Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
26_Garbu

26_Garbu

Ratings: (0)|Views: 60|Likes:
www.nationalmuseum.md
www.nationalmuseum.md

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei on Nov 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

11/16/2012

 
327
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 327-332.
 „Prima datorie a unei societ 
ăţ 
i este justi 
ţ 
ia”.
(Alexander Hamilton)Dezvoltarea institu
ţ
ional
ă
a sistemului de dreptdin RSSM din perioada 1978-1991 reprezint
ă
unfactor important în ob
ţ
inerea independen
ţ
ei RM. Anul 1978 constituie un reper prin adoptarea Con-stitu
ţ
iei RSSM, ce a accentuat importan
ţ
a institu-
ţ
iilor de drept. Capitolul VIII al Constitu
ţ
iei estedestinat nemijlocit unor institu
ţ
ii juridice precumJudec
ă
toria Suprem
ă
, judec
ă
toriile norodnice(raionale), Procuratura
ş
i Arbitrajul (Constitu
ţ
ia1978, 251-253).Una dintre cele mai importante institu
ţ
ii de dreptale RSSM a fost Judec
ă
toria Suprem
ă
. ConformConstitu
ţ
iei din 1978 „Judec
ă
toria Suprem
ă
aRSSM este cel mai înalt organ judiciar al RSSM
ş
iexercit
ă
supravegherea asupra activit
ăţ
ii de jude-cat
ă
a instan
ţ
elor judec
ă
tore
ş
ti ale RSSM” (Con-stitu
ţ
ia 1978, art. 152).De
ş
i componen
ţ
a Judec
ă
toriei Supreme era alea-s
ă
de Sovietul Suprem pe un termen de cinci ani, vom observa în continuare c
ă
atât termenul, cât
ş
inum
ă
rul judec
ă
torilor variaz
ă
în func
ţ
ie de diver
ş
ifactori. Astfel, prin hot
ă
rârea Sovietului Suprem al RSSM
Cu privire la alegerea Judec
ă
toriei Supreme a RSSM 
din 29 decembrie 1977, a fost aleas
ă
com-ponen
ţ
a Judec
ă
toriei Supreme, având 36 judec
ă
-tori (inclusiv pre
ş
edintele
ş
i doi loc
ţ
iitori)
ş
i 400asesori norodnici. În func
ţ
ia de pre
ş
edinte a fostnumit Haralampie I. Zingan, iar loc
ţ
iitori – ChirilI. Gadjii
ş
i Vera C. Meleca (Hot
ă
rârea 1977).Ulterior, la 7 iunie 1979, printr-o alt
ă
hot
ă
râre aSovietului Suprem al RSSM, au fost ale
ş
i: un noupre
ş
edinte (Vera C. Meleca), un loc
ţ
iitor (Anato-lie D. Chiriliuc)
ş
i doi membri (Mihail I. Sidorov 
ş
i Valentina N. Cebotari).La 10 aprilie 1980, Sovietul Suprem adopt
ă
onou
ă
hot
ă
râre privind alegerea componen
ţ
ei Ju-dec
ă
toriei Supreme a RSSM, aceasta
ind schim- bat
ă
atât personal cât
ş
i numeric, prin faptul c
ă
 num
ă
rul membrilor a crescut la 37 judec
ă
tori, iaral asesorilor la 500.La 14 decembrie 1984 Sovietul Suprem a hot
ă
râtaprobarea Decretelor Prezidiului Sovietului Su-prem
Cu privire la alegerea în func
ţ 
ia de membri ai Judec
ă
toriei Supreme
a unor judec
ă
tori. Prin-tre ace
ş
tia men
ţ
ion
ă
m dou
ă
doamne, Valeria V.
Ş
terbe
ţ
 
ş
i Alina S. Ianucenco, care în prezent sunt judec
ă
tori la Curtea Constitu
ţ
ional
ă
.Prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem alRSSM din 9 ianuarie 1985 în func
ţ
ia de pre
ş
edin-te al Judec
ă
toriei Supreme a fost numit Victor S.Pu
ş
ca
ş
. Dou
ă
luni mai târziu, la 29 martie 1985,Sovietul Suprem al RSSM printr-o hot
ă
râre a alescomponen
ţ
a Judec
ă
toriei Supreme, care con
ţ
i-nea, deja, 46 judec
ă
tori
ş
i 500 asesori norodnici.În func
ţ
ia de pre
ş
edinte a fost con
rmat Victor S.Pu
ş
ca
ş
, iar loc
ţ
iitori – Anatol D. Chiriliuc
ş
i NicolaeM. Chiseev. Ace
ş
tia din urm
ă
au fost con
rma
ţ
i la30 martie 1985 ca pre
ş
edin
ţ
i ai colegiilor judiciareale Judec
ă
toriei Supreme, civil
ş
i, respectiv, penal.De asemenea la 30 martie în conformitate cu art. 4al Regulamentului cu privire la r
ă
spunderea disci-plinar
ă
a judec
ă
torilor de la instan
ţ
ele judec
ă
tore
ş
tidin RSSM s-a con
rmat componen
ţ
a colegiului dis-ciplinar de pe lâng
ă
Judec
ă
toria Suprem
ă
, avândun num
ă
r de opt membri, inclusiv pre
ş
edintele.La 4 martie 1987 a fost ales, iar la 17 martie con-
rmat Alexei R 
ă
ilean în func
ţ
ia de loc
ţ
iitor al pre-
ş
edintelui Judec
ă
toriei Supreme a RSSM,
ş
i im-plicit pre
ş
edinte al Colegiului civil.La 16 iunie, în leg
ă
tur
ă
cu ie
ş
irea la pensie sau tre-cerea la alt lucru a unor judec
ă
tori, a fost schim- bat
ă
componen
ţ
a Judec
ă
toriei Supreme prin ale-gerea altor cinci noi judec
ă
tori.Ca urmare a fost modi
cat
ă
 
ş
i componen
ţ
a Cole-giului disciplinar de pe lâng
ă
Judec
ă
toria Supre-m
ă
a RSSM (con
rmând trei judec
ă
tori noi – Chi-cu, Mardari, Timofti) la 31 august 1987.Conform Constitu
ţ
iei din 1978, pe lâng
ă
Judec
ă
-toria Suprem
ă
justi
ţ
ia este înf 
ă
ptuit
ă
 
ş
i de judec
ă
-toriile norodnice raionale (or
ăş
ene
ş
ti).
Nicolae Gîrbu
FILE DIN ISTORIA INSTITU
Ţ
IILOR JURIDICE DIN RSSM(1978-1991)
 
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
328La 4 decembrie 1981 Sovietul Suprem al RSSM aadoptat legea
Cu privire la alegerile judec
ă
tori-ilor norodnice raionale (or 
ăş
ene
ş
ti) din RSSM.
Legea con
ţ
inea 65 articole ce re
ectau principiilefundamentale ale alegerii judec
ă
toriilor norod-nice, modul de desf 
ăş
urare a alegerilor judec
ă
-torilor norodnici, repetarea alegerilor, precum
ş
i formele documentelor electorale
ş
i modul dep
ă
strare a lor.Dac
ă
judec
ă
torii norodnici
ş
i asesorii norodnici ai judec
ă
toriilor norodnice raionale din RSSM nu în-drept
ăţ
eau încrederea aleg
ă
torilor sau s
ă
 vâr
ş
eauac
ţ
iuni nedemne, ace
ş
tia puteau
rechema
ţ
i. Înacest scop, s-a adoptat o lege
Cu privire la modul de rechemare a judec
ă
torilor 
ş
i asesorilor no-rodnici...
Consider
ă
m c
ă
aceast
ă
lege ar
trebuits
ă
fac
ă
parte din Legea
Cu privire la alegerile ju-dec
ă
toriilor norodnice...
din 4 decembrie 1981.La 26 martie 1982, prin decretul Prezidiului Sovi-etului Suprem al RSSM au fost
xate alegerile ju-dec
ă
torilor norodnici ai judec
ă
toriilor norodniceraionale din RSSM pentru data de 20 iunie 1982.La 5 august 1982, au fost introduse modi
c
ă
ri
ş
icomplet
ă
ri în decretul Prezidiul Sovietului Su-prem al RSSM din 30 iunie 1960
 Despre ordineade plat 
ă
a asesorilor norodnici, acuzatorilor 
ş
ap
ă
ă
torilor ob
ş
te
ş
ti a cheltuielilor legate de în-deplinirea de c
ă
tre ei a îndatoririlor în instan
ţ 
a judec
ă
toreasc
ă
.
La 18 august 1982 Prezidiul Sovietului Suprem alRSSM a hot
ă
rât stabilirea modului de p
ă
strare adocumentelor electorale pentru alegerile judec
ă
-toriilor norodnice raionale din RSSM.La 7 aprilie 1983, Prezidiul Sovietului Suprem alRSSM a hot
ă
rât formarea pe lâng
ă
Judec
ă
torianorodnic
ă
raional
ă
a consiliului asesorilor norod-nici, inclusiv aprobarea unui regulament a acestuiconsiliu. Acest consiliu reprezenta un organ ob-
ş
tesc eligibil putând întruni între 7-15 persoane
ş
iavea menirea de a acorda ajutor judec
ă
toriei no-rodnice raionale întru înf 
ă
ptuirea justi
ţ
iei.În scopul realiz
ă
rii indica
ţ
iilor Congresului alXXVII-lea al PCUS cu privire la perfec
ţ
ionareapracticii electorale, Prezidiul Sovietului Supremal RSSM a hot
ă
rât la 11 martie 1987 introducerea în legea RSSM din 4 decembrie 1981
Cu privire laalegerile judec
ă
toriilor norodnice raionale (or 
ă
-
ş
ene
ş
ti)
a unor modi
c
ă
ri
ş
i complet
ă
ri, cea maiimportant
ă
 
ind modul de efectuare a alegerilor.O alt
ă
institu
ţ
ie de drept, probabil, cu cel maimare impact asupra popula
ţ
iei în perioada dat
ă
 a fost procuratura. Conform Constitu
ţ
iei acesteiinstitu
ţ
ii i s-a rezervat un capitol aparte, în carese stipuleaz
ă
c
ă
„Supravegherea suprem
ă
asupraexecut
ă
rii stricte
ş
i uniforme a legilor de c
ă
tretoate ministerele, comitetele de stat
ş
i departa-mentele, întreprinderile,... pe teritoriul RSSMeste înf 
ă
ptuit
ă
de Procurorul General al URSS,precum
ş
i de Procurorul RSSM
ş
i procurorii infe-riori, care sunt subordona
ţ
i Procurorului Generalal URSS” (Constitu
ţ
ia 1978, art. 163). Totodat
ă
 organele Procuraturii î
ş
i exercit
ă
împuternicirileindependent de orice organe locale,
ind subor-donate numai Procurorului general al URSS.Ideile cons
n
ţ
ite în Constitu
ţ
ie
ş
i-au g
ă
sit con-cretizare
ş
i dezvoltare în Legea cu privire la Pro-curatura URSS, adoptat
ă
la 30 noiembrie 1979,unde s-au p
ă
strat domeniile de supraveghere, aufost l
ă
rgite considerabil limitele supravegherii deprocuror, concomitent
ind delimitate atribu
ţ
iileorganelor Procuraturii Generale a URSS
ş
i a pro-curaturilor ierarhic inferioare.Pân
ă
la 1992, odat
ă
cu adoptarea unei noi legicu privire la procuratur
ă
, în aceast
ă
institu
ţ
ie nuavem schimb
ă
ri majore, exceptând doar numireaunor Procurori ai RSSM
ş
i procurori inferiori.Drept urmare, putem enumera cei trei Procuroriai RSSM care au activat în perioada cercetat
ă
: IonCeban (1970-1987), Nicolai Demidenco (1987-1990)
ş
i Dumitru Postovan (1990-1998) (Romanet al. 2004, 98-99).De asemenea, o institu
ţ
ie juridic
ă
men
ţ
ionat
ă
încapitolul VIII al Constitu
ţ
iei din 1978 reprezint
ă
 arbitrajul de stat care rezolva litigiile de natur
ă
 economic
ă
dintre întreprinderi, institu
ţ
ii
ş
i orga-niza
ţ
ii.În aceast
ă
perioad
ă
arbitrajul de stat a suferit un
ş
ir de modi
c
ă
ri. Astfel, la 12 noiembrie 1980prin hot
ă
rârea Consiliului de Mini
ş
tri s-a hot
ă
râtaprobarea Regulamentului Arbitrajului de Statde pe lâng
ă
Consiliul de Mini
ş
tri al RSSM. Regu-lamentul stipula sarcinile, func
ţ
iile, structura
ş
icomponen
ţ
a Arbitrajului. Institu
ţ
ia era condus
ă
 de arbitrul de stat principal al RSSM, care avea unloc
ţ
iitor,
ş
i care, împreun
ă
cu al
ţ
i arbitri de con-ducere formau colegiul Arbitrajului de Stat.Ca urmare a hot
ă
rârilor Congresului al XXVII-lea al PCUS, institu
ţ
ia Arbitrajului din RSSM a
 
N. Gîrbu,
 File din istoria institu
ţ 
iilor juridice din RSSM (1978-1991)
329fost supus
ă
unei restructur
ă
ri, la 6 aprilie 1987, în scopul perfec
ţ
ion
ă
rii legalit
ăţ
ii în rela
ţ
iile eco-nomice, iar „Toat
ă
activitatea Arbitrajului de statal RSSM trebuia s
ă
 
e subordonat
ă
... promov 
ă
riiliniei partidului...” (Extras 1987).La 6 iulie 1987, Prezidiul Sovietului Suprem alRSSM a hot
ă
rât transformarea Arbitrajului deStat de pe lâng
ă
Consiliul de Mini
ş
tri al RSSM în Arbitrajul de Stat al RSSM.La 14 iulie, acela
ş
i an, este numit în func
ţ
ie deprim-arbitru de Stat al RSSM Mihail M. Zinin,iar la 17 iulie sunt numi
ţ
i: primul-loc
ţ
iitor al Pri-mului arbitru de stat Sergiu I.
Ş
umeico
ş
i loc
ţ
iitor– Gheorghe R. Covaliu. În aceea
ş
i zi s-au numitceilal
ţ
i membri ai Arbitrajului de Stat în num
ă
rde 13 arbitri. La 24 iulie este aprobat
ă
compo-nen
ţ
a colegiului Arbitrajului de Stat, având cincimembri, inclusiv pre
ş
edintele
ş
i loc
ţ
iitorii s
ă
i.La 17 septembrie 1987 este numit un nou arbitru în cadrul Arbitrajului de stat – Valeriu I. Guri
ţ
an.Pentru a racorda schimb
ă
rile survenite cu hot
ă
-rârile anterioare, Prezidiul Sovietului Suprem alRSSM la 26 octombrie introduce unele comple-t
ă
ri
ş
i modi
c
ă
ri în legisla
ţ
ia privind arbitrajul destat. Articolul 160 al Constitu
ţ
iei de la 1978 este desti-nat institu
ţ
iei asisten
ţ
ei juridice sau avocaturii. Înconformitate cu Constitu
ţ
ia URSS
ş
i Constitu
ţ
iaRSSM sarcina principal
ă
a avocaturii RSSM con-sta în acordarea de asisten
ţă
juridic
ă
cet
ăţ
enilor
ş
i organiza
ţ
iilor.
 Regulamentul cu privire la avocatur 
ă
,
aprobat în 1980, î
ş
i are baza în cel din 1960, mai mult de-cât atât, este o copie, cu excep
ţ
ia a unor neesen
ţ
i-ale modi
c
ă
ri, printre care cele propuse în 1970,spre exemplu: „Membrii ai colegiului de avoca
ţ
i...corespund în ce prive
ş
te calit
ăţ
ile lor morale
ş
iprofesionale titlului de avocat sovietic” (Legea1980).Regulamentul de la 21 noiembrie 1980 cuprindea10 capitole, care enun
ţ
au sarcinile, împuterni-cirile, drepturile
ş
i îndatoririle avocaturii, com-ponen
ţ
a acesteia, reglementarea
ş
i plata munciiavocatului, încetarea calit
ăţ
ii de membru, rapor-turile avocaturii cu organele de stat
ş
i organiza
ţ
iiob
ş
te
ş
ti etc.Pentru a putea în
ţ
elege evolu
ţ
ia institu
ţ
iei nota-riatului este necesar s
ă
examin
ă
m
 Legea cu pri-vire la notariatul de stat 
adoptat
ă
la 5 iulie 1974. Aceast
ă
lege con
ţ
inea 90 articole divizate în patrusec
ţ
iuni: I. Dispozi
ţ
ii generale; II. Actele notaria-le, îndeplinite de birourile notariale de stat
ş
i dealte organe; III. Regulile îndeplinirii actelor no-tariale; IV. Aplicarea legisla
ţ
iei cu privire la nota-riatul de stat fa
ţă
de str
ă
ini
ş
i fa
ţă
de persoanele
ă
r
ă
cet
ăţ
enie, Aplicarea legisla
ţ
iei statelor str
ă
i-ne. Tratatele
ş
i acordurile interna
ţ
ionale.Primul articol al legii con
ţ
ine
ş
i prezint
ă
succintsarcinile notariatului de stat. Astfel „Notariatulde stat are drept sarcin
ă
ocrotirea propriet
ăţ
iisocialiste, a drepturilor
ş
i intereselor legitimeale cet
ăţ
enilor, institu
ţ
iilor, întreprinderilor
ş
iorganiza
ţ
iilor de stat... înt
ă
rirea legalit
ăţ
ii...
ş
i aordinii de drept, prevenirea înc
ă
lc
ă
rii drepturilorsuccesorale, eliberarea titlurilor executorii
ş
i în-deplinirea altor acte notariale” (Legea 1974).Prima sec
ţ
iune a legii cuprinde 12 articole ce pre-zint
ă
organele
ş
i persoanele cu putere de decizie,care îndeplinesc acte notariale (art. 3), condu-cerea notariatului (art. 4), numirea
ş
i eliberareadin func
ţ
ie a notarului de stat (art. 5), p
ă
strareasecretului actelor notariale îndeplinite (art. 7),re
ţ
eaua
ş
i statele birourilor notariale de stat (art.10), sigiliul biroului notarial de stat (art. 12) etc.În sec
ţ
iunea a II-a, care cuprindea patru articolesunt prezentate tipologia actelor notariale
ş
i re-partizarea acestora pentru realizarea de c
ă
tre bi-rourile notariale de stat, comitetele executive alesovietelor de deputa
ţ
i ai oamenilor muncii (art.14), institu
ţ
iile consulare ale URSS
ş
i alte persoa-ne cu putere de decizie a testamentelor
ş
i procu-rilor (art. 16).Sec
ţ
iunea a III-a este cea mai vast
ă
,
ind împ
ă
r
ţ
i-t
ă
în capitole (15) ce con
ţ
in 67 articole. Am puteamen
ţ
iona o sec
ţ
iune cu un con
ţ
inut pragmatic încare se stabilesc locul
ş
i termenele îndeplinirii ac-telor notariale, autenti
carea conven
ţ
iilor, luaream
ă
surilor pentru conservarea bunurilor succe-sorale, eliberarea certi
catelor privind dreptul lasuccesiune, dreptul de proprietate, legalizarea co-piilor
ş
i certi
carea faptelor, primirea documen-telor în p
ă
strare, asigurarea dovezilor etc.Ultima sec
ţ
iune se refer
ă
la actele notariale pen-tru str
ă
ini
ş
i apatrizi, aplicarea dreptului str
ă
in,aplicarea dreptului sovietic pentru unele acte,tratatele
ş
i acordurile interna
ţ
ionale etc.În aceea
ş
i zi Sovietul Suprem a adoptat o hot
ă
râ-re cu privire la punerea în vigoare a Legii RSSM

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->