Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
19_Danilov

19_Danilov

Ratings: (0)|Views: 46|Likes:
www.nationalmuseum.md
www.nationalmuseum.md

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei on Nov 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2011

 
245
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 245-260.
Pu
ţ
ine sunt acele biblioteci din Basarabia secoluluial XIX-lea, colec
ţ
iile c
ă
rora au ajuns intacte pân
ă
  în zilele noastre. În marea lor majoritate, aceleinestimabile valori spirituale s-au pierdut în ne-gura timpului sau n-au fost descoperite înc
ă
. Certeste c
ă
, informa
ţ
iile istorice asupra colec
ţ
iilor decarte din bibliotecile de alt
ă
dat
ă
sunt cunoscutedoar fragmentar, prin mijlocirea unor eventualeregistre-catalog descoperite
ş
i/sau redescoperiteprintre documentele risipite în arhive,
e de stat,
e colec
ţ
ii particulare.Demersul nostru se înscrie în aria de cercetare aistoricului unei biblioteci particulare din primeletrei decenii ale veacului al XIX-lea, adus
ă
în Basa-rabia de c
ă
tre profesorul Dimitrie Govdelas (1780-1831), „doctor în
lozo
e” la Academia Domneasc
ă
 din Ia
ş
i. Despre faimoasa bibliotec
ă
a profesoruluigrec s-a scris mai înainte (Levit
 
1981, 62-80). S-ascris, îns
ă
informa
ţ
ia istoric
ă
asupra colec
ţ
iei decarte a fost recuperat
ă
doar par
ţ
ial. Cercet
ă
torulE
m Levit (anii ’80 ai sec. XX) a
rma, între altele:
catalogul propriu-zis, de
ş
i fusese copiat în mai multe exemplare pentru toate forurile interesa-te, pân
ă
în prezent n-a putut 
 fi
descoperit” 
 
(Levit
 
1981, 74)
.
Ce
ş
tim” sau mai exact ce „nu
ş
tim” des-pre colec
ţ
ia de carte a lui Dimitrie Govdelas?
Câteva preciz
ă
ri.
Înainte, îns
ă
, de a intra înunele am
ă
nunte asupra istoricului bibliotecii luiDimitrie Govdelas, ar trebui s
ă
intervenim cu une-le am
ă
nunte
ş
i/sau preciz
ă
ri ce nu par a
lipsitede importan
ţă
în contextul problemei abordate.Sarcina noastr
ă
este de a l
ă
muri
ş
i de a scoate îneviden
ţă
valoarea istoric
ă
 
ş
i cultural
ă
a acelei im-pun
ă
toare colec
ţ
ii de carte ajuns
ă
ulterior în bibli-oteca Gimnaziului Regional din Chi
ş
in
ă
u. Motivepentru a invoca aceste obiective sunt mai multe:
 – 
insu
cien
ţ
a datelor istorice referitoare la con-stituirea colec
ţ
iei de carte din perioada ie
ş
ean
ă
 (1808-1822) a lui Dimitrie Govdelas, de pân
ă
 la trecerea acesteia in Basarabia;
 – 
lipsa m
ă
rturiilor documentare referitor la tre-cerea lui Dimitrie Govdelas, împreun
ă
cu im-pun
ă
toarea colec
ţ
ie de carte, în Basarabia;
 – 
persisten
ţ
a unor confuzii istoriogra
ce
 
 în le-g
ă
tur
ă
cu destinul ulterior al c
ă
r
ţ
ilor intrate înposesia bibliotecii Gimnaziului Regional dinChi
ş
in
ă
u.La fel, ar trebui s
ă
re
ţ
inem c
ă
, impun
ă
toareacolec
ţ
ie de carte – 2723 de volume – marea lormajoritate,
ind din sec. XVIII-XIX, în diferitelimbi: greac
ă
, german
ă
, francez
ă
, latin
ă
etc. –
 
afost adus
ă
de la Ia
ş
i în Basarabia,
 
pe valul eveni-mentelor politice ce se petreceau în PrincipateleRomâne în leg
ă
tur
ă
cu mi
ş
carea eterist
ă
. Ar mai trebui, poate, s
ă
semnal
ă
m din start c
ă
acea bibliotec
ă
particular
ă
, ajuns
ă
în Basarabia, era într-adev 
ă
r una impun
ă
toare
ş
i impresionant
ă
înepoc
ă
.
Ş
i nu numai pentru Basarabia, dar chiar
ş
ipentru Principatul Moldovei de unde fusese adus
ă
.Spre exemplu, înavu
ţ
ita
ş
i culta familie a boieruluiRoseti-Roznovanu, avea la mo
ş
ia de la Stânca, pemalul Prutului, o bogat
ă
bibliotec
ă
adunat
ă
înc
ă
 de Iordache Roseti-Roznovanu, marele vistiernic,
ş
i completat
ă
, în anii 1818-1821, de
ul acestuiaNicolae, înalt dreg
ă
tor, cu studii europene. Bibli-oteca însuma 1939 volume [catalog, 1821], ceea cepresupunea o diversitate de c
ă
r
ţ
i rarisime din va-rii domenii: literatur
ă
 
ş
i
loso
e clasic
ă
 
ş
i moder-n
ă
, art
ă
, politic
ă
, drept, istorie, geogra
e,
ş
tiin
ţ
enaturale (Paracostea
 
1963, 215-216).Cât prive
ş
te anturajul spiritual al Basarabiei înprimele trei decenii dup
ă
anexare, apoi vom con-stata, c
ă
abia î
ş
i anun
ţ
au începutul activit
ăţ
ilorculturale primele institu
ţ
ii de acest gen. Biblio-teca Public
ă
din Chi
ş
in
ă
u (fondat
ă
în 19 august1832), conform catalogului întocmit la
nele anu-lui 1833, de
ţ
inea doar 552 volume. Abia peste 10ani, în 1843, num
ă
rul volumelor va ajunge la 2230(1077 titluri)
1
. S
ă
mai amintim în context c
ă
biblio-teca Gimnaziului Regional – c
ă
reia erau destinatec
ă
r
ţ
ile donate – era, de asemenea, la prima etap
ă
 de acumulare a fondului de carte (Liceul Regionala fost fondat în 1833, septembrie 12). Adminis-
1
 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 4266, f. 1-2:
 
 Ведомость
 
о
 
состоящих 
 
в
 
 Кишиневской
 
 Публичной
 
 Библиотеки
 
книгах 
 
в
1843
году
.
Maria Danilov 
CENZUR 
 Ă 
, CARTE
Ş
I BIBLIOTECI(sec. al XIX-lea)
 
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
246
Fig. 1. Catalogul c
ă
r
ţ
ilor în franceza din colec
ţ
ia bibliotecii lui Dimitrie Govdelas (ANRM, F. 88, inv. 1, d. 719, f. 25).
 
M. Danilov,
Cenzur
ă
, carte
ş
i biblioteci (sec. al XIX-lea)
247tra
ţ
ia
ţ
arist
ă
a
 
provinciei s-a ar
ă
tat surprins
ă
 
ş
imul
ţ
umit
ă
, totodat
ă
, de oferta generoas
ă
(dac
ă
 ne referim, în primul rând, la num
ă
rul de volume– 2723) a boierului Dimitrie Carastati.***În luna iunie 1834, ziarul
Odesskij Vestnik
/
Одесский
 
 Вестник 
,
 într-o informa
ţ
ie primit
ă
 din Chi
ş
in
ă
u (în 18 iunie) relata un fapt mai rar întâlnit în epoc
ă
: „
 Mo
ş
ierul Dimitrie Carastati adonat spre folosul a
ş
ez 
ă
mintelor
ş
colare din acel 
ţ 
inut 2723 de c
ă
r
ţ 
i scrise în felurite limbi antice
ş
i moderne. Conform voin
ţ 
ei donatorului, acestec
ă
r
ţ 
i au fost destinate Gimnaziului din Chi 
ş
in
ă
u,stipulându-se ca biblioteca gimnazial 
ă
s
ă
 
 fi
edeschis
ă
de dou
ă
ori pe s
ă
 pt 
ă
mân
ă
pentru do-ritorii de a se îndeletnici cu lectora acelor c
ă
r
ţ 
i” 
(
Одесский
1834, 201)
.
Ş
i pentru c
ă
la acea vreme în Basarabia nu exista înc
ă
pres
ă
local
ă
(primulziar va
fondat abia peste dou
ă
decenii, în 1854),
ş
tirile atât de neobi
ş
nuite
ş
i relevante, totodat
ă
,au fost cunoscute publicului prin mijlocirea pre-sei odesite. Evenimentul propriu-zis, îns
ă
, de-rulase ceva mai devreme, mai exact în luna mai1833. Înainte, îns
ă
de a derula
rul m
ă
rturiilordocumentare din arhivele locale, din Chi
ş
in
ă
u, vom prezenta succint unele date selective din pe-rioada ie
ş
ean
ă
a lui Dimitrie Govdelas.
Dimitrie Govdelas, con
ictul cu autorit
ăţ
i-le ie
ş
ene
ş
i destinul colec
ţ
iei de carte.
Pro-tagonistul nostru, Dimitrie Govdelas (1780-1831),este originar din Tesalia (Grecia). Studii universi-tare a urmat la Pesta (1801-1803), unde
ş
i-a luatcu succes doctoratul. Ob
ţ
ine titlul de „doctor în
lozo
e
ş
i profesor de arte liberale”. Apoi cevatimp a stat la Paris, în scopul de a cunoa
ş
te/cer-ceta
loso
a
ş
i literatura francez
ă
(Camariano-Cioran 1971, 83)
2
.
 
În 1808 este angajat, în baz
ă
 
2
 Ariadna Camariano-Cioran (31 martie 1906, Peristasis,Grecia - 11 martie 1993, Bucure
ş
ti). Principalele sale direc
ţ
iide cercetare, materializate în numeroase studii
ş
i articole îndomeniul istoriei
ş
i literaturii, s-au axat, în primul rând, pereconstituirea
lierei grece
ş
ti din cultura româneasc
ă
, pe stu-diul rela
ţ
iilor reciproce, istorice
ş
i literare, greco-române (cir-cula
ţ
ia unor opere de Voltaire, Giovanni del Turco, Wieland,La Fontaine, Beccaria, Marmontel), precum
ş
i pe identi
careatraduc
ă
torilor unor intermediare grece
ş
ti. Dar opera sa de c
ă
-p
ă
tâi r
ă
mâne monumentala lucrare
 Academiile Domne
ş
ti dela Bucure
ş
ti 
ş
i Ia
ş
(1971), publicat
ă
 
ş
i în limba francez
ă
în1974, lucrare care a primit premiul a dou
ă
Academii, în
ţ
ar
ă
 
ş
i în Grecia. Recenzentul lucr
ă
rii în Grecia, C.Th. Dimaras,considera c
ă
aceast
ă
carte va
indispensabil
ă
pentru cercet
ă
-torii înv 
ăţă
mântului românesc
ş
i grec. Se poate a
rma astfelc
ă
ă
r
ă
aceste cercet
ă
ri erudite comparatismul literar româno-grec nu ar
posibil.
de contract, pe patru ani, la Academia Domneas-c
ă
din Ia
ş
i. Pentru o leaf 
ă
anual
ă
de 3500 pia
ş
triturce
ş
ti (salariu lunar de 2000 lei), îndeplinea
ş
ifunc
ţ
ia de administrare a Academiei
ş
i se obligas
ă
prezinte cursul de
aritmetic
ă
, algebr
ă
geome-trie
ş
i cosmogra
 fi
e
. Lucrurile, îns
ă
, s-au schimbatdin momentul în care
 
Dimitrie Govdelas intr
ă
încon
ict cu eforul înaltei institu
ţ
ii ie
ş
ene, prin-cipele Scarlat Ghica. Con
ictul a fost de durat
ă
 (Camariano-Cioran
 
1971, 64).
 
Rela
ţ
iile tensiona-te ale acestora s-au transformat într-un con
ictpublic în care au fost implicate atât autorit
ăţ
ilelocale (Divanul Moldovei), cât
ş
i unii func
ţ
ionaridin Sankt Petersburg. M
ă
rturie în acest sens esteimpresionanta coresponden
ţă
cu multe detalii deepoc
ă
, atestat
ă
în surse de arhiv 
ă
: scrisoarea c
ă
-tre Divanul Moldovei din 12 septembrie 1810
ş
iscrisorile c
ă
tre monarhul rus, Alexsandru I, din29 septembrie 1811
ş
i 18 februarie 1812 (Bulat
 
1929, 17-31). Nu se
ş
tie exact daca plângerile luiDimitrie Govdelas au fost
ş
i satisf 
ă
cute (pre
ş
edin-te al Divanurilor în Principate la 1812 era sena-torul rus V.I. Krasno-Mila
ş
evici). Oricum, dup
ă
 anul 1812, în unele surse de referin
ţă
se constat
ă
 c
ă
profesorul grec, Dimitrie Govdelas, se aciuasepe lâng
ă
Episcopia de Roman.
 
Între timp î
ş
i reve-de cursurile, alc
ă
tuie
ş
te manuale, compune chiar
ş
i versuri (
Câteva mici poeme morale,
Ia
ş
i 1814)(Camariano-Cioran 1971, 83). Cert este, c
ă
pe la1814 a fost rechemat la conducerea AcademieiDomne
ş
ti din Ia
ş
i. Moment atestat, de altfel, înunele însemn
ă
ri manuscrise din colec
ţ
ia Bibliote-cii Academiei Române, în leg
ă
tur
ă
cu sus
ţ
inereaexamenelor publice la institu
ţ
ia ie
ş
ean
ă
(Cama-riano-Cioran 1971, 84). Apoi va petrece ceva timp în Austria, unde î
ş
i va edita câteva manuale, îngreac
ă
veche:
Grammaire de la langue françai-se expliquee par la grec,
 Viena 1816;
Economie practic
ă
 
ş
i general 
ă
,
 Viena, 1816;
 Istoria
 fi
lo- zo
 fi
ei,
 Viena 1817;
 Elemente de aritmetic
ă
,
Ia
ş
i,1818. Va mai scoate
 
ş
i o edi
ţ
ie bilingv 
ă
a
Întâm- pl 
ă
rilor lui Telemac,
Ia
ş
i, 1820, în patru volume,din care ap
ă
rea doar primul (o prima edi
ţ
ie setip
ă
rise la Buda, în 1800). Cum bine s-a remar-cat cândva, la Academiile Domne
ş
ti din Bucure
ş
ti
ş
i Ia
ş
i se utilizau „traduceri dup
ă
tot ce a produsmai bun literatura didactic
ă
occidental
ă
în toatedomeniile:
loso
e, istorie, literatur
ă
, economie,moral
ă
” etc.Un alt contract încheiat cu Academia din Ia
ş
i, peo durat
ă
de 10 ani, cu leafa onorabil
ă
 
ş
i multe pri-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->