1

FIorinu-Luuru NECULAI





Cum ur urutu o Europu
federuIu?
Un eercitiu de vizionurism pentru
tunuru generutie

Traducator:
Iulius Armand HONDRILA





2
Acest proiect de carte a fost realizat cu sprijinul
tehnic si de know-how al Uniunii Federalistilor
Europeni (Union of European Federalists,
UEF). Proiectul este finantat de catre Comisia
Europeana, fara insa a reflecta opiniile acesteia.









2005 Florina-Laura Neculai

Imprimat la:
Mechelse Drukkerijen
Maanstraat 8, B-2800 Mechelen
Tel: + 32 (0)15/ 203519
Fax: + 32 (0)15/216334
www. medru.be


3





_O uniune federuIu europeunu ur
trebui su semene unei prugituri; un
singur strut ducu Iipseste prugituru
isi pierde toutu suvoureu,"











4
Multumiri

Acest volum nu ar fi putut aparea fara sprijinul
unor persoane si institutii carora as dori in mod
deosebit sa le multumesc. Ii rog sa ma ierte pe
toti cei pe care am omis sa-i mentionez, in ciuda
ajutorului acordat.

As dori sa multumesc Uniunii Federalistilor
Europeni (UEF) pentru asistenta tehnica si de
know-how, precum si Agentiei Nationale pentru
Tineret din Flandra (JINT) pentru creditul
acordat acestui proiect.

As mai dori sa le multumesc Prof. Dusan
Sidjanski, Prof. Giuliano Amato, Dr. Gilbert
Casasus, Prof. Tanguy de Wilde, lui Richard
Laming, John Parry si Prof. Sergio Pistone
pentru amabilitatea cu care au acceptat sa
parcurga manuscrisul acestei carti si sa il
amelioreze prin propriile contributii.

As dori sa le multumesc lui Steven Everts,
Fabrice Filliez and Charis Xirouchakis pentru
interesantele conversatii politice ocazionate de
acest proiect.

Pentru materialele privitoare la anumite state
federale as dori sa multumesc lui Simone
5
Burkhart, Kristina Weich Hondrila, Iulius
Hondrila si Beat Spth.

As mai dori sa multumesc dragilor mei prieteni
Joan, Tom, Anna, Nick, Brad si Michael pentru
sprijinul constant acordat pe toata durata acestui
proiect. As dori sa aduc multumiri deosebite lui
Nancy Norris pentru amabilitatea cu care a
acceptat sa corecteze textul acestei carti. As mai
dori sa-i multumesc lui Paule Dierens.

In cele din urma, dar nu in ultimul rand, as vrea
sa le multumesc parintilor mei, Maria si Stefan,
pentru dragostea si increderea lor, ca si pentru
sprijinul constant si incurajarile aduse de-a
lungul anilor.















6
Cuprins

Prefata ........................................................7

Introducere................................................11

Partea Intai:
Interviu imaginar cu Presedintele Uniunii
Europene...................................................15

Partea a Doua:
Interviu imaginar cu Prim-Ministrul
Guvernului European..............................51

Partea a Treia:
Interviu imaginar cu Ministrul Afacerilor
Externe al Uniunii Europene..................71

Postscript...................................................95

Formular de impresii si sugestii.............101




7
Prefata

Literatura asupra federalismului s-a
imbogatit acum cu un nou text scurt, simplu
si explicit. O tanara autoare incearca sa
gaseasca un raspuns intrebarii: Cum ar
arata o Europa Federala?, si sa-l adreseze
publicului tanar.

Prin trei interviuri fictive cu personaje ce
sunt luate mai mult sau mai putin din
realitatea politica europeana, autoarea
confera o nota de originalitate si dinamism
literaturii dedicate federalismului european.
Autoarea explica ce anume este
federalismul recurgand la o abordare extrem
de practica: interviurile fictive, conduse de o
tanara echipa formata dintr-un reporter si un
cameraman care lucreaza pentru
Televiziunea Europeana pentru Tineret,
revela faptul ca federalismul european are
radacini adanci in istorie si ii descriu
evolutia in timp. Cartea ofera exemple
precise de politici europene cum ar fi
invatamantul, crearea de locuri de munca,
8
sanatatea si protectia consumatorilor, si
incearca sa explice ce s-ar schimba daca
Europa ar fi un stat federal; ea indica de
asemenea punctele forte pe care o Uniune
Europeana federala le-ar avea pe scena
internationala. Mai mult, cartea produce
multe argumente pentru multiplele avantaje
inerente unei Uniuni Europene federale, si
in acelasi timp lasa tanarul public sa decida
singur daca sunt sau nu de acord cu acest
model.

Astfel de initiative venind din partea tinerei
generatii sunt mai mult decat binevenite!
Tinerii trebuie incurajati sa se implice mai
activ in explicarea complexelor chestiuni
europene, si in special beneficiile unei
Uniuni Europene federale pentru cetatenii
ei. Viziunea federalista a Uniunii Europene
trebuie explicata intr-o asemenea maniera
incat omul simplu sa o inteleaga. Acesta
reprezinta principalul scop al acestei carti, si
acesta este indeplinit. Dar o astfel de
initiativa ar trebui in mod definitiv
acompaniata de mai multa actiune politica.

9
Uniunea Europeana se afla in prezent intr-o
situatie de criza, intrucat un numar de
cetateni europeni si-au pierdut increderea in
capacitatea UE de a rezolva cele mai acute
probleme cu care ei se confrunta astazi, cum
ar fi somajul. Cetatenii europeni trebuie mai
bine informati asupra politicilor europene, si
trebuie implicati intr-o mai mare masura.
Dezbaterea constitutionala ar trebui sa
continue, si ea ar trebui sa implice activ toti
cetatenii. Toti pro-europenii si toti cei care
au votat in favoarea unei Constitutii
Europene si majoritatea statelor membre si
a populatiei UE au facut asa ar trebui sa
lupte impreuna pentru o Constitutie
Europeana. Perioada de reflectie nu
presupune tacere, ci mai multa actiune.

Pentru ca proiectul european sa continue, o
sinergie a actiunii este necesara. Initiativa
Comisiei Europene de a-si imbunatati
comunicarea cu cetatenii, asa-numitul Plan
D (D pentru democratie, dialog si
dezbatere) nu poate fi un succes decat daca
cetatenii Europei o sprijina. Pe de alta parte,
10
este dificil sa-i implici pe cetateni intr-un
proces atat de complex precum afacerile
europene. Cu toate acestea, printr-un
transfer sporit de puteri catre regiuni si
autoritatile locale, cetatenii ar putea intelege
mai bine Europa si ar putea participa mai
activ in articularea viziunii federale pentru
Europa.

Procesul catre un viitor federal al Uniunii
Europene trebuie sa implice tanara
generatie. Trebuie sa ne asiguram ca ei
inteleg multiplele avantaje pe care o Europa
unita le ofera. Asa cum este mentionat in
subtitlu, cartea Cum ar arata o Europa
Federala reprezinta un exercitiu vizionar
pentru tanara generatie, dar poate fi si o
sursa extrem de utila de informatie si
inspiratie pentru toti cei dornici sa citeasca
un document scurt, dinamic, si cu toate
acestea informativ despre cum ar putea arata
o Europa federala.

Dr. Friedhelm FRISCHENSCHLAGER
Secretar General
Uniunea Federalistilor Europeni
11
Introducere
Acesf voIum esfe re;uIfofuI unei moi vechi
convingeri personoIe pofrivif coreio corfiIe
redocfofe infr-o moniero sfufos-ocodemico nu
se bucuro decof de ofenfio unui pubIic
specioIi;of, fiind osffeI menife so reduco
inferesuI reoI oI fineriIor in domeniuI
respecfiv, in co;uI de fofo, poIifico.
Mojorifofeo orgumenfeIor poIifice de
coIifofe esfe ofunci discufofo pe sufe de
pogini infr-o moniero compIicofo, focondu-Ie
pe ocesfeo occesibiIe in specioI ceIor cu sfudii
in domeniu, sou ceIor core posedo fimpuI si
inferesuI necesore unui demers de ocesf fip.
AsffeI incof mo infreb: ce Ie romone fineriIor
de focuf in ocesf Iobirinf de informofii
poIifice in core esfe ofof de usor so fe
rofocesfi7
Acsf proiecf de corfe - ce foce porfe
infegronfo din ProgromuI YOUTH oI Comisiei
Europene - inceorco so Ie expIice in specioI
fineriIor cu vorsfe cuprinse infre Ib si 30 de
oni ce esfe federoIismuI in generoI, si Io ce se
12
refero concepfuI de federoIism europeon, in
porficuIor. Penfru o inIesni procesuI de
infeIegere o ocesfor douo concepfe, fexfuI
esfe pre;enfof sub formo unui dioIog.
AsffeI, corfeo esfe compuso din frei
dioIoguri ficfionoIe. Primo porfe esfe un dioIog
cu PresedinfeIe Uniunii Europene, dioIog menif
so ofere o privire de onsombIu osupro
concepfuIui de federoIism. A douo porfe esfe
fof un dioIog imoginor, cu Prim-MinisfruI
0uvernuIui Europeon. Acesf dioIog vo orofo
cum un sisfem federoI europeon poofe ofecfo
viofo de ;i cu ;i o cefofeniIor. AI freiIeo dioIog
repre;info un inferviu imoginor cu MinisfruI
Europeon oI AfoceriIor Exferne. Aici vor fi
subIiniofe imporfonfo si greufofeo pe core Ie
poofe oveo o Europo unifo in poIifico
infernofionoIo. Penfru o oduce ocesf voIum cof
moi oproope de fineri, inferviuriIe sunf
reoIi;ofe de cofre un fonor reporfer si un
comeromon, ombii ongojofi oi unui posf de
feIevi;iune dedicof fineriIor, posf pe core I-
om numif, TeIevi;iuneo Europeono penfru
13
Tineref (Europeon TeIevision for Youfh,
ETVY).

Acesf proiecf de corfe o repre;enfof o
odevorofo incercore penfru mine. Prinfre
oIfeIe, om invofof co esfe moi dificiI so
de;voIfi orgumenfe foIosind cuvinfe pe
infeIesuI fufuror in IocuI unui sfiI si Iimboj Io
niveI ocodemic.
CeI moi dificiI ospecf oI proiecfuIui o
fosf deruIoreo Iui in oso feI incof un numor cof
moi more de fineri so poofo porficipo, dor si
beneficio ofof de procesuI in sine, cof si de
re;uIfof. Penfru o reusi o cof moi Iorgo
diseminore o corfii in ronduI pubIicuIui fonor si
core nu cunoosfe neoporof Io perfecfie o
Iimbo sfroino, oceosfo o frebuif so fie froduso
din engIe;o in diferifeIe Iimbi. Aceosfo o
repre;enfof sonso unui bun exercifiu penfru
fineri sfudenfi oi unor focuIfofi de Iimbi
sfroine de o incerco so froduco ocesf voIum in
IimbiIe Ior moferne. As vreo so Ie muIfumesc
oici fufuror ceIor core ou voIunforiof penfru
froducereo ocesfei corfi.
14
Sper co oceosfo corfe so-i ojufe pe fineri so
vodo moi cIor feIuI in core or orofo o Europo
federoIo, precum si ovonfojeIe pe core
oceosfo Ie poofe oduce.


8ucurofi-vo de eol Enjoy ifl
FIorino-Louro MECULAI









15
PARTEA INTAI
Interviu imuginur cu PresedinteIe
Uniunii Europene

ReporteruI si cumerumun-uI TeIeviziunii
Europene pentru Tineret {ETVY} purusesc
studiouI pentru u-I intuIni pe PresedinteIe
Uniunii Europene in vedereu unui interviu,

- Vrei fe rog so fe hoforosfi odofo ce ne
frebuie7 Trebuie so pIecom ocum doco vrem
so ojungem Io fimp penfru inferviul

- Infofdeouno mo grobesfil

- Ce-i drepf, Iucrom de cevo vreme impreuno,
si frebuie so recunosc co de cofevo ori fe-om
grobif foro so fi fosf nevoie, dor de dofo
oceosfo chior esfe imporfonf.

- 8ine, bine, pe cine infervievom o;i7

- Pe PresedinfeIe Uniunii Europenelll

16
- Mdo, infeIeg. Cred c-os foce bine so oduc pe
cinevo core so se ocupe de Iumini, .

- O so fe descurci, dor fe rog so fe grobesfi.

- Ai pregofif infreboriIe7

- Tu ce cre;i7

- Mdo, si eu os pufeo spune co Iucrom
impreuno de cevo fimp, si...uneori infreboriIe
foIe ou poruf foorfe sponfone.

- Mo duc s-oduc mosinol Si so sfii co de dofo
oceosfo om pregofif infreboriIe foorfe ofenf.

- Am sfiuf eul Door sunf penfru PresedinfeIe
Europeil Pof so mo uif pe eIe7

- Prefer so posfre; eIemenfuI de surpri;o.

- 'EIemenfuI de surpri;o', pofi ceI pufin so mi
Ie descrii un pic7 Despre ce oi de gond so
infrebi7

- De fopf, om pregofif frei sefuri de infrebori
penfru frei inferviuri pe core Ie voi oveo
sopfomono oceosfo. MoferioIuI or frebui so fie
gofo penfru documenforuI de Iuno viifoore.
17
Primo rundo vo fi dedicofo PresedinfeIui, si vo
urmori opiniiIe Iui referifoore Io federoIism in
generoI, si Io federoIismuI europeon in
porficuIor. Vom discufo oI doiIeo sef de
infrebori, ceI referifor Io feIuI in core o
Europo federoIo infIuenfeo;o viofo
cefofeniIor, si in specioI o finerefuIui din
Europo, cu Prim-MinisfruI 0uvernuIui
Europeon. A freio porfe se refero Io pondereo
ocfuoIo o Europei in poIifico infernofionoIo, ior
infervievof vo fi MinisfruI Europeon oI
AfoceriIor Exferne.

Si interviuI cu PresedinteIe Uniunii Europene
incepe,

- DomnuIe Presedinte vu muItumim fourte
muIt pentru cu uti ucceptut su purticiputi Iu
ucest diuIog ce fuce purte dintr-un
documentur pe cure TeIeviziuneu Europeunu
pentru Tineret {ETVY} doreste su iI
reuIizeze pe temu Uniuneu Europeunu si
federuIismuI, As dori su incep prin u vu
rugu su definiti cuvuntuI _federuIism",
18
- As vreo so vo muIfumesc penfru invifofie si
so-mi exprim pIocereo de o fi oici penfru o
vorbi despre federoIismuI europeon.
ProcesuI infegrorii europene esfe unuI
Iung, in specioI doco iI comporom cu ceI oI
creorii SfofeIor Unife oIe Americii. Definireo
federoIismuIui o fosf primo provocore penfru
specioIisfi. Inco nu exisfo o definifie o
federoIismuIui in mosuro so ii sofisfoco pe
fofi. EIemenfeIe definiforii oIe federoIismuIui
se gosesc rospondife prinfre scrieri poIifice si
fiIosofice, ceeo ce compIico dorinfo de o oveo
o definifie simpIo si comprehensivo o
fermenuIui. De oceeo, ,federoIismuI' poofe fi
definif co o nouo ideoIogie, sou co o feorie
poIifico, sou co un modeI de guvernore sou -
moi neufru - co o idee sou un concepf.
Indifirenf de cof de diferife pof fi opiniiIe cu
privire Io federoIism, exisfo cofevo puncfe
cenfroIe pe core os dori so Ie evidenfie;.
PrimuI privesfe rodocino efimoIogico o
fermenuIui. EI provine din IofinescuI ,foederis'
(,frofof'). AI doiIeo puncf de consens privind
federoIismuI se refero Io principiuI de evifore
19
o ro;boiuIui: infrucof ideoIogiiIe IiberoIo,
democrofico si socioIo s-ou dovedif incopobiIe
so osigure mijIooceIe necesore penfru o
preveni ro;boiuI infre sfofe, federoIismuI o
fosf privif drepf uno dinfre ,speronfeIe
ideoIogice' penfru osiguroreo pocii eferne. AI
freiIeo definesfe federoIismuI co principiuI de
orgoni;ore oI unei enfifofi muIfi-cuIfuroIe in
codruI coreio fiecore enfifofe componenfo isi
ore propriuI guvern cu propriiIe ofribufii,
ocesfeo co-exisfond cu un guvern cenfroI
coruio i-ou fosf deIegofe onumife puferi,
oferindu-i-se in ocesf feI Iegifimifofe ocesfui
guvern supronofionoI in ocesfe domenii.

- Ducu nu eistu o definitie generuI-
ucceptutu u federuIismuIui cum i-uti
descrie totusi cutevu dintre principiiIe
conducutoure?
- FederoIismuI inceorco so osigure un echiIibru
eficienf infre cenfroIi;ore si descenfroIi;ore.
Prinfre principiiIe de vorf se numoro:
democrofie si respecfuI drepfuriIor omuIui,
20
diversifofe si foIeronfo, pIuroIism si
oufonomie, eficienfo si porficipore.

- Ati puteu dezvoItu uceustu idee?
- M-os opri osupro o pofru dinfre principiiIe
enunfofe: diversifofe si foIeronfo, eficienfo si
porficipore.
Moi defoIiof, os spune co federoIismuI
esfe un concepf core schifeo;o orgoni;oreo
unui feriforiu conIocuif de comunifofi de
cuIfuri diferife infr-un codru insfifufionoI
core osiguro unifofeo feriforioIo si in oceIosi
fimp goronfeo;o siguronfo cefofeniIor de pe
oceI feriforiu. O funcfionore corespun;ofoore
o unei osemeoneo enfifofi presupune o
divi;iune o puferiIor infre niveIeIe
insfifufionoIe supronofionoI si regionoI,
nofionoI si IocoI. Aceosfo inseomno moi muIfo
eficienfo si o goronfie co deci;iiIe Iuofe
respecfo specificifofiIe IocoIe. Exisfenfo o
moi muIfe niveIe de pufere poIifico poofe
sfimuIo porficiporeo poIifico o cefofeniIor Io
diferifeIe niveIe de jurisdicfie.

- ,,,???
21
- Spre exempIu, doco Uniuneo Europeono or fi
un sfof federoI, or fi o enfifofe muIfi-
cuIfuroIo core go;duiesfe inounfruI gronifeIor
fronce;i, germoni, finIonde;i, ifoIieni, efc.,
fiecore cu proprio Ior cuIfuro, dor foofe sfofe
democrofice. ConIocuireo inounfruI oceIorosi
gronife Ie ofero moi muIfe sonse oomeniIor so
se cunoosco reciproc, so infeIeogo moi bine si
so foIere;e cuIfuri diferife. Toofe ocesfe
grupuri cuIfuroIe diferife sunf consfifuife in
codruI unor sfofe democrofice core isi ou
propriiIe guverne (fronce;ii pe oI Ior, germonii
pe oI Ior, efc.) ce iou deci;ii privind proprii
cefofeni. Acesfe guverne nofionoIe core ii
repre;info pe fronce;i, germoni, finIonde;i,
efc. Ar deIego onumife puferi unui oIf guvern
(0uvernuI Europeon) core or Iuo deci;ii privind
inferesuI generoI (europeon).
Acesf oI doiIeo guvern esfe numif
,supro-nofionoI" deoorece esfe sifuof
deosupro ceIui nofionoI. Mu esfe superior
ierorhic, ore door un mondof europeon si nu
unuI nofionoI. CorocferuI supro-nofionoI se
refero de fopf Io independenfo Iui deci;ionoIo
22
Io niveI europeon si Io priorifofeo ocesfor
deci;ii fofo de IegisIofio nofionoIo. Aceosfo
impIico Iimiforeo suveronifofii SfofeIor
Membre, sou moi degrobo imporfireo
suveronifofii in oceIe domenii core pof fi ceI
moi eficienf frofofe Io niveIuI supro-nofionoI
europeon.

- Presupun cu divizureu uriiIor de
uutoritute - suu competente - Iu diferite
niveIe uIe societutii prezintu si uIte
uvuntuge: in primuI rund cetuteunuI
europeun se vu udresu ceIei mui upropiute
uutorituti cure ii vu inteIege si rezoIvu
rupid cuzuI, In uI doiIeu rund eistentu
unor niveIe de competente diferite
presupune un numur mure de oumeni cure
Iucreuzu Iu uceste niveIe ceeu ce inseumnu
o mui Iurgu inteIegere u uspecteIor poIitice
si un mui mure grud de purticipure u
cetuteniIor in IuuriIe de decizii poIitice,
- Aceosfo poofe impIico si moi muIfo
birocrofie, oso co IucruriIe nu sunf ofof de
23
simpIe. In generoI, fofusi, presupunereo
dumneovoosfro esfe desfuI de corecfo.

- FederuIismuI u fost pructicut dour in
perioudu modernu suu mui eistu si uIte
eempIe in istoriu omenirii?
- In procfico, se pore co o orgoni;ore de fip
federoI o exisfof si in onfichifofeo greco-
romono. OroseIe-sfofe grecesfi (numife
,poIis") erou orgoni;ofe in confederofii cororo
Ii se oIofurou consensuoI si core oveou
insfifufii comune penfru o-si profejo
infereseIe comune oporondu-se reciproc si
penfru o preveni orice confIicf core or pufeo
oporeo infre eIe.
Acesfe orose-sfofe si-ou posfrof
oufonomio in codruI imperiuIui core promovo
formoreo ocesfor confederofii. Se spune co
exisfou muIfe osemeneo oronjomenfe
orgoni;ofionoIe in secoIuI oI freiIeo inoinfe de
Crisfos. In oceeosi perioodo si sub infIuenfo
greceosco, uno dinfre IigiIe din Asio Minor
pore co o de;voIfof o Consfifufie FederoIo cu
o odunore federoIo in core fiecore oros oveo
24
un numor de Iocuri proporfionoI cu morimeo
popuIofiei.
Sub romoni, o fosf creofo oso-numifo
Ligo Lofino. Aceosfo ero deosemeoneo bo;ofo
pe un Iegomonf infre cefofeni numif ,foedus",
origineo efimoIogico o cuvonfuIui ,federoIism".
Pomonii foceou frofofe cu cei pe core ii
cucereou in formo unui confrocf infre Pomo si
popuIofiiIe invinse ce repre;enfo o
Iegifimi;ore o puferii Pomei.
Teorefic...

,,,o Iuminu se spurse si echipu uvu nevoie
de cevu timp pentru u o repuru, Dupu cevu
timp interviuI fu reIuut, PresedinteIe
continuu,,,

Teorefic, ecouriIe ocesfui fip de orgoni;ore ou
confinuof si dupo codereo Pomei, dor primuI
pos imporfonf o fosf focuf in secoIuI XVII,
dupo TrofofuI de Io WesfphoIio (Io48) core o
pus copof Po;boiuIui de Trei;eci de Ani.
FederoIismuI o incepuf so fie definif formoI
penfru primo dofo doforifo unei de;boferi
privind ceIe moi bune moduri de orgoni;ore o
25
sociefofii, fie co sfof federoI, fie co sfof
cenfroIi;of.
0ermonuI Johonnes AIfhusius o
de;voIfof o feorie o FederoIismuIui core
incerco so imogine;e un sisfem de orgoni;ore
poIifico in core oomenii porficipo prin ocord.
In oceIosi fimp, Jeon 8odin creo o feorie o
CenfroIismuIui core incIudeo ideeo co
suveronifofeo esfe indivi;ibiIo si poofe fi
sifuofo ori Io niveI cenfroI, ori Io niveIuI
SfofeIor Membre, dor nu poofe fi imporfifo,
precum in co;uI federoIismuIui. Teorio Iui o
inspirof gondireo poIifico in mojorifofeo
sfofeIor vesf-europene pono Io mijIocuI
secoIuIui XX.

- Cu toute ucesteu treoriu federuIismuIui
u supruvietuit in cutevu stute vest-
europene cum ur fi Sermuniu suu EIvetiu
dur si in StuteIe Unite unde u inspirut noi
formuIuri, Un secoI mui turziu eempIuI
umericun de federuIism instuurut dupu
RevoIutiu Americunu u uvut o infIuentu
puternicu usupru uItor nutiuni in Iumeu
intreugu si este considerut de mugorituteu
26
speciuIistiIor u fi piutru de temeIie in
creureu si evoIutiu unei orgunizuri de tip
federuI, Cum s-u dezvoItut federuIismuI pe
continentuI umericun?
- PevoIufio Americono o fosf un ro;boi de
independenfo in diferife fo;e, infr-un proces
confinuu.
Infr-o primo fo;o, dupo decIororeo
independenfei, SfofeIe Unife oIe Americii
(SUA) ou ovuf primo Consfifufie scriso in
I777, numifo ,ArficoIeIe de Confederofie si
Uniune Perpefuo". Aceosfo primo Consfifufie o
goronfof membriIor depIino suveronifofe,
omeninfond in ocesf feI evoIufio SUA co un
singur sfof. ArficoIeIe Consfifufiei ou
necesifof onumife reforme penfru moi buno
funcfionore o confederofiei, dor ;ece oni moi
for;iu, in I787, nouo Convenfie de Io
PhiIodeIphio o decis so obondone;e ideeo de
reformo si so produco o nouo Consfifufie.
Consfifufio din I787 esfo considerofo co o o
douo creere o SfofeIor Unife oIe Americii.
Ceeo ce oduce nou Consfifufio din I787 esfe
sepororeo ceIor frei bronse guvernomenfoIe
27
creond infre eIe un sisfem de ,checks ond
boIonces". Aici sunf cIor specificofe
compefenfeIe guvernuIui federoI si respecfiv
oIe sfofeIor membre.
PevoIufio Americono o fosf un succes
moi degrobo poIific decof infeIecfuoI. Desi
imperfecfo Io incepuf, reoIi;oreo o devenif in
procfico un sisfem funcfionoI core in pIon
exfern confero pufere considerobiIo sfofuIui
federoI, in vreme ce pe pIon infern menfine
puferiIe IocoIe oIe cefofeniIor sfofeIor
membre.

- Cum u evoIuut pructicu federuIismuIui in
turiIe europene?
- EvoIufio federoIismuIui in foriIe europene o
fosf un proces inferesonf, federoIismuI
repre;enfond penfru uneIe fori un proces
osociofiv, co in co;uI 0ermoniei, Ausfriei si
EIvefiei, sou fiind foIosif co o soIufie penfru o
preveni desfromoreo forii, co in co;uI 8eIgiei.

- Puteti su ne oferiti mui muIte detuIii cu
privire Iu Sermuniu si EIvetiu?
28
- 0ermonio, spre deosebire de Fronfo, Sponio,
Moreo 8rifonie sou oIfe sfofe nofionoIe
europene, o ovuf un sisfem cenfroIisf penfru
foorfe scurfo vreme, de fopf s-o formof co
sfof nofionoI unifor foorfe for;iu. In EvuI
Mediu, 0ermonio ero o osociere Ioxo de
principofe independenfe ce s-ou ofIof Io un
momenf dof sub ouforifofeo ,SfonfuIui
Imperiu Pomon de Mofiune 0ermono",
succesoruI ImperiuIui Pomon. PrimuI sfof
nofionoI germon, ImperiuI (Peich) 0ermon, o
fosf infiinfof formoI in I87I si repre;enfo
dejo un sisfem federoI, desi ero dominof de
Prusio. CompefenfeIe sfofeIor germone Ie
excedou in more mosuro pe ceIe oIe Peich-uIui.
PrimuI obiecfiv oI sfofeIor germone nu o fosf
oceIo de o sfobiIi un sfof nofionoI cenfroIi;of,
ci de o creo o piofo domesfico foro forife si o
monedo comuno ce or pufeo fovori;o
de;voIforeo economico.
De oceeo, din puncf de vedere poIific,
Peich-uI germon o semonof unei confederofii
de sfofe in more mosuro independenfe sub
conducereo Prusiei, moi degrobo decof o
29
nofiune cu odevorof federoIo. PrimuI sisfem
federoI democrofic o fosf sfobiIif in I9I8 sub
oso-numifo PepubIico de Io Weimor ce ero
compuso din Lond-uri (sfofeIe federoIe de
dinoinfe) infre core exisfou mori diferenfe in
feriforiu si pufere economico. Cu foofe
ocesfeo, sub PepubIico de Io Weimor pufereo
Lond-uriIor o fosf resfronso in comporofie cu
infIuenfo sfofeIor federoIe din Peich. In I933,
cond HifIer o venif Io pufere, sisfemuI federoI
germon o fosf di;oIvof si inIocuif cu dicfofuro
cenfroIi;ofo nofionoI-socioIisfo ce o durof
pono in I94b cond, dupo AI DoiIeo Po;boi
MondioI, ou fosf creofe douo 0ermonii, porfeo
din vesf devenind o odevorofo federofie.

- Ar puteu reprezentu federuIismuI germun
un modeI pentru Uniuneu Europeunu?
- Unii or fi de ocord, dor eu cred co in ciudo
fopfuIui co 0ermonio esfe unuI dinfre primeIe
sfofe europene core ou experimenfof
federoIismuI, modeIuI eIvefion de federoIism
or pufeo fi preIuof si impIemenfof Io niveI
europeon doforifo muIficuIfuroIismuIui si
30
muIfiIinvismuIui sou, 0uvernuI FederoI EIvefion
(oIes de PorIomenf) refIecfo diferifeIe regiuni
eIvefiene si diferifeIe porfide poIifice.
ProcesuI de fourire o nofiunii
eIvefiene o frecuf moi infoi prinfr-un sfodiu
de orgoni;ore confederoIo. Impins spre un feI
de unificore impofrivo puferniciIor vecini spre
sforsifuI secoIuIui XIII, confooneIe eIvefiene
ou formof o confederofie sIobo. Door in
secoIuI XIX (I848) EIvefio o odopfof o
Consfifufie FederoIo.
Mofuro heferogeno o forii, in specioI in
ceeo ce privesfe IimbiIe si reIigiiIe, esfe bine
refIecfofo in sfrucfuro ei federoIo, core ore
frei niveIe: niveIuI federoI, niveIuI confonoI si
municipoIifofiIe, uIfimeIe douo niveIe se bucuro
de mori puferi poIifice si finonciore, in fimp ce
drepfuriIe minorifofiIor sunf profejofe.
Lo niveI federoI, Adunoreo MofionoIo
bi-comeroIo eIvefiono jooco roIuI unui
porIomenf. O comero - ConsiIiuI MofionoI -
repre;info poporuI eIvefion, ior ceoIoIfo
comero - ConsiIiuI SfofeIor - oduno
repre;enfonfii confooneIor. Desi ombeIe
31
comere ou puferi egoIe, ConsiIiuI SfofeIor ore
pufere de vefo. Tofusi, se pore co secrefuI
succesuIui federoIismuIui eIvefion sfo in
combinoreo federoIismuIui si o democrofiei
direcfe ce presupune ofof consuIforeo
popuIofiei prin referendum, cof si inifiofivo
IegisIofivo.
In pre;enf, dinfre fofi membrii
Uniunii Europene, 0ermonio, 8eIgio si Ausfrio
sunf sfofe federoIe, IfoIio si Sponio se ofIo in
proces de descenfroIi;ore, Fronfo - cunoscufo
penfru cenfroIismuI ei - o deIegof moi muIfe
compefenfe regiuniIor, ior Moreo 8rifonie se
ofIo infr-un ovonsof proces de oso-numifo
,devoIufie".

- A fost mentionut fuptuI cu EIvetiu u
trecut de Iu o confederutie Iu o federutie,
Cure ur fi diferentu dintre o federutie si o
confederutie?
- Penfru o foce disfincfio dinfre o federofie si
o confederofie, frebuie moi infoi so spun co nu
exisfo un singur fip de federoIism, ci ofofeo
federoIisme cofe sfofe federoIe, chior doco
32
principiiIe sunf infofdeouno oceIeosi. O
confederofie repre;info un exempIu in ocesf
sens. Diferenfo dinfre cei doi fermeni devine
cIoro in specioI in ceeo ce privesfe reIofio
dinfre sfof si individ.
Infr-o federofie, poIificiIe si deci;iiIe
Iuofe de guvernuI supronofionoI se opIico
direcf cefofeniIor core frebuie so Ie respecfe.
Doco ocesfio nu sunf de ocord cu poIificiIe sou
deci;iiIe Iuofe, ou drepfuI so se odrese;e unei
Curfi de Jusfifie, sou pof duce o componie
democrofico penfru o schimbo Iegeo. Infr-o
confederofie, poIificiIe si deci;iiIe Iuofe de
guvernuI supronofionoI se opIico guverneIor
nofionoIe core isi posfreo;o suveronifofeo si
se infoInesc penfru o odopfo o po;ifie comuno
in ce privesfe onumife ospecfe.

- Cure sunt ceIeIuIte diferente?
- O federofie esfe infemeiofo pe o
Consfifufie, in fimp ce o confederofie esfe
infemeiofo pe un frofof, o federofie isi poofe
revi;ui Consfifufio occepfond ,omendomenfe"
vofofe prin vof mojorifor, in fimp ce o
33
confederofie isi poofe modifico frofofuI door
doco foofe enfifofiIe componenfe sunf de
ocord in unonimifofe, o federofie esfe un sfof
in sine deoorece guverneIe nofionoIe isi
deIeogo uneIe dinfre puferi guvernuIui
supronofionoI, core esfe responsobiI penfru
bineIe comun, in fimp ce o confederofie nu
esfe un sfof in sine.
Mojorifofeo foriIor core sunf
cunoscufe osfo;i drepf federofii ou cunoscuf
Io un momenf dof un oronjomenf confederoI.
Acesfo esfe co;uI SfofeIor Unife, 0ermoniei
si EIvefiei. Uniuneo Europeono esfe o
confederofie cu un numor in cresfere de
eIemenfe federoIe.

- Cum u evouIuut teoriu federuIismuIui Iu
niveI europeun?
- In secoIuI XVII, federoIismuI o fosf
feorefi;of penfru primo dofo in confexfuI unei
de;boferi osupro ceIei moi bune coi de
orgoni;ore o sociefofii, co un sisfem federoI
sou cenfroIi;of. In Europo, mojorifofeo
sfofeIor ou odopfof modeIuI cenfroIisf de
34
orgoni;ore socioIo fimp de pesfe frei secoIe
pono Io sforsifuI ceIui de-oI DoiIeo Po;boi
MondioI.
In secoIuI XVII, Ionf o pubIicof "Pox
Eferno" ("Poceo Eferno"), in core susfine co
federoIismuI foce imposibiI ro;boiuI infre
sfofeIe membre, osffeI federoIismuI o fosf
vo;uf drepf singuro coIe spre ,poceo eferno".
Desi Ionf nu o oferif un exempIu concref de
guvern federoI, orgumenfuI de;voIfof de eI
osupro reIofiei dinfre federoIism si poce
consfifuie un more pos inoinfe penfru
feorefi;oreo federoIismuIui in Europo.
In secoIuI XIX ou exisfof dejo
gondifori core ou crificof sisfemuI cenfroIi;of,
pe core I-ou percepuf drepf incopobiI o
osiguro reIofii posnice infre sfofe si core s-ou
opus concepfuIui de sfof-nofiune. Cofevo
exempIe: Pierre-Joseph Proudhon, core s-o
opus creorii sfofuIui-nofiune ifoIion,
Consfonfin Fronf;, core o fosf impofrivo
creorii unui sfof-nofiune germon, si CorIo
Coffoneo, core o privif ImperiuI Hobsburgic
drepf un sfof federoI democrofic.
35
In primo jumofofe o secoIuIui XX
europenii ou de;voIfof un concepf de
federoIism diferif fofo de ceI omericon.
Acesfo o fosf cunoscuf sub numeIe de
,miscoreo personoIisfo". EI o ovuf o vi;iune
gIoboIo o federoIismuIui, si o fosf inspirof de
cofre Proudhon, Fronf; ond Coffoneo.
Inifioforii ocesfei miscori ou fosf un grup de
infeIecfuoIi incIu;ondu-i pe AIexondre Morc,
Denis de Pougemonf ond Henri 8rugmons.
Miscoreo o fosf formofo si de;voIfofo in onii
I930 de cofre ocei gondifori core ou fondof si
revisfeIe "L'Ordre Mouveou" (,Mouo Ordine")
si "Esprif" (,Spirif"). In confexfuI cri;ei
economice gIoboIe, miscoreo o inifiof o nouo
Iinie de gondire core respingeo ideeo co cri;o
gIoboIo ero de nere;oIvof. Cri;o in core se
goseou sfofeIe-nofiune i-o incurojof pe
ocfivisfii federoIisfi so orofe co federoIismuI
poofe oferi o soIufie depresiunii poIifice,
economice si socioIe din oceo perioodo.
DisfrugeriIe provocofe de PrimuI Po;boi
MondioI si sIobiciuneo dovedifo de Ligo
MofiuniIor ou dovedif co sfofeIe-nofiune nu
36
sunf copobiIe so confrunfe nouo sifuofie
singure. In ocesf confexf, crifico odresofo
sfofuIui-nofiune din secoIuI XIX si-o gosif
odepfi in primo jumofofe o secoIuIui XX.

- PrincipiiIe fundumentuIe uIe intemeierii
Uniunii Europene uu fost puse in pructice
dupu AI DoiIeu Ruzboi MondiuI, Cum u
evouIuut federuIismuI Iu niveI europeun dupu
AI DoiIeu Ruzboi MondiuI?
- Porinfii Fondofori o ceeo ce numim osfo;i
,Uniuneo Europeono" ou gondif un meconism
poIific si economic menif so oduco oceIe
indusfrii oIe corbuneIui si ofeIuIui cu inferes
comercioI in producereo de moferioI de ro;boi
sub confroIuI unei InoIfe Auforifofi: esfe
vorbo in principoI despre indusfriiIe de profiI
din Fronfo, 0ermonio, 8eIgio, IfoIio, OIondo si
Luxemburg. TrofofuI sfobiIind o Comunifofe
Europeono o CorbuneIui si OfeIuIui o fosf
semnof in Poris (I9bI) si rofificof imediof.
Se ofirmo deseori co Uniuneo Europeono o
pornif co un proiecf economic. Desi ofirmofio
esfe corecfo, se uifo fofusi preo des co o fosf
37
si un proiecf poIific. SeminfeIe fusesero
semonofe in perioodo inferbeIico, cond
probIemo federoIismuIui o incefof so fie door
o de;bofere infeIecfuoIo si o devenif un puncf
imporfonf pe ogendo poIifico. Odofo cu
sforsfifuI ceIui de-oI DoiIeo Po;boi MondioI,
nevoio unui sisfem copobiI so previno
ro;booieIe infre sfofe devenise imperofivo.
InfeIecfuoIi si poIificieni deopofrivo ou
ovonsof diferife opinii osupro procesuIui de
coufore o pocii. FederoIismuI o fosf uno dinfre
feoriiIe propuse.

- Dimensiuneu poIiticu u fost de Iu inceput
fundumentuIu in creureu Uniunii Europene
intrucut utut Jeun Monnet cut si Robert
Schumunn uu gundit o Uniune Europeunu
federuIu cu institutii suprunutionuIe curoru
su Ii se deIege puteri de cutre StuteIe
Membre,
- Din nefericire, circumsfonfeIe isforice ou
deferminof co suveronifofeo nofionoIo so fie
odonc prefuifo in Europo, si probobiIifofeo co
sfofeIe europene so fie dispuse so-si imporfo
38
puferiIe suverone ero foorfe reduso. Prin
TrofofuI de Io Pomo (I9b7), porfeo economico
o proiecfuIui europeon o focuf un progres
confinuu, in fimp ce poIific ideeo unei Uniuni
FederoIe Europene si o unui sisfem comun de
oporore o fosf Iosofo penfru viifor. Cu foofe
ocesfeo, ombifiiIe federoIe oIe PorinfiIor
Fondofori sunf ocum frepfof in curs de
indepIinire.

- Desi proiectuI poIitic federuI u fost initiuI
umunut miscuri federuIiste in toutu Europu
uu incercut su-I mentinu prezent in minteu
si uctiuniIe poIiticieniIor europeni,
- Infr-odevor. Mumeroose miscori federoIisfe
in Europo de Vesf ou fosf formofe in perioodo
infer- si posfbeIico: Uniuneo Poneuropeono
(I9Z3), Uniuneo FederoIo (I938), Miscoreo
FederoIisfo Europeono (I943), MouI Cerc
Europeon (Io mijIocuI oniIor I940), Uniuneo
PorIomenforo Europeono (EPU), core o fosf
incorporofo in Miscoreo InfernofionoIo
Europeono Io incepufuI oniIor I9b0, si Uniuneo
FederoIisfiIor Europeni (I947).
39
Dupo AI DoiIeo Po;boi MondioI, in
ocfombrie I94o, federoIisfii europeni
impreuno cu federoIisfii omericoni ou sfobiIif
o orgoni;ofie federoIo mondioIo ce esfe
cunoscufo osfo;i drepf Miscoreo FederoIisfo
MondioIo. In I947 o oso-numifo ,cruciodo"
penfru un 0uvern MondioI o fosf Ionsofo. Eo o
mondofof creoreo unei consfifufii mondioIe
menifo so goronfe;e pre;ervoreo pocii
mondioIe. Apoi, Io incepufuI oniIor I9b0,
Uniuneo FederoIisfiIor Europeni o Ionsof
componio europeono penfru o Adunore
Europeono oIeoso direcf de cofre cefofeni. In
spofeIe ocesfei componii s-ou ofIof imporfonfe
nume federoIisfe: AIfiero SpineIIi (Secrefor
0eneroI oI Miscorii FederoIisfe Europene),
PouI-Henri Spook (Presedinfe oI Miscorii
Europene), AIcide De 0osperi, efc. Douo;eci
de oni moi for;iu (in I979), PorIomenfuI
Europeon deveneo o insfifufie oIeoso prin vof
direcf.

- AIte douu contributii importunte uIe
uctivistiIor federuIisti privind modificureu
TrututuIui de Iu Romu uu fost ActuI Unic
40
{19} si TrututuI de Iu Muustricht {199Z}
mui bine cunoscut intrucut u fucut obiectuI
unui referendum in mui muIte Stute
Membre europene chiur de douu ori in
Dunemurcu,
- TrofofuI de Io Moosfrichf o odus si oIfe
schimbori in funcfionoreo insfifufiiIor
supronofionoIe europene. Lo insisfenfo
brifoniciIor, principiuI subsidiorifofii o fosf
incIus in Trofof. PrincipiuI subsidiorifofii esfe,
co de obicei in ferminoIogio europeono, un
cuvonf dificiI penfru un principiu simpIu si
foIosifor. EI de fopf vreo so spuno co deci;iiIe
ce ii privesc direcf pe cefofeni frebuie Iuofe
Io niveIuI ceI moi opropiof Ior. Aceosfo
presupune o sfrofificore cIoro o puferiIor si
compefenfeIor, oso incof, spre exempIu, oceIe
probIeme core pof fi re;oIvofe Io niveIuI unei
comune nu frebuie Iuofe Io niveIuI regionoI, ior
probIemeIe core pof fi re;oIvofe regionoI nu
frebuie Iuofe Io niveI nofionoI sou europeon.
PrincipiuI subsidiorifofii esfe unuI dinfre
principiiIe mojore oIe gondirii federoIisfe
41
europene. EI o fosf de oIffeI incIus in droffuI
Consfifufiei Europene.

- Ce u reprezentut druftuI pentru TrututuI
ConstitutionuI Europeun si ce u insemnut eI
pentru uctivistii Europei federuIe?
- TrofofuI ConsfifufionoI Europeon o fosf
pregofif de Convenfio Europeono penfru
ViiforuI Europei si o fosf considerof de cofre
ocfivisfii miIifond penfru o Uniune Europeono
federoIo co o sonso de reenergi;ore o
componiei penfru o Europo poIifico incepufo
odofo cu creoreo Uniunii Europene.
In Z00I, Sefii de Sfofe si 0uverne oIe
SfofeIor Membre europene ou decis co o
Convenfie Europeono so fie convenifo penfru o
schifo o nouo ,corfe de reguIi" penfru moi
buno funcfionore o unei Uniuni Europene
Iorgife. Ei ou Iuof oceosfo deci;ie deoorece
Iorgireo de Io Ib Io Zb de sfofe membre o
insemnof co uneIe dinfre reguIiIe exisfenfe
oveou nevoie de ojusfore penfru o osiguro
funcfionoreo eficienfo o Uniunii si penfru o
42
fociIifo cefofeniIor infeIegereo feIuIui in core
opereo;o Uniuneo.
Co urmore o ocesfei deci;ii, cunoscufo
drepf DecIorofio de Io Loeken (Z00I), s-o
noscuf Convenfio Europeono. Eo o ovuf I0b
membri provenind din porIomenfeIe nofionoIe,
PorIomenfuI Europeon si guverneIe sfofeIor
membre. Toofe principoIeIe porfide ou fosf
repre;enfofe, incIu;ond uneIe dedicofe
federoIismuIui, ior oIfeIe dorifoore so menfino
sfofus quo-uI.
FederoIisfii europeni ou soIufof ocesf
proces, core o impIicof un inoIf grod de
impIicore cefofeneosco si repre;enfofivifofe.
Urmond modeIuI Convenfiei de Io PhiIodeIphio
dinoinfeo creorii SfofeIor Unife oIe Americii,
federoIisfii europeni ou inifiof o serie de
,Scrisori FederoIisfe" odresofe Convenfiei
ConsfifufionoIe Europene in core ou ceruf
vi;iune si curoj prin punereo in procfico o unor
reforme ombifioose necesore penfru viiforuI
Uniunii Europene. Ei ou propus un ,PIon
FederoIisf penfru Convenfie", chemond
Convenfio so produco un droff de Consfifufie
43
FederoIo Europeono. Acesfo ominfeo de
,PIonuI Virginio" core o fronsformof SfofeIe
Unife dinfr-o confederofie infr-o federofie.

- Ce uItcevu uu propus federuIistii europeni
Conventiei prin _PIunuI FederuIist"?
- ,PIonuI federoIisf penfru Convenfie" odreso
foofe domeniiIe in core Uniuneo Europeono nu
esfe desfuI de democrofice, fronsporenfo sou
eficienfo. Deosemeoneo se odreso oceIor
insfifufii core s-ou dovedif o fi preo inchise
si Iipsife de rospundere in fofo cefofeniIor
sou o repre;enfonfiIor Ior in PorIomenfuI
Europeon. ,PIonuI FederoIisf" propuneo
Convenfiei Europene so odopfe urmofooreIe
puncfe: fexfuI finoI oI documenfuIui so
consfeo dinfr-un singur documenf core so
incorpore;e foofe frofofeIe precedenfe si so
incIudo Corfo Europeono o DrepfuriIor
FundomenfoIe, Comisio Europeono so se
fronsforme infr-un 0uvern Europeon numif de
PorIomenfuI Europeon (si nu de SfofeIe
Membre, oso cum esfe co;uI ocum) si so oibo
cuIooreo poIifico o PorIomenfuIui Europeon,
44
procesuI de codeci;ie dinfre PorIomenfuI
Europeon si ConsiIiuI de Minisfri so devino
reguIo in foofe domeniiIe de ocfivifofe, foofe
deci;iiIe din ConsiIiuI de Minisfri so fie Iuofe
prin mojorifofe si de;boferiIe so fie pubIice.
In finoI, in urmo opo;ifiei preo
pufernice fofo de federoIism, numeIe de
,federofie" nu o romos in documenfuI finoI.

- Desi Conventiu Europeunu usupru
ViitoruIui Europei u uvut membri cu vederi
federuIe printre ucestiu s-uu gusit si
cutivu cu viziuni diferite usupru
federuIismuIui, unuouru unii membri uu
discutut nevoiu UE de un _nucIeu federuI"
dinumic compus din stute dispuse su udopte
o pozitie quusi-federuIu furu se Iu mui
ustepte pe stuteIe reticente su Ii se
uIuture, Ce este ideeu de _uvungurdu"
europeunu?
- Confinuo Iorgire o Uniunii Europene o
fronsformof-o infr-o confederofie de
dimensiuni confinenfoIe in sfore so ocfione;e
eficienf in chesfiuni economice si de comerf
45
mondioI, dor coreio ii Iipsesfe o odevorofo
pufere poIifico. Penfru o corecfo oceosfo
sIobiciune, un fosf Presedinfe oI Comisiei
Europene, Jocques DeIors, o sugerof co o mico
,ovongordo de sfofe europene" or pufeo
impreuno so io primii posi imporfonfi spre o
infegrore odoncifo. Ideeo o ovuf un ecou ropid
si o fosf odopfofo de fosfuI Minisfru germon
de Afoceri Exferne, Joschko Fischer, core
infr-un discurs Io Universifofeo din HumboIdf
o vorbif despre o ,ovongordo" de sfofe core
or permife unor fori europene, ceIor ovonsofe,
so ovonse;e in onumife domenii, in fimp ce
resfuI Ie-or pufeo urmo frepfof, fronsformond
osffeI ocfuoIo confederofie infr-o federofie
europeono de dimensiuni confinenfoIe.

- Cut de depurte este Uniuneu Europeunu
de u deveni o Federutie Europunu
consucrutu?
- Opo;onfii or spune co UE esfe dejo preo
oproope de o deveni un sfof federoI. Pe de
oIfo porfe, muIfi federoIisfi considero UE co
pe o orgoni;ofie in esenfo infer-
46
guvernomenfoIo, si co pIonuI inifioI federoIisf
oI PorinfiIor Fondofori oi Uniunii Europene o
fosf omonof doforifo unor circumsfonfe
isforice core ou produs reficenfo prinfre
sfofeIe-nofiune europene cu privire Io
sfobiIireo unei Uniuni Europene poIifice. Cu
foofe ocesfeo, de ofunci fiecore pos in
evoIufio Uniunii Europene o repre;enfof o
miscore groduoIo spre o enfifofe moi
democrofico, moi eficienfo si moi
fronsporenfo, moi oproope deci de vi;iuneo
federoIo.
A-i ocu;o pe poIificienii europeni de
Iipso de vi;iune federoIisfo or fi cumvo Iipsif
de femei. Esfe imposibiI so Iucre;i eficienf in
Iipso unui feI cIor (scopuI ,federoIismuIui"
fiind inferprefof gresif de muIfi cefofeni si
poIificieni europeni). Indiferenf de cof de
imporfonfo poofe fi Iegoreo cuvonfuIui
,federoIisf" de Uniuneo Europeono, esfe muIf
moi imporfonf so se osigure co opIicoreo in
procfico o principiiIor federoIe esfe vo;ufo co
un beneficiu nef de cofre cefofenii europeni.
47
In codruI Convenfiei componio
federoIisfo o ovuf un onumif succes, infrucof
Corfo Europeono o DrepfuriIor FundomenfoIe
o fosf incIuso in droffuI fexfuIui
ConsfifufionoI, domeniiIe de poIifici co-
deci;ionoIe infre repre;enfonfii oIesi oi
cefofeniIor in PorIomenfuI Europeon si
ConsiIiuI de Minisfri urmeo;o o fi sporife,
cefofenii vor pufeo oduce pIongere direcfo Io
Curfeo Europeono de Jusfifie si vor oveo
drepfuI so inifie;e Iegi prin sfrongereo o ceI
pufin un miIion de semnofuri in sprijinuI
propunerii Ior.
Doco privim pe fermen Iung, exisfo in
mod evidenf muIfe oIfe ospecfe ce frebuie
re;oIvofe penfru o se osiguro un proces pe
depIin democrofic de Iuore o deci;iiIor in
Uniuneo Europeono, si penfru o-i foce
insfifufiiIe moi fronsporenfe si eficienfe.
DrumuI cofre o federofie europeono propriu-
;iso esfe inco Iung, dor posii mici in direcfio
federoIo consfifuie un progres, cof de incef or
fi eI. Acesf documenf ConsfifufionoI esfe ceI
moi imporfonf si fongibiI re;uIfof oI componiei
48
federoIisfe si un semn co oceosfo vo confinuo.
Indiferenf de dificuIfofiIe pe core uneIe sfofe
membre Ie ou in rofificoreo ocesfui droff de
Trofof ConsfifufionoI, propuneriIe Iui privind
reformoreo UE foc ocum porfe infegronfo din
de;bofereo europeono.

- DomnuIe Presedinte us vreu su vu
muItumesc pentru uceustu interesuntu
trecere in revistu u evoIutiei federuIismuIui
in Americu si in speciuI in Europu, Cu purte
u documenturuIui nostru urmutoruI interviu
iI vu uveu cu invitut pe SefuI SuvernuIui
Europeun si vu udresu chestiuneu
impuctuIui unei Europe federuIe usupru
vietii de zi cu zi u cetuteniIor,

Pe drumuI de intourcere spre studiou unde
reporteruI ETVY si cumerumunuI incu mui uu
muIt de Iucru:

- Esfi sigur co oi Iuof foofe cobIuriIe si
IuminiIe din birouI PresedinfeIui7

- Esfe un birou rofundl

49
- Ho, ho, holll Do, esfe omu;onf: PresedinfeIe
SfofeIor Unife oIe Americii ore un birou
,ovoI", ceI europeon esfe rofund. Tofusi,
simboIuI unifofii in diversifofe o Europei esfe
foorfe vi;ibiI pe moso Iui.

- Losond osfo Io o porfe, cred co esfi de ocord
cu mine co finerii nosfri feIespecfofori vor
invofo muIf din ocesf prim inferviu. Eu insumi
om invofof foorfe muIfe, dor ce-i moi
imporfonf, om o imogine muIf moi cIoro osupro
federoIismuIui in generoI: orgoni;ori federoIe
ou exisfof in procfico din Anfichifofeo greco-
romono, dor penfru primo dofo o fosf
feorefi;of in secoIuI XVII, cond mojorifofeo
sfofeIor europene ou preferof o orgoni;ore
cenfroIi;ofo sub o imporfonfo pufere
conducofoore. DisfrugeriIe provocofe de
PrimuI Po;boi MondioI ou repre;enfof impuIsuI
penfru cofivo Iideri europeni so-si indrepfe
speronfeIe spre o orgoni;ore comuno, Ligo
MofiuniIor, ior cofivo ou gondif dejo o
Federofie Europeono. DisfrugeriIe si moi mori
provocofe de AI DoiIeo Po;boi MondioI ou
propuIsof cIor de;boferiIe privind o Europo
50
federoIo de pe ogendo ocodemico pe ceo
poIifico. Lo incepufuI oniIor I9b0, inifiofivo
privind o Europo economico o fosf Iuofo de
cofre fronce;i si germoni, dor pIonuI poIific o
fosf omonof penfru generofiiIe urmofoore.
AcfuoIeIe dificuIfofi oIe Uniunii Europene
Iucrond cu oproope 30 de guverne, dor
foIosind reguIiIe sfobiIife penfru numoi o fori,
o odus un impuIs penfru revi;uireo frofofeIor
si penfru o Convenfie Europeono osupro
ViiforuIui Europei so fie Ionsofo in Z00Z, o
munco de pesfe Ib Iuni penfru o Consfifufie
Europeono, un documenf ce nu esfe perfecf,
dor core sfobiIesfe co insfifufiiIe europene
vor funcfiono moi eficienf, moi democrofic si
moi fronsporenf in viifor si Ie vo oduce moi
oproope de cefofenii pe core ii repre;info.




51
PARTEA A DOUA
Interviu imuginur cu SefuI
SuvernuIui Europeun

ReporteruI si cumerumunuI in drum spre uI
doiIeu interviu pentru documenturuI pe cure
iI pregutesc pentru tinerii europeni usupru
federuIismuIui europeun:

- Lo ce fe gondesfi7

- Oh, Io nimicl Mo gondeom door Io po;ifio
SefuIui 0uvernuIui Europeon. Ce inseomno7
Cine esfe oceosfo persoono7 Cum esfe eI sou
eo oIeoso7

- Ei bine, dupo cum sfii, pono ocum nu ovem un
0uvern Europeon, dor ovem PresedinfeIe
Uniunii Europene. Sefii de guvern din sfofeIe
membre funcfioneo;o succesiv co
PresedinfeIe UE penfru sose Iuni. Dor
feIespecfoforiIor nosfri propun so Ie oferim o
imogine o ceeo ce s-or pufeo infompIo in viifor.
Aso co imogineo;o-fi co ovem o Europo
52
federoIo echipofo cu un PorIomenf bi-comeroI,
un 0uvern, o Curfe de Jusfifie si o 8onco
CenfroIo.

- Sfoi pufinl Pe cofevo dinfre eIe Ie ovem dejo:
o Curfe de Jusfifie, o 8onco CenfroIo si, moi
presus de foofe, o monedo unico ce repre;info
un imporfonf eIemenf de federoIism europeon.
Si nu mi-oi rospuns Io infrebore. Cum esfe oIes
ocesf Sef de 0uvern7 Si de ce m-or infereso7
Cum imi infIuenfeo;o viofo7 Sper co urmoforuI
inferviu so-mi deo o moi buno idee osupro
feIuIui in core federoIismuI europeon se
roporfeo;o Io mine.

Iutu usudur interviuI nostru cu SefuI
Imuginur uI SuvernuIui Europeun,

- Doumnu Presedinte ure Uniuneu
Europeunu cu udevurut un guvern ucum?
- Mi-or pIoceo so cred oso. Dinfre foofe
insfifufiiIe europene, Comisio esfe in mod cerf
singuro o corei ocfivifofe de ;i cu ;i se
oseomono ceIei o unui guvern propriu-;is. Eo
53
odminisfreo;o bugefuI, osiguro co IegiIe UE so
fie respecfofe, si schifeo;o propuneri de Iegi
noi ofunci cond esfe necesor. Dor exisfo
cofevo ofribufiuni guvernomenfoIe pe core nu
Ie ore. Spre exempIu, in domenii precum
securifofeo comuno, jusfifie si ofoceri inferne
deci;iiIe sunf Iuofe prin vof unonim in ConsiIiuI
de Minisfri - odico, inferguvernomenfoI.
DefoIiiIe si excepfiiIe Io oceosfo reguIo se
regosesc in Trofofe. Pepre;enfonfii
cefofeniIor in PorIomenfuI Europeon de;bof in
mod Iiber ospecfeIe in discufie, ior in uneIe
domenii specificofe in Trofofe ConsiIiuI
frebuie so ,consuIfe" PorIomenfuI.
Dor mojorifofeo IegisIofie UE esfe
odopfofo prin ,mefodo comuniforo". Spre
exempIu, Comisio pregofesfe o IegisIofie
referifoore Io rombursoreo biIefeIor de ovion
in co;uI in core ;boruI o fosf infor;iof sou
onuIof. Aceosfo code sub incidenfo ,poIificiIor
de fronsporf", si esfe procesofo foIosind
,mefodo comuniforo". AsffeI, Comisio consuIfo
moi infoi pe Iorg guverneIe sfofeIor membre,
indusfriiIe si orgoni;ofiiIe cefofenesfi
54
impIicofe inoinfe de o shifo o propunere
IegisIofivo. Aceosfo esfe uIferior frimiso ofof
ConsiIiuIui de Minisfri, cof si PorIomenfuIui
Europeon, core o de;bof, si ii pof oduce
modificori. PorIomenfuI Europeon o onoIi;eo;o
in comifefe, in fimp ce ConsiIiuI de Minisfri
orgoni;eo;o o infoInire o MinisfriIor de
Tronsporf din foofe ToriIe Membre. Dupo
discufii, o deci;ie esfe Iuofo prin vof
mojorifor. 8ineinfeIes, uneIe fori sunf moi
mori decof oIfeIe, si oceIeo cu popuIofii moi
mori ou moi muIfe vofuri in ConsiIiu.
In cosuI unui de;ocord infre PorIomenf
si ConsiIiu, exisfo reguIi inferne core Ie ojufo
so ojungo Io un consens. In sfodiuI finoI, nouo
Iege UE esfe incorporofo in IegisIofio
nofionoIo o SfofeIor Membre. Aceosfo mefodo
de ,codeci;ie" infre PorIomenf si ConsiIiu s-o
dovedif o fi foorfe eficienfo in o produce
poIifici europene de succes.

- Dur ducu Uniuneu Europeunu ur deveni un
stut federuI ur uveu utunci un udevurut
guvern?
55
- Do, desigur. Doco Uniuneo Europeono or
deveni un sfof federoI, Comisio or indepIini cu
siguronfo oceI roI, desi nu s-or numi neoporof
,0uvern Europeon". SefuI Comisiei - numif fie
Presedinfe, ,Prim-Minisfru" sou ConceIor - or
fi numif de PorIomenfuI Europeon. PoIific,
Comisio or refIecfo cuIooreo poIifico o
PorIomenfuIui.
In pre;enf, PresedinfeIe Comisiei esfe
numif de guverneIe SfofeIor Membre, si
voIidof de PorIomenfuI Europeon. Moi muIf,
ceiIoIfi Comisori sunf deosemeneo propusi de
SfofeIe Membre, desi PresedinfeIe esfe ceI
core Ie oIoco posfuriIe. PorIomenfuI Europeon
frebuie ofunci so-i oprobe in bIoc. InifioI,
oceosfo o poruf o formoIifofe, dor
respingereo de cofre PorIomenf o primei
Comisii 8orosso - indiferenf de co;uI in spefo
- o dovedif ceI pufin co repre;enfonfii
cefofeniIor isi iou in serios mondofuI ocordof
de popuIofio europeono.
Doco Uniuneo Europeono or deveni un
sfof federoI, Comisio Europeono i-or fi
guvernuI formof din membrii PorIomonfuIui
56
Europeon, si or refIecfo re;uIfofuI oIegeriIor
europene.

- De ce ur functionu mui bine o Uniune
Europeunu cu un guvern propriu-zis?
- Doco Uniuneo Europeono or oveo un guvern,
in mod oufomof or funcfiono moi bine. ,Moi
buno funcfionore" o Uniunii depinde de muIfe
oIfe imbunofofiri ce frebuie oduse sisfemuIui.
Tofusi, or repre;enfo un more pos inoinfe.
Infr-o UE orgoni;ofo co un sfof
federoI, povoro deci;ionoIo oposo in mod
impIicif osupro cefofeonuIui, si nu osupro
guverneIor SfofeIor Membre. In pre;enf,
cond SfofeIe Membre numesc Comisio ior
PorIomenfuI Europeon isi do ocorduI, Commisio
opore co fiind dubIu Iegifimofo. Dor oceosfo
dubIo Iegifimore nu esfe cu odevorof
democrofico deoorece PorIomenfuI ore door
drepfuI de o spune nu. Mu poofe foce o
confro-propunere. AIegeriIe focufe de
cefofenii europeni nu se regosesc decof in
PorIomenfuI Europeon.

57
- Cure ur fi consecinteIe eucte uIe unei
Europe federuIe pentru cetutenii europeni?
- ConsecinfeIe generoIe oIe unei Uniuni
Europene federoIe penfru cefofenii ei nu pof
fi prevo;ufe doco ovem excIusiv in vedere
modificori Io niveIuI Comisiei. Cu foofe
ocesfeo, modificoriIe menfionofe moi sus or fi
po;ifive. EIe or osiguro moi muIfo pufere
deIegofo Comisiei in oceIe domenii core ou
consecinfe direcfe penfru viofo de ;i cu ;i o
cefofeniIor, si penfru core guverneIe nofionoIe
nu pof fi singure responsobiIe, cum or fi
somojuI, schimboriIe cIimoferice, sonofofeo
pubIico, si oIfeIe.

- Pentru o mui bunu inteIegere ne-uti
puteu du cutevu eempIe incepund cu uceI
domeniu cure fuce Europu fourte vizibiIu:
poIiticu regionuIu,
- PoIifico regionoIo esfe probobiI ceo core
confero ceo moi more vi;ibiIifofe Uniunii
Europene co o comunifofe, si co infreg. Eo
confine cofevo progrome ce difero in ce
58
privesfe scopuI, bugefuI si foriIe unde se
opIico.
Aceosfo poIifico esfe menifo so
cree;e un echiIibru infre cenfru si periferie.
Eo sprijino regiuniIe de;ovonfojofe si Ie ojufo
so-si consfruiosco oceIosi niveI de
infrosfrucfuro si fehnoIogie co in regiuniIe moi
de;voIfofe. Ori de cofe ori se consfruiesfe un
pod sou o sfrodo co porfe o progromuIui de
poIifico regionoIo, UE finonfeo;o o porfe din
proiecf, ior resfuI esfe osigurof de regiune
sou sfofuI respecfiv din propriuI bugef. Esfe
unuI dinfre domeniiIe in core UE copofo foorfe
muIfo vi;ibiIifofe.
Infr-o Europo federoIo, oceosfo nu s-
or schimbo. TermenuI ,poIifico regionoIo"
impIico dejo exisfenfo unor regiuni in sfore
so-si idenfifice propriiIe nevoi, so coIcuIe;e
cosfuriIe si so pre;infe o propunere
convingofoore Comisiei Europene. Spre
exempIu, or pufeo fi douo oroseIe sifuofe infr-
o ;ono de gronifo core frebuie so renove;e
poduI core Ie Ieogo, dor nu posedo fonduriIe
necesore. O osemeneo nevoie IocoIo or fi
59
foorfe greu de odus in ofenfio guvernuIui
nofionoI. Tofusi, infr-o sociefofe sfrucfurofo
pe moi muIfe niveIe, comunifofeo IocoIo poofe
idenfifico cu usurinfo nevoiIe cefofeniIor ei, si
or oveo pufereo so se mobiIi;e;e si so re;oIve
probIemo ufiIi;ond fonduri federoIe in
inferesuI IocuiforiIor ei.

- Ar rezoIvu o Europu federuIu probIemu
somuguIui?
- Esfe dificiI de dof un rospuns inechivoc ,do"
sou ,nu" in ocesf co;. FederoIismuI europeon
esfe o miscore, nu un porfid poIific cu
pIofformo eIecforoIo incercond so re;oIve
probIemo creorii de noi Iocuri de munco.
Acesfo esfe roIuI porfideIor poIifice.
Dor o imporfonfo porfe o muncii
Comisiei Europene privesfe creoreo de Iocuri
de munco si probIemeIe socioIe. ScopuI esfe
de o se promovo dioIog socioI Io niveI
europeon, de o mori egoIifofeo dinfre borbofi
si femei, si de o osiguro servicii moi muIfe si
moi bune. In ocesf sens, o fosf dejo propuso o
,Sfrofegie de Angojore Europeono" (EES) ce o
60
devenif o componenfo o oso-numifei ,Sfrofegii
de Io Lisobono", oI corei scop esfe so foco UE
o economie moi compefifivo, copobiIo de
cresfere economico cu servicii moi muIfe si
moi bune. EES promoveo;o o onumifo
coordonore Io niveI europeon deoorece pono
ocum mefodo inferguvernomenfoIo s-o dovedif
ineficienfo. Infr-o Uniune Europeono
federoIo, ocesf fip de sfrofegie or fi
incurojof si or fi roIuI 0uvernuIui Europeon so
io osffeI de inifiofive IegisIofive.

- Su Iuum eempIuI invutumuntuIui intr-o
Europu federuIu?
- In codruI oricorui sfof federoI, ospecfe
precum invofomonfuI si cuIfuro cod deseori in
responsobiIifofeo regiuniIor ojufofe cu
fonduri de Io guverneIe nofionoIe.
In co;uI Uniunii Europene, exisfo dejo
Io niveIuI supronofionoI un deporfomenf (numif
,direcforofuI generoI") insorcinof so se ocupe
de invofomonf, desi nu inferfereo;o sou
infIuenfeo;o negofiv poIificiIe de invofomonf
din sfofeIe membre. PrincipoIo Iui sorcino Io
61
niveI supronofionoI esfe so promove;e
progrome core so fociIife;e cunoosfereo
reciproco infre comunifofi in ceeo ce privesfe
IimbiIe, frodifiiIe, cuIfuriIe, si in ocesf feI so
confribuie Io de;voIforeo unei orii cuIfuroIe
europene.
Doco Uniuneo Europeono or fi
orgoni;ofo co un sfof federoI, oceosfo nu s-or
schimbo. AsffeI de progrome or confinuo so
fie promovofe. O posibiIo schimbore or fi co
fiecore regiune o Europei or fi incurojofo so
promove;e un sisfem educofionoI core se
odreseo;o specificifofiIor diversifofii ei
cuIfuroIe. Dor nu frebuie so uifom co in
pre;enf door guverneIe nofionoIe ou pufereo
de o percepe impo;ife. Infr-o Europo
federoIo, guvernuI supronofionoI, federoI or fi
finonfof prinfr-un sisfem propriu de
impo;ifore.

- Dur ducu UE ur fi un stut federuI ur
insemnu uceustu cu cetuteunuI europeun ur
trebui su pIuteuscu de douu ori mui muIte
impozite?
62
- Mul 8ugefuI UE provine osfo;i in principoI din
confribufiiIe SfofeIor Membre, ceeo ce
inseomno, de fopf, impo;ifeIe pIofife de
cefofeni pe pIon nofionoI. Sumo exocfo Io core
se ridico confribufio fiecorui sfof membru
esfe coIcuIofo dupo o formuIo desfuI de
compIicofo.
Doco Uniuneo Europeono or oveo
pufere de impo;ifore, or insemno co fofi
cefofenii sfofeIor membre or sfi exocf cof
frebuie so pIofeosco 0uvernuIui Europeon si
cof guverneIor nofionoIe. Penfru omuI de pe
sfrodo oceosfo or simpIifico muIf IucruriIe.
Pufereo de impo;ifore esfe osffeI unuI
dinfre ceIe moi imporfonfe eIemenfe core
definesc pufereo unui sfof. Doco UE or oveo
pufere de impo;ifore, ofunci or pufeo cu
odevorof fi considerofo un sfof, unuI federoI,
ceI moi probobiI.

- Dur sunututeu si protectiu
consumutoruIui? Ar cunouste ucesteu
schimburi intr-o Uniune Europeunu
federuIu?
63
- Chior doco UE or fi un sfof federoI, exisfo
sonse co IegisIofio in sonofofe si profecfio
consumoforuIui so fie impIemenfofo in oceIosi
feI co si ocum. Odofo ce PorIomenfuI si
ConsiIiuI si-ou dof ocorduI, IegiIe in ocesf
domeniu frebuie impIemenfofe de cofre
odminisfrofiiIe nofionoIe, regionoIe si IocoIe.
PoIuI Comisiei Europene esfe so verifice doco
IegiIe sunf impIemenfofe corespun;ofor si
respecfofe. Asfo se infompIo ocum, oso co de
ce or dori o Europo federoIo so oduco
schimbori7

- Dur poIiticiIe privind mediuI incongurutor?
- In esenfo sifuofio esfe oceeosi co si in co;uI
sonofofii si profecfiei consumoforuIui. Comisio
Europeono ore inifiofivo IegisIofivo in domeniuI
mediuIui si opoi verifico doco oceosfo esfe
impIemenfofo corespun;ofor de cofre SfofeIe
Membre.

- Am discutut pe scurt uspecte Iegute de
poIiticu regionuIu creureu de Iocuri de
muncu invutumunt protectiu
consumutoruIui si mediuI incongurutor pentru
64
u inteIege mui bine impuctuI pe cure o
Europu federuIu I-ur uveu usupru
cetuteniIor ei, Mie impuctuI mi se pure
minim, Cum uti comentu?
- DomeniiIe despre core m-ofi infrebof se
numoro prinfre ceIe core ii preocupo ceI moi
muIf pe cefofenii europeni. Mu or fi schimbori
mori in ocesfe domenii sou oIfeIe simiIore in
co;uI in core Uniuneo Europeono s-or orgoni;o
pe bo;e federoIe infrucof federoIismuI se
preocupo moi muIf cu idenfificoreo oceIor
niveIe democrofice de guvernore Io core
osffeI de deci;ii or frebui Iuofe. PoIificiIe in
domeniuI sonofofii repre;info un exempIu.
Consfruireo unui more nou spifoI or fi normoI o
chesfiune nofionoIo sou regionoIo, dor
confroIuI coIifofii medicomenfeIor foIosife in
fiecore foro UE frebuie so fie o chesfiune
europeono.
Proceduro in domeniiIe discufofe nu s-
or schimbo foorfe muIf deoorece eIe
funcfioneo;o dejo desfuI de oproope de
principiiIe federoIisfe oIe eficienfei,
democrofiei si fronsporenfei. In oforo de
65
oceosfo, exisfo o serie de domenii in core
PorIomenfuI Europeon ore pufere co-
deci;ionoIo.
Dupo cum om vo;uf, doco Comisio
Europeono or propune un droff de Iege in
domeniuI mediuIui inconjurofor, ocesfo or foce
obiecfuI unei deci;ii comune prin vof
mojorifor o PorIomenfuIui Eiropeon si o
ConsiIiuIui de Minisfri (oi mediuIui). Cu foofe
ocesfeo, in vreme ce PorIomenfuI Europeon
ore de;boferi pubIice si esfe deci
fronsporenf, ConsiIiuI de Minisfri se
infoInesfe de obicei in spofeIe usiIor inchise,
Iipsindu-i osffeI fronsporenfo.

- Du dur cum ur fi schimbut druftuI
Constitutiei Europene uceustu situutie?
- In primuI rond, or fi exisfof moi muIfe
domenii in core procesuI co-deci;ionoI infre
PorIomenf si ConsiIiu or fi devenif obIigoforiu.
In oI doiIeo rond, repre;enfonfii sociefofii
civiIe or fi fosf consuIfofi in procesuI
deci;ionoI. In oI freiIeo rond, Consfifufio
Europeono or fi imbunofofif fronsporenfo,
66
obIigond ofof PorIomenfuI Europeon cof si
ConsiIiuI de Minisfri so oibo infoIniri pubIice si
or fi impus un occes sporif Io documenfeIe
ocesfor douo insfifufii.

- Cure este domeniuI in cure PurIumentuI
Europeun nu ure nici o putere ucum dur ur
uveu ducu Uniuneu Europeunu ur fi un stut
federuI?
- In mod cIor, poIifico exferno, de securifofe
si ofoceri inferne. Acesfeo sunf domenii in
core ouforifofeo Ie revine SfofeIor Membre.
Doco UE or fi un sfof federoI,
PorIomenfuI Europeon or oveo douo comere:
ocfuoIuI PorIomenf drepf Comero o
Pepre;enfonfiIor, si ConsiIiuI de Minisfri
drepf comero o sfofeIor, sou Senof. Deci;iiIe
privind reIofiiIe exferne oIe UE or oveo nevoie
de sprijinuI ombeIor comere.

- Ar fi udus druftuI Constitutiei Europene
imbunututiri in domeniuI poIiticii eterne?
- Foorfe pufine, dor eIe repre;info schimbori
semnificofive, finond conf de cof de deIicofo
esfe chesfiuneo. Consfifufio Europeono
67
prevede co in uneIe domenii de Iiberfofe,
securifofe si jusfifie PorIomenfuI Europeon so
oibo pufere co-deci;ionoIo.
Posi inoinfe in ocesf domeniu sunf
dificiI de prevo;uf, infrucof esfe foorfe greu
so Ie ceri sfofeIor europene so renunfe Io
suveronifofe in ,reIofii exferne". Moi muIf,
pono cond droffuI TrofofuIui ConsfifufionoI
esfe ori rofificof, ori inIocuif prin cevo
osemonofor, progreseIe in domeniuI poIificii
exferne o UE vor romone
inferguvernomenfoIe. Tofusi, un mic pos
inoinfe o fosf dejo focuf odofo cu creoreo
unui deporfomenf in Comisio Europeono ce se
ocupo de imigrofie si chesfiuni oferenfe.
Acesf mic deporfomenf nou creof ore
inifiofivo IegisIofivo in coordonore cu SfofeIe
Membre. Aceosfo repre;info un progres, in
sensuI co SfofeIe Membre ou fosf de ocord so
imporfo ceI pufin inifiofivo IegisIofivo cu
Comisio Europeono.
Dor nu frebuie so uifom un domeniu de
poIifici UE in core federoIismuI exisfo dejo si
o ovuf un succes deosebif - comerfuI
68
infernofionoI. Spre exempIu, negocieriIe Io
Orgoni;ofio MondioIo o ComerfuIui ou fosf
conduse de Comisie in consuIfore cu un
comifef specioI oI ConsiIiuIui de Minisfri. In
ocesf domeniu, co si in foofe chesfiuniIe
Iegofe de comerf, ConsiIiuI vofeo;o prin
mojorifofe coIificofo. Aceosfo repre;info o
povesfe de succes core orofo drumuI inoinfe
spre un viifor federoI.

-Iutu o fourte bunu notu in cure su
incheiem interviuI nostru de ustuzi, As vreu
su vu muItumesc pentru timpuI dedicut
epIicurii tineriIor nostri teIespectutori u
impuctuIui pe cure o Uniune Europeunu
federuIu I-ur uveu usupru vietii de zi cu zi
u cetuteniIor ei,

In studiouI ETVY dupu terminureu
preIucrurii muteriuIuIui:

- Ce cre;i ocum despre impocfuI pe core o
orgoni;ore federoIo o Uniunii Europene I-or
oveo osupro viefii cefofeniIor7

69
- Sunf fofoI de ocord co ceeo ce onorificuI
,Sef de 0uvern" o spus osfo;i o fosf
inferesonf, dor descriereo posibiIuIui impocf
osupro poIificiIor europene mi-o schimbof
pufin opiniiIe.

- Ce vrei so spui7

- O Uniune Europeono federoIo nu vo oduce o
schimbore in poIificiIe in sinel Se pore co
poIificiIe sunf bune co idee, foofo probIemo
consfo in feIuI compIicof de o Ie odopfo, infr-
un proces core nu esfe desfuI de democrofic
si fronsporenf. Aici o Europo FederoIo or
schimbo infr-odevor cevol

- Ceeo ce mo surprinde esfe co penfru o
schimbo feIuI in core deci;iiIe sunf Iuofe nu or
fi nevoie decof de cofivo posi mici inoinfe in
ce privesfe cofevo chesfiuni minore.

- Chesfiuni minore7 Ce vrei so spui prin
,minore"7

- Ei bine, spre exempIu, infeIeg co Ie esfe
foorfe greu SfofeIor Membre so-si imporfo
suveronifofeo, dor de ce nu se poofe
70
fronsformo ConsiIiuI de Minisfri, core oricum
repre;info sfofeIe membre, infr-o o douo
comero o PorIomenfuIui Europeon, unde or
repre;enfo in confinuore sfofeIe membre7 Ar
oveo un oIf nume si or vofo oIffeI, dor muIf moi
eficienfl

- Moi sunf si oIfe Iucruri ,minore" Io core fe
gondesfi7

- Mu focmoi, dor mo infreb doco nu cumvo in
ce privesfe ofoceriIe exferne impocfuI unei
Uniuni Europene federoIe nu esfe si moi
more, .

- Cond oi progromof urmoforuI inferviu7

- Pesfe douo ;iIel




71
PARTEA A TREIA
Interviu Imuginur cu MinistruI
AfuceriIor Eterne uI Uniunii
Europene

ReporteruI si cumerumunuI de Iu ETVY
purusesc studiouI pentru u-I intuIni pe
MinistruI AfuceriIor Eterne uI Uniunii
Europene pentru un interviu,

- Acesfo esfe uIfimuI inferviu in serio noosfro
documenforo despre federoIism in generoI, si
despre federoIismuI europeon,. Ti-ou
schimbof primeIe douo inferviuri vi;iuneo
osupro viiforuIui Europei7

- Infofdeouno m-om considerof un pro-
europeon, dor ocum reoIi;e; co nu esfe
indeojuns. Doco doresc cu odevorof so dou moi
muIfo formo Europei, ofunci or frebui so mo
impIic moi muIf in procesuI creorii eil

- Ce priorifofi oi oveo7

72
- Esfe dificiI so cIosifici nevoiIe Uniunii
Europene. Dor de vreme ce ovem osfo;i un
inferviu cu MinisfruI AfoceriIor Exferne, os
spune co os miIifo penfru o Uniune Europeono
moi infIuenfo pe sceno mondioIo, cu o moi more
copocifofe de ocfiune in cri;e infernofionoIe,
si core esfe un porfener eficienf oI SfofeIor
Unife.

InterviuI imuginur cu MinistruI AfuceriIor
Eterne uI Uniunii Europene,

- EceIentu vu muItumesc fourte muIt
pentru cu uti uvut umubiIituteu su ucorduti
ucest interviu pentru _DocumenturuI Europu
FederuIu" pe cure ETVY iI preguteste
pentru pubIicuI tunur, Primu chestiune pe
cure v-us rugu su o discututi priveste
rutiuniIe pentru cure Uniuneu Europeunu u
uvut nevoie de un InuIt Reprezentunt in
PoIiticu Eternu si de Securitute Comunu?
- Inoinfe de onii I990, Uniuneo Europeono
oveo un Comisor responsobiI cu reIofiiIe
exferne europene. Mevoio de un Minisfru oI
73
AfoceriIor Exferne o devenif imperofivo in
onii I990, cond SfofeIe Membre oIe Uniunii
Europene s-ou dovedif o fi preo divi;ofe
penfru o obordo eficienf confIicfeIe din
8oIconi.

- Cu toute ucesteu stuteIe europene uu
incercut su coIuboreze pentru o poIiticu de
upurure si securitute incu de Iu infiintureu
Uniunii Europene, Primu incercure -
Comunituteu de Apurure Europeunu - u
esuut in 194 deourece Adunureu NutionuIu
u Fruntei nu u rutificut-o chiur ducu
toute ceIeIuIte guverne nutionuIe o
rutificuseru, Mui turziu in uceIusi un u
fost infiintutu o orgunizutie pentru poIitici
de securitute si cooperure in upurure
numitu Uniuneu Vest-Europeunu, A fost o
orgunizutie sIubu in ceeu ce priveste
securituteu si upurureu si si-u incetut
uctivituteu in Z000,
- CoIopsuI comunismuIui in Europo de Esf Io
sforsifuI oniIor I980 si confIicfuI songeros din
ex-IugosIovio core i-o urmof Io incepufuI
74
oniIor I990 ou deferminof SfofeIe Membre
oIe Uniunii Europene so io moi serios in
considerofie nevoio penfru o moi pufernico
poIifico exferno europeono. Acesfo o fosf unuI
dinfre ceIe moi imporfonfe ospecfe oIe
TrofofuIui de Io Amsferdom (I997), core
confineo previ;iuni privind creoreo unei po;ifii
insorcinofe cu Afoceri Exferne Europene Io
niveI europeon. Aceosfo persoono o fosf
numifo ,InoIf Pepre;enfonf penfru PoIifico
Exferno si de Securifofe Comuno". A fosf cIor
co penfru co Uniuneo Europeono so jooce un
roI moi imporfonf in ofoceri infernofionoIe,
ero nevoie de un purfofor de cuvonf oufori;of
de sfofeIe membre so vorbeosco in numeIe
Europei. Trepfof, cefofenii urmou so
considere oceosfo persoono co ovond un
mondof in ofoceri exferne europene. Po;ifio
de InoIf Pepre;enfonf urmo so exisfe in
poroIeI cu ceo de Comisor penfru PeIofii
Exferne Europene.
InoIfuI Pepre;enfonf penfru PoIifico
Exferno si de Securifofe Comuno o fosf creof
penfru o repre;enfo Uniuneo Europeono in
75
diferif; sifuofii de cri;o (cum or fi
Mocedonio). Pe;uIfofeIe po;ifive ou orofof co
Europo poofe si frebuie so jooce un roI moi
imporfonf in ofoceri exferne. Drepf re;uIfof,
cu fiecore Trofof dupo Amsferdom (I997)
po;ifio de InoIf Pepre;enfonf penfru PoIifico
Exferno si de Securifofe Comuno o devenif
moi concrefo, proces ce o cuIminof in droffuI
TrofofuIui ConsfifufionoI (Z004) ce o propus
so inIocuiosco InoIfuI Pepre;enfonf cu
MinisfruI AfoceriIor Exferne, core or urmo so
fie si membru oI Comisiei Europene co unuI
dinfre vice-presedinfii ei.

- Cure este diferentu dintre roIuI unui
InuIt Reprezentunt pentru PoIiticu Eternu
si de Securitute Comunu si ceI uI unui
Ministru de Afuceri Eterne Europeun?
- Diferenfo in ceeo ce privesfe sorciniIe nu
esfe foorfe semnificofivo, dor in privinfo
impIicofiiIor, po;ifio de Minisfru de Afoceri
Exferne Europeon cupIofo cu ceo de vice-
presedinfe oI Commisiei Europene subIinio;o
76
viifooreo impIicore o ocesfei insfifufii in
chesfiuneo ofoceriIor exferne europene.
Afof InoIfuI Pepre;enfonf, cof si
MinisfruI AfoceriIor Exferne Europeon ou
focuf obiecfuI deci;iiIor SfofeIor Membre.
Penfru co MinisfruI AfoceriIor Exferne so
oibo un mondof, foofe sfofeIe membre ou
frebuif so fie de ocord in unonimifofe. In
procfico, oceosfo inseomno co Minisfrii
AfoceriIor Exferne oIe SfofeIor Membre
Europene (Fronfo, Moreo 8rifonie, IfoIio, efc.)
se reunesc Iunor, uneori chior moi des, penfru
o decide osupro unui onumif ospecf ce frebuie
urmof de InoIfuI Pepre;enfonf din porfeo
Uniunii Europene. Dor ocesfe deci;ii necesifo
unonimifofe, si oceosfo presupune co unuI
dinfre roIuriIe InoIfuIui Pepre;enfonf esfe so
ojungo Io consens. Cu oIfe cuvinfe: in Iipso
consensuIui, nici o deci;ie, nici o ocfiunel

- Din nefericire opiniiIe stuteIor membre
pot diferi considerubiI si deseori nici un feI
de consens nu poute fi utins, Cu toute
ucesteu druftuI de Constitutie nu u propus
nici o modificure in sistemuI de vot in
77
ConsiIiuI MinistriIor AfuceriIor Eterne, A
pustrut votuI prin ununimitute ceeu ce
inseumnu cu MinistruI AfuceriIor Eterne nu
numui cu vu continuu su depindu de vointu
StuteIor Membre dur nici un feI de decizie
eficientu nu vu fi posibiIu,
- Chesfiuneo esfe deIicofo. Pe de o porfe,
vofuI prin unonimifofe esfe uneori jusfificof
din rofiuni isforice. UneIe voci susfin co nu
esfe drepf so se ignore sou respingo opinio
nici unui Sfof Membru door penfru o se Iuo o
deci;ie.
Pe de oIfo porfe, dinfr-un puncf de
vedere procfic, dimensiuniIe ocfuoIuIui ConsiIiu
or pufeo consfifui principoIuI obsfocoI. Lo
vremeo TrofofuIui de Io Amsferdom, cond o
prins confur ideeo unui repre;enfonf oI
poIificii exferne europene, erou door Ib sfofe
membre in Uniuneo Europeono. A ofinge
consensuI infre Ib minisfri de ofoceri exferne
ero inco pIou;ibiI. Dor de ofunci UE s-o exfins
Io Zb, in curond Io Z7, sou chior moi muIfi
membri. Desi nu imposibiI, o ofinge consensuI
infre ofof de muIfi membri or presupune o
78
invesfifie enormo de fimp in negocieri infre
sfofeIe membre, ceeo ce or omono vife;o de
reocfie europeono Io orice cri;o infernofionoIo
urgenfo, si or foce poIifico exferno o UE
ineficienfo.
In pIus, un consens infre ofofeo
guverne nofionoIe vo fi moi dificiI de ofins
infrucof frodifionoI oproope fiecore sfof
membru isi ore proprio poIifico exferno
regionoIo.

- Ce unume vreti su spuneti?
- Spre exempIu, un confIicf in 8eIorus or
ridico probIeme deosebif de grove guverneIor
sfofeIor boIfice. Doco in oceIosi fimp un oIf
confIicf ore Ioc in TimoruI de Esf core vo
preocupo guvernuI porfughe;, dor nu si
guverneIe foriIor boIfice, ocfiuneo UE in
ombeIe ;one or necesifo un vof in unonimifofe
in ConsiIiu. Aceosfo or consumo foorfe muIf
fimp si energie in negocieri infre guverneIe
nofionoIe si or infor;io rospunsuI Ior Io
probIemeIe din 8eIorus si din TimoruI de Esf.
Procfic, or insemno co oomenii din ;oneIe de
79
confIicf or pIofi un pref preo more in fimp ce
osfeopfo co Europo so io o deci;ie.
TifIuI propus de Minisfru de Afoceri
Exferne, ce or urmo so-I inIocuiosco pe ceI de
,InoIf Pepre;enfonf penfru PoIifico Exferno si
de Securifofe Comuno", or idenfifico moi bine
persoono respecfivo cu mondofuI pe core-I
ore. Tofusi, chior si cu oceosfo inovofie,
nevoio de unonimifofe infre guverneIe
nofionoIe romone probIemofico. Deci;iiIe Iuofe
prin vof mojorifor or fi muIf moi eficienfe si
or cresfe eficienfo Europei in obordoreo
;oneIor de confIicf infernofionoI.

- Ar uduce un Ministru uI AfuceriIor
Eterne Europu mui uproupe de u fi un stut
federuI?
- Uniuneo Europeono esfe dejo o confederofie
desovorsifo. A oveo un Minisfru oI AfoceriIor
Exferne or fi co o mefoforo sou un simboI, dor
oceosfo nu inseomno co Uniuneo Europeono
esfe moi oproope de ideeo de o fi un sfof. Mici
mocor unuI federoI. Aceosfo presupune co
exisfo o persoono Io niveI europeon insorcinofo
80
de cofre guverneIe nofionoIe so conduco
poIifico exferno generoIo o Europei. Aceosfo
presupune co ofunci cond SfofeIe Unife, sou
Pusio, sou Chino doresc so discufe o chesfiune
de poIifico infernofionoIo, eIe ou o persoono
coreio i se pof odreso. Porofro;ond foimooseIe
spuse oIe Iui Iissinger ,doco vreou so vorbesc
cu Europo, pe cine frebuie so sun7", cu un
Minisfru de Exferne oI UE or fi cinevo core so
ridice feIefonuI.
Penfru co po;ifio de Minisfru de
Afoceri Exferne Europeon so fie considerofo
drepf un pos spre un sfof federoI, oIfe
provi;iuni or frebui impIemenfofe. Spre
exempIu, MinisfruI de Afoceri Exferne or fi si
unuI dinfre vice-presedinfii Comisiei Europene.
Dor Comisio Europeono nu esfe un odevorof
0uvern Europeon. Un minisfru foro un guvern
nu fronsformo singur Uniuneo Europeono infr-
un sfof federoI.

- Ducu Uniuneu Europeunu ur fi degu un
udevurut stut federuI cure ur fi roIuI
ministriIor de ufuceri eterne ui StuteIor
Membre europene?
81

- Doco Uniuneo Europeono or fi un sfof
federoI, SfofeIe Membre si-or posfro
minisfrii de exferne. Ei or fi minisfrii
unifofiIor federoIe core consfifuie federofio
europeono. Diferenfo or fi co mondofuI Ior or
fi Iimifof infrucof foriIor Ior isi vor fi deIegof
onumife ofribufiuni in ofoceriIe exferne
MinisfruIui Europeon de Afoceri Exferne.
Aceosfo presupune co un oIf documenf so fie
creof Io niveI europeon core so menfione;e
cIor feIuI in core se disfribuie ofribufiuniIe
infre minisfrii de ofoceri exferne oi sfofeIor
membre si MinisfruI AfoceriIor Exferne
Europeon.

- S-ur usezu MinistruI Europeun uI
AfuceriIor Eterne in ConsiIiuI de
Securitute uI NutiuniIor Unite cu
reprezentunt uI Europei?
- Doco Uniuneo Europeono doresfe co Iumeo so
oudo o singuro voce cIoro din porfeo Europei in
chesfiuni de ofoceri infernofionoIe, MinisfruI
Europeon oI AfoceriIor Exferne or frebui so
82
oibo un Ioc permonenf in ConsiIiuI de
Securifofe oI MofiuniIor Unife.
Sifuofio esfe desfuI de compIexo.
ConsiIiuI de Securifofe oI MofiuniIor Unife ore
Ib membri dinfre core b sunf membri
permonenfi cu pufere de vefo si I0 sunf
membri prin rofofie. SisfemuI de vof in
ConsiIiuI de Securifofe esfe mojorifor (9
vofuri din Ib). ProbIemo core se ridico in
pre;enf esfe co exisfo sfofe europene ofof
prinfre membrii permonenfi, cof si prinfre cei
prin rofofie.

- Cei cinci membri permunenti ui ConsiIiuIui
de Securitute uI NutiuniIor Unite sunt:
Chinu Fruntu Mureu ritunie Federutiu
Rusu {cu succesor oficiuI uI URSS-uIui} si
StuteIe Unite uIe Americii; Sermuniu
inceurcu de usemeneu su devinu membru
permunent, Doi dintre uctuuIii membri
permunenti ui ConsiIiuIui de Securitute uI
NutiuniIor Unite - Fruntu si Mureu ritunie
- sunt si stute membre uIe UE,
83
- Aso cum orofo confederofio osfo;i, Uniuneo
Europeono nu esfe un sfof. Aso co MinisfruI
Europeon oI AfoceriIor Exferne nu poofe oveo
un Ioc in ConsiIiuI de Securifofe oI MofiuniIor
Unife co repre;enfonf oI Europei.
Co sfof federoI, Uniuneo Europeono or
oveo personoIifofe juridico. Deci or fi Iipsif de
sens co infr-o orgoni;ofie infernofionoIo
precum MofiuniIe Unife, ce repre;info sfofeIe
Iumii, Europo so fie repre;enfofo de minisfrii
sfofeIor si nu de MinisfruI Europeon oI
AfoceriIor Exferne. In ocesfe condifii,
guverneIe nofionoIe europene s-or vedeo
nevoife so odopfe un singur puncf de vedere in
chesfiuni infernofionoIe.

- Aici chestiuneu votuIui in ununimitute
intre guverneIe nutionuIe devine din nou o
probIemu,
- In chesfiuneo IrokuIui, spre exempIu, or fi
fosf necesor un vof in unonimifofe din porfeo
fufuror ceIor cinci membri permonenfi oi
ConsiIiuIui de Securifofe penfru co infervenfio
miIiforo so fie IegoIo. In exercifiuI nosfru
84
imoginor in core Uniuneo Europeono esfe un
sfof federoI, repre;enfonfuI UE Io ConsiIiuI de
Securifofe oI MofiuniIor Unife or frebui moi
infoi so convino po;ifio europeono cu
guverneIe nofionoIe oIe UE. Inoinfe de o
merge Io Mew York unde se infoInesfe
ConsiIiuI de Securifofe, MinisfruI Europeon oI
AfoceriIor Exferne or frebui so se infoIneosco
cu repre;enfonfii o oproximofiv 30 de guverne
europene penfru o ofinge o po;ifie comuno
osupro chesfiunii doco infervenfio in Irok esfe
sou nu necesoro. Imoginofi-vo cof fimp or Iuo
oceosfol Dor doco s-or opIico vofuI mojorifor,
sifuofio or fi diferifo. Ar Iuo muIf moi pufin
fimp si Ie-or inIesni minisfriIor ofoceriIor
exferne oi sfofeIor membre oIe Uniunii
Europene so forme;e o opinie coerenfo si in
fimp ufiI cu privire Io sprijinireo sou nu o
infervenfiei din Irok.

- Se pure cu succesuI poIiticii eterne
europene ur depinde de gruduI de
determinure uI StuteIor Membre europene
de u confruntu provocuriIe ce usteuptu
Uniunii Europene printr-o uctiune comunu,
85

- Do, infr-odevor. Provocori precum imigrofio,
confIicfeIe efnice, schimboriIe cIimoferice,
consecinfeIe gIoboIi;orii sou infIuenfo
crescondo o refeIeIor ferorisfe sunf
infompinofe moi eficienf de sfofe core
coopereo;o. Asfo;i exisfo fof moi pufini
oomeni core mor doforifo ro;booieIor
frodifionoIe infre sfofe. Mojorifofeo
confIicfeIor din ;iuo de o;i se doforeo;o ori
coIopsuIui regimuIui poIific dinfr-o foro, ori
omeninforiIor venife din porfeo unoro core nu
oporfin nici unui sfof, cum or fi grupuriIe
ferorisfe sou de crimo orgoni;ofo.
O Uniune Europeono orgoni;ofo infr-
un sisfem de sfrofuri ori;onfoIe bine definife,
cu o divi;iune cIoro o sorciniIor infre fiecore
sfrof, si foofe ocfionond in codruI unei refeIe
soIid consfruife or juco un roI imporfonf in
obordoreo ocesfor probIeme.

- Pentru o mui bunu inteIegere us sugeru
su Iuuti cuzuI fostei IugosIuvii, Cum ur fi
uctionut Europu ducu ur fi uvut un Ministru
uI AfuceriIor Eterne in uceI moment?
86
- Aceosfo esfe o infrebore core mo obIigo so
specuIe;, dor infrucof focem un exercifiu
imoginor, . Cred co s-or fi ocfionof diferif.
Desi sfofeIe europene ou fosf foorfe
divi;ofe in ceeo ce privsfe confIicfuI din fosfo
IugosIovie, InoIfuI Pepre;enfonf penfru
PoIifico Exferno si de Securifofe Comuno,
odofo numif, o jucof un roI imporfonf in
defensionoreo sifuofiei. EI o reusif so
goseosco o soIufie posnico, sou ceI pufin un
oronjomenf core so convino fufuror porfiIor.
Aceosfo o dovedif co, in ciudo fofuIui co
Uniuneo Europeono nu posedo o ormofo,
infIuenfo ei infr-o ;ono de confIicf pufeo fi
fofusi foorfe more. Cu foofe ocesfeo, frebuie
odmis co o oveo persoono pofrivifo in po;ifio
pofrivifo, dor foro sprijinuI necesor nu
consfifuie ceo moi buno soIufie. Acesfo esfe
mofivuI penfru core un confingenf Iimifof
operond co un feI de ,ormofo europeono" esfe
necesor penfru o fociIifo infervenfio in ;oneIe
de cri;o.

87
- Rumunund in cudruI fostei IugosIuvii cum
ur fi evoIuut confIictuI ducu Uniuneu
Europeunu ur fi fost un stut federuI?
- Un osffeI de confIicf or oveo sonse mici de
incidenfo in codruI Uniunii Europene, chior oso
cum esfe eo orgoni;ofo in pre;enf. De fopf,
prevenireo ro;boiuIui infre sfofeIe membre o
repre;enfof insosi rofiuneo penfru core
Uniuneo Europeono o fosf creofol
Exisfo moi muIfe mofive penfru core
confIicfeIe sunf moi pufin posibiIe in codruI
gronifeIor Uniunii, si mo voi referi Io door
cofevo dinfre eIe: in primuI rond, Uniuneo
Europeono si-o incepuf exisfenfo prinfr-un
meconism de confroI oI indusfriiIor ro;boiuIui
creond o InoIfo Auforifofe osupro producfiei
de ofeI si corbune. Afo;i, Uniuneo evoIueo;o in
direcfio unei comunifofi cuIfuroIe, sou moi
bine ;is, unei comunifofi muIficuIfuroIe. In
ocesf sens, sunf promovofe foorfe muIfe
progrome penfru o inIesni persooneIor
provenind din cuIfuri diferife so se cunoosco
reciproc si so descopere frumusefeo si
bogofio diversifofii cuIfuroIe europene. Moi
88
muIf, foofe sfofeIe membre oIe Uniunii
Europene sunf democrofii consocrofe, ceeo ce
presupune co eIe imporfosesc dejo onumife
voIori core Ie ojufo so previno ro;boiuI infre
eIe. InsfifufiiIe europene ou fosf creofe ofof
penfru co sfofeIe so coopere;e in propriuI Ior
inferes, cof si penfru o re;oIvo probIemeIe
exisfenfe. In ocesf scop o fosf creofo Curfeo
Europeono de Jusfifie, funcfio ei esfe simiIoro
roIuIui Curfii FederoIe o SfofeIor Unife in
Iimiforeo suveronifofii sfofeIor.

- Cu o puruntezu Iu discutiu noustru cum
Iimiteuzu Curteu Europeunu de Justitie
suverunituteu StuteIor Membre?
- Co un exempIu concref oI feIuIui in core
Curfeo Europeono de Jusfifie poofe Iimifo
suveronifofeo SfofeIor Membre europene: in
co;uI in core Comisio Europeono inifio;o un
droff IegisIofiv osupro risipei co porfe o
poIificii de mediu, si esfe odopfofo ofof de
PorIomenfuI Europeon cof si de ConsiIiuI de
Minisfri, ofunci devine Iege UE (numifo
,direcfivo"), si foofe SfofeIe Membre
89
europene sunf obIigofe so o impIemenfe;e in
IimifeIe unei onumife perioode de fimp. Doco
vreun sfof nu foce ocesf Iucru, Comisio
Europeono (dupo onumifi posi odminisfrofivi in
core Ii se ominfesfe sfofeIor de obIigofiiIe pe
core Ie ou) ore drepfuI de o oduce respecfivuI
sfof in fofo Curfii Europene de Jusfifie.

- Cum ur urutu o Uniune Europeunu
federuIu?
- Co o frecere in revisfo, doco Uniuneo
Europeono or fi un sfof federoI, or oveo in
mod definifiv un guvern. Acesf roI or fi
preIuof de cofre Comisio Europeono, core or
oveo pufereo inifiofivei IegisIofive in foofe
domeniiIe specificofe in Consfifufie, or oveo
un PorIomenf bi-comeroI formof din ocfuoIuI
PorIomenf si din ConsiIiuI de Minisfri in core
deci;iiIe or fi Iuofe prin vof mojorifor,
osigurondu-se osffeI ofof eficienfo
deci;ionoIo, cof si fronsporenfo discufiiIor
core or fi deschise cefofeniIor europeni.
Curfeo Europeono de Jusfifie, ce
funcfioneo;o dejo co o curfe o unui sfof
90
federoI, or judeco si co;uriIe oduse de
cefofenii europeni insisi.
PericoIuI co cefofenii europeni so se
omoore infre ei in ro;booie esfe foorfe mic,
doco nu inexisfenf in secoIuI nosfru. Asfo;i
omeninforiIe sunf moi mori decof un ro;boi in
sine, si ocesfo esfe domeniuI in core
federoIismuI or pufeo juco un roI imporfonf:
prin Iimiforeo suveronifofii sfofeIor de o
ocfiono singure, si prin deIegoreo puferii Ior
unui niveI supronofionoI, Uniuneo Europeono isi
inforesfe copocifofeo de o rospunde
provocoriIor si omeninforiIor din pre;enf.

- Cure unume sunt provocuriIe interne si
eterne cu cure se confruntu Uniuneu
Europeunu si curoru Ie-ur fuce mui bine
futu ducu ur fi orgunizutu cu un stut
federuI?
- Uniuneo Europeono esfe un meconism
compIex. A incerco so idenfifici si enumeri
provocoriIe inferne si exferne esfe o
provocore in sinel
91
UneIe dinfre provocoriIe inferne cu
core se confrunfo Uniuneo Europeono osfo;i
sunf: insfobiIifofeo fiscoIo, somojuI, imigrofio,
infoIeronfo, . UneIe dinfre provocoriIe
exferne cororo SfofeIe Membre oIe Uniunii
Europene nu Ie pof rospunde singure sunf:
cresfereo omeninforii refeIeIor ferorisfe,
proIiferoreo ormeIor, schimboriIe
cIimoferice, .
Uniuneo Europeono posedo copocifofeo
de o infIuenfo po;ifiv IucruriIe, dor ii Iipsesfe
pufereo de o o foce. O Uniune Europeono
orgoni;ofo co un sfof federoI or oveo muIf moi
muIfo pufere in oceosfo privinfo, si or fi
copobiIo so si-o exerse;e in mod democrofic.

- EceIentu vu muItumesc fourte muIt
pentru uceustu unuIizu interesuntu u
ufuceriIor eterne europene| Vu muItumesc
pentru eercitiuI vizionur|

Pe drumuI de intourcere spre studiouI
TeIeviziunii Europene pentru Tineret:

92
- Mu imi vine so cred co om ojuns Io sforsifuI
seriei noosfre documenfore.

- Cond vo fi gofo moferioIuI penfru finerii
feIespecfofori7

- Infr-o Iuno. Aso co ovem exocf o Iuno Io
dispo;ifie penfru o-I preIucro si progromo pe
ETVY.

- De ce oi dorif so foci ocesf documenfor
osupro federoIismuIui europeon7 A fosf
inferesonf, dor de ce nu un documenfor
despre Uniuneo Europeono o SfofeIor
Mofiune7

- Ei bine, in primuI rond deoorece Uniuneo
Europeono esfe o enfifofe compIexo, dor chior
doco excIu;i unuI dinfre eIemenfeIe ce compun
oceo compIexifofe, fof nu vei pufeo ignoro
resfuI, pur si simpIu odopfi o perspecfivo de
onoIi;o diferifo. In oI doiIeo rond, de ce so nu
fe oxe;i pe proiecfuI poIific oI Uniunii
Europene, core o evouIuof moi incef decof
proiecfuI economic7

93
- Deci oi Iuof inifiofivo ocesfui moferioI
singur7

- Infr-odevor, om Iuof inifiofivo singur, dor
opoi om discufof-o cu oIfii din deporfomenf Io
ETVY, ei ou considerof co esfe o idee buno, si
iofo co ne opropiem de sforsif.

- Ce fe-o focuf so cre;i co finerefuI europeon
or fi inferesof de ocesf subiecf7

- Desi mojorifofeo finerefuIui europeon ore
muIfe oIfe ocfivifofi in oforo scoIii, si desi
poIifico nu cred co foce porfe din ocesfe
ocfivifofi, cred cu forie co doco Iumeo poIificii
or fi pre;enfofo in finufo ei eIegonfo si
discursuI ei compIicof, i-or defermino pe unii
so ignore compIef subiecfuI si so se ocupe cu
oIfe ocfivifofi ce por moi inferesonfe.

- Cof oi invofof din ocesfe inferviuri7

- Moi muIf decof mi-os fi pufuf imoginol Sfii
cevo7 Mi-os dori s-o Iuom de Io incepuf.

- Si eu. Tofusi, frebuie so odmifi co o fosf
foorfe muIf de Iucru.

94
- Dor fu7 Cof cre;i co oi invofof din ocesfe
inferviuri7

- Foorfe muIfl Porfeo core mi-o pIocuf ceI moi
muIf o fosf exercifiuI de vi;iune. So foci o
pou;o si so incerci so-fi imogine;i, . Cum ifi
imogine;i fu Europo7

- Europo vi;iunii meIe7 Vise; Io o Europo
pufernico bo;ofo pe foIeronfo si diversifofe
cuIfuroIo, core se poorfo respecfuos fofo de
generofio in vorsfo, si ore grijo de ceo
viifoore, o Europo core isi iubesfe finerefuIl







95
Postscript

Florina-Laura Neculai a ales un mod
foarte original de prezentare a sensului si
importantei federalismului european tinerei
generatii. Interviurile ei confera un plus de
dinamism subiectului, care poate fi didactic,
chiar plictisitor: evolutii trecute, prezente si
viitoare in Uniunea Europeana. O descriere
simpla, exacta si plina de viata a progresului
procesului federativ in Uniunea Europeana
era de multa vreme necesara. In acest sens,
este folositor sa reamintim valorile
fundamentale, principiile si experientele
comunitatilor federative. Ignoranta in ceea
ce priveste adevarata natura a federatiei este
uimitoare, in special in tarile cu traditii de
centralism. Aceasta a fost dovedita de
dezbaterile recente asupra ratificarii
Constitutiei Europene in Olanda: unul dintre
argumentele folosite a fost ca tratatul
constitutional ameninta existenta natiunii
olandeze. Dimpotriva, o Uniune Federala nu
numai ca pastreaza si garanteaza, dar si
96
incurajeaza identitatea si autonomia
membrilor ei. Cea mai buna dovada in
sprijinul acestei afirmatii este experienta
statului federal elvetian, care si-a mentinut
autonomia Cantoanelor de-a lungul
secolelor. Asa cum arata interviurile, unul
dintre principalele principii federative este
echilibrul dintre autonomie si participare in
procesul decizional, ca si cel dintre Uniune
si diversii ei membri.

As dori sa adaug doua elemente
prezentarii Florinei-Laura Neculai. Primul
are in vedere raportul dintre cultura si
federalism, pe de o parte, si principiile si
valorile fundamentale in Europa. Al doilea
anticipeaza evolutiile viitoare in raport cu
inalta tehnologie. Spre deosebire de procesul
de faurire a unei natiuni sau comunitati in
trecut, procese bazate pe dominatie,
Federatia Europeana se bazeaza pe asocierea
libera si voluntara de state suverane. Este
recunoasterea tuturor fiintelor umane, ca si
cea a valorilor precum libertatea, democratia
si drepturile omului. Un alt element
97
important al intemeierii Federatiei Europene
este cultura comuna si diversificata a
Europei. Diversitatea, care presupune o
fundatie si valori comune, corespunde
spiritului si naturii federalismului. Nu este
surprinzator ca Comisia Europeana a
exprimat aceasta nevoie prin adoptarea
motto-ului uniti in diversitate. Acesta
reflecta motto-ul elvetian union dans la
diversit. Fara a aminti federalismul sau
modul federal in care Uniunea isi va
exercita competentele, Constitutia a adoptat
motto-ul general al federalismului in
Articolul IV-1 asupra simbolurilor Uniunii.

Este semnificativ sa amintim ca
Denis de Rougemont a adaugat doua
dimensiuni importante definirii principiilor
si virtutilor federalismului: principiul
subsidiaritatii si ideea regiunilor in cadrul
federatiei europene. Pentru viitorul Uniunii
Europene, este important sa subliniem ca
abordarea federalista corespunde, multumita
formulelor ei flexibile si creative,
extraordinarei revolutii tehnologice si
98
folosirii pe scara larga a computerelor si a
diferitelor mijloace de comunicare. Drept
rezultat al acestei revolutii tehnologice, este
posibila administrarea realitatii complexe a
unor societati avansate, dar organizate
diferit. Sprjinindu-se pe straturi diferite,
Europa imbratiseaza integrarea de la cele
mai mici unitati, cum sunt municipalitatile,
la unitati mai mari si mai complexe, cum ar
fi regiunile si statele, si culmineaza intr-un
cadru interactiv federal. Deja in anii 1980,
Denis de Rougemont a avut clarviziunea sa
afirme ca federalismul se bazeaza pe
complexitate si implica regiuni si
computere.

Astazi stim ca internetul si celelalte
mijloace de comunicare au influentat si vor
continua sa influenteze sistemele noastre
democratice si federale. Intr-adevar, se pare
ca tinerii sunt mai inclinati sa consulte
internetul decat sa citeasca ziarele.
Internetul si televiziunea vor avea probabil
un impact tot mai mare asupra societatii
99
noastre si a felului in care ea va functiona in
viitor.

Din diferite motive, una dintre cele
mai mari nevoi acum, si in viitor, este cea
pentru educatie. Spre exemplu, istoria,
geografia si studiul mediului inconjurator ar
trebui predate intr-un mai larg spirit
european. Educatia civica ar trebui predata
din scoala elementara pana in universitate.
De fapt, este evident ca astazi una dintre
preocuparile majore ale Uniunii Europene
este dezvoltarea de contacte si dialoguri cu
cetatenii si asociatiile lor. In acelasi timp, o
noua metoda, introducand stiinta si gandirea
stiintifica, este aplicata in scolile primare.
Doi Laureati ai Premiului Nobel in Fizica,
Leo Lederman si Georges Charpak, au
gandit o noua abordare a stiintei prin
experimente. In acest fel, copiii invata cum
sa formuleze ipoteze si sa produca dovezi.
Drept rezultat, copiii isi dezvolta spiritul
muncii in echipa, al discutiilor colective si al
dialogurilor bazate pe argumente si fapte.
Dupa cum s-a observat frecvent, aceasta
100
reprezinta probabil nu numai o revolutie
adevarata in educatia traditionala, dar si o
invatare a democratiei bazata pe principiile
recunoasterii reciproce si a respectului. Se
spera ca aceasta abordare va ajuta la
diminuarea violentei si a conflictelor in
scoli, si, deci, in societate. Aceasta este in
mod special important pentru multiplele
elemente etnice, religioase si lingvistice care
caracterizeaza societatile europene.
Mie mi se pare evident ca educatia,
impreuna cu valorile si principiile,
reprezinta fundamentul cautarii noului
federalism in Europa. Sunt convins ca
urmatoarea carte a Florinei-Laura Neculai se
va concentra pe aceste subiecte, ce mi se par
fundamentale pentru viitorul federal al
Europei.

Prof. Dusan SIDJANSKI




101
FORMULAR
de impresii si sugestii

Acum co oi cifif oceosfo corfe si ii cunosfi
confinufuI, pofi oveo de focuf comenforii
po;ifive si/sou negofive, infrebori de pus, si
moi presus de orice oi pufeo dori so-fi oduci
proprio confribufiel Cu gonduI Io o viifoore
edifie imbunofofifo o ocesfui fexf ce nu vo fi
supuso consfrongeriIor inerenfe unui proiecf,
frimife-fi fe rog comenforiiIe Io urmofooreo
odreso:
bookonfederoIismyohoo.com

Aceosfo corfe esfe occesibiIo si pe infernef
de unde poofe fi downIoodofo grofis. Corfeo
moi poofe fi gosifo in oIfe Iimbi pe websife-uI
Uniunii FederoIisfiIor Europeni Io urmofooreo
odreso:
www.federoIeurope.org

Asfepf cu nerobdore impresiiIe foIel

FIorino-Louro MECULAI