ci omul, umanitatea sunt ultimul scopal istoriei. În prima sa prelegere la Universitateadin Bucure
ş
ti, Nicolae Iorga, reluând cele men
ţ
i-onate de L. von Ranke, demonstreaz
ă
c
ă
ceea cene intereseaz
ă
e istoria „faptelor
ş
i suferin
ţ
eloracestei
in
ţ
e s
ă
lbatice, violente, brutale, bune,nobile, lini
ş
tite, a acestei
in
ţ
e p
ă
tate
ş
i pure, caree noi în
ş
ine” (Iorga 1944b, 16). În esen
ţ
a ei, con-cep
ţ
ia lui N. Iorga este idealist
ă
, pentru c
ă
factoriimateriali, de
ş
i n-au fost niciodat
ă
ignora
ţ
i de is-toricul român – dovad
ă
r
ă
mân nenum
ă
ratele salestudii
ş
i sinteze închinate diverselor aspecte ale vie
ţ
ii economice – ei se a
ă
totu
ş
i la periferia sce-nei istorice ca simple decoruri, care nu particip
ă
 decât doar pasiv, indirect
ş
i, deci, f 
ă
r
ă
niciun rolimportant în cadrul dramei în desf 
ăş
urare. Rolulprincipal le revine ideilor, st
ă
rilor de spirit, men-talit
ăţ
ilor colective (Suciu 1992, 147), c
ă
ci „în ciu-da miopilor sau a interesa
ţ
ilor care nu v 
ă
d ori nu vor s
ă
vad
ă
decât factorul material al ac
ţ
iunilorsociale, st
ă
rile de spirit sânt acelea care domin
ă
 totul” (Iorga 1944a, 252). A 
ş
adar, starea psihic
ă
,su
eteasc
ă
a personalit
ăţ
ilor istorice sau a colec-tivit
ăţ
ilor umane cu emo
ţ
iile
ş
i sentimentele lor,cu educa
ţ
ia, temperamentele
ş
i caracterele lor,ceea ce într-o sintagm
ă
s-ar putea denumi
stareade spirit 
sau
bagajul mental 
, in
uen
ţ
eaz
ă
, explic
ă
 
ş
i chiar determin
ă
anumite fapte istorice naturalesau demogra
ce (St
ă
nculescu 1998, 16). Astfel, acest aspect al istoriei Basarabiei în seco-lul al XIX-lea r
ă
mâne a
înc
ă
în centrul aten
ţ
ieiistoricilor pentru c
ă
subiectul legat de cercetareamentalit
ăţ
ii popula
ţ
iei r
ă
mâne necercetat.
Ş
i a
ş
acum a
rma Nicolae Iorga: „fericit ar
fost neamulnostru cu toate clasele lui, în Moldova Împ
ă
ratuluicre
ş
tin, dac
ă
poporul ar tr
ă
i dup
ă
cum a
rm
ă
soci-ali
ş
tii, numai din via
ţ
a trupului, dac
ă
el s-ar sim
ţ
i bine numai în oasele
ş
i carnea lui” (Iorga 1929, 18).Tot el continu
ă
acest gând în felul urm
ă
tor: „dar unsu
et dumnezeiesc se zbate în acest trec
ă
tor înveli
ş
 al nostru, un su
et pe care alt
ă
voin
ţă
îl duce pe c
ă
ice cuprind r
ă
 bdare
ş
i suferin
ţă
” (Iorga 1929, 18).În aceast
ă
ordine de idei, putem men
ţ
iona c
ă
re-gimul de domina
ţ
ie din Basarabia, instituit con-form Tratatului de la Bucure
ş
ti din 16 (28) mai1812
1
a contribuit la producerea unor schimb
ă
ri
1
Conform Tratatului de la Bucure
ş
ti din 16 (28) mai 1812, laImperiul Rus au fost anexate
ţ
inuturile Greceni, Codru, Ho-t
ă
rnâceni, Orhei, Soroca, Hotin, o parte din
ţ
inutul Ia
ş
i
ş
i Ba-sarabia propriu-zis
ă
(Bugeacul), ce cuprindea o suprafa
ţă
de45630
к
m
2
(deci cu 7400
к
m
2
mai mare decât teritoriul r
ă
massub obl
ă
duirea domnului Moldovei), incluzând 5 cet
ăţ
i, 6 ora-
ş
e, 683 sate cu o popula
ţ
ie de 51121 familii sau 482630 locui-tori, a c
ă
ror majoritate (86%) erau moldoveni.
Cristina Gherasim
UNELE CONSIDERA 
Ţ
II PRIVIND SCHIMB
 Ă 
RILEÎN MENTALITATEA ELITEI NOBILIARE DIN BASARABIA ÎN ANII ’30-’40 AI SECOLULUI AL XIX-LEA 
 
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
216esen
ţ
iale în mentalitatea elitei nobiliare autohto-ne. Datorit
ă
faptului c
ă
mentalitatea este un pro-ces destul de complex, respectiv 
ş
i schimbarea eidecurge destul de complicat, incluzând o durat
ă
 mai lung
ă
de timp
ş
i in
uen
ţ
a multiplilor factoride ordin intern
ş
i extern.Situa
ţ
ia, împrejur
ă
rile existente la acea perioa-da, precum
ş
i distan
ţ
a mare de capital
ă
, resurse
nanciare insu
ciente, încercarea de a-
ş
i crea o baz
ă
social
ă
, de a atrage popula
ţ
ia dintre Nistru
ş
i Prut de partea sa, a f 
ă
cut ca Imperiul Rus s
ă
în-cerce s
ă
administreze Basarabia prin intermediulsistemului social, politic
ş
i
scal existent în regi-unea nou-anexat
ă
. Administrat
ă
corespunz
ă
tor,Basarabia ar
putut aduce mari bog
ăţ
ii Rusiei.Provincia situat
ă
strategic la frontiera cu Impe-riul Habsburgic
ş
i cu cel Otoman avea poten
ţ
ialagricol, iar faptul c
ă
o str
ă
 b
ă
teau drumuri co-merciale importante promitea un viitor prosper.O administra
ţ
ie adecvat
ă
ar
putut aduce impe-riului avantaje considerabile în ceea ce prive
ş
tepolitica extern
ă
, deoarece imaginea unei popula-
ţ
ii minoritare fericite sub domina
ţ
ia ruseasc
ă
ar
p
ă
rut tentat
ă
slavilor din Balcani
ş
i românilor.Îns
ă
pentru a transforma efectiv aceste avanta- je poten
ţ
iale în bene
cii reale, ru
ş
ii trebuiau s
ă
 abordeze conving
ă
tor
ş
i s
ă
promoveze cu succeschestiunea cu privire la conducerea local
ă
, a siste-mului social
ş
i celui
scal... (Jewsbury 2003, 66)dar
ş
i s
ă
-
ş
i creeze o baz
ă
social
ă
care ar
sus
ţ
inutrealizarea inten
ţ
iilor politicii
ţ
ariste.Basarabia reprezenta poarta de acces a armate-lor
ţ
ariste c
ă
tre Balcani
ş
i Bosfor. A 
ş
a cum crizagreac
ă
ar
putut constitui un pretext care nutrebuia ratat pentru a declan
ş
a un nou r
ă
zboiruso-otoman, împ
ă
ratul Nicolae I, cunoscut prinobtuzitatea sa,
ş
i-a îndreptat cu prioritate aten
ţ
iaspre Basarabia (Scurtu 1998, 43). Jocul de-a au-tonomia nominal
ă
cu Basarabia nu a durat preamult (Adev 
ă
rul 1998, 35), cu dou
ă
luni înainte deizbucnirea r
ă
zboiului ruso-turc din 1828-1829, în februarie 1828, a fost abrogat Regulamentulprivind organizarea regimului Basarabiei, acesta
ind înlocuit cu Regulamentul lui Voron
ţ
ov. Înurma adopt
ă
rii acestui nou Regulament autono-mia Basarabiei a fost suprimat
ă
. Aceast
ă
lege in-troducea institu
ţ
iile guberniale ruse
ş
ti
ş
i sistemulimperial de impozite, iar institu
ţ
iile locale erausubordonate organelor de administrare central
ă
 (Adev 
ă
rul 1998, 36). Cea mai important
ă
diferen-
ţă
dintre Regulamentul din 1818
ş
i cel din 1828 eraminimalizarea rolului nobilimii locale în sistemuladministrativ. Institu
ţ
ia prin intermediul c
ă
reia î
ş
i exercitaser
ă
pân
ă
atunci controlul – ConsiliulSuprem –
ind înlocuit
ă
cu Consiliul Regional(oblastnoi soviet), î
ş
i pierduse in
uen
ţ
a asupraregiunii; nu mai exista Curtea Suprem
ă
de Apel
ş
inici principala instan
ţă
administrativ 
ă
, pierzân-du-
ş
i orice in
uen
ţă
asupra chestiunilor juridice.Consiliul în noua sa versiune se ocupa cu prec
ă
de-re de probleme
scale minore
ş
i de ac
ţ
iuni cum ar
men
ţ
inerea cordonului de carantin
ă
, preg
ă
tireaunor rapoarte informative de natur
ă
economic
ă
 etc. Boierii nu mai de
ţ
ineau majoritatea de voturinici chiar în acest Consiliu sl
ă
 bit, a c
ă
rui compo-nen
ţă
era constituit
ă
din opt membri, inclusiv:guvernatorul, mare
ş
alul regional al nobilimii, viceguvernatorul, pre
ş
edin
ţ
ii tribunalelor regio-nale
ş
i doi membri permanen
ţ
i numi
ţ
i de Senat.Pre
ş
edinte al Consiliului regional era guvernato-rul-general
2
. În tribunale, boierii erau la fel de pu-
ţ
in reprezenta
ţ
i. Membrii cur
ţ
ilor penal
ă
 
ş
i civil
ă
 erau pre
ş
edintele, doi consilieri numi
ţ
i de guvern
ş
i doi jura
ţ
i din rândul boierilor
ş
i, respectiv, alnegustorilor. În posturile de judec
ă
tor au fost nu-mi
ţ
i mai mul
ţ
i ru
ş
i, care necunoscând obiceiurile
ş
i legisla
ţ
ia româneasc
ă
, au aplicat codul civil rus.În baza aplic
ă
rii Regulamentului lui Voron
ţ
ov,toate regulile a
ate în vigoare în guberniile inter-ne urmau s
ă
 
e aplicate
ş
i în Basarabia. Structu-ra de autoguvernare a nobilimii a c
ă
p
ă
tat aceea
ş
i baz
ă
ca
ş
i cea din restul imperiului, cu excep
ţ
ia
ţ
inuturilor Ismail, Akkerman
ş
i Tighina, unde nuexista un num
ă
r su
cient de nobili pentru a putea
ales un reprezentant de
ţ
inut al nobilimii. Drepturmare, Basarabia este încorporat
ă
în sistemuleconomic
ş
i politic al Imperiului Rus. Indiferentde faptul c
ă
sistemul rusesc func
ţ
iona mai e
cientdecât administra
ţ
ia din perioada autonomiei, saumai slab, un lucru devine cert: conform legii, elitalocal
ă
 
ş
i-a pierdut o mare parte din competen
ţ
elesale de autoguvernare.Situa
ţ
ia creat
ă
îi face pe români –
ţă
rani
ş
i boieri,s
ă
p
ă
r
ă
seasc
ă
avutul lor
ş
i s
ă
fug
ă
cu miile pestePrut, în Moldova liber
ă
, de
ş
i sub suzeranitateaotoman
ă
. Astfel, fug cele mai valoroase elemente, în frunte cu mare
ş
alul nobilimii Ba
ş
ot
ă
, Buc
şă
-neanu, Roseti etc. În urma acestor fugari, r
ă
mânsate
ş
i mo
ş
ii pustii. Dac
ă
cineva reu
ş
ea s
ă
vând
ă
 avutul s
ă
u, apoi aceast
ă
vânzare se f 
ă
cea la unpre
ţ
redus: p
ă
mântul se vindea cu 5 lei sau 3 ruble
2
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1197, f. 5 verso.
 
C. Gherasim,
Unele considera
ţ 
ii privind schimb
ă
rile în mentalitatea elitei nobiliare din Basarabia în anii ’30-’40 ai sec. XIX 
217hectarul (Halippa, Moraru 1991, 19). Astfel, nobi-limea local
ă
pierdea toate drepturile sale politice,de
ş
i chiar
ş
i dup
ă
adoptarea Regulamentului lui Voron
ţ
ov, nobilimea mai avea curajul s
ă
cear
ă
catoate afacerile din provincie s
ă
 
e realizate numai în limba român
ă
. M.S. Voron
ţ
ov nu accept
ă
totalaceast
ă
propunere. Dar pentru a satisface par
ţ
ialcerin
ţ
ele nobililor, a cerut ca popula
ţ
ia Basarabieis
ă
aib
ă
dreptul de a prezenta cererile, explica
ţ
iile,actele
ş
i s
ă
încheie contracte
ş
i diferite în
ţ
elegeri în limba român
ă
. În 1836 s-a reglementat între- buin
ţ
area limbii moldovene
ş
ti, pentru o perioad
ă
 de tranzi
ţ
ie de 7 ani, adic
ă
pân
ă
la anul 1843. Cuexpirarea acestui termen, chiar peti
ţ
iile urmau s
ă
 
e prezentate, în limba rus
ă
(
ПСЗРИ
1837, 691-692). Scriitorul polonez Kraszewsky, care a vizi-tat ora
ş
ul Chi
ş
in
ă
u în acea perioad
ă
, constat
ă
c
ă
 popula
ţ
ia titular
ă
continua s
ă
 
e moldovenii, iarlimba vorbit
ă
pe str
ă
zile Chi
ş
in
ă
ului era cea ro-mân
ă
. A 
ş
adar, odat
ă
cu adoptarea Regulamentului lui Voron
ţ
ov, nobilimea din Basarabia pierde drep-turile politice de alt
ă
dat
ă
 
ş
i este impus
ă
s
ă
vor- beasc
ă
în limba rus
ă
, toate acestea ducând laschimbarea gândirii, orient
ă
rilor politice etc. Analizând schimb
ă
rile survenite în mentalitateaelitei nobiliare din Basarabia, trebuie s
ă
con-stat
ă
m c
ă
în componen
ţ
a nobilimii autohtonep
ă
trund un num
ă
r mare de alogeni, care aveaucompletamente o alt
ă
mentalitate. Conform da-telor privitor la num
ă
rul popula
ţ
iei pe parcursulanilor 1812-1918, adic
ă
de la anexarea Basarabieila Imperiul Rus
ş
i pân
ă
la unirea ei cu România,observ 
ă
m o cre
ş
tere constant
ă
a num
ă
rului popu-la
ţ
iei
ş
i, respectiv, a num
ă
rului clasei nobiliare.Conform Recens
ă
mântului din 1817, în Basara- bia erau 209 familii de boieri, inclusiv 436 b
ă
r- ba
ţ
i
ş
i 400 femei (Boga 1926, 24), ce constituiau0,17% din num
ă
rul total al popula
ţ
iei. Majorita-tea („cel pu
ţ
in 95%”) (Boldur 1992, 456) acestornobili erau originari din Moldova de peste Prut.Conform datelor statistice din 1828 num
ă
rul dvo-renilor a sc
ă
zut la 718 persoane
3
. Acest lucru seexplic
ă
prin faptul c
ă
în urma cercet
ă
rii arboreluigenealogic al familiilor boiere
ş
ti de c
ă
tre comi-siile din 1816, 1821, din lips
ă
de documente carear
con
rmat apartenen
ţ
a nobiliar
ă
sau pur
ş
isimplu din nedorin
ţ
a administra
ţ
ie
ţ
ariste de arecunoa
ş
te drepturile celor care se puteau opune,
3
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1199, f. 63.
rangurile nobiliare au fost recunoscute doar la unnum
ă
r mic de boieri, fapt ce a dus la mic
ş
orareaacestei clasei boiere
ş
ti în societatea basarabean
ă
.Treptat num
ă
rul nobilimii cre
ş
te, astfel încât în1834 num
ă
rul lor a atins cifra de 1324 persoane, în 1854 – 3376 persoane (
Накко
1879,
 
217, 217 verso), iar în 1861 pân
ă
la 8659 persoane (Arbore2001, 119-120).Deci, pe parcursul secolului al XIX-lea în cadrulnobilimii p
ă
trund un
ş
ir de elemente alogene careproduc o schimbare a componen
ţ
ei ei. În primiiani dup
ă
anexare, în componen
ţ
a nobilimii ba-sarabene s-au strecurat mul
ţ
i nobili de origineruseasc
ă
, precum
ş
i unii veni
ţ
i din Austria, Po-lonia etc., sau alogenii care c
ă
p
ă
t
ă
titlu de nobil în urma serviciului în diferite institu
ţ
ii regionaledin Basarabia, astfel încât nobilimea provenit
ă
 din Moldova, la început majoritar
ă
, devine unaminoritar
ă
. Politica promovat
ă
de Imperiul Rusera cea de a sus
ţ
ine nobilimea nou
ă
, din consi-derentul c
ă
acesta devine sprijinul social al
ţ
aris-mului în teritoriul nou-anexat. Astfel, pe parcur-sul anilor ’30-’40 ai secolului al XIX-lea au fostinclu
ş
i în lista dvorenilor din Basarabia un
ş
ir destr
ă
ini. Spre exemplu, dup
ă
alegerile în AdunareaNobilimii din Basarabia de la 1837, când opozi
ţ
iaformat
ă
din boieri autohtoni încearc
ă
s
ă
se opu-n
ă
, s
ă
cear
ă
un raport privitor la banii cheltui
ţ
ietc., Dimitriu,
ind ales din nou mare
ş
al regionalal nobilimii, a încercat
ş
i a reu
ş
it s
ă
-
ş
i m
ă
reasc
ă
 num
ă
rul sus
ţ
in
ă
torilor s
ă
i. Astfel, el a înaintat înConsiliul Regional o list
ă
de 57 familii de aristo-cra
ţ
i polonezi, solicitând recunoa
ş
terea drepturi-lor lor dvorene
ş
ti. Dintre ei au fost recunoscu
ţ
i
ş
iintrodu
ş
i în cartea dvorenilor din Basarabia ur-m
ă
toarele familii: Urbanovici, Delimorkov, Ose-
ţ
ki, Gurski, Lazo, Nedzelinski, Coliski, Pragni
ţ
ki
ş
ialtele (
Накко
1879, 170). Pentru familiile al c
ă
rortitlu nobiliar nu a fost recunoscut, le-a fost l
ă
satdreptul la anumite privilegii. Din aceast
ă
catego-rie f 
ă
ceau parte: Tolmacevski, Ilini
ţ
ki, Bacinski,Cerneavski, Popovski, Levi
ţ
ki, Zinkevici, Berkovi,Radulov, Petra
ş
evski, Juravski etc. (
Накко
1879,170). În aceast
ă
ordine de idei, trebuie de men
ţ
i-onat c
ă
acest fapt a contribuit la producerea unorschimb
ă
ri în mentalitate, deoarece boierimea au-tohton
ă
era limitat
ă
, iar dvorenimea noua creat
ă
 avea alte gânduri, idei, orient
ă
ri politice – o alt
ă
 mentalitate. A. Nacco prezint
ă
în continuare o nou
ă
compo-nen
ţă
a nobilimii din Basarabia în anii ’30-’40

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->