401
Tyragetia
, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 401-406.
„Universul calendarelor” – este titlul unei dintreexpozi
ţ
iile temporare, de colec
ţ
ie a Muzeului Na-
ţ
ional de Arheologie
ş
i Istorie a Moldovei, verni-sat
ă
la sfâr
ş
itul anului 2010, care, la sigur, printematica abordat
ă
, va intra
ş
i va r
ă
mâne în con-
ş
tiin
ţ
a speciali
ş
tilor
ş
i a publicului. Materialeleexpozi
ţ
iei au prezentat calendarul ca fenomen al vie
ţ
ii culturale a Basarabiei în a doua jum
ă
tate asecolului al XIX-lea - anii ’40 ai secolului XX.Cuvântul „calendar” vine de la latinescul „calen-darium”, care era o eviden
ţă
a primelor zile dinlun
ă
, zise „calende”, când debitorii î
ş
i pl
ă
teau da-toriile sau d
ă
rile. Calendarele sunt cunoscute dintimpuri str
ă
vechi. Cele dintâi calendare erau con-stituite din noduri
ş
i semne. R
ă
spândirea în mas
ă
a informa
ţ
iilor calendaristice
ş
i calendarelor a început, pentru prima dat
ă
, în China, în sec. III î.Hr., datorit
ă
invent
ă
rii hârtiei. Pân
ă
în secolul alXV-lea, în Europa au circulat calendare manus-crise, de cele mai multe ori în form
ă
de foi volan-te. Con
ţ
inutul tematic al calendarelor
ş
i circula
ţ
iacalendarelor manuscrise era într-o a permanent
ă
schimbare în func
ţ
ie de dezvoltarea societ
ăţ
ii, deevolu
ţ
ia
ş
i aprofundarea con
ş
tiin
ţ
ei na
ţ
ionale.La început, informa
ţ
iile cuprinse în calendar serefereau la rânduiala cosmic
ă
ş
i natural
ă
, apois-a trecut la includerea informa
ţ
iilor referitoarela împ
ă
r
ăţ
i, dinastii, ritualuri, s
fi
n
ţ
i, zei
ş
i alte-le. Treptat se introduc tot mai multe date despreoameni, ajungându-se, în cele din urm
ă
, la dife-ren
ţ
ierea calendarelor în dou
ă
categorii distincte:laice
ş
i religioase.Primele calendare tip
ă
rite sub form
ă
de carte seconsider
ă
calendarele „turce
ş
ti” (1455), calenda-rele medicale (1456)
ş
i Tabelul astrologic pe 30 deani (1457-1487), tip
ă
rite de Iohannes Gutenberg.Îns
ă
drept modele de alc
ă
tuire
ş
i editare au ser- vit mai mult calendarul scos în 1474 de IohannesMuller
ş
i „Calendarul p
ă
storului”, tip
ă
rit în 1491de francezul G. Marchant.În Rusia primele edi
ţ
ii tip
ă
rite ce con
ţ
ineau infor-ma
ţ
ii calendaristice au fost cele scoase în 1562-1564 de Ivan Fiodorov. Este cunoscut
ş
i calen-darul
ţ
arului Alexei Mihailovici din anul 1660,tradus din polon
ă
. Primul calendar tip
ă
rit înlimba rus
ă
apare în 1702 la Amsterdam, cu titlul„
Святцы
”, iar în 1708 a ie
ş
it de sub tipar „Calen-darul Briusov”, primul calendar tip
ă
rit în Rusia,sub supravegherea
ţ
arului Petru cel Mare. Pe par-cursul întregului secol al XVIII-lea, ru
ş
ii au pre-ferat calendarele de perete. În 1797, N. Karamzina tip
ă
rit primul calendar-almanah. Tirajul calen-darelor era de la 500 la 800 de exemplare. În se-colul al XIX-lea în Rusia calendarele erau diversedup
ă
form
ă
, structur
ă
ş
i con
ţ
inut. Sunt cunoscu-te calendare din lemn, faian
ţă
, textile. Începândcu anul 1865 „este lichidat monopolul Academieide
Ş
tiin
ţ
e a Rusiei privind editarea calendarelor.Dup
ă
aceasta dat
ă
apar mai multe tipogra
fi
i pri- vate, printre care se eviden
ţ
iaz
ă
tipogra
fi
ile lui A.A. Gat
ţ
uk, A.S. Suvorin, I.D. Sâtin care tip
ă
reau
Elena Plo
ş
ni
ţă
CÂTEVA CONSIDERA
Ţ
II DESPRE EXPOZI
Ţ
IA MUZEAL
Ă
„UNIVERSUL CALENDARELOR
II. Materiale
ş
i cercet
ă
ri
402diverse calendare: calendare de perete, calendarecu foi deta
ş
abile, calendare de mas
ă
” (
Правдив
2009, 37).În spa
ţ
iul românesc, primele calendare tip
ă
ri-te în limba român
ă
apar în secolul al XVIII-lea– „Calendari acumu întâiu rumânescu alc
ă
tu-itu”, tip
ă
rit în 1731 la Bra
ş
ov, de Petcu
Ş
oanul,iar în Moldova istoric
ă
– „Calendariu pe 112 aniscos din multe feliuri de c
ă
r
ţ
i”, tradus de V. M
ă
-z
ă
reanu
ş
i tip
ă
rit la Ia
ş
i în 1785 de fra
ţ
ii Mihail
ş
i Policarp Strilbi
ţ
ki, ambele
fi
ind considerate ti-p
ă
rituri na
ţ
ionale de pionierat. Începând cu anul1731
ş
i pân
ă
la începutul secolului al XIX-lea, ca-lendarele au cunoscut numeroase ampli
fi
c
ă
ri
ş
iperfec
ţ
ion
ă
ri ale con
ţ
inutului lor. Cele mai vechicalendare române
ş
ti, imitând modele germanesau ruse
ş
ti aveau un caracter popular. Treptat,pe lâng
ă
datele calendaristice
ş
i subiectele reli-gioase, con
ţ
inutul lor era îmbog
ăţ
it cu unele dateastronomice, material astrologic, prognoz
ă
ş
isfaturi gospod
ă
re
ş
ti instructiv-practice. O radi-cal
ă
îmbun
ă
t
ăţ
ire a acestui gen de publica
ţ
ii seconstat
ă
odat
ă
cu apari
ţ
ia calendarelor de la Si- biu
ş
i Viena, care marcheaz
ă
începutul epocii ca-lendarelor literar-istorice, cu un material variat
ş
i bogat. Cel mai cunoscut calendar românesc dinepoca modern
ă
este Calendarul de la 1814 de laBuda. Dup
ă
textul introductiv
ş
i partea strict „ca-lendaristic
ă
” urmeaz
ă
„prevestirile” referitoare lastarea timpului, utile pentru activitatea agricul-torilor
ş
i unele sfaturi practice pentru gospod
ă
ria
ţă
r
ă
neasc
ă
. Pre
ţ
ioase informa
ţ
ii ofer
ă
calendarul
ş
i despre cursul po
ş
telor,
fi
ind astfel un util în-drum
ă
tor pentru c
ă
l
ă
tori
ş
i negustori. Editarea
ş
i circula
ţ
ia calendarelor în spa
ţ
iul românesc „aucontribuit în mare m
ă
sur
ă
la l
ă
rgirea orizontu-lui cultural. Fiind veritabile c
ă
r
ţ
i ce con
ţ
ineau pecât de felurite pe atât de trebuinciose date
ş
i in-forma
ţ
ii, s-au bucurat de o unanim
ă
apreciere
ş
ideci de o larg
ă
circula
ţ
ie. F
ă
r
ă
a exagera valoarea
ş
tiin
ţ
i
fi
c
ă
a con
ţ
inutului, calendarele epocii mo-derne au jucat un rol destul de însemnat în via
ţ
acultural-social
ă
a vremii respective” (Hodâr
ă
u1976, 48)Calendarul constituie
ş
i un element al memori-ei istorice, este recunoscut ca pre
ţ
ios documentistoric, el
fi
ind parte component
ă
a colec
ţ
iilorprivate
ş
i a patrimoniului diverselor tipuri demuzee. Muzeul Na
ţ
ional de Arheologie
ş
i Istoriea Moldovei de
ţ
ine o colec
ţ
ie bogat
ă
ş
i interesan-t
ă
de calendare care poart
ă
patina vremii
ş
i careau servit unor scopuri practice, urmele timpuluia
ş
ezându-se pe
fi
lele lor. La sfâr
ş
itul anului 2010,muzeul a f
ă
cut o etalare selectiv
ă
a colec
ţ
iei decalendare, organizând expozi
ţ
ia temporar
ă
„Uni- versul calendarelor”, astfel propunând publiculuio incursiune incitant
ă
în universul calendarelorde alt
ă
dat
ă
. Mesajul expozi
ţ
ional a fost axat peprezentarea calendarului ca gen de publica
ţ
ie. Aufost identi
fi
cate în patrimoniul muzeului
ş
i pre-zentate dou
ă
tipuri de calendar – ca gen de pu- blica
ţ
ie – calendarul de perete, în form
ă
de foa-ie volant
ă
ş
i calendarul-carte. Piesele expuse aufost selectate
ţ
inându-se cont de autenticitatea
ş
i reprezentativitatea lor. Expozi
ţ
ia nu a urm
ă
ritscopul de a prezenta toat
ă
colec
ţ
ia de calendaredepozitat
ă
în fondurile muzeului. Au fost alesedoar cele mai reprezentative exemplare, originaledup
ă
format
ş
i tematic
ă
ş
i cele care au o stare deconservare satisf
ă
c
ă
toare. Tematica calendare-lor prezentate este divers
ă
: calendare universale,calendare consacrate unor regiuni sau localit
ăţ
idin Imperiul Rus, calendare industriale, calenda-re agricole, calendare pentru ingineri, calendarereligioase, calendare-adres
ă
, calendare închinateunor institu
ţ
ii de înv
ăţă
mânt, calendare entomo-logice, calendare din partea familiei imperiale,calendare dedicate unor personalit
ăţ
i literare saude cultur
ă
, calendare istorico-revolu
ţ
ionare
ş
.a.Expozi
ţ
ia a avut drept scop de a face cuno
ş
tin
ţă
publicului cu genul de publica
ţ
ie – calendar, ac-centuând în mod deosebit calendarul rusesc (pu- blicat în perioada modern
ă
în diverse ora
ş
e aleImperiului Rus, inclusiv la Chi
ş
in
ă
u)
ş
i calenda-rul în limba român
ă
, publicat
ş
i r
ă
spândit în spa-
ţ
iul românesc, inclusiv în Basarabia, începând cua doua jum
ă
tate a secolului al XIX-lea
ş
i pân
ă
înanii ’40 ai secolului XX.Expozi
ţ
ia a fost structurat
ă
în dou
ă
comparti-mente: Calendarul ca publica
ţ
ie ruseasc
ă
ap
ă
rutla Moscova, Sankt Petersburg, Odesa, Jitomir,Kiev
ş
.a. în perioada 1852-1940
ş
i Calendaruleditat în rus
ă
ş
i român
ă
în spa
ţ
iul românesc– Bucure
ş
ti, Chi
ş
in
ă
u (1863-1940). Expozi
ţ
ia a bene
fi
ciat de prezen
ţ
a unor materiale comple-mentare, câteva piese de epoc
ă
– sfe
ş
nic, c
ă
-limar
ă
, cu
ţ
ita
ş
pentru hârtie. Metoda utilizat
ă
în organizarea expozi
ţ
iei a fost cea sistematic
ă
,dou
ă
criterii
fi
ind adecvate acestui tip de expozi-
ţ
ie,
ş
i folosite – geogra
fi
c (spa
ţ
ial)
ş
i cronologic.Reperele cronologice ale expozi
ţ
iei au cuprinsanii 1852-1940.
E. Plo
ş
ni
ţă
,
Câteva considera
ţ
ii despre expozi
ţ
ia muzeal
ă
„Universul calendarelor ”
403Cel mai vechi calendar etalat în primul compar-timent al expozi
ţ
iei a fost „
Новороссийский
календарь
” (Calendarul Novorosiei) pentru anul1852, ap
ă
rut la Odesa,
fi
ind editat de liceul „Ri-chelieu”. Este un calendar consacrat Novorosiei
ş
iBasarabiei, cu un caracter o
fi
cial, dar cu o ampl
ă
informa
ţ
ie despre via
ţ
a social
ă
ş
i cultural
ă
a Basa-rabiei, despre institu
ţ
iile de stat
ş
i private, despre
ş
coli, institu
ţ
ii de binefacere, transport
ş
i comer
ţ
.Este un calendar-carte, voluminos, cu mult text
ş
if
ă
r
ă
imagini.Punctul de mare interes al expozi
ţ
iei atât pentruspeciali
ş
ti cât
ş
i pentru publicul larg l-a constitu-it
ţ
inuta tipogra
fi
c
ă
a calendarului „
Календарь
для
всех
” (Calendar pentru to
ţ
i) pentru anul1870, ap
ă
rut la Sankt Petersburg. Fiind editat deE. Ghenkel, însumeaz
ă
mai multe compartimen-te: bisericesc, astronomic, genealogic, istoric,
fi
-nanciar, de comer
ţ
, de justi
ţ
ie, po
ş
t
ă
ş
i telegraf,pedagogic
ş
i altele. O bogat
ă
informa
ţ
ie ofer
ă
compartimentul „Popula
ţ
ia Rusiei europene”, in-clusiv despre popula
ţ
ia Basarabiei
ş
i densitateaei. Informa
ţ
ii utile despre Basarabia g
ă
sim
ş
i încalendarul „
Вся
Россия
” (Întreaga Rusie) pentruanul 1895, etalat în expozi
ţ
ie.Un interes aparte a prezentat pentru publicul vi-zitator „
Крестный
календарь
” pentru anul 1896, întemeietorul
ş
i editorul lui
fi
ind Alexei Gat
ţ
uk,cunoscut arheolog
ş
i publicist din secolul al XIX-lea. La 1896 acest calendar era la al 31-lea an deedi
ţ
ie, cu o tematic
ă
variat
ă
, cu un caracter gene-ral. Calendarul propunea cititorilor informa
ţ
ii am-ple despre prezicerile de prognoz
ă
pentru
fi
ecareanotimp, despre s
ă
rb
ă
torile religioase, avea o pre-zentare în ordinea alfabetic
ă
a icoanelor f
ă
c
ă
toa-re de minuni, a calendarelor armeano-grigorian,evanghelico-luteran, romano-catoloic, evreiesc,mahomedan. Calendarul cuprindea informa
ţ
ii sta-tistice privind dezvoltarea economic
ă
a ImperiuluiRus, componen
ţ
a etnic
ă
a popula
ţ
iei din întreagaRusie, o prezentare a celor mai mari ora
ş
e ale Im-periului Rus, inclusiv în list
ă
g
ă
sim ora
ş
ele basa-rabene Chi
ş
in
ă
u, Orhei, Akkerman, Bender
ş
.a.Depist
ă
m în acest calendar
ş
i o informa
ţ
ie foarteampl
ă
despre toate tipurile de transport din Ru-sia, despre po
ş
ta Rusiei, telegraf; despre informa-
ţ
ii statistice despre
ţă
rile vecine Imperiului Rus,despre cele mai mari
ţă
ri ale lumii cu o nominali-zare a guvernan
ţ
ilor lor, despre sistemul monetaral Rusiei
ş
i al unor
ţă
ri din Europa. Bogat
ş
i variateste compartimentul dedicat celor mai importanteevenimente din ultimii ani din via
ţ
a social-politic
ă
ş
i evenimentele majore din domeniul cultural dindiferite gubernii ale Imperiului Rus. Este prezen-t
ă
Necrolog
, sunt incluse multe sfaturi practice,mult
ă
publicitate.Semni
fi
ca
ţ
ia calendarului în contextul epociimoderne poate
fi
analizat
ă
ş
i cu sprijinul unuicalendar tematic intitulat „
Энтомологический
календарь
” (Calendarul entomologic) pentruanul 1911, elaborat de I.V. Emilianov
ş
i editat deZemstva Gubernial
ă
Harkov. Este o publica
ţ
ieoriginal
ă
prin tematica sa, cu multe imagini, pro-punând cititorului informa
ţ
ii
ş
i sfaturi concreteprivind combaterea d
ă
un
ă
torilor livezilor.Un punct de mare interes al expozi
ţ
iei îl constituieCalendarul agricol, editat de cele mai multe ori deSociet
ăţ
ile agricultorilor, existente în diverse ora-
ş
e ale Imperiului Rus sau elaborat ca supliment alunei sau altei reviste agricole, cum ar
fi
„
Южно
-
русский
сельскохозяйственный
календарь
на
1915
год
”, editat de revista „
Хлибороб
” dinHarkov. Calendarul agricol însuma diverse com-partimente, obligatorii
fi
ind cel informativ, agri-col
ş
i juridic. Parte component
ă
a con
ţ
inutului oformau prezicerile referitoare la prognoz
ă
lunar
ă
.Unele dintre cele mai r
ă
spândite calendare pân
ă
la 1918 au fost cele biserice
ş
ti, ap
ă
rute în diversecentre guberniale ale Imperiului Rus, prezentate
ş
i în expozi
ţ
ie. Toate aceste calendare cuprind in-forma
ţ
ii despre s
ă
rb
ă
torile religioase
ş
i diversepredici.Ca piese distincte ale expozi
ţ
iei men
ţ
ion
ă
m
ş
iprimele calendare ale Rusiei sovietice. Se eviden-
ţ
iaz
ă
prin dimensiunile mari, culorile aprinse
ş
icon
ţ
inutul tematic „
Советский
календарь
” (Ca-lendarul sovietic) pentru anul 1920. Printre auto-rii acestui calendar întâlnim nume cunoscute de bol
ş
evici, cum ar
fi
A. Lunacearski, N. Sema
ş
ko
ş
i V.I. Lenin. În Calendarul sovietic sunt prezentates
ă
rb
ă
torile proletare, textele
ş
i notele celor maicunoscute cântece revolu
ţ
ionare, inclusiv
Inter-na
ţ
ionala,
Marsilieza comunist
ă
,
Drapelul ro
ş
u,
Smelo tovarisci v nogu
. În acest calendar putemface cuno
ş
tin
ţă
ş
i cu Constitu
ţ
ia sovietic
ă
– legeade baz
ă
a statului sovietic, cu diverse explica
ţ
ii
ş
icu programul partidului comunist al bol
ş
evicilor,adoptat în 1919. Un compartiment aparte îl con-stituie „Înv
ăţă
mântul în Rusia sovietic
ă
” cu multeimagini de la diverse congrese revolu
ţ
ionare. Inte-resante sunt
ş
i compartimentele „Via
ţ
a spiritual
ă
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
