Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
15Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Notiţe curs Doctrine Economice

Notiţe curs Doctrine Economice

Ratings: (0)|Views: 783|Likes:
Published by Angela Iriciuc

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Angela Iriciuc on Nov 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/26/2015

pdf

text

original

 
1. Obiectul1. Obiectul
şş
i metoda cursului de Di metoda cursului de Doctrine Economiceoctrine Economice
Obiectul constă în studiul ideilor, teoriilor, doctrinelor şi curentelor de gândire economicăîn procesul constituirii, confruntării şă dezvoltării lor pe parcursul marilor procese care au marcatevoluţia vieţii economice. Scopul constă în cunoaşterea drumului parcurs de ştiinţa economică înceea ce a avut ea mai important; în al doilea rând, cunoaşterea doctrinelor economice a fost şirămîne un act de cultură.1.11.1. Precizări noţional categoriale:. Precizări noţional categoriale: 
Ideea economică – produsul prim de reflectare în mintea omului a realităţii economice;
Gândirea economică – procesul de reflectare activă şi raţională, în mintea oamenilor, arealităţii economice, precum şi produsul acestei reflectări;
Teoria economică – un proces (rezultat superior) al procesului de gândire; reprezintă unelaborat (studiu)care-şi propune, la modul dezinteresat şi obiectiv, să dezvăluie cauzele,esenţa şi legile de mişcare ale fenomenelor şi proceselor economice;
Doctrina economică – este o teorie care nu se mulţumeşte cu o prezentare pur abstractă şineutră a realităţii; dimpotrivă, plecând de la anumite criterii, ea face evaluări spre a sugeracăi de acţiune practică care îşi vor găsi contribuţie prin intermediul politicii economice;teoria ne spune ce trbuie să facem pentru ca lucrurile să capete evoluţia dorită;
Şcoala de gândire economică – este o formaţiune ştiinţifică a unor oameni de specialitategrupaţi în jurul unui mentor şi care adoptă o anumită paradigmă de gândire.Criterii de analiză şi apreciere:
1.
Criteriul epocii
(sau al timpului) – ne arată că orice teorie sau doctrină este produsul unuitimp istoric dat, al unui segment din evoluţia omenirii;
2.
Criteriul interesului
– în spatele oricărei idei economice (doctrine) se ascunde un interes;
3.
Criteriul verificării cu practica
(al finalităţii practice) – se referă la faptul că ractica estecea care, în ultimă instanţă, validează sau infirmă o doctrină;
4.
Criteriul progresului general 
– sunt considerate bune acele doctrine care apără valorileumane recunoscute (cinstea, moralitatea, generozitatea);
5.
Criteriul echidistanţei
– obligă la a analiza orice doctrină de pe poziţii strict ştiinţifice,obiectiv şi fără patimă;
6.
Criteriul audienţei la public
 
1
 
22. Mercantilismul – locul lui în gândirea economic. Mercantilismul – locul lui în gândirea economic
ăă
2.1. Apariţie, reprezentare, spirit mercantilist2.1. Apariţie, reprezentare, spirit mercantilist- 1450-1750: trei secole, de la începutul evului modern, până la fiziocraţi;- Adam Smith este iniţiatorul acestui mod de gîndire;- mercantiliştii se ocupau de chestiuni practice (Smith);- chiar dacă nu au abordat abstract mai multe teme, doctrina a cuprins toată Europa, având caobiectiv comun creşterea economică; în etapele sale de evoluţi se disting trei ţări: Spania (gloriaaurului), Franţa (mercantilismul industrial) şi Anglia (mercantilismul comercial); mercantilismulnu a ocolit restul Europei: Rusia (Alberto cel Mare), România (o primă fază de mercantilism areloc în perioada lui Dimitrie Cantemir,
 Descriptio Moldaviae
, iar a doua fază este cea trăibilă,astăzi, din 89` până acum);- scopul şi abiectivul fundamental al ştiinţei economice: îmbogăţirea într-un timp cât mai scurt(A. Smith); acest scop (criteriu economic) a ost fixat cu exactitate de mercantilişti – aceştia aufixat şi căile prin care se realizează acest lucru:
 bani – exemplu Spania: aurul are un rol special în istoria facerii lumii; astăzi, chiar dacă banii s-au desprins de substanţa aurului, acesta rămâne soluţie finală de schimbsau de plată a datoriilor (rezervă);
industrie – în acea perioadă Franţa a fost supranumită „atelierul lumii” (acum esteChina);
comerţ – Anglia era marea putere comercială a lumii (astăzi este SUA).* mercantiliştii sunt „primii talmaci moderni ai economiei”* de citit cap. „Însemnări despre mercantilişti”,
Teoria folosirii mâinii de lucru...
, J.M. Keynes2.2. Spirit mercantilist:2.2. Spirit mercantilist:Această mişcare de idei, care a cuprins întreaga Europă, a avut un fond comun de idei provenite din realităţile aproximativ asemănătoare din acele ţări (marile descoperiri geografice,închiderea porţilor Orientului, apariţia şi dezvoltarea statelor moderne prin desprinderea de
2
 
 biserică – renunţarea la principiile vechii filosofii: onestitate, reţinere faţă de avuţie şi principiulconform căruia nu aveai voie să primeşti mai mult decât ai dat, ce respinge ideea de dobândă).Statul modern se dezvoltă într-o nouă filosofie – stat modern prin cetăţean modern careîncearcă să se îmbogăţească – ideea este diferită de cea a bisericii: în statul modern, a fi bogat nuînseamnă a face pe altul să sufere.A fi bogat începe să devină un lucru normal şi firesc, biserica trece pe locul II, viaţaeconomică este gândicu alte principii, alte cantonamente: individualism, principiulhedonismului (balanţa), homo oeconomicus.Îmbogăţirea este mai aproape prin comerţ cu bunuri, comerţ cu bani şi de aceea pionieriiacestei epoci sunt negustorii, cămătarii; datoriacestor categorii de comercianţi apare şiopoziţia, care spune că întâi trebuie produs şi apoi vândut.Mercantilismul este considerat anticamera capitalismului.*
Capitalismul, itinerarii economice
, Pohoaţă – trimiteri la alte cărţi, explicaţii despre ce aînsemnat facerea lumii civilizate, de ce capitalismul a apărut numai în anumite locuri;*
Capitalul 
, cap. Acumularea primitivă a capitalului, Marx – dacă societatea capitalistă sesprijină pe furt, atunci trebuie să dispară;*
 Etica protestantă şi spiritul capitalist 
, Weber – doctrina calvinistă, a predestinării;*
 Evreii în viaţa economică 
, Werner Sombard
3. Fiziocra3. Fiziocra
ţţ
iiaa
Reacţiile la unele consecinţe ale politicii economiei mercantiliste nu s-au lăsat aşteptate.Ordinea economică gândită exclusiv prin vocea suveranului, atotputernicia statului şi înăbuşirealiberei iniţiative, imoralismul economic ridicat la rangul de principiu, exacerbarea roluluicomerţului şi sacrificarea agriculturii etc., nu puteau rezista fără contrareacţii. Ca urmare, o nouăfilosofie socială cu suport în ordinea naturală, liberalism şi dreptul de proprietate, se instituie şise impune la finele secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Forma cea maişlefuită a acestei noi orientări este
 fiziocraţia.
3

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
Ana-Maria Cordun liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Nata Natalia liked this
dianachibici liked this
iwitowschi liked this
Narcis Marian liked this
agorbaciova liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->