361
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 361-372.
Calitatea de însemne vexilare na
ţ
ionale o poar-t
ă
mai multe categorii de drapele: drapelul civil,drapelul de stat, drapelul de r
ă
zboi, pavilionul ci- vil, pavilionul de stat, pavilionul de r
ă
zboi, culori-le na
ţ
ionale, drapelul de lupt
ă
, stindardul Pre
ş
e-dintelui
ţă
rii, stindardul Pre
ş
edintelui Parlamen-tului, stindardul Prim-ministrului, stindardulMinistrului Ap
ă
r
ă
rii
ş
i altele, speci
fi
ce tradi
ţ
iilorregiunilor geogra
fi
ce concrete. De cele mai multeori toate aceste însemne vexilare se a
fl
ă
într-o in-terleg
ă
tur
ă
istoric
ă
ş
i semantic
ă
, uneori evident
ă
,alteori necesitând document
ă
ri solide în istoria vexilologiei
ţă
rii respective.Prima separare a func
ţ
iilor însemnelor vexilaredestinate marc
ă
rii identit
ăţ
ii na
ţ
ionale este în
drapele
, adic
ă
însemne vexilare terestre, utilizatepe p
ă
mânt,
ş
i în
pavilioane
, adic
ă
însemne vexi-lare utilizate pe ape, pe vasele
fl
uviale
ş
i maritimeapar
ţ
inând unei na
ţ
iuni. Cu toate c
ă
ş
i uzul aerianal drapelelor este o realitate obiectiv
ă
azi, însem-nele vexilare de tipul drapelelor rectangulare deidenti
fi
care a navelor aeriene au func
ţ
ii mai multdecorative, rostul identi
fi
c
ă
rii reale
ş
i de la dis-tan
ţă
avându-l aici
cocardele de avia
ţ
ie
, de celemai multe ori rotunde ca form
ă
.Cea de-a doua separare a func
ţ
iilor însemnelor vexilare destinate marc
ă
rii identit
ăţ
ii na
ţ
ionaleeste în
civile
, adic
ă
însemne utilizate de popor(persoane
fi
zice, societ
ăţ
i, comunit
ăţ
i etc. carenu se identi
fi
c
ă
cu autoritatea statal
ă
), în
de stat
,adic
ă
folosite de autorit
ăţ
ile statale,
ş
i în
de r
ă
z-boi
, adic
ă
arborate de for
ţ
ele armate ale
ţă
rii încon
fl
ictele militare interna
ţ
ionale, de
ş
i în uzulcotidian aceast
ă
din urm
ă
no
ţ
iune are mai cu-rând sensul de „însemn militar”, c
ă
ci for
ţ
ele ar-mate trebuie s
ă
posede drapele „de r
ă
zboi”
ş
i petimp de pace.În mod normal, func
ţ
iile drapelului concret suntdeterminate de acte legislative na
ţ
ionale, iar încazul când aceste acte sunt insu
fi
ciente – situa
ţ
iespeci
fi
c
ă
ş
i
ţă
rii noastre –, vexilologii autohtoni
ş
i str
ă
ini urm
ă
resc tradi
ţ
ia, cutuma, uzul real
ş
i, în urma observa
ţ
iilor, atribuie mai multe func
ţ
iicelui mai cunoscut drapel.Pentru marcarea uzului însemnelor vexilare cesimbolizeaz
ă
identitatea na
ţ
ional
ă
Federa
ţ
ia In-terna
ţ
ional
ă
a Asocia
ţ
iilor Vexilologice (FIAV), în anii
΄
70 ai secolului trecut a introdus o gril
ă
special
ă
, compus
ă
din
ş
ase locuri-c
ă
su
ţ
e pentrupuncte, a
ş
ezate în dou
ă
rânduri
ş
i trei coloane: Acest sistem de marcare a fost elaborat
ş
i propusde vexilologul american Whitney Smith, p
ă
rintele vexilologiei contemporane. Primul rând este re-zervat uzului terestru, iar cel de-al doilea – uzuluipe nave
fl
uviale
ş
i maritime. Coloanele marcheaz
ă
calit
ăţ
ile de „civil” (prima), „de stat” (a doua), „der
ă
zboi” (a treia). Astfel, reproducerile de însemne vexilare de identi
fi
care na
ţ
ional
ă
în lucr
ă
rile despecialitate
ş
i în edi
ţ
iile o
fi
ciale de drapele na
ţ
i-onale sunt înso
ţ
ite de aceast
ă
gril
ă
de marcare auzului drapelului, marcarea realizându-se prinumplerea cu puncte (sau cruciuli
ţ
e oblice) saul
ă
sarea goal
ă
a c
ă
su
ţ
elor (Flag 2011). Un drapelde marcare a identit
ăţ
ii na
ţ
ionale poate avea de launa la
ş
ase func
ţ
ii, iar varia
ţ
ia combin
ă
rii func
ţ
i-ilor ajunge la 64.Descifrarea concret
ă
a grilei este, deci, urm
ă
toa-rea:
ÎnsemnecivileÎnsemnede statÎnsemnede r
ă
zboiÎnsemneterestre
DrapelcivilDrapel destatDrapel der
ă
zboi
Însemnepe ape
PavilioncivilPavilion destatPavilion der
ă
zboi
În lumin
ă
acestei clasi
fi
c
ă
ri a func
ţ
iilor vexilolo-gice, de
fi
nirea unui însemn ca „drapel na
ţ
ional”presupune c
ă
acesta îndepline
ş
te concomitentcalit
ăţ
ile de drapel civil, drapel de stat
ş
i drapelde r
ă
zboi, iar de
fi
nirea ca „pavilion na
ţ
ional” are în vedere c
ă
însemnul îndepline
ş
te concomitentcalit
ăţ
ile de pavilion civil, pavilion de stat
ş
i pavi-lion de r
ă
zboi. Marcarea lor, conform grilei FIAV este:
Silviu Andrie
ş
-Tabac
ÎNSEMNELE VEXILARE DERIVATEDIN DRAPELUL DE STAT AL REPUBLICII MOLDOVA
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
362
Drapel na
ţ
ionalPavilionna
ţ
ionalDrapel
ş
i pavilionna
ţ
ional
Totu
ş
i, în vorbirea curent
ă
sintagma „drapel na
ţ
i-onal” este aplicat
ă
mai pu
ţ
in riguros
ş
i nu implic
ă
neap
ă
rat conformitatea cu clasi
fi
carea
ş
tiin
ţ
i
fi
c
ă
.* * *În Republica Moldova, la aproape dou
ă
decenii dela declararea independen
ţ
ei, singurul drapel o
fi
-cializat legislativ r
ă
mânea Drapelul de Stat apro- bat la 27 aprilie 1990 (Ve
ş
tile 1990, nr. 5, art. 81,82). Separarea dintre drapelul statului
ş
i cel civilnu se realizase înc
ă
. Cu toat
ă
diferen
ţ
a de func
ţ
ii,Drapelul de Stat se a
fl
a în concuren
ţă
cu p
ă
rinte-le s
ă
u – tricolorul pan-românesc. De asemenea,se cristalizase
ş
i o form
ă
unic
ă
a drapelului delupt
ă
, dar aceast
ă
unitate nu era
fi
xat
ă
legislativ. Astfel, în sistemul grilei FIAV, drapelul
ţă
rii noas-tre ap
ă
rea ca legal doar cu punctul din mijloc dinprimul rând, iar
de facto
– cu grila plin
ă
cu toatecele
ş
ase puncte de marcare func
ţ
ional
ă
, drapelulde stat din necesit
ăţ
i practice preluând asupra satoate func
ţ
iile de identi
fi
care na
ţ
ional
ă
.La 17 septembrie 2010, Parlamentul RepubliciiMoldova adopt
ă
Legea nr. 217 privind Drapelul deStat al Republicii Moldova (MO 2010, art. 728),prin care au fost rezolvate mai multe problemelegate de func
ţ
ionarea, confec
ţ
ionarea
ş
i repro-ducerea acestui însemn.Proiectul de lege fusese înaintat de Guvern, înurma adopt
ă
rii în
ş
edin
ţ
a Executivului din 16 iu-nie 2010. În notele informative înso
ţ
itoare se ar
ă
-ta c
ă
acesta a fost elaborat de Ministerul Justi
ţ
iei,constatându-se perimarea normelor din vechiulact ce reglementa domeniul –
Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat al RSS Moldovene
ş
ti
,aprobat prin Hot
ă
rârea Sovietului Suprem alRSSM nr. 17-XII din 12 mai 1990 (Ve
ş
tile 1990,nr. 5, art. 93)
ş
i completat prin Legea nr. 82-XIIdin 5 iunie 1990 (Ve
ş
tile 1990, nr. 6-7, art. 132).De asemenea, se speci
fi
ca faptul c
ă
în vederea întocmirii noii legi a fost studiat
ă
legisla
ţ
ia simi-lar
ă
a României, Letoniei, Lituaniei
ş
i Federa
ţ
ieiRuse.În acea
ş
edin
ţă
a Guvernului din 16 iunie, acade-micianul Teodor Furdui, prim-vicepre
ş
edintele Academiei de
Ş
tiin
ţ
e a Moldovei, a atras aten-
ţ
ia asupra faptului c
ă
printre organismele careau avizat proiectul de lege nu s-au num
ă
rat niciinstitu
ţ
iile academice competente, nici Comi-sia Na
ţ
ional
ă
de Heraldic
ă
(CNH) – principalulfor de expertiz
ă
vexilologic
ă
din
ţ
ara noastr
ă
. Înurma demersului s
ă
u, Guvernul a solicitat ca pro-punerile Academiei de
Ş
tiin
ţ
e s
ă
fi
e înaintate di-rect Parlamentului, avizul detaliat al c
ă
reia a fosttransmis pe 22 iunie.
Ş
i CNH, în
ş
edin
ţ
a din 17 iunie,
ş
i-a exprimatnedumerirea, protestând cu adrese expediate adoua zi c
ă
tre Pre
ş
edintele interimar al
ţă
rii, Pre-
ş
edintele Parlamentului
ş
i Prim-ministru. Sprer
ă
spuns, Pre
ş
edintele interimar al
ţă
rii a dispusavizarea proiectului de c
ă
tre CNH
ş
i prezentareaconcluziilor de rigoare Parlamentului, dar comi-sia nu a mai reu
ş
it s
ă
-
ş
i expun
ă
pozi
ţ
ia colectiv
ă
în timp util. Este de remarcat
ş
i faptul cel pu
ţ
inciudat c
ă
autorul însu
ş
i,
fi
ind vicepre
ş
edinte alCNH, a a
fl
at despre existen
ţ
a acestui proiect delege în ziua adopt
ă
rii lui de c
ă
tre Guvern, în ca-drul unei dezbateri televizate dedicate evenimen-tului la postul de televiziune „Publika TV”, la carefusese invitat împreun
ă
cu viceministrul justi
ţ
ieiOleg Ifrim
ş
i istoricul Anatol Petrencu în calitatede comentatori.Parlamentul adopt
ă
legea în prima lectur
ă
la9 septembrie 2010. Proiectul adoptat nu se deose- bea prea tare de cel înaintat de Guvern, observa
ţ
iiasupra lui f
ă
cându-se
ş
i în
ş
edin
ţ
a Parlamentului.Lipsa vexilologilor din colectivul de elaborare s-asoldat cu inexactitatea unor termeni, cu sc
ă
p
ă
ri în prevederea tuturor situa
ţ
iilor de arborare sauutilizare a drapelului de stat, cu nerezolvareaunor probleme vexilologice istorice, printre care
ş
i cea a însemnelor derivate din drapelul de stat.F
ă
r
ă
interven
ţ
iile tehnice de ordin vexilologic ceau survenit dup
ă
prima lectur
ă
legea risc
ă
s
ă
nuavanseze prea mult situa
ţ
ia fa
ţă
de regulamentuldin 1990. Pe 10 septembrie, pentru expertiza ve-xilologic
ă
urgent
ă
a proiectului de lege
ş
i a avize-lor, a fost antrenat autorul. Versiunea
fi
nal
ă
, îmbun
ă
t
ăţ
it
ă
sim
ţ
itor, a fostaprobat
ă
în
ş
edin
ţ
a Comisiei parlamentare pen-tru cultur
ă
, educa
ţ
ie, cercetare, tineret, sport
ş
imass-media din 15 septembrie, prezidat
ă
de Co-rina Fusu. Peste dou
ă
zile, la 17 septembrie 2010,Parlamentul Republicii Moldova adopt
ă
Legea privind Drapelul de Stat
cu 50 de voturi (ca legeordinar
ă
, la momentul vot
ă
rii avea nevoie de celpu
ţ
in 46 de voturi), lipsindu-i doar un singur votpentru a atinge pragul de 51 de voturi prev
ă
zut
S. Andrie
ş
-Tabac,
Însemnele vexilare derivate din drapelul de stat al Republicii Moldova
363pentru legile organice (trei dintre deputa
ţ
ii alian-
ţ
ei de guvernare, care sus
ţ
inea proiectul, ie
ş
iser
ă
în acel moment din sal
ă
, iar opozi
ţ
ia comunist
ă
nu a votat legea
in corpore
).Legea a fost promulgat
ă
prin Decretul Pre
ş
edinte-lui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghim-pu nr. 634-V din 17 noiembrie 2010 (MO 2010,art. 727). Publicarea în „Monitorul O
fi
cial al Re-publicii Moldova”
1
s-a produs la 26 noiembrie,dar, spre ru
ş
inea na
ţ
ional
ă
general
ă
, într-o form
ă
cu totul neadecvat
ă
valorii identitare pentru
ţ
aranoastr
ă
a însemnului invocat în lege: desenul co-lor de
fi
nitoriu pentru nuan
ţ
e a fost reprodus înalb-negru, iar desenul tehnic a fost prea mic
ş
oratca s
ă
se poat
ă
citi toate detaliile.Dup
ă
cum am ar
ă
tat, scopul primordial al noiilegi a fost o mai bun
ă
reglementare a folosirii
ş
ireproducerii Drapelului de Stat. Acest scop a fostrealizat cu brio, legea
ţă
rii noastre dep
ăş
ind cumult ca minu
ţ
iozitate a reglement
ă
rii legisla
ţ
iaaltor state, încât cet
ăţ
enii moldoveni, autorit
ăţ
ile
ş
i diferitele persoane juridice au primit la mân
ă
un instrument clar de care s
ă
se ghideze în diver-sele situa
ţ
ii de arborare a Drapelului de Stat. Pelâng
ă
tratatele de vexilologie recunoscute (Smith1975; Smith 1976; Znamierowski 2000), deosebitde util
ă
în aceast
ă
afacere a fost experien
ţ
a vie aCanadei.Scopul secundar al actului legislativ a constat înreglementarea situa
ţ
iei drapelelor derivate dinDrapelul de Stat
ş
i a altor însemne vexilare des-tinate identi
fi
c
ă
rii Republicii Moldova. În acestsens, actul a legiferat situa
ţ
ia creat
ă
de facto
întimp, a inclus mai multe recomand
ă
ri f
ă
cute deCNH în 15 ani de activitate
ş
i a dat un imbold re-zolv
ă
rii altor problemele istorice de vexilologiena
ţ
ional
ă
. Gradul de realizare a acestui al doileascop este urm
ă
rit în acest studiu.
1. Drapelele
ş
i pavilioanele na
ţ
ionale aleRepublicii Moldova
Însemnele vexilare derivate din Drapelul de Statal Republicii Moldova constituie subiectul celuide-al III-lea capitol al legii. Articolul 12, dedicat
drapelului na
ţ
ional, speci
fi
-c
ă
:
1
Redactor-
ş
ef Simion Ropot, editor: Agen
ţ
ia Informa
ţ
ional
ă
de Stat „Moldpres”, director general Vlad Darie.
„(1) Pân
ă
la adoptarea unor însemne vexilare dis-tincte, Drapelul de Stat exercit
ă
func
ţ
iile Drape-lului Na
ţ
ional al Republicii Moldova, cumulândcalit
ăţ
ile de Drapel Civil, Drapel de Stat
ş
i Drapelde R
ă
zboi.(2) În calitate de Drapel Civil al Republicii Moldo- va, Drapelul de Stat poate
fi
arborat de persoanele
fi
zice la domiciliu sau la re
ş
edin
ţ
a lor, precum
ş
ide persoanele juridice înregistrate o
fi
cial în Re-publica Moldova la sediile lor, cu respectarea pre-zentei legi”. Articolul 13, rezervat
pavilionului na
ţ
ional, expli-c
ă
:„(1) Pân
ă
la adoptarea unor însemne vexilare dis-tincte, Drapelul de Stat exercit
ă
func
ţ
iile Pavilio-nului Na
ţ
ional al Republicii Moldova, cumulândcalit
ăţ
ile de Pavilion Civil, Pavilion de Stat
ş
i Pa- vilion de R
ă
zboi.(2) Arborarea pavilioanelor Republicii Moldovase face în conformitate cu uzan
ţ
ele interna
ţ
ionale
ş
i cutumele marine
ş
i
fl
uviale”.Cele dou
ă
articole nu fac decât s
ă
fi
xeze legislativ situa
ţ
ia real
ă
, creat
ă
f
ă
r
ă
participarea legislatori-lor. Aceast
ă
situa
ţ
ie nu este una tocmai fericit
ă
, cifor
ţ
at
ă
de împrejur
ă
rile politice care nu au favori-zat dezvoltarea heraldicii
ş
i vexilologiei în Repu- blica Moldova. Interimatul cu
ş
ase fe
ţ
e pe care îlde
ţ
ine drapelul de stat ar trebui s
ă
se încheie trep-tat, cu rezolvarea
ş
tiin
ţ
i
fi
c
ă
a
fi
ec
ă
rei probleme.Printre hibele drapelului nostru de stat în acesteipostaze se pot men
ţ
iona:a) slaba recognoscibilitate în mare; de regul
ă
, pa- vilioanele au o compozi
ţ
ie mai simpl
ă
pentru aputea
fi
identi
fi
cate mai u
ş
or în condi
ţ
iile spe-ci
fi
ce ale m
ă
rii; este evident c
ă
de la distan
ţă
stema noastr
ă
nu poate
fi
deslu
ş
it
ă
ş
i nici per-ceput
ă
ca diferit
ă
de cea a Andorei; b) confuzia cu alte drapele, în primul rând cu celecare se bazeaz
ă
pe acela
ş
i tricolor albastru–galben–ro
ş
u (România, Andora, Chad), dar nunumai, c
ă
ci în anumite condi
ţ
ii de iluminare
ş
idrapelul Belgiei, având culoare neagr
ă
în loculculorii noastre albastre, poate
fi
confundat cutricolorul pan-românesc;c) contradic
ţ
ia iminent
ă
dintre însemnele statale
ş
i cele civile, în condi
ţ
ia când drapelele civilesunt, de regul
ă
, cele etnice;d) necesitatea de diversi
fi
care a însemnelor der
ă
zboi fa
ţă
de cele ale României, cu care
ţ
ara
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
