CAPITOLUL V Chimia si metabolismul lipidelor Se numese lipide substantele organice insolubile sau putin solubile in apa, dar solubile in solventi nepolari: eter, eloroform, benzen etc. Acest ‘grup include numeroase si variate substante cu functi importante in organismul inclusiv in cel uman. Ele sunt elemente structurale ale membranelor biologice si determina permeabilitatea lor, contribuie la comunicarea gi adeziunea intercelulara, participa la generarea gi transmiterea impulsului nervos. Acilgliceridele fesutului adipos reprezinta forma majora de depozitare a combustibilului biologic. La degradarea unui gram de lipide se objin 9.3 keal (mai mult decit la oxidarea unei cantitati echivalente de glucide sau proteine). Hormonii, vitaminele gi substanfele biologic active de natura lipidica regleaza provesele metabolice gi fiziologice. Datorita proprietatilor sale fizico- chimice, lipidele asigura hidro-, termo- si electroprotec{ia organismelor vii. Lipide se clasificd in dependenta de structura chimicai, propriettilefizico- chimice si rolu! lor. Dupa structurd, deosebim monomer' lipidici (aldel cetone, sleooli, aminoalenoli superiori, izoprennizi si derivatii lar, acizi grasi) si lipide policomponente, care la rindul lor se divid in simple si compuse Lipidele policomponente simple sunt esteriialcoolilorsiacizilor grasi (cerurile, acilgliceridele). In componenta celor compuse distingem gi alte substante: acid fosfori (fosfogliceridele),singozina (sfingolipide), mono-sioligozaharide (licolipide). in organism lipidele se gasesc in trei forme: a) lipidele structurale sau protoplasmatice care sunt parti componente ale membranelor biologie; b) lipidele de rezerva. depozitate in fesutul adipos si care constituie o important sursd energetica; c) lipidele plasmatice ~ forma de transport a lipidelor. Necesarul zilnic de lipide este in medie de 80 g, incluzind grasimi atit de origine animala, cit si vegetald. Lipidele alimentare sunt sursa vitaminelor (A, DE, K) sia acizilor grasi indispensabili — lin Digestia si absorbtia lipidelor alimentare este un proces complex, ce decurge in intestinul subtire si care necesita prezenta bilei, sucului panere- atic sia enzimelor lipolitice. Acizi biliari, compusii majori ai bilei, contribuie 81laemulsionarea lipidelor alimentare, activizarea enzimelor ipolitice i absorbtia produselor finale ale digestiei. Bicarbonatii sucului pancreatic creazi pH-ul optim enzimelor lipolitice. Principalele enzime lipolitice sunt lipaza, fosfolipazele, colesterolesteraza, sfingomielinaza si ceramidaza, Produsele finale ale digestiei lipidelor alimentare sunt absorbite prin difuzie simpla si difuzie sau pinocitozd micelara. Din substantele, ce se absorb din lumenul intestinului in enterocite, se resintetizeaza lipide specifice organismului omului, transportate spre alte tesuturi si organe ce le utilizeaza, Metabolismul intermediar al lipidelor include un numar considerabil de cai catabolice si anabolice. Degradarea lipidelor policomponente consta in formarea unei cantitati semnificative de acizi grasi. B-oxidarea lor are loc in ‘matricea mitocondriald si duce la formarea acetil-CoA, FADH, si NADH+H. Oxidarea lor ulterioara in ciclul Krebs si lantul respirator este cuplata cu degajarea energiei si biosinteza ATP-ului, Numarul moleculelor de ATP sintetizate este proportional lungimii catenei hidrocarbonice a acidului gras si este semnificativ mai mare decit in cazul oxidarii monozaharidelor sau aminoacizilor. Biosinteza majorititii claselor de lipide necesit& formarea in prealabil a acizilor grasi. Ha are loc in citozol din acetil-CoA cu participarea NADPH-H’. Sursele de NADPH-H" sunt ciclul pentozofosfatilor de oxidare a glucozei si sistemul navetd citrat de transfer a acetil-CoA. Aceti-CoA si NADPH+H’ sunt de asemenea necesare pentru biosinteza colesterolului si derivatilor lui (acizilor biliari, vitaminei D, hormonilor steroizi). in conditi fiziologice o cantitate neinsemnata de acetil-CoA este folosita in ficat pentru biosinteza corpilor cetonici-acetonei, acizilor acetoacetic si c-hidroxibutric, eoncentratia sanguind a c&rora este mic& si constant. Dac& se acumuleaza cantitai importante de aceti-CoA, se intensifica biosinteza corpilor cetonici si ca urmare creste concentratia lor sanguina (cetonemie). De asemenea, ei incep siise elimine cu urina (cetonurie). Dereglarile metabolismului lipidic se manifest& prin modific&ri canttative sicalitative ale lipidelor sanguine —hiperlipemii sau ale fesuturilor —lipidoze tisulare. Deosebim hiperlipemii ereditare sau primare si secundare, ce insotese alte afectiuni (diabetul zaharat, alcoolismul etc.). Cele mai frecvent intinite lipidoze tisulare sunt obezitatea, ateroseleroza gi litiaza biliar 82TEMA 17 Lipidele — clasificarea, structura, proprietatile fizico-chimice, rolul_ biologic Experienfa 1, Determinarea continutului lipidelor totale tn serul sanguin. Lipidele totale includ: triaci colesterolul, lipoproteidele. a) Cu reactivud fosfovanilinic. Prineipiul metodei. Lipidele seruui sanguin sunt hidrolizate cu ajutorul acidului sulfurie concentrat, Produsii degradarit lipidelor interactioneaza cu reactivul fosfovanilinic, constituit din vanilina si acid fosforie, formind un compu de culoare rosie, Intensitatea coloratiei este direct proportional cu cantitatea lipidelor din serul sanguin, Mod de lucru, Determinarea li acizii gragi liberi, fosfoli lelor se efectueaz conform tabelului: Reactivi Proba | Etalon Bolittiade |_ _comparatie Ser sanguin (ml) 02 | - - Solute etalan (ma!) ~ | oo : H,SO, concentrat (ml ) 150_| 1,50 1.50 Hidrotizat (ml) 01 | Ol 0.1 Reaetiv fosfovanitinie(m) | 1,50 | 1,50 1,50 Epnubetelese ferb 15 minute in aia de apt tn elocot (are loc hidrolizalipidelor), ulterior se ricesc. in trei eprubete uscate se trec cite 0,1 ml hidrolizat gi se adaugl cite 1,5 ml reactiv fosfovanilinie (vezi tabelul). Continutul eprubetelorse amestec gi peste 40-50 minute se masoara densitatea optic’ a probeisietalonului fa de solutia de comparare (FEC, filtral de lumind verde, cuva de 10 mm). Continutul lipidelor X (g/) se determina dupa formula: X= A/B 8, unde: A —densitatea optica a probeis B— densitatea opticd a etalonului; 8~concentratia ipidelor in etalon (g/l). Reactiv fosfovanilinic (acid fosforic 11,8 M, vanilind 13 m¥D. Prepararea reactivului fosfovanilinic: se dizolva 0,495 vanilina in 50 ml de apa, se adauga 170 ml acid fosforie (d= 1,7) si se completeaza la 250 ml cu apa, Se amestecd bine.