UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

P100-1/PROIECTAREA SEISMIC A CLDIRILOR. VOLUMUL 2 - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL

Redactarea a I-a

CONTRACT 217 din 14.11.2005

(Ctr. U.T.C.B. nr. 158/02.08.2005) Beneficiar: M.T.C.T.

Responsabil lucrare, PROF. DR. ING. TUDOR POSTELNICU

Volumul 2 B EXEMPLE DE CALCUL I EXEMPLE DE PROIECTARE

INTRODUCERE Codul de proiectare seismic a cldirilor P100-1: 2006 este armonizat, conceptual, din punctul de vedere al structurrii problematicii i a notaiilor, cu codurile structurale europene din seria EN 1990-1998. P100-1: 2006 reprezint o reglementare de tranziie pn la intrarea n vigoare n ara noastr, n 2010, a euronormelor i anexelor naionale. Datorit faptului c nu a fost posibil s se redacteze pn n prezent coduri de proiectare pentru structuri din diferite materiale: beton armat, oel, lemn etc., la rndul lor armonizate cu eurocodurile corespunztoare (EN 1992, EN 1993 etc.), P100-1: 2006 este astfel redactat nct s poat fi folosit mreun cu actualele standarde pentru aceste structuri. n cazul structurilor de beton armat reglementrile tehnice asociate codului de proiectare seismic sunt STAS 10107/0-90 care stabilete modelele i metodele de calcul pentru elemente structurale de beton armat i CR 2-1-1.1, codul pentru proiectarea construciilor cu perei structurali de beton armat. Pentru utilizarea mpreun a celor 3 norme nainte de prezentarea exemplelor de proiectare se d lista de coresponden a notaiilor folosite n normele europene i n normele romneti n vigoare. De asemenea, se stabilete modul de convertire al valorilor de proiectare ale rezistenelor betonului i oelului din cele dou serii de norme. n cazul betonului armat rezult c pot fi folosite ca rezistene de proiectare, valorile de calcul ale rezistenelor din actualele norme romneti. Acest procedeu, care ofer simplitatea maxim de convertire a valorilor rezistenelor, duce la soluii uor acoperitoare. Pentru exemplificarea aplicrii noului cod de proiectare seismic n contextul ansamblului celorlalte norme de proiectare romneti s-au selectat dou tipuri de structuri, ce pot fi considerate caracteristice pentru practica actual din ara noastr. Primul exemplu trateaz proiectarea unei cldiri de locuit cu subsol, parter i 8 etaje. Cel de-al doilea trateaz o cldire de birouri cu 3 subsoluri, parter i 10 etaje. Prima cldire are structura tip cadru spaial de beton armat, n timp ce a doua are structura construit din perei de beton armat cuplai sau nu prin grinzi de cuplare, completat cu stlpi i grinzi. n cel de-al doilea caz s-au ales seciuni de perei simple, de tip halter, uor de modelat n calculul structural. n fiecare din cele 2 cazuri se prezint la nceput schema general a operaiilor de proiectare, dup care se prezint concret rezolvarea problemelor din fiecare etap. Soluiile de structur adoptate au urmrit s respecte ntr-un grad nalt condiiile de conformare de ansamblu privind compactitatea, regularitatea i redundana structural, n scopul evidenierii avantajelor eseniale pe care le ofer satisfacerea acestor condiii pentru obinerea unui rspuns seismic favorabil, controlat sigur prin calcul. Calculul modal s-a efectuat pe un model elastic spaial. Determinarea strii de eforturi (ale efectelor aciunilor) s-a fcut utiliznd metoda forei laterale echivalente, permis de caracteristicile de regularitate ale structurii. Fa de metoda mai complex a calculului modal cu spectru rspuns, metoda forei laterale echivalente ofer avantajul major al simplitii i preciziei nsumrii eforturilor (ca urmare a controlului semnelor acestora) i, pe aceast baz, a ierarhizrii corecte a rezistenei la ncovoiere i for tietoare. Proiectarea are n vedere toate componentele structurale att ale suprastructurii, ct i ale infrastructurii.

Dup ncheierea dimensionrii i alctuirii elementelor structurilor se face o verificare a performanelor poteniale ale acestora prin intermediul calculului static neliniar.

EXEMPLE DE PROIECTARE STRUCTURI DE BETON ARMAT

EXEMPLE DE PROIECTARE STRUCTURI METALICE

EXEMPLE DE PROIECTARE STRUCTURI DE ZIDRIE

EXEMPLE DE CALCUL
COMPONENTE NESTRUCTURALE

EXEMPLU DE PROIECTARE STRUCTURAL

Relaia ntre notaiile din STAS 10107/0-90 i CR 2-1-1.1 i cele din P100-1: 2006 Relaia dintre valorile rezistenelor de dimensionare, conform P100-1: 2006 i cele din STAS 10107/0-90 i CR 2-1-1.1

EN 1998 Ac Asi Ast Asv Aw Asi Asj Ab Aai

Rom

Definiie aria seciunii elementului de beton aria total a barelor de oel pe fiecare direcie diagonal a unei grinzi de cuplare aria unei ramuri a armturii transversale aria total a armaturii verticale din inima peretelui aria total a seciunii normale orizontale a unui perete suma ariilor tuturor barelor nclinate n ambele direcii, n pereii armati cu bare nclinate, contra lunecrii de forfecare suma ariilor barelor verticale din inima peretelui, sau a barelor adiionale dispuse special n elementele de margine ale peretelui pentru rezistena la lunecarea de forfecare suma valorilor momentelor capabile ale grinzii care intr n nod, n direcia considerat suma valorilor momentelor capabile ale stlpului care intr n nod, n direcia considerat

Aae Aav Ab Aai Aac

MRb MRc Mi,d

|Mcap. gr.| |Mcap. st.|

dr M cap. gr .

st M cap. gr .

i Momentul pe cap de grind sau stlp pentru calculul forei tietoare capabile de proiectare

sup sau M cap.st inf i M cap.st .

MRb,i

dr M cap. gr .

valoarea de proiectare a momentului capabil n captul i al grinzii

sau
st M cap. gr .

MRc,i

sup M cap.st sau valoarea de proiectare a momentului capabil n captul i al stlpului inf M cap.st .

NEd T1

N T1 sau Tf

fora axial rezultat din calcul n situaia de proiectare seismic perioada fundamental a cldirii pe direcia orizontal considerat

TC VEd VEd VEd,max VRd,c VRd,s b bc beff bo bw bwo d dbL dbw fcd fctm fyd fywd h hc hf hjw

TC Qs Q Q Qb Lcap

perioada de col la limita superioar a zonei cu acceleraie constant a spectrului elastic fora tietoare ntr-un perete, rezultat din calcul, pentru situaia de proiectare seismic fora tietoare de proiectare ntr-un perete fora tietoare maxim capabil, de proiectare, n seciunea de capt a unei grinzi valoarea de proiectare a forei tietoare capabile pentru elemenetele fr armtur de forfecare, n acord cu EN 1992-1-1:2004 valoarea de proiectare a forei tietoare capabile, contra lunecrii limea tlpii inferioare a grinzii

b bp bs b b h0

dimensiunea seciunii normale a stlpului limea efectiv a tlpii grinzii, la ntindere, la faa stlpului portant limea smburelui confinat al unui stlp sau al unui element de margine al unui perete (ntre axele ramurilor etrierilor nchii) limea inimii unei grinzi grosimea inimii unui perete nlimea efectiv a seciunii diametrul barei longitudinale diametrul unui etrier nchis valoarea de proiectare a rezistenei betonului la compresiune valoarea medie a rezistenei la ntindere a betonului

l sau dl e sau de
Rc

Ra Rat h h hp ha

valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a oelului valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a amturii transversale nlimea seciunii transversale nalimea seciunii transversale a stlpului pe direcia considerat nlimea tlpii distana dintre marginea de sus a grinzii i marginea de jos a armturii

ho hs hw lcl lcr lw qo s xu z

hs

nlimea nucleului confinat ntr-un stlp (fa de axele ramurilor etrierului nchis) nlimea liber a etajului

h l0 lp h 1/ ae x z

nlimea seciunii normale a peretelui sau a grinzii lungimea liber a unei grinzi sau a unui stlp lungimea zonei critice lungimea seciunii normale a peretelui valoarea de baz a factorului de comportare distana dintre armturile transversale nlimea zonei comprimate braul de prghie intern factorul parial pentru beton factorul de incertitudine a modelului pentru valoarea de proiectare a rezistenelor la estimarea efectelor aciunilor de proiectare asupra capacitii, lund n considerare diverse surse de suprarezisten factorul parial pentru oel deformaia ultim a betonului neconfinat valoarea caracteristic a deformaiei ultime a armturii de oel valoarea de proiectare a deformaiei oelului la curgere factorul de ductilitate a curburii factorul de ductilitate a deplasrii fora axial n situaia de proiectare seismic, normalizat cu Acfcd nlimea normalizat a zonei comprimate coeficientul de armare la ntindere coeficientul de armare la compresiune valoarea medie a efortului unitar normal n beton coeficientul maxim admis al armturii ntinse n zonele critice ale grinzilor principale la seism

c Rd

b
kM

s cu2 su,k sy,d cm max

a bu au,k ap
n

0 max

v w v

v t av

coeficientul de armare al armturii verticale din inima unui perete coeficientul de armare la forfecare coeficientul mecanic al armturii verticale a inimii =
Aav Ra R = v a bh0 Rc Rc

Nota 1. Principalele diferene ntre notaiile tradiionale n Romnia i cele din P100-1: 2006 (care preia sistemul de notaii din Eurocoduri) sunt urmtoarele: - indicele pentru beton este b fa de c n EC (de exemplu aria seciunii de beton se schimba din Ab n Ac). - indicele pentru armturi este a fa de s n EC (de exemplu aria seciunii de armtur se schimba din Aa n As). - armtura transversal (etrieri) se noteaz cu indice e fa de w. - valorile de calcul (proiectare) se noteaz cu indice c fa de d. - Rezistena (capacitatea) seciunilor se noteza cu indice cap, fa de Rd (de exemplu, momentul capabil Mcap devine MRd) - coeficientul (geometric) de armare Aa/(bh0) se noteaz cu fa de . - coeficientul mecanic de armare AaRa/(bh0Rc) se noteaz cu fa de . - fora tietoare se noteaz cu Q fa de V. - nlimea util a seciunii h0 devine d. -rezistenele materialelor se noteaz cu R fa de f (de exemplu, Rc define fcd , iar Ra devinde fyd) Nota 2. Verificarea capacitii seciunilor se va face utiliznd valorile de calcul ale rezistenelor betonului i armturii (fcd i respectiv fyd). Acestea pot fi asimilate cu valorile Rc i respectiv Ra din STAS 10107/0-90. Aceasta se justific prin urmtoarele: - Dei situaia de proiectare seismic poate fi asimilat cu o situaie de proiectare accidental, trebuie inut seama de degradarea rezistenei la solicitri ciclice i, n lipsa unor date mai precise, aceasta se poate face utiliznd coeficienii pariali c i s pentru situaia permanent (vezi si recomandarea din 5.2.4 din EN 1998-1). - Coeficientul parial pentru oel este acelai n EN 1992-1-1 i n STAS 10107/0-90, adic a = s =1.15. - Coeficientul parial pentru beton este c =1.5 n EN 1992-1-1 i bc =1.35 n STAS 10107/0-90. ns pentru elemente ncovoiate (grinzi, plci), aceast diferen nu conduce la diferene semnificative n valoarea momentelor capabile, iar n cazul elementelor comprimate excentric (stlpi, perei) intervine coeficientul mbc ( de exemplu, la stlpi turnai monolit, cu latura mai mare de 30 cm, bc/ mbc = 1.35/0.85= 1.1475 iar la perei cu b < 30 cm, mbcbc = 1.35/0.75 = 1.8). Deci utilizarea valorilor rezistenelor de calcul conform STAs 10107/0-90 duce la rezultate similare sau, n cazul pereilor, acoperitoare.

n cele de mai sus s-a presupus, n mod implicit, c rezistenele caracteristice ale betonului sunt aceleai, n clasificarea dup EN 1992-1-1 i STAS 10107/0-90. Tabelul de mai jos sintetizeaz echivalena claselor de rezisten i a rezistenelor, pentru betoanele uzuale.

Norma de proiectare Clasa de rezisten

EN C20/25

STAS Bc25

EN C25/30

STAS Bc30

Rezistena caracteristic Rck (fck) [MPa] 20 20.5 25 24.3

Rezistena de calcul Rc (fcd) [MPa] - grinzi - stlpi - perei 13.33 15 13 11.5 16.67 18 15.5 13.5

EXEMPLUL 4
Cadru necontravantuit

Incrcri Permanent => ( =1.35)

f

(planeu + finisaje + pereti despartitori) = 400 daN/m2 (acoperi) = 350 daN/m2 (planeu curent) = 200 daN/m2 (acoperi) = 150 daN/m2

Util ( =1. 5)
f

=>

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor:

Gruparea fundamentala:

SLU: 1,35 P + 1,5 U

Gruparea speciala:

SLS: P + U SLS: P + 0.4 U + 0.6 S

SLU: P + 0,4 U + S

Analiza modala Masele pentru analiza modala, calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o travee de 6m, sunt : Pentru parter-etaj 3 : - 17280 kg n nodurile stalpilor centrali; - 8640 kg n nodurile stalpilor laterali. Pentru ultimul etaj : - 14760 kg n nodurile stalpilor centrali; - 7380 kg n nodurile stalpilor laterali. Suplimentar, n analiza s-au considerat i masele structurii de rezistenta a cadrului, n mod automat prin programul de calcul. S-au considerat 5 moduri de vibratie : T1=1.27s Tk +1 0,9Tk T2=0.42s => EE = T3=0.23s T4=0.14s T5=0.11s

2 E ,k

in conformitate cu P100/04 (4.5.3.3.2) Tc=1.6 s ag=0.24 cm/s2

Structura este situata n Bucuresti:

Factorul de comportare q=6 n conformitate cu P100/04 (6.4 tab. 6.3) Verificare grinzi Varificarea grinzilor se face conform STAS 10108/78. In conformitate cu Tab. 2/STAS 10108/78, pentru calitatea de otel OL37 i t<16 mm => R = 2200 dan/cm2 IPE 400: IPE 360: IPE 300:

max =1979 daN/cm 2 < 2200 daN/cm2 max =1938 daN/cm 2 < 2200 daN/cm2 max =1910 daN/cm 2 < 2200 daN/cm2

In zonele potential plastice ale grinzilor cu clasa de sectiune 1, se fac urmatoarele verificari suplimentare, n conformitate cu 6.6.2 (2)/ P100/04:
M Ed 1.0 M pl , Rd

IPE 400 360 330

MxPl, Rd(KNm) 287.5 224.2 176.9

MEd(KNm) 225.03 175.09 129.97

MEd / MxPl,Rd 0.78 0.78 0.73

N Ed 1.0 N pl , Rd

IPE 400 360 330

VEd 0.5 V pl , Rd

NPl, Rd(KN) 1859 1599.4 1377.2

NEd(KN) 28.5 14.78 55.05

NEd / NPl,Rd 0.02 0.01 0.04

Vpl,Rd = (d t f )t w f yd 3 pentru seciuni dublu T laminate VEd,G fora tietoare din aciunile neseismice (din combinatia 1P+0.4U):

VEd = VEd ,G + VEd , M

VEd,M fora tietoare rezultat din aplicarea momentelor capabile Mpl,Rd,A i Mpl,Rd,B cu semne opuse la cele dou capete A i B ale grinzii: VEd,M= (Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B) / l; l = deschiderea grinzii IPE 400 360 330 VPl, Rd(KN) 422.2 352.9 303.4 VEd,G(KN) 91.2 88.4 76.2 VEd,M(KN) 95.8 74.7 59 VEd(KN) 187 163.1 135.2 VEd / VPl,Rd 0.44 0.46 0.45

Verificare stalpi Eforturile unitare maxime se obtin n stalpii intermediari de la parter. Baza stalpilor se admite ca zona disipativa, n conformitate cu 6.6.1 (1) i deci verificarea se face la eforturile rezultate din combinatia de seism : NEd= 895.2 kN MEd = 185.1 kNm

Pentru sectiunea de la partea superioara a stalpilor de la parter, verificarea se face cu eforturile rezultate din relatiile 6.6.3 (1) : NEd= NEd,G+ 1,1ov M NEd,E MEd= MEd,G+ 1,1 ov M MEd,E VEd= VEd,G+ 1,1 ov M VEd,E In conformitate cu 6.6.3 (1) coeficientul iM = se calculeaza n tabelul de mai M Ed ,i jos pentru grinzile dimensionate din combinatia de incarcari care include actiunea seismica. Pentru fiecare grinda a structurii se calculeaza un singur raport, la capatul grinzii unde momentul are valoarea maxima.

M pl , Rd

Tip Mxmax Nr. Grinda (KNm) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

WxPl,
Rd

(cm3)

fyd (daN/cm2)

IPE 400

IPE 360

IPE 330

225.03 210.46 225.03 1307 213.78 204.14 213.78 175.09 2200 171.49 175.09 1019 151.35 152.17 151.35 127.58 129.97 804.3 127.58

MxPl, M M Rd(KNm)/ Rd min max (KNm) Mxmax(KNm) 1.28 1.37 1.28 287.5 1.28 1.41 1.34 1.41 1.34 1.28 1.31 1.28 224.2 1.28 1.48 1.48 1.47 1.48 1.39 176.9 1.36 1.36 1.39 1.39 MxPl,

Din valorile calculate n tabelul de mai sus, se observa ca se respecta conditia iM iM < 25% in conformitate cu 6.6.3.(1)/ P100. max min Se face observatia ca normativul P100/2006 n in considerare valoarea maxima a raportului iM =1.48, n timp ce normativul european EN1998 considera valoarea max minima a acestuia, iM =1.28. n continuare se va considera iM pentru verificarea min min stalpilor, n conformitate cu normativul european EN1998 i deci : NEd= NEd,G+ 1,1ov M NEd,E = 899.4 kN MEd= MEd,G+ 1,1 ov M MEd,E = 221.5 kNm VEd= VEd,G+ 1,1 ov M VEd,E = 121.5 kN in care: 1,1 ov M =1.1x1.25x1.28=1.76 Stalpul de la parter se va verifica n consecinta la eforturile maxime: NEd= 899.4 kN MEd = 221.5 kNm

In conformitate cu. 6.6.3.(12)/P100/06 i STAS 10108/78, relatia de verificare a stalpilor este:

N + A

Mx g 1 E Wx

<R

In conformitate cu Tab.2 STAS 10108/78 rezistenta de calcul pentru OL37 n cazul HEB300 cu t>16mm este R = 2100 daN/cm2. HEB300: A=149.1cm2, Wx=1678 cm3 Ix= 25170 cm4, ix = 12.99 cm, Iy= 8563 cm4, iy= 7.58 cm, Ir= 185 cm4

In conformitate cu Anexa F P100/04, coeficientul lungimii de flambaj a stalpului n planul cadrului pentru structuri cu noduri deplasabile este:
lf L = 1 0.2 (1 + 2 ) 0.12 1 2 (formula F4/P100) 1 0.8 (1 + 2 ) + 0.6 1 2

HEB 300

IPE 400

IPE 400

1
HEB 300

k c + k1 k c + k1 + k11 + k12 I k c = 55.9 k1 = 71.9 k= L k11 = k12 = 38.6 1 = 0.623 , 2 = 0

1 =

lf L

= 1.32
1.32 L = 46 0.7 ix
0 .7 L iy

x =
y =

E = 65, n conformitate cu (6.12)/ P100 f yd E =121, n conformitate cu (6.13)/ P100 f yd

= 42 1.3

Pentru

A x = 46 ol 37 = 0.935 B y = 42 ol 37 = 0.919 = min

max

N daN = =604 A cm 2

2E daN E = 2 =9795 2 cm x

=
1

N daN daN = 657 2 > 0.15R = 315 2 A cm cm

= 0.938 E

g = f ( tr )

tr =

L
iy

, = 0.5

= f 2 r h I y

L2 I

= f (4.86) = 0.765

(cf. Tab.26 STAS 10108/78)

B g = OL 37 = 0.977

tr = 23
= 2097

N + A

Mx

g 1

Wx

daN <R cm 2

In conformitate cu 6.6.3 (3) forta taietoare din stalp VEd, trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie:

VEd 0.5 VPl , Rd

Vpl,Rd = (d t f )t w f yd Vpl,Rd = 392.6kN V Ed = 121.5kN
VEd = 0.31 < 0.5 VPl , Rd
3 pentru seciuni dublu T laminate

In conformitate cu 6.6.3 (5) panourile de inima ale stalpilor din zona imbinarilor grindastalp trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie :

Vwp , Ed Vwp , Rd

1.0

Vwp , Ed este valoarea fortei taietoare n panou calculata functie de rezistenta plastica a zonelor disipative ale grinzilor adiacente: M pl , Rdi + M pl , Rdj Vwp , Ed = = 1541.6 kN h
w

Vwp , Rd este efortul capabil de forfecare al panoului de inima:

Vwp , Rd = f ( N pl , Rd ; N Ed )

N pl , Rd = A f yd = 3131.1 kN
N Ed = 1522.4kN

N Ed < 0.75 N pl , Rd
Vwp , Ed Vwp , Rd

Vwp , Rd

3 bs t 2 f = 0.6 f yd d s twp 1 + d d s twp = 518.1 kN

= 2.97 este necesara dispunerea de placi de dublare n conformitate cu

6.6.3 (6). Verificare deplasari Verificarea deplasarilor se face n conformitate cu 4.6.3 i Anexa E P100/04:

d rSLS = q d r d rSLS ,a
0.08h = 0.02h 0.4 Se face mentiunea ca n normativul P100 este o greseala: coeficientul trebuie sa aiba valoarea pentru clasa I & II, respectiv 0.4 pentru clasa de importanta III ( a se vedea EN1998).

=0.4 pentru clasa III => d rSLS = ,a

Deplasarile se determina din urmatoarea combinatie de incarcari : SLS: 1P + 0.4U + 0.6S

18.7 1.8 16.9 3.5 13.5 4 9.5 4.5 5 5

Deplasari relative de nivel [cm] Aa cum se arata n figura de mai sus, deplasarile relative de nivel [cm] sunt inferioare valorii d rSLS = 7cm pentru etajele 1-4, respectiv valorii d rSLS = 9 cm pentru parter.

EXEMPLUL 5
Cadre contravantuite centric

Incarcari Permanent => ( =1.35)

f

(planeu + finisaje + pereti despartitori) = 400 daN/m2 (acoperi) = 350 daN/m2 (planeu curent) = 200 daN/m2 (acoperi) = 150 daN/m2

Util ( =1. 5)
f

=>

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor:

Gruparea fundamentala:

SLU: 1.35 P + 1.5 U

Gruparea speciala:

SLS: P + U SLS: P + 0.4 U + 0.6 S

SLU: P + 0.4 U + S
Analiza modala

Masele pentru analiza modala, calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o travee de 6m, s-au considerat majorate cu 50%, pentru a lua n considerare faptul ca un cadru transversal dual contravantuit n structura va prelua o forta seismica mai mare decat cadrele transversale necontravantuite. Astfel, masele structurii, considerate concentrate n noduri, sunt : - 25920 kg n nodurile stalpilor centrali; - 12960 kg n nodurile stalpilor laterali. Pentru ultimul etaj : - 22140 kg n nodurile stalpilor centrali; - 11070 kg n nodurile stalpilor laterali. Suplimentar, n analiza s-au considerat i masele structurii de rezistenta a cadrului, n mod automat prin programul de calcul. S-au considerat 6 moduri de vibratie : T1=0.89s T2=0.3s => T3=0.17s T4=0.12s T5=0.09s T6=0.07s Pentru parter-etaj6 :

Tk +1 0,9Tk

EE =

2 E ,k

in conformitate cu P100/04 (4.5.3.3.2) Tc=1.6 s ag=0.24 cm/s2

Structura este situata n Bucuresti:

Factorul de comportare q=4.8 n conformitate cu P100/04 (6.4 tab. 6.3) Calcul diagonale contravantuire Verificarea contravantuirilor se face conform STAS 10108/78. In conformitate cu Tab.2/ STAS 10108/78 pentru calitatea OL37 i t<16 [mm] => R = 2200 [dan/cm2].

10

N < 2200daN / cm 2 A
L iy

B min = OL 37 pentru y =

Element Parter

NEd [KN]

HEA 200 529.6 487.3 Et. 1 - 3 HEA 180 450.9 411.5 Et. 4 HEA 160 342 261.1 Et. 5 - 6 HEA 140 191.6 Et. 7 HEA 100 89.4

daN max 2 cm 1989

1996 1942 2199 1998

Npl,Rd [KN] 1183.6 996.6 853.6 690.8 466.4

iN
2.23 2.05 2.21 2.42 2.50 2.65 3.61 5.22

In conformitate cu 6.7.4. (1), valoarea iN = N pl ,Rd ,i / N E d ,i se calculeaza pentru diagonalele ntinse ale sistemului de contravntuire al cadrului. iN se calculeaz numai pentru diagonalele dimensionate din combinaia de ncrcri care include aciunea seismic (n calcul nu se consider diagonalele dimensionate din condiii constructive). Pentru o direcie de aciune a seismului, N este unic pe ntreaga structur. Conditia ca valoarea minima i maxima a acestui coeficient sa difere cu cel mult 25% (6.7.3 (7)) este satisfacuta doar pentru contravantuirile dintre parter i etajul 4.

Verificare grinzi Efortul unitar maxim pentru grinzile cadrelor laterale necontravantuite se obtin n grinda IPE 330 de la ultimul etaj : IPE 330:

max =1908 daN/cm 2 < 2200 dan/cm2

Grinzile cadrului central contravantuit se dimensioneaza din conditia 6.7.4.(2)/P100/04 : La cadre cu contravntuiri n V, grinzile trebuie proiectate pentru a prelua efortul neechilibrat aplicat grinzii de ctre contravntuiri dup flambajul diagonalei comprimate. Aceast efort este calculat considernd Npl,Rd pentru diagonala ntins i 0,3Npl,Rd pentru diagonala comprimat. Calculul eforturilor de dimensionare pentru grinzile cadrului contravantuit se conduce pe schema statica din figura de mai jos :

11

Eforturile unitare maxime se obtin pentru grinda IPE 450 de la etajul 2: IPE 450: max =3142 daN/cm 2 < 3150 dan/cm2 (pentru OL 52 t 16mm ) Verificarea stalpilor i grinzilor care au forte axiale (cadru contravantuit) Stlpii i grinzile care au fore axiale (grinzile cadrului contravantuit) se verifica avand n vedere conditia 6.7.4.(1)/P100/04. Stlpii i grinzile care au fore axiale vor fi calculate n domeniul elastic la cea mai defavorabil combinaie de ncrcri. n verificri, eforturile NEd i MEd se vor calcula cu relaiile:
N Ed = N Ed ,G + 1,1 ov N N Ed ,E M Ed = M Ed ,G + 1,1 ov N M Ed ,E

In conformitate cu EN1998, se considera valoarea minima a raportului iN :

iNmin = N pl , Rd ,i / N E d ,i =2.05 ,

1.1 ov N = 1.1 1.25 2.05 = 2.82

Verificare stlpi Efortul unitar maxim se obine n stalpii intermediari HEM 450 de la parter.

12

In conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel OL52 cu t>16 [mm] => R = 3000 [dan/cm2] HEM 450 : A=335.4 cm2, Wx=5501 cm3 Ix=131500 cm4, ix=19.8 cm, Iy=19340 cm4, iy=7.59 cm, Ir=1529cm4 MEd=616.3 KNm

NEd=5152.9 KN,

In conformitate cu. 6.6.3.(12)/P100/04 i STAS 10108/78, relatia de verificare este:

max =

N M + R A (1 ) W g

Lungimea de flambaj a stalpului n planul cadrului se determina n conformitate cu Anexa F/ P100/04:

1 =

(kc + k1 ) (292 + 375.7) = = 0.808 (kc + k1 ) + k11 + k12 (292 + 375.7) + 38.6 + 120.5

2 = 0
I 131500 = = 292.2 L 450 I 131500 k1 = = = 375.7 L 350 I 23130 k11 = = = 38.6 L 600 I 48200 k12 = = 0.75 = 120.5 L 300 kc =

13

HEM 450

IPE 400

IPE 500

1
HEM 450

Pentru o structura cu noduri fixe:

lf L

1 + 0.145(1 + 2 ) 0.265 1 2 = 0.65 (formula F3/P100/04) 2 0.364(1 + 2 ) 0.247 1 2 lfx 0.65 450 E = = 15 1.3 = 101 ix 19.8 f yd lfy iy = 0.7 450 = 42 7.59

x = y =

B => min = OL 52 = 0.876

N 515290 = Ed = =1536 daN/cm 2 A 335.4 = N = 1754daN / cm 2 > 0.15R A

2 E 2 E E = 2 = =92116 daN/cm 2 x 152 1 =0.983 E

g =f(tr )

tr =

l
iy

= 0.754

0.5 450 = 22 7.59

14

=f

l 2 Ir 2 h Iy

4502 1529 = f = f (7) = 0.754 2 47.8 19340

B => g = OL 52 = 0.968

max =

515290 6163000 + = 2931daN / cm 2 < 3000daN / cm 2 0.876 335.4 0.968 0.983 5501

Verificare grinzi cadru contravantuit

Eforturile unitare maxime se obtin n grinzile IPE 500 de la parter, din combinatia de seism : IPE 500:

max =1950 daN/cm 2 < 3150 dan/cm2

Verificare deplasri

Verificarea deplasarilor se face n conformitate cu 4.6.3 i Anexa E/ P100:

d rSLS = q d r d rSLS ,a 0.08h = 0.02h 0.4 Se face mentiunea ca n normativul P100 este o greseala: coeficientul trebuie sa aiba valoarea pentru clasa I & II, respectiv 0.4 pentru clasa de importanta III ( a se vedea EN1998). =0.4 pentru clasa III => d rSLS = ,a
Deplasarile se determina din urmatoarea combinatie de incarcari : SLS: 1P + 0.4U + 0.6S

15

10.8 1.1 9.7 1.3 8.4 1.5 6.9 1.5 5.4 1.5 3.9 1.3 2.6 1.3 1.3 1.3

deplasari relative de nivel [cm] Deplasarile relative de nivel sunt inferioare valorii d SLS =7 cm pentru etajele 1-7, r,a respectiv d SLS =9 cm pentru parter. r,a
Verificarea cadrelor necontravntuite

In conformitate cu 6.7.1 (5), respectiv 6.10.2 (2) cadrele necontravantuite situate pe directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin 25% din forta seismica, n ipoteza n care cadrele contravantuite au iesit din lucru. Calculul se conduce pe schema statica din figura de mai jos considerand combinatia de incarcari : P + 0.4U + 0.25S unde S este forta seismica determinata anterior pentru structura duala cu contravantuiri.

16

0.25S

Cele 2 cadre necontravantuite se verifica n conformitate cu capitolul 6.6/P100.

Verificare grinzi

Efortul unitar maxim n grinzi se obine n grinda IPE 400 de la etajul 1 :

max =1960 daN/cm 2 <2200daN/cm 2

Raportul minim se obine pentru aceeasi grinda :
M i,min =

M pl , Rd ,i M Ed ,i

287.5 = 1.27 226.4

M => 1.1 ov i,min = 1.75

Verificare stlpi

Efortul unitar maxim la baza stalpilor se obine pentru stalpii laterali HEB 360: NEd = 970.7 KN MEd = 142.9 KNm

Efortul unitar maxim pentru stalpii laterali se obine la capatul inferior al stalpului de la primul etaj :

17

N Ed = N Ed,G +1.1 ov N N Ed,E = 1000.4 KN M Ed = M Ed,G +1.1 ov M M Ed,E = 205.3KNm

Stalpul de la parter se va verifica n consecinta la eforturile maxime: NEd = 1000.4 KN MEd = 205.3 KNm

In conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel OL37 cu t>16 mm => R = 2100 dan/cm2 HEB 360 : Ir=292.5 cm4 A=180.6 cm2, Wx=2400 cm3 Ix=43190 cm4, ix=15.46 cm, Iy=10140 cm4, iy=7.49 cm,

HEB 360

IPE 400

1
HEB 360

IPE 400

HEB 360

1 = 2 =

(kc + k1 ) (123.4 + 123.4) = = 0.86 (kc + k1 ) + k12 (123.4 + 123.4) + 38.6 ( kc + k 2 ) (123.4 + 96) = = 0.85 (kc + k2 ) + k22 (123.4 + 96) + 38.6

18

k1 = kc =

I 43190 = = 123.4 L 350 I 23130 k12 = = = 38.6 L 600

k2 =

I 43190 = = 96 L 450 I 23130 k22 = = = 38.6 L 600

Pentru o structura cu noduri deplasabile:

lf L =
1 0.2(1 + 2 ) 0.12 1 2 = 2.85 (formula F4/ P100/04) 1 0.8(1 + 2 ) + 0.6 1 2

x = y =

lfx 2.85 350 E = = 65 0.7 = 65 ix 15.46 f yd lfy iy = 350 E = 47 < 1.3 = 121 7.49 f yd

A => OL 37 = 0.854 = min B => OL 37 = 0.898

N 100040 = =554 daN/cm 2 A 180.6 N = 649daN / cm 2 > 0.15R A

E =

2 E 2 E = 2 =4906 daN/cm 2 2 x 65

1-

=0.887 E

g =f(tr )
l 2 Ir =f 2 h Iy

tr =

l
iy

= 0.780

0.5 350 = 18 7.49

3502 292.5 = f 2 = f (2.73) = 0.780 36 10140

19

EXEMPLUL 6
Cadre contravntuite excentric

ncrcri

Permanenta => ( f = 1.35) Utila ( f = 1.5) =>

(planseu + finisaje + pereti despartitori) = 400 daN/m2 (acoperis) = 350 daN/m2 (planseu curent) = 200 daN/m2 (acoperis) = 150 daN/m2

. Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor : Gruparea fundamentala: SLU: 1,35P + 1,5U
SLS:

P+U

20

Gruparea speciala: SLU: P + 0.4U + S

Analiza modal:

SLS:

P + 0,4U + 0,6S

Masele pentru analiza modala, calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o travee de 6m, s-au considerat majorate cu 50%, pentru a lua n considerare faptul ca un cadru transversal dual contravantuit n structura va prelua o forta seismica mai mare decat cadrele transversale necontravantuite. Astfel, masele structurii, considerate concentrate n noduri, sunt : Pentru parter etaj 6: - 25920 kg n nodurile stalpilor centrali; - 12960 kg n nodurile stalpilor laterali. Pentru ultimul etaj: - 22140 kg n nodurile stalpilor centrali; - 11070 kg n nodurile stalpilor laterali. Suplimentar, n analiza s-au considerat i masele structurii de rezistenta a cadrului, n mod automat prin programul de calcul. S-au considerat 6 moduri de vibratie : T1 = 1s 0.09s T2 = 0.34s => T3 = 0.2s
2 E,k

T4 = 0.14s

T5 = 0.11s

T6

Tk +1 0,9Tk

EE =

in conformitate cu P100/04 (4.5.3.3.2) Tc = 1.6 s ag = 0.24 cm/s2

Structura este situata n Bucuresti :

Factorul de comportare q=6 n conformitate cu P100/04 (6.4 tab. 6.3)

Calculul barelor disipative

Barele disipative fac parte din grinzile cadrului contrvantuit i sunt alcatuite din elemente de tip IPE din otel de calitate OL37 cu R=2200daN/cm2 pentru grosimi t<16mm. In conformitate cu 8.6.2 (3-4) pentru barele disipative cu sectiune dublu T, verificarea barelor disipative se face cu relatiile : VEd V pl ,link M Ed M pl ,link daca N Ed / N Rd 0 ,15 unde: V pl ,link = f yd / 3 t w (d t f

M pl ,link = f yd bt f (d t f

Element

MEd Vpl,link NEd VEd [KN] [KN]21 [KNm] [KN]

Mpl,link i [KNm]

Parter Et. 1 Et. 2 Et. 3 Et. 4 Et. 5

4.7 3.6 0.9 0.8 0.4 1.4 7.3 Et. 6, 7 IPE 200 42.4

IPE 360 IPE 330 IPE 300 IPE 270 IPE 240 IPE 220

353.1 269.2 244.1 211.6 178.8 136 90.4 40.2

104.6 76 67.1 58 49.8 40.2 31.1 17.3

352.9 303.4 260.9 217.8 181.3 158

165 128.9 102.2 217.8 59.6 46.9

136.2 35.8

1.50 1.87 1.61 1.55 1.52 1.74 2.26 5.07

n toate cazurile e = 400mm < 1.6 Mpl,link/ Vpl,link => barele disipative sunt scurte conform 6.8.2 (8)/ P100. In conformitate cu 6.8.3 (1) coeficientul i se calculeaza cu formula: V iV = 1.5 pl,link,i = 1.5 VEd,i Conditia ca valoarea minima i maxima iV sa difere cu cel mult 25% nu este posibila, n conditiile n care bara disipativa are aceeasi sectiune ca i grinda. Pentru ultimele 2 etaje aceasta conditie nu mai este satisfacuta. Singura solutie ar fi realizarea linkului cu o sectiune redusa fata de grinda.
Verificare grinzi

Efortul unitar maxim n grinzi se obine n grinda IPE 200 de la etajul 6, din combinatia fundamentala : IPE 200:

max =2173 daN/cm 2 < 2200 dan/cm 2

Verificarea elementelor structurale care nu contin bare disipative ( stalpii / diagonalele contravantuirilor)

In conformitate cu 6.8.3 (1), elementele care nu contin bare disipative, adica stalpii i diagonalele contrvantuirilor, trebuiesc verificate n domeniul elastic, luand n considerare cea mai defavorabila combinatie de eforturi. n verificari, eforturile NEd i MEd se vor calcula cu relaiile:
N Ed = N Ed ,G + 1,1 ov V N Ed , E M Ed = M Ed ,G + 1,1 ov V M Ed , E

In conformitate cu normativul european EN1998, se considera valoarea minima a raportului iV :

V 1.1 ov i,min = 1.1 1.25 = 2.06 1.5

Verificare stlpi

22

Efortul unitar maxim se obine n stalpii intermediari HEB 360 de la parter. In conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel OL52 cu t>16 mm => R = 3000 dan/cm2. HEB 360 : A=180.6 cm2, Wx=2400 cm3 Ix=43190 cm4, ix=15.46 cm, Iy=10140 cm4, iy=7.49 cm, Ir= 282.5cm4 MEd=131 KNm

NEd=3232.5 KN

In conformitate cu 6.6.3.(12)/P100 i STAS 10108/78, relatia de verificare este :

max =

N M + R A (1 ) W g E

Lungimea de flambaj a stalpului n planul cadrului se determina n conformitate cu anexa Anexa F/ P100:

1 =

(k c + k1 ) (96 + 123.4) = = 0.73 (k c + k1 ) + k11 + k12 (96 + 123.4) + 38.6 + 40.7

I 43190 = = 96 L 450 I 43190 = 123.4 k1 = = L 350 I 23130 k11 = = = 38.6 L 600 I 16270 k12 = = = 40.7 L 300 kc =

2 = 0

23

HEB 360

IPE 400

IPE 360

1
HEB 360

Pentru o structura cu noduri fixe:

lf 1 + 0.145(1 + 2 ) 0.265 1 2 = = 0.64 (formula F3/P100/04) L 2 0.364(1 + 2 ) 0.247 1 2

x = y =

lfx 0.64 450 E = = 19 < 1.3 = 101 ix 15.46 f yd lfy iy = 0.7 450 = 42 7.49

B => min = OL52 = 0.876

N 323250 = Ed = =1790 daN/cm 2 A 180.6 N = > 0.15R A g =f( tr )

2E 2E E = 2 = 2 =57413 daN/cm 2 x 19 1= 0.969 E

tr =

l 0.5 450 = 0.768 = 23 iy 7.49

l2 I 4502 282.5 =f 2 r =f 2 = f (4.5) = 0.768 (cf. Tab.26 STAS 10108/78) h Iy 36 10140

24

B Pentru tr = 23 => g = OL52 = 0.965

max =

323250 1300000 daN daN + = 2623 2 < 3000 2 0.876 180.6 0.965 0.969 2400 cm cm

Verificare diagonale contravntuiri

Verificarea se face n conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel OL37 cu t<16 mm => R = 2200 dan/cm2.

N daN < 2200 2 A cm

L . iy

B => min = OL37 pentru y =

Eforturile unitare maxime se obtin pentru diagonalele contravantuirilor de la parter, din combinatia de seism: HEA 240:

max =

98790 =2021daN/cm 2 <2200 daN/cm 2 0.636 76.8

Verificare deplasri

Verificarea deplasarilor se face n conformitate cu 4.6.3 i Anexa E/ P100:

d SLS = q d r d SLS r r,a

0.08h = 0.02h 0.4 Se face mentiunea ca n normativul P100 este o greseala: coeficientul trebuie sa aiba valoarea 0.5 pentru clasa I & II, respectiv 0.4 pentru clasa de importanta III ( a se vedea EN1998).
= 0.4 pentru clasa III => dSLS = r,a

Deplasarile se determina din urmatorea combinatie de incarcari: SLS: 1P+0.4U+0.6S

25

13.8 1.4 12.4 1.8 10.6 2.1 8.5 2 6.5 2 4.5 1.7 2.8 1.5 1.3 1.3

deplasari relative de nivel [cm] Deplasarile relative de nivel sunt inferioare valorii d SLS =7 pentru etajele 1-7, r,a respectiv d SLS =9 pentru parter. r,a
Verificarea cadrelor necontravntuite

In conformitate cu 6.8.1 (6), respectiv 6.10.2 (2) cadrele necontravantuite situate pe directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin 25% din forta seismica, n ipoteza n care cadrele contravantuite au iesit din lucru. Calculul se conduce pe schema statica din figura de mai jos considerand combinatia de incarcari : P + 0.4U + 0.25S unde S este forta seismica determinata anterior pentru structura duala cu contravantuiri.

26

0.25S

Cele 2 cadre necontravantuite se verifica n conformitate cu capitolul 6.6/P100.

Verificare grinzi

Efortul unitar maxim n grinzi se obine n grinda IPE 400 de la parter :

max =1818 daN/cm 2 <2200daN/cm 2

Raportul minim se obine pentru aceeasi grinda : M 287.5 M i,min = pl,Rd,i = = 1.39 M Ed,i 207.2
M => 1.1 ov i,min = 1.1 1.25 1.39 = 1.91

Verificare stlpi

Efortul unitar maxim la baza stlpilor se obine pentru stlpii laterali HEB300: NEd = 802.3 KN MEd = 119.9 KNm

Efortul unitar maxim pentru stalpii laterali se obine la capatul inferior al stalpului de la primul etaj :

27

N Ed = N Ed,G +1.1 ov N N Ed,E = 953.1KN M Ed = M Ed,G +1.1 ov M M Ed,E = 182.7KNm

Stalpul lateral de la parter se va verifica n consecinta la eforturile maxime: NEd = 953.1 KN MEd = 182.7 KNm

In conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel OL37 cu t>16 mm => R = 2100 dan/cm2. HEB 300 : A=149.1cm2, Wx=1678 cm3 Ix=25170 cm4, ix=12.99 cm, Iy=8563 cm4, iy=7.58 cm, Ir=185 cm4

HEB 300

IPE 400

1
HEB 300

IPE 400

HEB 300

1 = 2 =

(k c + k1 ) (71.9 + 71.9) = = 0.79 (k c + k1 ) + k12 (71.9 + 71.9) + 38.6 (k c + k 2 ) (71.9 + 55.9) = = 0.77 (k c + k 2 ) + k 22 (71.9 + 55.9) + 38.6 I 25170 I 25170 k1 = k c = = = 71.9 k2 = = = 55.9 L 350 L 450 I 23130 I 23130 k12 = = k 22 = = = 38.6 = 38.6 L 600 L 600

28

Pentru o structura cu noduri deplasabile:

lf 1 0.2(1 + 2 ) 0.12 1 2 = = 2.28 L 1 0.8(1 + 2 ) + 0.6 1 2

(formula F4/P100/04)

x = y =

lfx 2.28 350 E = = 61 0.7 = 65 ix 12.99 f yd lfy iy = 350 E = 46 < 1.3 = 121 7.58 f yd

A => OL37 = 0.875 = min B => OL37 = 0.902

N 95310 = = =639 daN/cm 2 A 149.1 = N = 730 > 0.15R A

2E 2E E = 2 = 2 =5570 daN/cm 2 x 61 1 =0.885 E

g =f( tr )

tr =

l 0.5 350 = 0.779 = 18 iy 7.58

l2 I r 3502 185 =f 2 =f 2 = f (2.94) = 0.779 30 8563 h Iy

B => g = OL37 = 0.986

max =

95310 1827000 daN daN + = 1978 2 < 2100 2 0.875 149.1 0.986 0.885 1678 cm cm

29

EXEMPLUL 7
0. Date generale Cldire de locuit P+2E nlimea de nivel het = 2.80 m Structura din zidrie nearmat (ZNA), identic la toate nivelurile (figura.1) Zona seismic ag=0.08g.

Figura 1 1. Materiale elemente pentru zidrie: crmizi pline de argil ars, fb = 7.5 N/mm2; mortar M5; rezistena caracteristic la compresiune a zidriei fk = 2.30 N/mm2 ( CR62006, tab.4.2a, fig.4.1b); rezistena caracteristic la forfecare cu efort unitar de compresiune nul a zidriei fvk0 = 0.20N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.3); modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 2.300 N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.9); modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4Ez = 0.4 x 2300 = 920 N/mm2 (CR6-2006, relaia 4.9). 2. Stabilirea ncrcrilor verticale 2.1 Aria total a nivelului 16.70 x 10.70 = 178.69 m2 2.2. Ariile nete ale ncperilor (pe care se aplic ncrcrile de la 2.6.1.) 4 x (3.65 + 3.95) x 4.85 = 147.44 m2 2.3 Ariile ocupate de perei:

178.69 -147.44 = 31.25 m2

2.4 Volum zidrie: 31.25 x 2.80 = 87.50 m3 se scad golurile : (4x1.50x15.0+4x1.80x1.50+2x1.0x2.10)x0.375 = 9.00 m3 6 x1.0x2.10x0.25 = 3.15 m3 Total goluri 12.15 m3 Volum total zidrie pe nivel 87.50 - 12.15 = 75.35 m3 2.5 Greutate zidrie: greutatea volumetric a zidriei zid = 1.95 tone/m3 (inclusiv tencuiala) greutate total zidrie : Gzid/ nivel = 1.95 x 75.35 = 146.9 tone = 1469.0 kN 2.6 Greutate planeu: 2.6.1. Greutate planeu / 1 m2: placa din beton armat 13 cm grosime tencuiala la tavan 2 cm grosime pardoseala + apa perei despritori amovibili

3.25 kN/m2 0.40 kN/m2 1.50 kN/m2 0.80 kN/m2 Total 5.95kN/m2 ncrcare de exploatare ( CR 0 - tab. 4.1) : - q = 1.5 kN/m2 (locuin) - 2i = 0.4 - 2iq 0.6 kN/m2 6.55 kN/m2 ncrcare total / 1m2 planeu

2.6.2. Greutate total planeu / nivel 147.44 x 0.655 = 96.6 tone = 966.0 kN 2.7 Greutate total cldire / nivel Gniv = 146.9 +96.6 = 243.5 tone = 2435 kN 243.5 q echiv = = 1.36 t / m 2 = 13.6 kN/m2 178.69

2.8 Greutate total cldire G = 3 x 243.3 = 730 tone = 7300 kN 3 Calculul forei seismice de proiectare 3.1. Coeficieni de calcul: ( Factor de importan I = 1.0 (cldire din clasa de importan III) P100-1/2006, tabel 4.3) Valoarea spectrului elastic de proiectare Se = 0.08g x 2.75 = 0.22g (P100-1/2006, relaia 3.6) Factorul de comportare q = 2.0 x 1.1 = 2.2 ( P100-1/2006, 8.3.5. (3) i tab.8.5) Factorul de corecie pentru contribuia modului propriu fundamental = 0.85 pentru cldire cu nniv > 2 ( P100-1/2006, 4.5.3.2.2.)

NOTA: Fora tietoare de baz nu crete corectat cu coeficientul din Anexa A (Corecia se va face la redactarea II)

3.2. Fora tietoare de baz ( P100-1/2006, relaia 4.4) 0.08x 2.75g 7300.0 x 0.85x 620.5kN Fb = 1.0x 2.2 g

3.3. Fore seismice de nivel ( P100-1/2006, relaia 4.6) F1 = 103.4 kN F2 = 206.8 kN F3 = 310.3 kN 3.4. Moment de rsturnare la cota 0.00
M 0 = Fi h i = 103.4x 2.80 + 206.8x 5.60 + 310.3x8.40 4050 kNm
1 3

4. Eforturi unitare de compresiune pe pereii structurali 4.1. ncrcri din greutatea planeului i ncrcarea de exploatare: fore uniform distribuite corespunztoare ariilor aferente de planeu Tabel 1
Ax Ax 1&5 Perete 1A-1B 1B-1C Ax2&$ 2A-2B 2B-2C Ax3 3A-3B 3B-3C qpl (kN/m) 7.5 7.5 15.2 15.2 15.4 15.4 Ax C Ax B Ax Ax A Perete A1-A2 A4-A5 A2-A3 6.6 A3-A4 B1-B2 12.0 B4-B5 B2-B3 13.0 B3-B4 Idem ax A qpl (kN/m) 6.0

Figura 2 4.3. ncrcri totale i eforturi unitare de compresiune pe grupuri de perei Tabel 2
Grup E1 E2 E3 E4&E5 Azid m2 3.14 1.85 1.74 7.14 Gzidrie kN 185.6 114.5 116.8 445.6 Gplanee kN 86.0 41.0 74.0 416.0 Gtotal kN 272.0 155.5 190.8 861.6 G baz kN 816.0 466.5 572.4 2584.8 Efort 0 N/mm2 0.260 0.252 0.329 0.362

5. Perei activi pe direciile principale

Figura 3a

Figura 3b 6. Distribuia forei seismice de proiectare ntre pereii activi: se neglijeaz aportul riglelor de cuplare ( CR6-2006, 6.3.1.(11)) ) rigiditatea consolelor verticale se calculeaz cu relaia ( relaiile C.8.4a C.8.6a)) E R= 3 z (C.E.1) H H +3 3I p Ai unde - H = 3 x 2800 = 8400 mm (nlimea total a consolei) - Ip - momentul de inerie al peretelui activ - Ai - aria inimii peretelui activ fora tietoare seismic i momentul de rsturnare se distribuie ntre pereii activi proporional cu rigiditile respective
7. Calculul momentelor ncovoietoare capabile ale pereilor activi 7.1. Schema de calcul Calculul caracteristicilor geometrice ale seciunii active a peretelui: - coordonatele centrului de greutate al seciunii (xG,yG) - aria (A) - momentele de inerie faa de axele care trec prin centrul de greutate (Ix,Iy) - limitele smburelui central al seciunii cu relaiile: Ix Ix e1x = e 2x = (C.E.2) xGA (h x x G )A I Ix e1y = y e 2y = (C.E.3) yG A (h y y G )A unde hx i hy sunt nlimile seciunii pe cele dou direcii. Calculul forei axiale (NE) pe seciunea activ a peretelui:

NE = 0EA (C.E.4) unde efortul unitar de compresiune se ia din tabelul 2 pentru grupul de perei cruia i aparine Calculul momentului ncovoietor capabil Mcap = 1.2 eNNE (C.E.5) Caracteristici geometrice perei activi (a se vedea figurile 3a i 3b) Transversal
Perete Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 Perete Long1 Long2 Long3 Long4 A mm2 2.93 x 106 1.85 x 106 1.74 x 106 4.29 x 106 A mm2 1.04 x 106 0.90 x 106 1.32 x 106 3.03 x 106 h mm 5475 3850 3725 10700 h mm 1450 2400 2525 10150 Ix mm4 11.2 x 1012 2.74 x 1012 2.30 x 1012 68.5 x 1012 Iy mm4 0.27 x 1012 0.43 x 1012 0.72 x 1012 31.7 x 1012 yG mm 2825 2305 1085 5350 xG mm 467 1200 701 5075 e1 mm 1353 664 1218 2986 e1 mm 556 400 783 2060

Tabel 3a
e2 mm 1264 960 501 2986

Longitudinal

Tabel 3b
e2 mm 264 400 300 2060

7.2 Momente ncovoietoare capabile (asociate ncrcrilor aferente fiecrui perete activ) Tabel 4a
Perete Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 Perete Long1 Long2 Long3 Long4 A mm2 2.93 x 106 1.85 x 106 1.74 x 106 4.29 x 106 A mm2 1.04 x 106 0.90 x 106 1.32 x 106 3.03 x 106 0 N/mm2 0.26 0.25 0.33 0.36 0 N/mm2 0.26 0.33 0.26 0.36 N kN 762.0 462.0 574.0 1544.0 N kN 271.0 297.0 343.0 1090 1.2e1 mm 1624 773 1462 3580 1.2e1 mm 667 480 940 2472 Mcap,1 kNm 1238.0 357.0 839.0 5526.0 Mcap,1 kNm 181.0 143.0 309.0 2696.0 1.2e2 mm 1264 1152 600 3580 1.2e2 mm 317 480 360 2472 Mcap,2 kNm 1156.0 532.0 345.0 5526.0 Mcap,2 kNm 86.0 143.0 123.0 2696

Tabel 4b

7.3 Distribuia forei seismice de baz i a momentului de rsturnare Tabel 5a

Perete Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 Ri kN/mm 79.0 14.6 20.4 186.0 nel ---2 2 4 1 nelRi kN/mm 158.0 29.2 81.6 186.0 kRi ---0.174 0.032 0.045 0.409 FSi kN 108.0 19.9 27.9 253.8 MRi kNm 704.5 129.6 182.2 1656.5

454.8 kN/mm Tabel 5b

Perete Long1 Long2 Ri kN/mm 2.97 4.74 nel ---4 6 nelRi kN/mm 11.9 28.4 kRi ---0.015 0.024 FSi kN 9.3 14.9 MRi kNm 60.8 97.2

Long3 Long4

7.35 142.3

2 1

14.7 142.3

0.037 0.721

23.0 447.0

150.0 2924.0

197.3 kN/mm 8. Calculul forelor tietoare capabile ale pereilor activi 8.1. Schema de calcul Fort tietoare capabil se calculeaz conform CR6-2006 considernd c lungimea zonei comprimate corespunztoare momentului capabil (determinat cu relaia C.E.5) este 0.6 li , unde li este lungimea inimii peretelui compus Vcap = 0.6 li tp fvd (C.E.6) Valoarea caracteristic a rezistenei unitare la forfecare se determin conform (CR6-2006, 4.1.1.2.1.) 8.2 Fore tietoare capabile (asociate momentelor ncovoietoare capabile) Transversal Tabelul 6a
Perete Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 Perete Long1 Long2 Long3 Long4 0 N/mm2 0.26 0.25 0.33 0.36 0 N/mm2 0.26 0.33 0.26 0.36 fvk fvd=fvk/M N/mm2 N/mm2 0.304 0.138 0.300 0.136 0.332 0.151 0.344 0.156 fvk fvd=fvk/M N/mm2 N/mm2 0.304 0.138 0.332 0.151 0.304 0.138 0.344 0.156 li mm 5475 3850 3725 10700 li mm 1450 2400 2525 10150 tp mm 375 375 250 250 tp mm 375 375 250 250 Vcap kN 170.0 117.8 84.4 250.4 Vcap kN 45.0 81.5 52.3 237.5

Longitudinal

Tabelul 6b

9. Verificarea siguranei 9.1. Sigurana n raport cu solicitarea de ncovoiere cu fort axial Se compar momentele capabile (tabelele 4a i 4b) cu momentele ncovoietoare rezultate din distribuia momentului de rsturnare ntre pereii activi de pe fiecare direcie (tabelele 5a i 5b) Tabel 7a
Perete Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 Mcap,i kNm 1156.0 532.0 345.0 5526.0 nel ---2 2 4 1 nelMcap,i kNm 2312.0 1064.0 1380.0 5526.0 Mnec,i kNm 705.0 129.0 182.0 1656.0 nelMnec,i kNm 1410.0 258.0 728.0 1656.0

10282.0 kNm
Perete Long1 Long2 Long3 Long4 Mcap,i kNm 86.0 143.0 123.0 2696.0 nel ---4 6 2 1 nelMcap,i kNm 344.0 858.0 246.0 2696.0

4050.0 kNm Tabel 7b

nelMnec,i kNm 243.2 583.2 300.0 2924.0

Mnec,i kNm 60.8 97.2 150.0 2924.0

4144 kNm 9.2. Sigurana n raport cu solicitarea la for tietoare

4050.0kNm

Se compar forele tietoare capabile (tabele 6a i 6b) cu forele tietoare rezultate din distribuia forei seismice ntre pereii activi de pe fiecare direcie (tabelele 5a i 5b). Tabelul 8a
Perete Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 Vcap,i kN 170.0 117.0 84.4 250.4 nel ---2 2 4 1 nelVcap,i kN 340.0 234.0 337.6 250.4 Vnec,i kN 108.0 19.9 27.9 253.6 nelVnec,i kN 216.0 39.8 111.6 253.6

1162.0 kN
Perete Long1 Long2 Long3 Long4 Vcap,i kN 45.0 81.5 52.3 237.5 nel ---4 6 2 1 nelVcap,i kN 180.0 489.0 104.6 237.5 Vnec,i kN 9.3 14.9 23.0 447.0

621.0 kN Tabelul 8b
nelVnec,i kN 37.2 89.4 46.0 447.0

1011.1kN

621.0 kN

10.Concluzii: Condiia de verificare la ncovoiere cu fora axial este satisfcut pentru ansamblul cldirii, pentru ambele direcii de aciune a cutremurului. Pentru direcia longitudinal momentul capabil al peretelui Long4 este numai 92.2% din momentul necesar. Deoarece diferena este mai mic de 20% iar pe ansamblu condiia de siguran este satisfcut se poate accepta o redistribuire a momentului ctre ceilali perei Condiia de verificare la fora tietoare este satisfcut, pentru ansamblul cldirii, pentru ambele direcii de aciune a cutremurului. Pentru direcia longitudinal fora tietoare capabil a peretelui L4 este numai 53.3 din fora tietoare necesar. Deoarece diferena este mai mare de 20%, chiar dac pe ansamblu condiia de siguran este satisfcut, nu se poate accepta redistribuirea forei tietoare ctre ceilali perei :CONDIIA DE SIGURAN NU ESTE SATISFCUT

EXEMPLUL 8
0. Date generale Cldire de locuit P+3E nlimea de nivel het = 2.80 m Structura din zidrie confinat (ZC), identic la toate nivelurile (figura.1) Zona seismic ag=0.16g.

Figura 1 1. Materiale elemente pentru zidrie: crmizi pline de argil ars, fb = 7.5 N/mm2; mortar M5; rezistena caracteristic la compresiune a zidriei fk = 2.30 N/mm2 ( CR62006, tab.4.2a, fig.4.1b); rezistena caracteristic la forfecare cu efort unitar de compresiune nul a zidriei fvk0 = 0.20N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.3); modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 2.300 N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.9); modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4Ez = 0.4 x 2300 = 920 N/mm2 (CR6-2006, relaia 4.9). 2. Stabilirea ncrcrilor verticale 2.1 Aria total a nivelului 16.70 x 10.70 = 178.69 m2 2.2. Ariile nete ale ncperilor (pe care se aplic ncrcrile de la 2.6.1.)

 4 x (3.65 + 3.95) x 4.85 = 147.44 m2 2.3 Ariile ocupate de perei: 178.69 -147.44 = 31.25 m2 2.4 Volum zidrie: 31.25 x 2.80 = 87.50 m3 se scad golurile : (4x1.50x15.0+4x1.80x1.50+2x1.0x2.10)x0.375 = 9.00 m3 6 x1.0x2.10x0.25 = 3.15 m3 Total goluri 12.15 m3 Volum total zidrie pe nivel 87.50 - 12.15 = 75.35 m3 2.5 Greutate zidrie: greutatea volumetric a zidriei zid = 1.95 tone/m3 (inclusiv tencuiala) greutate total zidrie : Gzid/ nivel = 1.95 x 75.35 = 146.9 tone = 1469.0 kN 2.6 Greutate planeu: 2.6.1. Greutate planeu / 1 m2: placa din beton armat 13 cm grosime tencuiala la tavan 2 cm grosime pardoseala + apa perei despritori amovibili

3.25 kN/m2 0.40 kN/m2 1.50 kN/m2 0.80 kN/m2 Total 5.95kN/m2 ncrcare de exploatare ( CR 0 - tab. 4.1) : - q = 1.5 kN/m2 (locuin) - 2i = 0.4 - 2iq 0.6 kN/m2 2 ncrcare total / 1m planeu 6.55 kN/m2

2.6.2. Greutate total planeu / nivel 147.44 x 0.655 = 96.6 tone = 966.0 kN 2.7 Greutate total cldire / nivel Gniv = 146.9 +96.6 = 243.5 tone = 2435 kN 243.5 q echiv = = 1.36 t / m 2 = 13.6 kN/m2 178.69 2.8 Greutate total cldire G = 4 x 243.3 = 973 tone = 9730 kN 3 Calculul forei seismice de proiectare 3.1. Coeficieni de calcul: Factor de importan I = 1.0 (cldire din clasa de importan III) ( P100-1/2006, tabel 4.3) Valoarea spectrului elastic de proiectare Se = 0.16g x 2.75 = 0.44g (P100-1/2006, relaia 3.6) Factorul de comportare q = 2.5 x 1.25= 3.125 ( P100-1/2006, 8.3.5. (3) i tab.8.5)

Factorul de corecie pentru contribuia modului propriu fundamental = 0.85 pentru cldire cu nniv > 2 ( P100-1/2006, 4.5.3.2.2.)

3.2. Fora tietoare de baz ( P100-1/2006, relaia 4.4)

Fb = 1.0 x

0.16x 2.75g 9730.0 x 0.85x 1164.5kN 3.125 g

3.3 Modelul de calcul simplificat. 3.3.1. Ipoteze de modelare: s-au considerat numai "inimile" profilelor compuse pe ambele direcii (seciuni dreptunghiulare, fr aportul tlpilor); modulul de elasticitate, pentru fiecare seciune, s-a calculat cu relaia: E I + E b Ib E ZC = z z (CR6-2006, relaia 4.7); Iz + Ib riglelele de cuplare au fost considerate ncastrate n montani/stlpiori, la faa golurilor respective.
3.3.2. Pentru calculul eforturilor secionale s-a folosit varianta P100-92 a programului CASE 386, cu urmtorii parametri: Factor de importan I = 1.0 (cldire din clasa de importan III) Coeficientul ks = 0.16 Factorul de comportare = 0.35 Coeficientul a fost calculat prin program 3.3.3. Valorile forei seismice de baz calculate cu modelul simplificat: Fbx = 1109.6 kN (-5% fa de valoarea din P100-1/2006) Fby = 1081.0 kN (-7.2% fa de valoarea din P100-1/2006) 3.4. Fore seismice de nivel 3.4.1. Cu valorile din P100-1/2006, relaia 4.6: F1 = 116.4 kN F2 = 232.8 kN F3 = 349.3 kN F4 = 465.8 kN 3.4.2. Cu modelul simplificat (rezultate din programul CASE 386) F1x = 91.6 kN F2x = 225.8 kN F3x = 349.7 kN F4x = 442.5 kN (-5%) F1y = 80.2 kN F2y = 202.6 kN F3y = 333.5 kN F4y = 452.7 kN (-3%)

3.5. Moment de rsturnare la cota 0.00 3.5.1. Cu valorile din P100-1/2006

M 0 = Fi h i = 116.4 x 2.80 + 232.8x 5.60 + 349.3x8.40 + 465.8 x 11.20 9780 kNm

1

3.5.2. Cu modelul simplificat (rezultate din programul CASE 386) M 0 x = Fspi h i = 4x2.80x442.5+3x2.80x349.7+2x2.80x225.8+1x2.80x91.6 =
1 4

9414 kNm (- 4% fa de valoarea din formula simplificat) M 0 y = Fspi h i = 4x2.80x452.7+3x2.80x333.5+2x2.80x202.6+1x2.80x80.2 =

1 4

9230 kNm (- 6% fa de valoarea din formula simplificat) 4. Eforturi unitare de compresiune pe pereii structurali 4.1. ncrcri din greutatea planeului i ncrcarea de exploatare: fore uniform distribuite corespunztoare ariilor aferente de planeu Tabel 1
Ax Ax 1&5 Perete 1A-1B 1B-1C Ax2&$ 2A-2B 2B-2C Ax3 3A-3B 3B-3C qpl (kN/m) 7.5 7.5 15.2 15.2 15.4 15.4 Ax C Ax B Ax Ax A Perete A1-A2 A4-A5 A2-A3 6.6 A3-A4 B1-B2 12.0 B4-B5 B2-B3 13.0 B3-B4 Idem ax A qpl (kN/m) 6.0

Figura 2

4.3. ncrcri totale i eforturi unitare de compresiune pe grupuri de perei Tabel 2

Grup E1 E2 E3 E4&E5 Azid m2 3.14 1.85 1.74 7.14 Gzidrie kN 185.6 114.5 116.8 445.6 Gplanee kN 86.0 41.0 74.0 416.0 Gtotal kN 272.0 155.5 190.8 861.6 G baz kN 1088.0 622.0 763.2 3446.4 Efort 0 N/mm2 0.346 0.336 0.413 0.483

5. Perei activi pe direciile principale

Figura 3a

Figura 3b 6. Distribuia forei seismice de proiectare ntre pereii activi: Eforturile secionale globale (M i V) au fost obinut pe modelul simplificat cu programul CASE386 Valorile de proiectare pentru seciunile de la cota 0.00 sunt date n tabelul 3 Tabel 3
Direcia principal Longitudinal Axe A,C 1,5 2,4 M kNm 102.0 261.5 V kN 38.8 88.0

B 1,5 Transversal 2,4 3

3 1,5 3 A C A C B

261.0 189.5 1512.0 406.0 741.0 270.0 270.0 818.0

89.2 72.8 167.7 123.5 178.0 71.3 71.3 262.0

7. Calculul momentelor ncovoietoare capabile ale pereilor activi (MRd) 7.1. Schema de calcul Se folosesc relaiile pentru calculul MRd : CR5-2006, relaia (6.23) pentru calculul MRd(zna,i): CR6-2006, relaiile (6.25), (6.26) pentru calculul MRd(As) : CR6-2006, relaia (6.23) 7.2. Valorile sunt date n tabelele 4a i 4b Transversal
Element Atotalx106 mm2 Tr1 2.194 Tr2 1.444 Tr3 0.931 Tr4 2.675 o N/mm2 0.346 0.346 0.413 0.483 NEd kN 759.0 500.0 385.0 1292.0 Azcx106 mm2 0.908 0.598 0.460 1.545 yzc x 103 mm 2.569 1.500 1.724 3.510 MRd(zna,i) kNm 1950.0 750.0 664.0 4535.0

Tabel 4a
MRd(As) kNm 990.0 636.0 614.0 1848.0 MRd kNm 2940.0 1386.0 1278.0 6363.0

Longitudinal
Element Atotalx106 mm2 L1 0.544 L2 0.900 L3 0.631 L4 2.363 NEd o N/mm2 kN 0.346 188.0 0.483 435.0 0.413 261.0 0.483 483.0 Azcx106 mm2 0.225 0.520 0.312 1.365 yzc x 103 mm 0.659 1.047 1.172 3.225 MRd(zna,i) kNm 124.0 455.0 306.0 3679.0

Tabel 4b
MRd(As) kNm 212.0 380.0 402.0 1627.0 MRd kNm 336.0 835.0 708.0 5306.0

8. Calculul forelor tietoare capabile (VRd) 8.1 Schema de calcul Se folosesc relaiile Pentru calculul VRd : CR6-2006, relaia (6.32) Pentru calculul VRd1 : CR6-2006, relaia (6.31) Pentru calculul VRd2 : CR6- 2006, relaia (6.33) Aria de armtur din stlpiori : Asc = 842 mm2, oel OB37 8.2. Valorile sunt date n tabelele 5a i 5b Transversal
Element Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 fvk N/mm2 0.338 0.338 0.365 0.393 fvd N/mm2 0.154 0.154 0.166 0.179 VRd1 kN 337.8 222.3 154.6 478.8 VRd2 kN 35.0 35.0 35.0 35.0

Tabel 5a
VRd kN 372.8 257.3 189.6 513.8

Longitudinal
Element fvk fvd VRd1 VRd2

Tabel 5b
VRd

L1 L2 L3 L4

N/mm2 0.338 0.393 0.365 0.393

N/mm2 0.154 0.179 0.166 0.179

kN 84.0 161.0 105.0 423.0

kN 35.0 35.0 35.0 35.0

kN 119.0 196.0 140.0 458.0

9. Verificarea siguranei 9.1. Sigurana n raport cu solicitarea la ncovoiere cu fort axial Pentru toate elementele structurale, n seciunea de ncastrare, este satisfcut relaia MRd qMEd ( P100-1/2006, relaia 8.3) aa cum rezult din tabelul 6 Tabel 6
Transversal Element MEd kNm Tr1 741.0 Tr2 406.0 Tr3 270.0 Tr4 818.0 qMEd kNm 2315.0 1269.0 844.0 2556.0 MRd kNm 2940.0 1386.0 1278.0 6383.0 Longitudinal Element MEd kNm L1 102.0 L2 261.0 L3 189.0 L4 1512.0 qMEd kNm 319.0 816.0 591.0 4725.0 MRd kNm 336.0 835.0 708.0 5306.0

Pentru toate elementele structurale, n seciunea de ncastrare, nu este satisfcut relaia VRd = qVEd (P100-1/2006, relaia 8.4) aa cum rezult din tabelul 7.

Tabel 7
Transversal Element VEd kN Tr1 178.0 Tr2 123.5 Tr3 71.3 Tr4 262.0 qVEd kN 556.3 386.0 222.8 818.8 VRd kN 373.1 257.6 189.9 514.0 Longitudinal Element VEd kN L1 38.8 L2 88.0 L3 72.8 L4 167.7 qVEd kN 121.2 275.0 228.0 524.0 VRd kN 119.0 196.0 140.0 458.0

10. Posibiliti de corectare 10.1. Folosirea materialelor cu rezistene superioare C10 i M10 Rezistena caracteristic la forfecare sub efort de compresiune egal cu zero crete de la fkv0 = 0.20 N/mm2 la fvk0 = 0.30 N/mm2 Valorile VRd din tabelele 5a i 5b se modific dup cum urmeaz (tabelel 8a i 8b) Transversal Tabel 8a
Element Tr1 Tr2 Tr3 Tr4 fvk N/mm2 0.438 0.438 0.465 0.493 fvd N/mm2 0.199 0.199 0.212 0.224 VRd1 kN 436.4 287.2 197.0 600.4 VRd2 kN 35.0 35.0 35.0 35.0 VRd kN 471.4 322.2 232.0 635.4

Longitudinal
Element fvk N/mm2 fvd N/mm2 VRd1 kN VRd2 kN

Tabel 8b
VRd kN

L1 L2 L3 L4

0.438 0.493 0.465 0.493

0.199 0.224 0.212 0.224

108.9 202.0 133.8 530.6

35.0 35.0 35.0 35.0

143.9 237.0 168.8 565.6

Condiia din P100-1/2006 relaia 8.4 nu este satisfcut pentru elementele din casetele poate Tabel 9a
Transversal Element VEd kN Tr1 178.0 Tr2 123.5 Tr3 71.3 Tr4 262.0 qVEd kN 556.3 386.0 222.8 818.8 VRd kN 471.4 322.2 232.0 635.4 Longitudinal Element VEd kN L1 38.8 L2 88.0 L3 72.8 L4 167.7 qVEd kN 121.2 275.0 228.0 524.0 VRd kN 143.9 237.0 168.8 565.6

10.2. Armarea zidriei n rosturi Se propune armare cu 28 OB37 la ase asize ( 40.0 cm) -relaia CR6-2006, 6.35 Creterea rezistenei de proiectare la fora tietoare este urmtoarea Tr1 VRd3 = 245 kN Tr2 VRd3 = 161.7 kN Tr4 VRd3 = 352.8 kN L2 VRd3 = 100.8 kN L3 VRd3 = 106.0 kN Valorile din tabelul 9a se corecteaz dup cum urmeaz Tabelul 9b
Transversal Element VEd kN Tr1 178.0 Tr2 123.5 Tr3 71.3 Tr4 262.0 qVEd kN 556.3 386.0 222.8 818.8 VRd kN 716.4 483.7 232.0 988.2 Longitudinal Element VEd kN L1 38.8 L2 88.0 L3 72.8 L4 167.7 qVEd kN 121.2 275.0 228.0 524.0 VRd kN 143.9 337.8 274.8 565.6

Condiia (8.4) este satisfcut.

EXEMPLUL 9
Verificarea unui panou de zidrie de umplutur ntr-un cadru de beton armat [conform P100-1/2006, 8.6.1.(5)(7)]

1. Date de tem 1.1 Cadru din beton armat P+3E (4 niveluri) deschidere interax l0 = 500 cm nlime de nivel het = 320 cm stlpi 45 x 45 cm (toate nivelurile) grinzi 25 x 50 cm (toate nivelurile) beton C16/20 1.2 Panoul de zidrie panou de zidrie din crmid plin, t = 25 cm - varianta Pa panou plin - varianta Pb panou cu un gol de fereastr 150 x 120 cm materiale pentru zidrie: - varianta Za (valori minime), crmid C7.5 (fmed fb = 7.5 N/mm2 P100-1/2006 , 8.2.1.2.) mortar M5 CR6-2006, 3.2.3.1., tab.3.2 - varianta Zb (valori maxime) crmid C10 (fmed fb = 10 N/mm2) mortar M 10 1.3. Caracteristicile mecanice de rezisten i deformabilitate ale materialelor: beton: - Eb = 27000 N/mm2 ( STAS 10107/0-90) zidrie - varianta Za: 2 * rezistena unitar caracteristic la compresiune fk = 2.3 N/mm ( CR6-2006, 4.1.1.1.1.(7), tab.4.2a, pentru zidrie alctuit conform fig.4.1b) * coeficientul de siguran pentru zidrie M = 2.2 (CR6-2006, 2.3.2.3.) * rezistena unitar de proiectare la compresiune:
fd = fk 2.3 = = 1.05 N / mm 2 M 2.2

( CR6-2006,4.1.1.2.2. relaia (4.4) cu

* *

mz = 1.0) rezistena unitar caracteristic la forfecare sub efort de compresiune zero : fvk0 = 0.20 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.1.2.1, tab.4.3) rezistena unitar de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero : f vd 0 =
f vk 0 0.20 = = 0.091N / mm 2 M 2.2

modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 500 fk = 500 x 2.3 = 1150 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.2.2.1., tab.4.9, deformaii pentru SLU) varianta Zb:
*

* *

rezistena unitar caracteristic la compresiune fk = 3.45 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.1.1.1.(7), tab.4.2a, pentru zidrie alctuit conform fig.4.1b) coeficientul de siguran pentru zidrie M = 2.2 (CR6-2006, 2.3.2.3.) rezistena unitar de proiectare la compresiune:
fd = f k 3.45 = = 1.57 N / mm 2 M 2.2

( CR6-2006,4.1.1.2.2. relaia (4.4) cu

* *

mz = 1.0) rezistena unitar caracteristic la forfecare sub efort de compresiune zero : fvk0 = 0.30 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.1.2.1, tab.4.3) rezistena unitar de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero : f vd 0 =
f vk 0 0.30 = = 0.136 N / mm 2 M 2.2

modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 500 fk = 500 x 3.45 = 1725 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.2.2.1., tab.4.9, deformaii pentru SLU)

1.4 Caracteristicile geometrice i mecanice ale panoului de zidrie: lungimea panoului : lp = 500 - 45 = 455 cm nlimea panoului : hp = 320 - 50 = 270 cm lungimea diagonalei panoului: D p = l2 + h 2 = 4552 + 2702 530cm p p limea diagonalei echivalente d p =
cos = lp Dp =
Dp 10 = 530 = 53cm (P100-1/2006, 10

8.6.1.(6))

455 = 0.858 cos 2 = 0.737 530

aria diagonalei echivalente pentru panoul plin: Adp = dp x t = 53 x 25 = 1325 cm2

1.5 Caracteristicile geometrice ale cadrului: momentul de inerie al stlpului Is =

454 = 34.2x10 4 cm 4 12

1.6. Fore laterale din cutremur (determinate din calculul structurii) Planeu peste nivel 4 100 kN Planeu peste nivel 3 75 kN Planeu peste nivel 2 50 kN Planeu peste nivel 1 25 kN

2. Eforturi n diagonalele echivalente (din calculul de cadru plan cu diagonale articulate la capete). 2.1. Panouri pline Varianta Za - D1 (nivel 1) = 112 kN - D2 = 148 kN - valoarea maxim - D3 = 117 kN

- D4 = 71 kN Varianta Zb - D1 (nivel 1) = 140 kN - D2 = 175 kN - D3 = 136 kN - D4 = 82 kN 2.2. Panouri cu gol de fereastr Raportul
A gol A panou =

(+25%) (+18%) - valoarea maxim (+16%) (+15%)

120 x150 = 0.1465 270 x 455

Coeficientul de reducere a limii diagonalei echivalente

gol A gol = 0.6 A panou A 1.6 gol + 1 = 0.6 x 0.14652 1.6x 0.1465 + 1 = 0.778 (C.8.7.3.) A panou
2

Limea diagonalei echivalente dp (gol) = 0.778 x 53 = 41.2 cm

3. Rezistenele de proiectare ale panourilor de zidrie 3.1 Rezistena de proiectare corespunztor mecanismului de rupere prin lunecare din for tietoare n rosturile orizontale (FRd1) i. Coeficientul depinde numai de proporia panoului
hp 270 1 = 0.096 (CR6-2006, 6.6.5, relaia 6.41) = 0.07 4 1 = 0.07 4 lp 455 1 ii. FRd1 (zu ) = f vd 0 l p t p (1 + ) (CR6-2006, 6.6.5, relaia 6.40) cos 1 0.091x 4550 x 250(1 + 0.096) = 132.2kN ii.1. Pentru varianta Za FRd1 = 0.858 1 0.136x 4550 x 250(1 + 0.096) = 197.6kN (+49 ii.2. Pentru varianta Zb FRd1 = 0.858

3.2. Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei comprimate (FRd2) se determin cu relaia (CR6-2006, 6.6.5, relaia 6.42):
FRd 2 (zu ) = 0.8f d cos 2 4 Eb Ist h p t 3 p Ez

i. Pentru varianta Za
FRd 2 (zu ) = 0.8x1.045x 0.8582 4 27000 x34.2x108 x 2700x 2503 = 148.4kN 1150 27000 x34.2x108 x 2700x 2503 = 201.5kN 1725

ii. Pentru varianta Zb

FRd 2 (zu ) = 0.8x1.57 x 0.8582 4

3.3. Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin fisurarea n scar n lungul diagonalei comprimate (FRd3) se determin cu relaia (CR6-2006, 6.6.5, relaia 6.43):

FRd 3 (zu ) =

f vd 0 l p t p 0.6 cos

i. Pentru varianta Za
FRd 3 ( zu ) = 0.091x 4550 x 250 = 201kN 0.6x 0.858
0.136x 4550x 250 = 301kN 0.6x 0.858

ii. Pentru varianta Zb

FRd 3 ( zu ) =

3.4. Rezistena de proiectare a panoului corespunde mecanismului de lunecare n rost orizontal: FRd = 132.2 kN ( FRd1) i. Varianta Za FRd = 197.6 kN ( FRd1) ii. Varianta Zb 3.5. Condiia de siguran: i. Varianta Za FRd = 132.2 kN < D2 = 148.0 kN - condiia nu este satisfcut! ii. Varianta Zb FRd = 197.6 kN > D2 = 175.0 kN - OK!

EXEMPLUL 10
Verificarea unui perete despritor din zidrie de crmid 1.1.Date generale Perete despritor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda structurii, la partea superioar rezemare simpl pe contur) Cldire P+3E (nniv= 4). Perete amplasat la etajul 3 (nivelul 4). nlimea parterului : Hparter = 4.20 m nlimile etajelor Hetaj = 3.60 m Cota planeului de reazem z3 = 4.20 + 2 x 3.60 = 11.40 m Cota planeului superior z4 = 15.00 m (acoperi) Destinaia cldirii: spital Amplasament : Bucureti

1.2.Materiale i rezistene de calcul Crmid plin C100, mortar M50 Greutatea volumetric a zidriei 1850 daN/m3, greutatea volumetric a mortarului 1900 daN/m3 Rezistena caracteristic a zidriei la compresiune fk = 30 daN/cm2 { CR62006, tab.4.2a.} Modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 30.000 daN/cm2 {CR6-2006,tab.4.9.) Modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4 Ez coeficientul lui Poisson z = 0.25 Gz = 12.000 daN/cm2 {CR6-2006.4.1.2.2.2 (1).} Rezistenele caracteristice ale zidriei la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui { CR6-2006, tab4.6}.: - rupere paralel cu rostul orizontal fxk1 = 2.7 daN/cm2 - rupere perpendicular pe rostul orizontal fxk2 = 5.5 daN/cm2 Rezistenele de proiectare ale zidriei la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui pentru SLS (zid = 1.5, pentru perei nestructurali la cldiri din clasa de importan I) { CR6-2006, 6.6.1.4.(2)} - rupere paralel cu rostul orizontal fxd1 = 1.80 daN/cm2 - rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 3.60 daN/cm2 Rezistenele de proiectare la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui pentru SLU (zid = 2.2) - rupere paralel cu rostul orizontal fxd1 = 1.25 daN/cm2 - rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 2.50 daN/cm2 Notaia {.....} reprezint trimiterea la textul de referin (P100-1/2006, CR6-2006) 1.3.Calculul forei seismice convenionale Greutatea proprie a peretelui g = 0.115 x 1850 + 2 x 0.02 x 1900 290 daN/m2 Acceleraia de vrf a micrii terenului ag = 0.24 g {figura 3.1}

Coeficientul de reducere a acceleraiei terenului pentru SLS, pentru cldire din clasa I de importan, = 0.4 { Anexa E, E1} Coeficientul de importan al peretelui perete = cldire = 1.4 (spital clasa de importan I) {10.3.1.3.1.(2)} Coeficientul de amplificare dinamic al peretelui perete = 1.00 {tab.10.1} Coeficientul de reducere a efectului aciunii seismice qperete = 2.50 {tab.10.1} Coeficientul mediu de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea cldirii la etajul 3 (nivelul 4) { 10.3.1.2.(2) rel.10.1}: 11.40 = 2.52 - K (z 3 ) = 1 + 2 15.00 - K (z 4 ) = 3.00 - K (4) = 0.5 x (2.52 + 3.00) = 2.76 Fora seismic de proiectare, uniform distribuit normal pe suprafaa peretelui:

SLU pentru SLU : Fperete =

1.4 x 0.24g x 1.0 x 2.76 290 x = 108daN / m 2 2.50 g

SLS - pentru SLS : Fperete = 0.4 x 108.0 = 43.0 daN/m 2 Momente ncovoietoare n perete sub aciunea ncrcrilor seismice - raportul laturilor =hw/lw = 300 / 500 = 0.60 MEx2 = c2qlw2 - MEx1 = c1qhw2 - pentru = 0.60 avem c1 0.0813 i c2 0.0105 Momente ncovoietoare produse de ncrcarea seismic pentru SLU: - MExd1 = 0.0813 x 0.108 x 3.02 0.079 tm - MExd2 = 0.0105 x 0.108 x 5.02 0.028 tm

1.4. Caracteristicile de rezisten ale peretelui

Modulul de rezisten elastic Wel =

100 x11.5 2 = 2205 cm 3 /m 6

1.5. Verificarea rezistenei peretelui

Efortul unitar n zidrie pentru SLU
M Exd1 (SLU) 0.079x105 f 2.7 = 3.58daN / cm 2 >> f xd1 (SLU) = xk1 = 1.25aN / cm 2 Wz , el 2205 M 2.2

xd1 (SLU) =

Condiia de rezisten pentru cutremurul de proiectare nu este satisfcut ! Efortul unitar maxim n zidrie pentru SLS

xd1(SLS) = xd1(SLU) = 0.4 x 3.58 = 1.43 daN/cm2 < fxd1(SLS) = 1.8 daN/cm2 Condiia de rezisten pentru cutremurul cu perioada de revenire de circa 30 de ani este satisfcut.

1.6. Verificarea rigiditii peretelui

Sgeata n centrul peretelui (calculat ca pentru o plac elastic) este dat de relaia

v = c0

(1 )F
2

Ez t

SLS perete 3

h4 w

= 0.10.34

(1 0.25 )x 43x10
2

4 3

x 300 4

30000 x11.5

0.075cm <<

hw = 0.75cm 400

Condiia de rigiditate pentru cutremurul cu perioada de revenire de circa 30 de ani este satisfcut.

1.7. Calculul perioadei proprii de vibraie a peretelui

Rigiditatea la ncovoiere a peretelui Ezt3 30000x11.53 D= = = 4.06x10 6 daN / cm 2 2 12(1 ) 12(1 0.25 ) Masa peretelui pe unitatea de suprafa
mp = gp g = 0.029 = 29.6x10 6 daN.sec2 / cm3 981

f1, p =

Frecvena proprie n modul fundamental a peretelui este dat de relaia

D 1 1 2+ 2 h 2 mp lw 3.14 4.06 x106 1 1 1 = + 8.77 sec 6 2 2 29.6 x10 300 5002

Perioada proprie a peretelui n modul fundamental

T1, p = 1 f1, p = 1 0.11sec 8.77

Valoarea este acceptabil pentru a adopta ipoteza CNS = 1.0 dac inem seama c pe contur condiiile de rezemare nu sunt cele teoretice din ipoteza de calcul (simpl rezemare).

EXEMPLUL 11
Determinarea cerinelor de deplasare pentru un panou de reclam 2.1. Date generale

Panou de reclam luminoas cu dimensiunile 9.00 x 3.50 m Condiii de fixare: n cte dou puncte la nivelul planeelor peste etajele 7 i 8 ale unei cldiri de birouri cu P+8 etaje; toate etajele au nlimea de 3.50 m. Cota de prindere la etajul inferior het,inf = 28.0 m Cota de prindere la etajul superior het,sup = 31.5 m Structura cldirii este din beton armat, de tip dual cu perei prepondereni i se ncadreaz n clasa de ductilitate H. Reclama prins n mai multe puncte pe anvelopa cldirii este o CNS sensibil la efectul indirect al aciunii seismice -deplasrile relative ale punctelor de prindere{ tabel C10.1}

2.2. Calculul deplasrilor relative ntre punctele de prindere. 2.2.1. Cazul I.: Sunt cunoscute deplasrile sistemului structural n punctele de prindere determinate prin calcul static elastic sub ncrcrile seismice de proiectare: * de(+28.00 m) = 52 mm * de(+31.50 m) = 60 mm Calculul deplasrii elastice pentru SLS se face cu relaia ds = qde { 4.19} unde - = 0.7 pentru elementele ataate anvelopei amplasate pe faadele ctre spaiile publice {10.3.2.(4)}; - q = 5u/1 { tabelul 5.1} - u/1 = 1.25 pentru structuri dual cu perei prepondereni { 5.2.2.2.(5) pct b}. Deplasarea relativ pentru SLS, ntre cotele +28.00 +31.50 ds = 0.7 x 5.0 x 1.25 x (60.0 - 52.0) = 35.0 mm Cazul II. Nu sunt cunoscute deplasrile elastice de (ceea ce se ntmpl de regul atunci cnd firma care monteaz reclama nu are notele de calcul) Se presupune c au fost respectate condiiile de limitare a deplasrilor relative de nivel impuse de codul n vigoare la data proiectrii cldirii. Presupunem condiia de limitare a deplasrilor a = het, cu = 0.004 . Deplasarea relativ pentru calculul prinderilor la SLS trebuie s aib ca limit superioar valoarea q(het,sup - het,inf) Ceea ce revine la 0.7x 5 x 1.25 x (31500-28000) x 0.004 = 61.25 mm

adic mai mare cu 75% dect valoarea corespunztoare situaiei n care deplasrile calculate sunt cunoscute. n aceast situaie se recomand ca structura reclamei i/sau prinderile acesteia s poat prelua valoarea limit determinat ca mai sus.

EXEMPLUL 12
Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament 3.1. Date generale

Echipament fixat rigid cu buloane pe planeul peste ultimul nivel al unui spital din Bucureti. Spitalul este o cldire cu P+5 E avnd nlimea parterului de 4.50 m i nlimile etajelor curente 3.60 m. Echipamentul nu este esenial pentru continuarea n siguran a activitii spitalului. Echipamentul cntrete, n exploatare, G =120 kN cu centrul de greutate situat la nlimea hG =1.80 m fa de suprafaa planeului. Prinderea se realizeaz cu patru buloane dispuse la interax de l0=1.10m pe fiecare direcie (n colurile plcii de baz).

3.2. Calculul forei seismice 3.2.1. Parametri de calcul Acceleraia terenului pentru proiectare (componenta orizontal) ag = 0.24g{figura 3.1} Coeficientul de importan pentru echipament CNS = 1.4 - echipament amplasat ntr-un spital fr a fi esenial pentru continuarea activitii n siguran - {10.3.1.3.1.(2)}; Coeficientul de amplificare dinamic al echipamentului neizolat mpotriva vibraiilor CNS = 1.0 - {tabel 10.2, poz.B3}; Coeficientul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5 {tabel 10.2, poz. B3}; Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea construciei Kz = 3 (cota de prindere "z" este egal cu nlimea cldirii "H") {10.3.1.2.(2)} 3.2.2. Calculul forei seismice de proiectare

Fora seismic static echivalent - {10.1}:

FCNS (H) = CNSa gCNS K z q CNS m CNS = 1.4 x 0.24gx1.0x3.0 120 g 48.4kN 2.5 120 = 161.3kN g

Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice: FCNS = 48.4 kN < 4 CNSa g m CNS = 4x1.4x 0.24g - {10.2} {10.3}

FCNS = 48.4 kN > 0.75 CNSagmCNS = 0.75x1.4x 0.24g

3.3.Eforturi de proiectare n buloane

120 = 30.2kN g

Ancorajele se proiecteaz pentru fora seismic static echivalent (FCNS) majorat cu 30% - {10.4.1.2.(1)} : Fd = 1.3 x 48.4 = 62.9 kN Fora tietoare de proiectare ntr-un bulon Tbulon = Fd = 0.25x 62.9 15.7 kN Momentul de rsturnare dat de fora seismic n raport cu seciunea de prindere: Mr = FCNShg = 62.9 x 1.80 = 113.2 kNm Fora de ntindere ntr-un bulon:
Nb = M r 113.2 = = 51.5kN 2l0 2x1.1

Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15% -{10.5.2 (5)}

G 120 N g = 0.85 = 0.85 = 25.5kN 4 4

Valoarea de proiectare a forei axiale de ntindere ntr-un bulon : Nd = Nb - Ng = 51.5 - 25.5 = 26.0 kN

EXEMPLUL 13
Calculul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de vibraii 4.1. Date generale

Echipamentul din exemplul nr. 3 este un generator electric de rezerv pentru spital (necesar pentru continuarea funcionrii n siguran). Generatorul este montat pe planeul etajului 3 i este izolat mpotriva vibraiilor.

4.2. Calculul forei seismice 4.2.1. Parametri de calcul

Acceleraia terenului pentru proiectare (componenta orizontal) ag = 0.24g{figura 3.1} Coeficientul de importan pentru echipament CNS = 1.8 - echipament amplasat ntr-un spital esenial pentru continuarea activitii n siguran {10.3.1.3.1.(1)}; Coeficientul de amplificare dinamic al echipamentului izolat mpotriva vibraiilor CNS = 2.5 - {tabel 10.2, poz.B3}; Coeficientul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5 {tabel 10.2, poz. B3}; Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea construciei - cota de prindere z = 4.50 + 2 x 3.60 = 11.70 m - nlimea cldirii H = 4.50 + 5 x 3.60 = 22.50 m Kz = 1 + 2 11.70 = 2.04 22.50

{10.3.1.2.(2)}

3.2.2. Calculul forei seismice de proiectare

Fora seismic static echivalent - {10.1}:

FCNS (H) = CNSa gCNSK z q CNS m CNS = 1.8x 0.24gx 2.5x 2.04 120 g 105.8kN 2.5 120 = 207.4kN g

Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice: FCNS = 105.8 kN < 4 CNSa g m CNS = 4x1.8x 0.24g - {10.2} {10.3}

FCNS = 105.8 kN > 0.75 CNSagmCNS = 0.75x1.8x 0.24g

3.3.Eforturi de proiectare n buloane

120 = 38.9kN g

Ancorajele se proiecteaz pentru fora seismic static echivalent (FCNS) majorat cu 30% - {10.4.1.2.(1)} : Fd = 1.3 x 105.8 = 137.5 kN Fora tietoare de proiectare ntr-un bulon Tbulon = Fd = 0.25x 137.5 34.5 kN Momentul de rsturnare dat de fora seismic n raport cu seciunea de prindere:
7

Mr = FCNShg = 137.5 x 1.80 = 247.5 kNm Fora de ntindere ntr-un bulon:

Nb = M r 247.5 = = 112.5kN 2l0 2x1.1

Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15% -{10.5.2 (5)}

G 120 N g = 0.85 = 0.85 = 25.5kN 4 4

Valoarea de proiectare a forei axiale de ntindere ntr-un bulon : Nd = Nb - Ng = 112.5 - 25.5 = 87.0 kN

EXEMPLUL 14
Calculul unei conducte de ap fierbinte 4.1. Date generale Conduct de ap la temperatur ridicat care servete un spital din Ploieti. Conducta este plasat la tavanul centralei termice (construcie cu un nivel). Instalaie esenial pentru continuarea activitii spitalului. Dimensiunea conductei Dext= 300 mm, Dint = 292 mm, t = 4 mm 4.2. Materiale i rezistene de calcul Oel OLT35, cu Ra = 2100 daN/cm2 i E = 2100000 daN/cm2 Momentul de inerie al conductei I 4070 cm4 Modulul de rezisten al conductei W 270 cm3 Greutatea proprie a conductei 30.0 daN/m Greutatea apei din conduct 67.0 daN/m Greutatea total g 100 daN/m 4.3. Determinarea distanei ntre prinderi pentru realizarea T0 0.06 sec

Se consider conducta articulat la capete pe ambele direcii (pentru simplificarea expunerii). Perioada proprie a modului fundamental de vibraie pentru o bar dreapt de lungime l0 dublu articulat
T=
2 2l0

g EI

Din condiia T 0.06 sec (pentru ca CNS = 1.0), cu datele de la 4.2, rezult l0 522 cm Aleg l0 = 500 cm

4.4. Calculul forei seismice de proiectare 4.4.1. Parametri de calcul Acceleraia seismic de proiectare ag = 0.28g { fig.3.1} Coeficientul de importan stabilit de investitor CNS = 1.8 {10.3.1.3.1.(1)} Coeficientul de amplificare CNS = 1.0 (pentru T0 < 0.06 s) { tab. 10.2} Prindere ductil, coeficient de comportare qCNS = 2.5 {tab.10.2} Coeficientul Kz = 3 (z H) {10.3.1.2.(1)} 4.4.2. Fora seismic orizontal
FCNS (H) = CNSa g CNS K z q CNS m CNS = 1.8x 0.28gx1.0x 3.0 100 g 60.5daN / m 2.5

{10.3.1.2.(1)}

4.4.3. Fora seismic vertical Acceleraia seismic vertical { rel.3.16}: avg = 0.7 ag 0.7 x 0.28 g = 0.196 g 0.2 g Fora seismic vertical: FCNS(V) = 0.7 FCNS(H) 0.7 x 60.5 = 42.5 daN/m 4.4.4. Combinarea forelor seismice pe cele dou direcii
9

Pentru verificarea rezistenei conductei, ncrcrile de pe cele dou direcii se nsumeaz dup cum urmeaz Ipoteza 1: - FCNS(V1) = g + FCNS(V) = 100.0 + 42.5 = 142.5 daN/m - FCNS(H1) = 0.3 FCNS(H) = 0.3 x 60.5 = 18.1 daN/m 2 2 - FCNS (1) = FCNS (V1 ) + FCNS (H 1 ) = 142.5 2 + 18.12 = 143.6 daN/m Ipoteza 2: - FCNS(V2) = g +0.3 FCNS(V) = 100.0 + 0.3 x 42.5 112.8 daN/m - FCNS(H2) = FCNS(H) = 60.6 2 2 - FCNS (2) = FCNS (V2 ) + FCNS (H 2 ) = 112.8 2 + 60.5 2 = 128.0 daN/m < FCNS(1) ncrcarea total de calcul este deci max {FCNS(1), FCNS(2)} FCNS = 143.6 daN/m
4.5. Verificarea rezistenei conductei

1.436x 500 2 = 44875daNcm 8 M 44875 Efortul unitar n oel este = = 166.0daN / cm 2 < Ra W 270

Momentul ncovoietor

M=

4.6. Eforturi de proiectare pentru prinderi Reaciunea vertical { 10.4.1.2.(1)} RV = 5.0 x [g + 1.3FCNS(V)] = 5.0 x (100 +1.3 x 42.5) 775 daN Reaciunea orizontal RH = 5.0 x 1.3 x FCNS(H) = 5.0 x 1.3 x 60.5 390 daN

10

EXEMPLUL 1.1 Structur metalic etajat cu dou plane de simetrie.

1.1.1 DESCRIEREA STRUCTURII Se analizeaz rspunsul la aciunea seismic al unei cldiri pentru birouri cu 8 (P+7E) niveluri, cu structur metalic, amplasat n Bucureti (fig. 1). Structura este alctuit dintr-un nucleu central care preia forele orizontale corespunztoare aciunii seismice i un subsistem format din stlpi perimetrali care preiau numai ncrcrile gravitaionale ce le revin. Nucleul central este alctuit din patru cadre metalice cu contravntuiri prinse excentric la noduri, n care toate prinderile barelor la noduri sunt rigide. Prinderile grinzilor care leag stlpii perimetrali ntre ei i ale grinzilor care leag stlpii perimetrali de nucleul central sunt articulate. Planeele sunt elemente compozite cu grinzi metalice i plac de beton armat turnat pe tabl cutat. Pereii interiori i exteriori sunt uori. Oelurile folosite sunt Fe 360 i Fe 510. Seciunile barelor sunt prezentate n figura 1 i n tabelul 1. 1.1.2 SCHEMA DE CALCUL LA ACIUNEA SEISMIC Subsolul este realizat sub forma unei cutii rigide aezat pe un radier general. Acceptnd cutia rigid ca reazem ncastrat, fora tietoare de baz produs de aciunea seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul zero al cldirii. Deoarece structura are forma regulat n plan i elevaie, efectele aciunii seismice se stabilesc pe modele plane corespunznd celor dou direcii principale x i y paralele cu planele de simetrie ale cldirii. Nu este necesar luarea n considerare a componentei verticale din aciunea seismic. Pentru cadrul plan din figura 1 s-au efectuat calcule pentru obinerea distribuiei forelor seismice convenionale de nivel folosind metoda simplificat i metoda analizei modale spectrale. Sub aciunea cutremurelor severe, disiparea energiei are loc numai n articulaiile plastice, care n ansamblul lor formeaz mecanismul plastic global. Toate elementele structurale situate n afara zonelor plastice trebuie s lucreze esenial n domeniul elastic la forele orizontale asociate mecanismului plastic global. Mecanismul plastic global acceptat conine articulaii plastice la capetele linkurilor i la bazele stlpilor nucleului central i perimetrali.

Seciunea 1-1
13 2 13 2 13 2 13 2 13 1 13 1 13 1 13 1 5 2 5 2 10 10 2200 10 2 5 5 9 10 10 10 2 5 13 1 4400 + 0.00 5 9 11 11 11 9 5 13 1 6 9 11 11 11 9 5 13 1 6 9 11 11 11 9 6 13 1 6 9 11 11 11 9 6 13 2 7 * 3400 = 23800 6 9 4 4 4 9 6 13 2 4 4 4 9 6 13 2 13 2 + 28,2 m

11000

11000 33000

11000

Figura 1 Seciune transversal i tipuri de seciuni conform tabelului 1

y Plan
2200

G3 1

G1

11000

2 G2

G4

1
11000 33000

G3 3 G2

G5

x
G1
11000

4
11000 11000 33000 11000

Figura 2 Planeu curent

Tabelul 1 Stlpi perimetrali

Sec. Seciune A iz Wy Ai iy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 PLAST ETABS 1 HTM 650x576 73400 24300 288 76,1 1653E+04 1982E+04 6100E+06 8 5 Fe 360 2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1188E+04 3500E+06 9 6 Fe 360

Stlpi centrali
Sec. Seciune A iz Wy Ai iy Wpy Iy S. n. S. n. Oel nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 P E 5 2-HTM 650x576 146800 97700 210,83 224,17 1768E+04 2400E+04 65252E+05 1 1 Fe 510 6 2-HTM 650x472 120200 80400 206,44 217,56 1438E+04 1920E+04 51227E+05 2 2 Fe 510 P = PLAST; E = ETABS

Contravntuiri
Sec. Seciune A iz Wy Ai iy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 PLAST ETABS 2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1180E+04 3500E+06 1 1 Fe 510 9 HTM 650x258 33000 10600 274 70,9 750E+04 852E+04 2476E+06 2 2 Fe 510

Grinzi centrale
Sec. nr. 10 11 4 Seciune tip HE 550 A HE 500 A HE 450 A A mm2 21200 19800 17800 Ai mm2 6450 5600 4820 iy mm 230 210 189 iz Wy mm mm3 71,5 415E+04 72,4 355E+04 72,9 290E+04 Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel mm3 mm4 PLAST ETABS 462E+04 1119E+06 2 2 Fe 510 394E+04 8697E+05 3 3 Fe 510 322E+04 6372E+05 4 4 Fe 510

Grinzi perimetrale
Sec. nr. 13 Seciune tip IPE 550 A mm2 13400 Ai mm2 5910 iz Wy iy mm mm mm3 223 44,5 244E+04 Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel mm3 mm4 PLAST ETABS 278E+04 6712E+05 1-6 1-6 Fe 360

Dimensiunile seciunilor
Sec. nr. 1 2 4 5 6 9 10 11 13 h mm 738 684 440 738 712 660 540 490 550 b mm 323 308 300 323 316 302 300 300 210 ti mm 41,4 26,4 11,5 41,4 34,5 18 12,5 12 11,1 tf mm 75 48,1 21 75 62 36 24 23 17,2 r mm 27 27 27 27 27 27 27 27 24 d mm 534 533.8 344 534 534 534 438 390 467 h/b 2,285 2,221 1,467 2,285 2,253 2,185 1,800 1,633 2,619 Y-Y b b a b b a a a a Z-Z c c b b b b b b b b/2tf 2.15 3.20 7.14 2.15 2.55 4.19 6.25 6.52 6.10 d/ti 12,90 20,22 29,91 12,90 15,48 29,67 35,04 32,50 42,07

1 1/0,81 1/0,81 1 1 1 0,81 0,81 1

Clasa 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Fe360/Fe510 1.1.2.1 ncrcri gravitaionale normate ncrcri pe planeul de acoperi ncrcri permanente: G p = 6,0 kN/m2 (tabla cutata - 0,1 kN/m2; plac beton
0,11 25 = 2,75 kN/m2; ap - 2,50 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals - 0,15

kN/m2) ncrcri variabile (conform CR1-1-3-2005)

zpada:

s k = i C e C t s 0 ,k = 0,8 0,8 1,0 2,00 = 1.28 kN/m

ncrcri pe planeele curente ncrcri permanente: G p = 5,5 kN/m2 (tabl cutat - 0,1 kN/m2; plac beton 0,60 kN/m2; pardoseal - 0,40 kN/m2; perei interiori - 1,00 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals - 0,15 kN/m2) Perei exteriori: qe = 3 kN/m ncrcri variabile Qki : qk = 1.5 kN/m2 corespunztoare categoriei A de construcii (locuine), conform [SR-EN 1991-1-1:NA]. 1.1.2.2 Combinaii de ncrcri de calcul Combinaiile aciunii seismice cu alte ncrcri pentru verificri la starea limita ultima se fac conform [CR0-2005] cu relaia 4.15
0,11 25 = 2,75 kN/m2; greutate proprie structur -

k, j

+ I AEk + 2,iQk ,i

n care se noteaz: Gk , j = G p ncrcrile permanente normate

Qk ,i = Qi ncrcrile variabile normate

2,i = 0,4 corespunde tabelului 4.1 din [CR0-2005],

AEk ncrcarea de calcul a aciunii seismice

I = 1,0 factor de importan a cldirii, conform [P100-1/2004], pentru clasa III

de importan. ncrcri pe planeul de acoperi

G +
p

2, i

Qi

Cu 2,i = 0,4 , Qi = sk , rezulta

G +
p

= 6 kN/m si
2 2

2,i

Qk ,i = 0,4 1,28 = 0,512 kN/m

2, i

Qi = 6.512 kN/m

ncrcri pe planeele curente q = G + Q = 5,5 + 0,4 1,5 = 6,10 kN/m2 2, i p

2200 1 A1 B1 C1

R D1

R = 78,8 kN q = 6,512 kN/m2

A2 2 CV2

B2 CV1

CV1

C2

D2

1,1q

CV2 1,1q 3

a
2200 A1 1 R B1 C1 qe D1 R = 73,81 kN q = 6,1 kN/m 2 qe = 3,0 kN/m

A2 2 CV2

B2 CV1

CV1

C2

D2

1,1q

CV2 3

1,1q

b Figura 3 ncrcri pe planee: a de acoperi; b peste etajele 1 7 i parter

Planee peste etajele 1 7 i parter: cu 2,i = 0,4

q = 5,5 + 0,4 1,5 = 6,1 kN/m2 ; qk = 1,5 kN/m

1.1.2.3 ncrcri de calcul aferente stlpilor Planeul de acoperi (fig. 3, a)

p = q 2,2 = 6,512 2,2 = 14,33 kN/m ; R = 14,33
11 = 78,80 kN 2

Planee peste etajele 1 7 i parter (fig. 3, b)

p = q 2,2 = 6,1 2,2 = 13,42 kN/m ; R = 13,42
11 = 73,81 kN ; qe = 3 kN/m 2
5

ncrcrile gravitaionale sunt prezentate n figura 4, iar greutile de nivel aferente cadrului sunt prezentate n figura 5. 1.1.3 CALCULUL STRUCTURII LA ACIUNEA SEISMIC N DOMENIUL ELASTIC. METODA CURENT DE PROIECTARE 1.1.3.1 Calculul forei tietoare de baz a. Calculul forelor seismice static echivalente Conform [1], fora tietoare de baz se obine cu relaia Fb = I S d (T1 ) m n care: S d (T1 ) este ordonata din spectrul de rspuns de proiectare pentru perioada fundamentala T1 ; T1 este perioada fundamental de vibraie a cldirii (de translaie); W este rezultanta tuturor forelor gravitaionale (permanente i utile) aferent cadrului, W = Wi = 28186 kN.
i =1 8

Pentru cldiri cu nlimea pn la 40 m, perioada fundamental se poate determina cu relaia aproximativ din [1], Anexa B. a.1. Metoda simplificat
T1 = Ct H 3 4

Pentru structuri cu contravntuiri prinse excentric la noduri, Ct = 0,075 . cldirii este H = 28,2 m.
P2 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P4 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P6 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P6 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P4 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P2 P1 P1 = 5x73,81+3x11=402,5 kN P1 P1 P1 P1 P1 P1 P2 = 5x78,8=394 kN P3 = 5,2x73,81=303,81 kN P4 =409,76 kN P5 = 3x73,81=221,43 kN P6 = 78,8x3=236,4 kN

nlimea

A2

B2

CV1 CV1

C2

D2

Figura 4 ncrcri gravitaionale cadru central

W2 W1 W1 W1 W1 W1 W1 W1 33x33 4x33x3 6,1 + = 3520 kN 2 2 33x33 W2 = 2 x 6,512 = 3546 kN W1 =

W = 28186 kN
8 i i=1

Figura 5 Fore gravitaionale de nivel Cu aceste valori rezult

T1 = 0,075 ( 28,2)
3 4

pentru T > TB q a g = 0,24 g din [1], fig. 3.1, corespunde oraului Bucureti pentru care TC = 1,6 sec . Spectrul de rspuns elastic elastic are expresia: (T ) = 0 pentru TB < T < TC Pentru cadre cu contravntuiri prinse excentric la noduri, conform [1], tabelul 6.3, factorul de comportare q care considerar capacitatea structurii de a disipa energia indus de micarea seismic pentru o clas de ductilitate H este:
q=5

S d (T ) = a g

(T )

= 0,918 sec > TB = 0,16 sec

Se poate considera u 1 = 1,1 urmnd a se verifica rezerva de rezisten printr-un calcul static incremental neliniar biografic. q = 5 1,1 = 5,5 i (T1 ) = (0,918) = 2,75 Rezult
S d (T1 ) = 0,24 9,815 2,75 1 = 1,1778 5,5

u 1

i fora tietoare de baz

Fb = 1,0 1,1778 2872 0,85 = 2875 kN

Prin raportare la rezultanta forelor gravitaionale rezult un coeficient seismic 2875 100 = 10,2 % . global de 28186 a.2. Metoda aproximativ Rayleigh Pentru determinarea perioadei fundamentale proprii de vibraie se poate utiliza relaia (B.1) din anexa B:

T1 = 2

Wi d i2
g Wi d i
i =1 i =1 n

ncrcrile gravitaionale Wi sunt reprezentate n figura 5. Deplasrile pe direcia gradelor de libertate dinamice (translaiile orizontale ale planeelor considerate diafragme orizontale infinit rigide n planul lor) s-au determinat cu programul de calcul ETABS. Pentru calculul acestora se ncarc structura cu fore laterale Wi , ca n figura 6.
W2 W1 0,20165 W1 0,18289 W1 W1 W1 W1 W1 0,15983 0,13201 0,09963 0,06499 0,03208 0,02293 0,01951 0,01557 0,01126 0,00698 0,00328 0,00079 0,01435 0,02302 0,02483 0,020094 0,011086 0.021467 0.023021 0.0006006 -0.015409 -0.025443 -0.01789 0,0258 -0,01419 0.001385 d i (m) 0,21575

s iI
0,02796

s i2 -0,0265

s i3 -0.002346

Figura 6

Wi d i = 3838 kNm Wi d i2 = 630,6 kNm2 Wi xi = 459700 kNm2

i =1 8 i =1 8 i =1 8

mi s i 1 =
i =1 8 8 i =1

Wi si 1 = 47 ,86 i =1 g i Wi 2 si 1 = 9,815 i =1 g i

mi si21 =

Wi xi2 = 9212000 kNm2

i =1

conform formulei (B.1) rezult: 630,6 T1 = 2 = 0,8129 sec 9,815 3838 i conform formulei (B.2): T1 = 2 d = 2 0,21575 = 0,92898 sec n urmtorul tabel sunt sintetizate valorile perioadelor calculate cu relaiile aproximative din anexa B i prin rezolvarea problemei de valori proprii: Relaia din [1] (B.1) 0,8129 Analiz modal 0,8202
8

T1 (s)

(B.3) 0,9178

(B.2) 0,92898

a.3. Metoda analizei modale. Perioadele obinute pentru modul propriu fundamental cu relaia Rayleigh i respectiv prin rezolvarea problemei de valori proprii din dinamica corpurilor deformabile 2 , sunt foarte apropiate. Deoarece perioada fundamental se K 2 M = 0 , unde i = afecteze valoarea din spectrul de rspuns elastic. Pentru primele trei moduri de vibraie au rezultat urmtoarele valori ale perioadelor i coeficienilor de echivalen modali (factorilor de participare a maselor modale efective): Modul propriu de vibraie 1 2 3 0,8202 0,2735 0,1559 0,798 0,127 0,042

Ti gsete n domeniul TB < T1 < TC , indiferent de metoda folosit, (T1 ) = 2,75 , fr s

x ,i

T (s) x ,i

0,967

Distribuia forelor seismice pe nlimea cldirii se poate obine pentru fiecare din metodele utilizate astfel: a1) Distribuia liniar - conform relaiei (4.6) din [1] mz Fi = Fb 8 i i , pentru i=1,8 mi zi sau deoarece Wi = mi g , se poate scrie: Wz Fi = Fb 8 i i Wi zi
i =1 i =1

n care:

W z
i =1

i i

= 3520 (4,4 + 7 ,8 + 11,2 + 14,6 + 18,0 + 21,4 + 24,8 ) + 3546 28,2 = 459741

de unde:

Fi = 2875

Wi z i = 0,62535 10 3 Wi z i 459741

a2) Distribuia forelor seismice conform formei proprii fundamentale, relaia (4.5) din [1]
Fi = Fb mi s i = Fb Wi si

m s
i =1

i i

W s
i =1

i i

Pentru fiecare din primele trei forme proprii se prezint n tabelul 2 forele seismice pentru masele rezultate ( mk = m xk )

modul 1 modul 2 modul 3

m1 = 2292 t m2 = 365,2 t

x1 =

x2 x3

m3 = 119,7 t

m = 2872 t

2292 = 0,798 2872 365,2 = = 0,127 2872 119,7 = = 0,0417 2872

Tabelul 2 Metoda a1 a2 a3 1 2 3 Nivelul 1 96,85 70,64 66,33 89,48 -81,31 2 171,7 150,3 141,2 162,2 115,6 3 246,5 242,5 227,7 200,4 70,03 4 321,4 335,3 314,9 185,8 -27,30 5 396,2 420,2 394,6 115,8 -104,6
2 Fbk k =1 3

6 471,1 493,8 463,7 6,377 -97,56

7 545,9 555,6 521,8 -114,5 -6,29

8 625,3 606,6 569,6 -215,5 107,4

Fb1 = 2700 kN Fb 2 = 430,1 kN Fb 3 = 138,1 kN

Fb =

= 2737 kN

Fa de metoda simplificat utilizarea rezultatelor analizei modale produce: - o for tietoare de baz, n modul fundamental, mai mic Fb = FbI = 2700 kN < 2875 kN , xI = 0,798 < = 0,85 ; - utilizarea compunerii primelor trei moduri de vibraie dup regula SRSS nu produce o majorare semnificativ Fb = 2737 kN FbI = 2700 kN . Prin urmare, metoda simplificat produce cea mai mare for de baz i respectiv fore seismice de nivel echivalente sporite cu circa 5%.
b. Efectul torsiunii

La fiecare nivel se va considera un moment de torsiune suplimentar:

M ei = e1i Fi

Efectul torsiunii provine dintr-o posibil repartiie neuniform a maselor i datorit nesincronismului undelor seismice. Acest efect se reprezint printr-o excentricitate accidental.
e1i = 0,05Li = 0,05 33,0 = 1,65 m

Li = 33,00 m (cldirea are form ptrat n plan) Momentul de torsiune va fi preluat de cele 4 cadre contravntuite excentric care alctuiesc nucleul central
M 1i = 2 S i 11,0 m

Si =

1,65 Fi = 0,075Fi 22,0

10

Aadar fiecare cadru este ncrcat egal cu o for suplimentar S i = 0,075Fi deoarece cadrele au aceeai rigiditate. Prin urmare, forele orizontale de nivel i fora tietoare de baz vor trebui amplificate cu coeficientul = 1 + 0,075 = 1,075 Forele Fi obinute prin metoda simplificat (a1) amplificate cu coeficientul sunt prezentate n figura 7.
672.20 586.84 506.43 425.92 345.51 264.99 184.58 104,11
FbI = FbI =3090,58 kN
i=1 8

+28,20 +24,80 +21,40 +18,00 +14,60 +11,20 +7,80 +4.40

Figura 7
c. Calculul eforturilor i deplasrilor laterale

Pentru ncrcrile laterale din figura 7 se stabilesc eforturile N, M, V, i deplasrile laterale d s pentru cadrul curent. Deoarece structura are aceeai configuraie n cele dou plane principale, eforturile i deplasrile din aciunea seismic vor fi identice pentru direciile de aciune 0 x i 0 y . Acest aspect particular elimin necesitatea efecturii unor calcule distincte pentru cadrul transversal. Eforturile rezultate din aciunea seismic se vor combina cu eforturile rezultate din ncrcrile gravitaionale permanente conform relaiei: Gk , j + I AE ,k + 2,i Qk ,i Schemele de ncrcri gravitaionale pentru cadrele principale vor fi:
P2 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P4 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P6 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P6 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P5 P4 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P3 P2 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P2 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P8 P7 P7 P7 P7 P7 P7 P7 P10 P9 P9 P9 P9 P9 P9 P9 P10 P9 P9 P9 P9 P9 P9 P9 P8 P7 P7 P7 P7 P7 P7 P7 P2 P1 P3 = 3,5x73,81=258,34 kN P1 P1 P1 P1 P1 P1 P4 =3,5x78,8=275,8kN P5 = 3x73,81=221,43 kN P6 = 3x78,8=236,4 kN P7= 1,7x73,81=125,48 kN P8 = 1,7x78,8=133,96 kN P9 = 1,8x73,81=132,86 kN P10 = 1,8x78,8=141,84 kN P1 = 5x73,81+3x11=402,5 kN P2 = 5x78,8=394 kN

C1 cadrul 2 A-B-C-D

C2 cadrul B 1-2-3-4

Figura 8
11

Forele axiale, din stlpii plasai la intersecia celor dou cadre curente, vor rezulta prin adunarea forelor axiale corespunztoare celor dou scheme de ncrcare Valorile maxime corespunztoare aciunii seismice se vor combina dup una din regulile din paragraful 4.5.3.6.1. n cazul analizat, deoarece sunt satisfcute criteriile de regularitate n plan i pe vertical, n baza prevederilor aliniatului (6) din paragraful 4.5.3.6 se poate considera aciunea separat a cutremurului pe cele dou direcii orizontale principale fr a se face combinaiile din aliniatele (2) sau (3) din acelai paragraf [1]. Din motive de simetrie geometric i de ncrcare nu este necesar realizarea combinaiilor de semn pentru aciunea seismic.
d. Verificarea deplasrilor maxime.

Deplasrile relative de nivel inelastice dr se verific folosind relaiile din capitolul 4, paragraful 4.5.4 i din anexa E pentru starea limit de serviciu SLS i respectiv pentru starea limit ultim ULS. Pntru starea limit de serviciu SLS condiia pentru deplasarea relativ este: d rSLS = qd r ,e d rSLS ,a Pentru tipul de cldire analizat = 0,5 cldire n clasa III de importan, q = 5,5 i d rSLS = 0,008h . Deplasarea relativ de nivel asociat unui calcul elastic convenional se ,a obine prin diferena a dou deplasri succesive de nivel:
d r ,e = d i ,e d i 1,e

Iar h = nlimea de nivel. Pntru starea limit ultim ULS condiia pentru deplasarea relativ este:
d rULS = cqd r ,e d rULS ,a

n care
c = 2 pentru T TC / 3
c = 1 pentru T 0,8TC

i d rULS = 0,02h . ,a nalimile de nivel sunt prezentate n figura 1. Perioada proprie fundamental de vibraie are valoarea T = 0,918 sec perntru care corespunde prin interpolare liniar c = 1,4846 . Deplasrile de nivel sunt deplasrile elastice obinute pe cadrul ncrcat cu forele din figura 6 i au valorile din tabelul 3. Tabelul 3 SLS SLS ULS ULS d r ,e Nivelul Deplasare d r ,a d r ,a dr dr elastic d i ,e 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0,03048 0,02807 0,02492 0,02118 0,01692 0,01227 0,00763 0,00360 0,00000 0,00241 0,00315 0,00374 0,00426 0,00465 0,00464 0,00403 0,00360 0,006630 0,008663 0,010290 0,011720 0,012790 0,012760 0,001108 0,000990 0,01970 0,02572 0,03054 0,03479 0,03797 0,03789 0,03291 0,02940

0,0272

0,068

0,0352

0,088

12

EXEMPLUL 1.2. STRUCTUR DUAL DIN BETON ARMAT, NEREGULAT N PLAN I N ELEVAIE 1.2.1. DESCRIEREA STRUCTURII Se determin rspunsul la aciunea seismic al unei cldiri pentru birouri amplasat n Bucureti, avnd subsol, parter i cinci etaje. Cldirea are o form neregulat n plan i pe vertical, impus de configuraia terenului, dar i din motive arhitectonice. Structura de rezisten este de tip dual, fiind alctuit din cadre longitudinale, cadre transversale i perei structurali. n figura 1 se prezint planul de cofraj pentru planeul peste subsol, n figura 2 planul de cofraj al planeelor curente, iar n figura 3 planul de cofraj al planeului de acoperi. Cadrul longitudinal din axa 1 i cadrul transversal din axa F conin stlpi circulari cu diametrul de 80 cm i grinzi dreptunghiulare cu dimensiunile seciunii transversale 30 x 60 i 30 x 50 cm. La ultimul nivel, stlpii de col sunt de form ptrat cu dimensiunile 60 x 60 cm, stlpii cureni sunt de form dreptunghiular cu dimensiunile 40 x 60 cm, iar stlpul de la intersecia axelor F i 3 este circular, cu diametrul de 60 cm. Cadrele transversale din axele BE conin stlpii circulari sau dreptunghiulari afereni cadrelor longitudinale i perei cu grosimea de 40, respectiv 30 de cm. n axa transversal A este plasat un perete structural din beton armat cu grosimea de 40 cm. La evaluarea forelor seismice convenionale s-a inut seama de tubul casei liftului, care are perei de 30 cm grosime. Dimensiunile n plan ale pereilor din beton armat au fost stabilite prin ncercri, cu scopul de a evita prezena torsiunii n primele dou moduri de vibraie. nlimile grinzilor longitudinale i transversale se ncadreaz n raportul l / 10 , l fiind lungimea acestora interax. Planeele curente i de acoperi au grosimea de 14 cm, iar planeul peste subsol are grosimea de 15 cm. nlimile de nivel sunt de 2,78 m la subsol, 4,20 m la parter, 3,65 m la etajele 14 i 3,35 la ultimul etaj, care este retras. n figurile 4 i 5 se prezint seciunile verticale A-A i B-B prin cldire. La realizarea elementelor structurii de rezisten s-au folosit beton C20/25 i oel PC52. 1.2.2. SCHEMA DE CALCUL PENTRU VERIFICAREA LA ACIUNEA SEISMIC Subsolul realizat sub forma unei cutii rigide are perei perimetrali cu grosimi de 30 i 40 cm i este rezemat pe un radier general cu placa de 30 cm grosime i cu grinzi ntoarse de 50 cm lime i 1,00 m nlime. Acceptnd cutia rigid a subsolului ca un reazem ncastrat, fora tietoare de baz produs de aciunea seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul -0.08 m al cldirii. Deoarece structura nu are o form regulat n plan i n elevaie, efectele aciunii seismice se vor stabili pe un model spaial, conform anexei C din normativul P100-1/2004. Nu se va considera n calcul componenta vertical a aciunii seismice. Forele seismice orizontale convenionale se vor stabili pentru fiecare direcie principal a ansamblului structural. Aceste direcii se obin prin calcul modal, pe baza primei forme proprii de vibraie de translaie, pentru care factorul modal de participare la torsiune are valoarea cea mai mic ( ,k 0 ). 1.2.2.1. ncrcri gravitaionale normate ncrcri pe planeul de acoperi (teras necirculabil) ncrcri permanente G p planeu:

0,14 m 25 kN/m 3 = 3,50 kN/m 2 1,70 kN/m 2

1

termoizolaie + hidroizolaie:

spaiu tehnic:
plafon fals:
ncrcri variabile Qki zpad:

0,30 kN/m 2 0,15 kN/m 2

G p = 5,65 kN/m 2
sk = c ce ct s0, k = 0,8 0,8 1,0 2,0 = 1,28 kN/m 2
(conform CR 1-1-3-2005) util: qk = 0,75 kN/m2 (conform SR-EN 1991-1-1, tabel NA. 6.10) n calcule se introduce valoarea maxim, s k = 1,28 kN/m 2 . ncrcri la nivelul planeului peste etajul 4 ncrcri permanente G p planeu: spaiu tehnic: termoizolaie + hidroizolaie: plafon fals: perei despritori: ncrcri variabile Qki util: qk = 2,0 kN/m2 , corespunztor categoriei B cldiri pentru birouri (conform SR-EN 1991-1-1, tabele NA. 6.1 i NA. 6.2) 0,14 m 25 kN/m 3 = 3,50 kN/m 2 0,30 kN/m 2

1,70 kN/m 2
0,15 kN/m 2 1,00 kN/m 2

G p = 6,65 kN/m 2

ncrcri la nivelul planeelor curente (peste parter i etajele 1, 2 i 3) ncrcri permanente G p planeu: spaiu tehnic: plafon fals: perei interiori (gips-carton): ncrcri variabile Qki util: qk = 2,0 kN/m2 0,14 m 25 kN/m 3 = 3,50 kN/m 2 0,30 kN/m 2 0,15 kN/m 2 0,50 kN/m 2 pardoseal: 0,08 m 22 kN/m 3 = 1,76 kN/m 2

G p = 6,21 kN/m 2

ncrcri permanente perimetrale din nchideri a) Perei cortin ( 0,50 kN/m 2 de perete) n faadele principal i lateral dreapta, la nivelul planeelor peste: - parter 4,20 + 3,65 0,50 = 1,97 kN/m 2

etajele 1, 2 i 3 3,65 0,50 = 1,83 kN/m etajul 4 3,65 + 3,35 0,50 = 1,75 kN/m 2

b) Perei din crmid cu goluri, de 30 cm grosime, n axele 4, 5 i 6 ( 5,3 kN/m 2 de perete) la nivelul planeelor peste: - parter (4,20 0,5) 5,3 = 19,61 kN/m - etajele 1, 2 i 3 (3,65 0,5) 5,3 = 16,70 kN/m - etajul 4 (3,35 0,5) 5,3 = 15,11 kN/m
1.2.2.2. Combinaiile ncrcrilor de calcul n cazul aciunii seismice

Pentru verificri la starea limit ultim se realizeaz combinaii ale aciunii seismice cu alte ncrcri conform CR 0-2005, folosind relaia 4.15: Gk , j + I AEk + 2,i Qk ,i n care:

Gk , j = G p sunt ncrcrile permanente normate,

Qk ,i = Qi reprezint ncrcrile variabile normate,

2,i = 0,4 corespunde tabelului 4.1 din CR 0-2005,

AEk reprezint ncrcarea de calcul a aciunii seismice, I = 1,0 este factorul de importan a cldirii pentru clasa III de importan, conform P100-1/2004.

ncrcri pe planeul de acoperi (fig. 6) G p + 2,i Qi n care: 2,i = 0,4 ; Qi = sk = 1,28 kN/m 2 ; Rezult:

2,i Qi = 0,4 1,28 = 0,512 kN/m 2 G p + 2,i Qi = 6,162 kN/m 2

G p = 5,65 kN/m 2

ncrcri pe planeul peste etajul 4 (fig. 7) G p = 6,65 kN/m 2

2,i = 0,4 ; Qi = qk = 2,0 kN/m 2 ;

G p + 2,i Qi = 6,65 + 0,4 2,0 = 7,45 kN/m 2 - perei cortin: G = 1,75 kN/m
p

zidrie de umplutur:

G p = 15,11 kN/m

ncrcri la nivelul planeelor peste etajele 1, 2, 3 i parter (fig. 8) G p = 6,21 kN/m 2

3

 2,i = 0,4 ; Qi = qk = 2,0 kN/m 2 ;

G p + 2,i Qi = 6,21 + 0,4 2,0 = 7,01 kN/m 2 - perei cortin: G p = 1,83 kN/m ( 1,97 kN/m la planeul peste parter) - zidrie de umplutur: G p = 16,70 kN/m ( 19,61 kN/m la planeul
parter) ncrcrile la nivelul planeelor servesc la definirea maselor de nivel G p + 2,iQi ; g = 9,81 m/s 2 = acceleraia gravitaional mk = g i a ncrcrilor gravitaionale considerate n combinaia care conine aciunea seismic.

peste

1.2.3. CALCULUL STRUCTURII LA ACIUNEA SEISMIC N DOMENIUL ELASTIC. METODA CALCULUI MODAL CU SPECTRE DE RSPUNS Cldirea analizat nu satisface condiiile de regularitate n plan i pe vertical datorit formei sale n plan, variaiei pe nlime a limii consolelor din axa 1, precum i poziiei retrase a etajului 5 fa de etajele curente. Ca urmare, calculul la aciunea seismic se va efectua pe un model spaial. Modelul consider planeele infinit rigide n planul lor i neglijeaz aportul plcii, prin zona activ aferent, la definirea rigiditii grinzilor. Masele calculate din ncrcrile gravitaionale stabilite anterior se consider distribuite uniform la nivelul planeelor cldirii. La acestea se adaug masele aferente stlpilor, grinzilor i pereilor de la fiecare nivel. Masele concentrate i coordonatele centrului maselor se pot calcula automat, cu programe de calcul specializate, sau manual. n modelul spaial, n centrul maselor de nivel se vor considera trei grade de libertate dinamic, i anume translaii pe dou direcii perpendiculare din planul orizontal, Ox i Oy , i rotirea n jurul axei verticale Oz . Analiza modal pe un model spaial va urmri determinarea urmtoarelor elemente: - poziia centrului maselor i a centrului de rigiditate de la fiecare nivel; - vectorii i valorile proprii; - caracterul oscilaiilor corespunztor fiecrui mod propriu de vibraie; - conformarea de ansamblu, pentru eliminarea oscilaiilor de torsiune din primele dou moduri proprii de vibraie; - coeficienii de echivalen modal (factorii de participare a maselor modale efective); - determinarea direciilor principale de oscilaie; - calculul forelor seismice modale; - compunerea rspunsurilor modale obinute prin considerarea aciunii seismice independent, dup fiecare direcie principal de oscilaie; - compunerea rspunsurilor asociate celor dou direcii principale de oscilaie; - evidenierea efectului torsiunii generale provenite din distribuia neuniform a maselor de nivel i din variaia spaial a micrii seismice a terenului.

Fig. 1 Plan cofraj planeu peste subsol (la cota -0,08 m) 5

Fig. 2 Plan cofraj planeu peste parter i etajele 14 (la cotele +4,12 m; +7,77 m; +11,42 m; +15,07 m; +18,72 m) 6

Fig. 3 Plan cofraj planeu de acoperi (la cota +22,07 m) 7

Fig. 4 Seciunea vertical A-A 8

Fig. 5 Seciunea vertical B-B 9

6,162 kN/m2

Fig. 6 ncrcri normate la nivelul planeului de acoperi (peste etajul 5)

1,75 kN/m 1,75 kN/m 15,11 kN/m 7,45 kN/m2

15,11 kN/m 1,75 kN/m

Fig. 7 ncrcri normate la nivelul planeului peste etajul 4

(1,97 kN/m) 1,83 kN/m (1,97 kN/m) 1,83 kN/m

7,01 kN/m2

(19,61 kN/m) 16,70 kN/m

(19,61 kN/m) 16,70 kN/m

1,83 kN/m (1,97 kN/m)

Fig. 8 ncrcri normate la nivelul planeelor peste etajele 1, 2 i 3, respectiv peste parter (valorile din parantez) 10

1.2.3.1. Modelul spaial al cldirii

1.2.3.1.1. Elementele de rezisten Structura de rezisten este compus din perei structurali, stlpi i grinzi. n figura 9 se prezint modelul spaial n ansamblu, iar n figurile 10 i 11 se prezint elementele de rezisten de la un etaj curent, respectiv de la ultimul etaj. Nu s-au considerat n model golurile prevzute n planee pentru casa scrii i lift. Pentru descrierea ansamblului structural s-a ales urmtorul sistem global de axe: n planul structurii, axa X, paralel cu axa 1 a structurii, i axa Y, perpendicular pe axa X; normal pe planul structurii, axa vertical Z. n tabelele 1 i 2 sunt prezentate dimensiunile i caracteristicile geometrice principale ale grinzilor i stlpilor n raport cu axele locale ale acestora. La grinzi, axa locala z este paralel cu axa global Z. La stlpi, axele locale corespund direciilor principale de inerie ale seciunilor transversale. Tabelul 1 Grinzi Sec. b [m] h [m] A [m2] AT [m2] It [m4] Iy [m4] Iz [m4] 1 0,30 0,60 0,180 0,150 0,003708 0,005400 0,001350 2 0,30 0,50 0,150 0,125 0,002817 0,003125 0,001125 3 0,01 0,01 grind fictiv 4 0,20 0,40 0,080 0,067 0,000732 0,001067 0,000267 5 0,20 0,40 0,080 0,067 0,000732 0,001067 0,000267 6 0,30 2,10 0,525 0,017200 0,231500 0,004725 7 0,30 1,55 0,388 0,012250 0,093100 0,003488 8 0,30 1,25 0,313 0,009550 0,048830 0,002813 Tabelul 2 Stlpi Sec. 1 4 5 6 7 8 9 10 Tip circular dreptunghiular definit definit dreptunghiular T dreptunghiular dreptunghiular b () [m] 0,800 0,400 0,640 0,812 0,300 1,200 0,600 0,600 h [m] 0,6 1,2 1,0 0,6 1,2 0,4 0,6 tp ti [m] [m] 0,3 0,3 A [m2] 0,503 0,240 0,552 0,478 0,180 0,720 0,240 0,360 It [m4] 0,040210 0,007512 0,022430 0,016700 0,003708 0,022920 0,007512 0,018250 Iy [m4] 0,020110 0,007200 0,057460 0,030680 0,005400 0,091800 0,003200 0,010800 Iz [m4] 0,02011 0,00320 0,01682 0,02206 0,00135 0,04800 0,00720 0,01080

Grinda fictiv 3, modelat cu elemente finite de bar dublu articulat, este utilizat pe linia pereilor structurali pentru definirea ncrcrilor gravitaionale provenite din zona aferent planeelor. Pereii structurali sunt grupai n cinci ansambluri notate cu W1W5, avnd dimensiunile din proiect. Modulul de elasticitate al betonului n grinzi, stlpi i perei este 300000 daN/cm2, iar greutatea specific a acestuia este 25 kN/m3.

11

Fig. 9 Modelul spaial cu elemente finite al suprastructurii cldirii (P+5E)

(a)

(b)

Fig. 10 (a) Modelarea cu elemente finite a elementelor de rezisten (stlpi, grinzi, perei) aferente unui etaj curent (b) Dispunerea pereilor structurali la etajul curent 12

(a)

(b)

Fig. 11 (a) Modelarea cu elemente finite a elementelor de rezisten (stlpi, grinzi, perei) de la ultimul nivel (b) Dispunerea pereilor structurali la ultimul nivel

Fig. 12 Seciunile transversale ale stlpilor 1.2.3.1.2. Mase n tabelul 3 se prezint distribuia maselor din ncrcrile gravitaionale i coordonatele centrelor maselor (CM), pe niveluri. Poziia centrelor de mas, raportat la sistemul de axe n care este descris structura, se calculeaz cu relaiile: 13

 mi, j xi, j
xCM ,i =
j =1 n

mi, j yi, j
, yCM ,i =
j =1 n

mi, j
j =1

mi, j
j =1

i = nivel j = element

Pentru structura analizat, i ia valori de la 1 la 6. Masa mx = my [t] 153,343 306,040 291,374 288,313 285,258 290,449 Momentul de inerie al masei [tm] 11990 28500 27160 26810 26470 26980 Tabelul 3 Coordonatele centrelor maselor yCM xCM [m] [m] 18,712 4,566 18,925 4,044 18,882 4,213 18,897 4,285 18,912 4,355 18,852 4,512

Planeu peste nivelul Etaj 5 Etaj 4 Etaj 3 Etaj 2 Etaj 1 Parter

Tabelul 4 conine masele de nivel provenite de la stlpi, grinzi i perei. Tabelul 4 Planeu peste nivelul Etaj 5 Etaj 4 Etaj 3 Etaj 2 Etaj 1 Parter Subsol TOTAL Stlpi [t] 18,382 45,703 54,643 54,643 54,643 58,760 31,438 318,0 Grinzi [t] 47,994 67,914 69,047 68,710 68,374 69,309 391,0 Perei [t] 25,056 60,159 70,205 70,205 70,205 75,495 40,392 412,0

Masele totale de nivel i poziiile centrelor maselor corespunztoare sunt prezentate n tabelul 5. Tabelul 5 Coordonatele Momentul de inerie Masa centrelor maselor Planeu peste al masei mx=my nivelul yCM xCM [t] [tm] [m] [m] Etaj 5 244,777 18950 19,37 5,11 Etaj 4 479,821 46280 19,04 4,51 Etaj 3 485,273 48940 18,79 4,57 Etaj 2 481,874 48520 18,80 4,62 Etaj 1 478,484 48100 18,80 4,67 Parter 494,016 49710 18,77 4,80 TOTAL 2664,245 260500 n tabelul 6 se prezint rezultantele forelor gravitaionale provenite din greutatea proprie a elementelor de rezisten i din ncrcrile permanente i variabile calculate la punctul 1.2.2.1.

14

Tabelul 6 Planeu peste nivelul Etaj 5 Etaj 4 Etaj 3 Etaj 2 Etaj 1 Parter TOTAL Stlpi [kN] 183,817 457,03 546,426 546,426 546,426 587,595 2867,72 Grinzi [kN] 479,935 679,143 690,473 687,105 683,738 693,087 3913,48 Perei [kN] 250,565 601,591 702,054 702,054 702,054 754,948 3713,27 Permanente + util [kN] 1505,06 3003,78 2859,84 2829,79 2799,81 2850,76 15849,04 Total pe nivel [kN] 2419,34 4741,55 4798,79 4765,38 4732,03 4886,39 26343,50

1.2.3.2 Vectori i valori proprii Ipoteza planeului infinit rigid n planul su implic trei grade de libertate dinamic (GLD) pe nivel dou translaii n planului planeului i o rotire n jurul axei normale pe planeu. Gradele de libertate dinamic de nivel sunt raportate la centrul maselor. Formele proprii de vibraie se obin prin rezolvarea sistemului de ecuaii algebrice, liniare i omogene: 2 K k M S k = 0 ; k = 1, 2 K n Pentru cldirea analizat, n = 6 3 = 18 GLD (12 translaii pe direciile X i Y i 6 rotiri n jurul axei Z). Condiia de compatibilitate pentru sistemul de ecuaii furnizeaz ecuaia algebric: 2 K k M = 0

2 ale crei soluii sunt ptratele pulsaiilor proprii k , cu 1 < 2 < K < k < K < n . Perioadele proprii de vibraie se obin din pulsaiile proprii: 2 Tk = ; T1 > T2 > K > Tk > K > Tn

n tabelul 7 se prezint perioadele proprii i coeficienii de echivalen modali pentru primele 10 moduri de vibraie. Tabelul 7 Coeficienii de echivalen modali Perioada Modul de (factorii de participare a maselor modale efective) proprie vibraie k x ,k y ,k ,k [sec] x ,k ,k y ,k 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0,59820 0,55413 0,46347 0,17300 0,14878 0,12645 0,08814 0,07371 0,06716 0,05757 0,5638 0,1408 0,0935 0,1054 0,0192 0,0099 0,0362 0,0024 0,0069 0,0102 0,1343 0,6213 0,0079 0,0124 0,1489 0,0084 0,0024 0,0416 0,0006 0,0002 0,0982 0,0020 0,6619 0,0160 0,0024 0,1586 0,0060 0,0001 0,0310 0,0051

0,903

0,925

0,939

din masa total a structurii ( k 0,9 ). Pentru structura analizat sunt suficiente primele 6

Conform P100-1/2004, paragraful 4.5.3.3.1, aliniatele (7) i (8), pentru evaluarea rspunsului seismic total sunt suficiente primele moduri proprii de vibraie la care masele modale efective reprezint cel puin 5% din masa total ( 0,05 ) i suma lor reprezint cel puin 90%

moduri de vibraie. Se observ c primele dou moduri de vibraie reprezint preponderent oscilaii de translaie dup dou direcii nclinate fa de axele generale X i Y (Fig. 13, 14).

15

Forma a treia de vibraie este o oscilaie general de rsucire (Fig. 15). Componentele vectorilor proprii corespunztori primelor cinci moduri de oscilaie sunt indicate n tabelul 8. Tabelul 8 Planeu Modul de vibraie k (k = 1 5) peste Ordonata Modul 1 Modul 2 Modul 3 Modul 4 Modul 5 nivel
translaie X

s6 x ,k
translaieY

2.4431E-02 1.3066E-02 1.1193E-03 2.2649E-02 1.1230E-02 9.8885E-04 1.8847E-02 9.0038E-03 8.0349E-04 1.4066E-02 6.6201E-03 5.8770E-04 8.7432E-03 4.0599E-03 3.6234E-04 3.6507E-03 1.6734E-03 1.5555E-04

-1.3039E-02 2.9073E-02 -2.4115E-04 -1.1519E-02 2.4855E-02 -1.7295E-04 -9.3222E-03 1.9541E-02 -1.1176E-04 -6.7971E-03 1.3780E-02 -6.3075E-05 -4.1591E-03 8.1446E-03 -2.7509E-05 -1.7409E-03 3.2836E-03 -7.2163E-06

1.1453E-02 2.7100E-03 -3.1277E-03 8.7048E-03 2.9437E-03 -2.6581E-03 7.4325E-03 2.5466E-03

2.7964E-02 9.4978E-03 1.0585E-03 1.2978E-02 4.2055E-03 4.6902E-04

1.1061E-02 -2.8654E-02 -1.5950E-04 4.3364E-03 -1.1037E-02 -2.1670E-04

Etaj 5

s6 y ,k
rotire Z

s6 ,k
translaie X

s5 x , k
translaieY

Etaj 4

s5 y , k
rotire Z

s5 ,k
translaie X

s4 x ,k
translaieY

-6.2201E-03 -2.8051E-03 -2.1741E-03 8.2500E-03 2.5532E-05

Etaj 3

s4 y ,k
rotire Z

s 4 ,k
translaie X

-2.0795E-03 -1.9984E-04 5.6565E-03 1.5819E-03

s3 x , k
translaieY

-2.0138E-02 -7.8638E-03 -6.8239E-03 2.1462E-02 2.5542E-04

Etaj 2

s3 y , k
rotire Z

s3 ,k
translaie X

-1.4655E-03 -6.9613E-04 3.5700E-03 7.8645E-04

s2 x ,k
translaieY

-2.2349E-02 -8.7065E-03 -7.5455E-03 2.3202E-02 3.1261E-04

Etaj 1

s2 y ,k
rotire Z

s 2 ,k
translaie X

-8.7260E-04 -7.9708E-04 1.5366E-03 2.6174E-04

s1x ,k
translaieY

-1.2980E-02 -5.3066E-03 -4.3353E-03 1.3720E-02 1.8538E-04

Parter

s1y ,k
rotire Z

s1 ,k

-3.6474E-04 -4.9313E-04

16

Fig. 13 Modul 1 de vibraie ( x ,1 = 0,564 , y ,1 = 0,1343 , ,1 = 0,0982 , T1 = 0,5982 sec )

Fig. 14 Modul 2 de vibraie ( x , 2 = 0,141 ,

y ,2

= 0 , 621 , , 2 = 0,002 , T2 = 0,55413 sec )

Fig. 15 Modul 3 de vibraie ( x ,3 = 0,093 , y ,3 = 0,008 , ,3 = 0,662 , T3 = 0,46347 sec ) Cunoscnd masele de nivel (tabelul 5) i vectorii proprii de vibraie (tabelul 8), se pot * calcula masa modal generalizat M k cu relaia (C3), masele modale efective m*,k , m* , k i J ,k x y cu relaiile (C5) i factorii modali de participare p x ,k , p y ,k i p ,k conform relaiilor (C4). Masele echivalente modale m* sunt asociate unor sisteme cu 1 GLD echivalente sistemului real cu 18 GLD i servesc la calcularea forei tietoare de baz modale maxime. Factorii de participare modali exprim participarea cantitativ a acceleraiei care se manifest la baza && && structurii u0 (t ) n fiecare ecuaie modal. Ca urmare, p x ,k u0 (t ) are semnificaia de for de inerie modal. 17

De exemplu, n modul fundamental de vibraie se obine: - Masa generalizat modal

M 1 = mi si2 x,1 + si2 y ,1 + J i si2 ,1 = 1,0 (n cazul vectorilor proprii ortonormai)

1

[ (

Factorii de participare modali p x ,1 = p y ,1 = p ,1 =

N =6 i =1 N =6 i =1 N =6 i =1

mi si x,1 = 38,75853 mi si y,1 = 18,91525

J i si ,1 = 159,96697

Masele modale efective ( p )2 (38,75853)2 = 1502,22 m*,1 = x ,1 = x M1 1,0

m* ,1 y

( p y,1 )2 = (18,91525)2 = 357,787 =

( p ,1 )
M1 1,0
2

= 25590 M1 1,0 Cunoscnd masa total m = 2664,245 t i momentul de inerie al masei J = 260500 tm , se obin coeficienii de echivalen modali (factorii de participare a maselor modale efective): m*,1 1502,22 x ,1 = x = = 0,5640 m 2664,245

* J ,1 =

(159.96697 )2

y ,1 =
,1 =

m* ,1 y m
* m ,1

=
=

357,787 = 0,1343 2664,245

25590 = 0,0982 J 260500 Coeficienii de echivalen modali x,k , y, k i , k s-au calculat conform relaiilor (C6)

i exprim sintetic contribuia modurilor de vibraie n evaluarea rspunsului seismic total. Cu alte cuvinte, aceti coeficieni exprim procentual distribuia rezultantei forelor de inerie pe direciile generale de oscilaie ntr-un mod propriu de vibraie k. Pe baza acestor coeficieni se poate aprecia conformarea general a unei cldiri, n vederea estimrii rspunsului acesteia la aciunea seismic. Paragraful C 1.3 conine recomandri n acest sens. Valorile reduse ale coeficientului de echivalen asociat oscilaiilor de torsiune , k n primele dou moduri proprii de vibraie, precum i valorile coeficienilor de echivalen asociai oscilaiilor de translaie din primele dou moduri proprii, 1 = x ,1 + y ,1 = 0,5638 + 0,1343 = 0,6981 0,7

2 = x, 2 + y , 2 = 0,1408 + 0,6213 = 0,7621 > 0,7

arat buna conformare a structurii analizate. Prin urmare, metoda de calcul spaial cu utilizarea spectrului de rspuns de proiectare la evaluarea rspunsului modal maxim este adecvat pentru determinarea deplasrilor i eforturilor n cazul cldirii prezentate.

18

1.2.3.3. Calculul forelor tietoare de baz maxime modale

Forele tietoare de baz modale maxime se calculeaz cu relaiile (C8). Spectrul de proiectare inelastic se obine din relaia (3.18), capitolul 3.13, pentru T1 > TB = 0,1TC = 0,16 sec (zona oraului Bucureti): (T ) S d (T ) = a g q unde a g este valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului, determinat pentru un interval mediu de recuren de referin de 100 ani, i corespunde pentru verificri la starea limit ultim de rezisten; a g = 0,24 g = 2,3556 m/s 2

(T ) este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei terenului ca urmare a

micrii de oscilaie a structurii; pentru TB < T < TC , (T ) = 0 = 2,75 q este factorul de comportare al structurii; conform tabelului 5.1, q = 5 u / 1 pentru o structur dual avnd clasa H de ductilitate. Aceast valoare este valabil numai dac la proiectare se va asigura structurii de beton armat o capacitate de disipare a energiei induse de micarea seismic prin deformaii plastice corespunztoare clasei H. Factorul de suprarezisten u / 1 se consider 1,35 structura fiind alctuit preponderent din cadre, cu mai multe niveluri i deschideri. Factorul de comportare q se va reduce cu 20%, conform cap. 5.2.2.2, aliniatul (2), ca urmare a neregularitilor pe vertical ale cldirii:

q = 5 1,35 0,8 = 5,4

Pentru primele 4 forme proprii de vibraie, spectrul de proiectare inelastic va avea aceeai valoare
S d (Tk ) = a g

2,75 = 1,20 q 5,4 T5 = 0,14878 sec Tk T1 = 0,5982 sec ; k = 1 4 n tabelul 9 se prezint componentele forelor tietoare de baz modale maxime pentru primele ase moduri de vibraie, respectiv sumate dup regulile SRSS i CQC. Tabelul 9 Seism n direcia Y S dy = S d Seism n direcia X S dx = S d Modul de Fx,k Fy , k Fx,k Fy , k vibraie k [kN] [kN] [kN] [kN] 1 1802 879 879 429 2 450 -945 -945 1985 3 299 87 87 25 4 337 116 116 40 5 59 -163 -163 455 6 28 25 25 23 SRSS 1914 1310 1310 2084 CQC 2218 798 798 2340
= 2,3556

De exemplu, n cazul unei micri de translaie a bazei ntr-o direcie paralel cu axa 0x din figura 16, suma forelor statice echivalente de nivel se calculeaz cu relaia (C8), n care: S dx (Tk ) = I S d (T ) = 1,20

19

 I = 1,0 este factorul de importan pentru cldiri avnd clasa de importan III (conform tabelului 4.3). Pentru modul fundamental de vibraie se obine
Fx,1 = S dx (T1 ) m*,1 = 1,20 1502,22 = 1802 kN x Fy ,1 = p y ,1 p x,1 Fx ,1 =

18,915 1802 = 879 kN 38,7585

159,967 1802 = 7441 kNm p x,1 38,7585 Pentru modul al doilea de vibraie, M ,1 = Fx,1 = Fx, 2 = 1,20 (0,1408 2664,245) = 450 kN 40,684 450 = 945 kN 19,368 22,784 M ,2 = 450 = 529 kNm 19,368 Componentele forelor tietoare maxime modale n cazul unei micri de translaie a terenului n direcia 0y se obin folosind relaiile (C10). Astfel, n primul mod de vibraie rezult: Fy ,1 = S dy (T1 ) m* ,1 = 1,20 357,787 = 429 kN y Fy , 2 =
Fx,1 = p x ,1 p y ,1 Fy ,1 = 38,7585 429 = 879 kN 18,915

p ,1

M ,1 =

p ,1 p y ,1

Fy ,1 =

159,967 429 = 3631 kNm 18,915

n al doilea mod de vibraie Fy , 2 = 1,20 (40,68435)2 = 1985 kN

19,368 1985 = 945 kN 40,68435 22,78421 M ,2 = 1985 = 1112 kNm 40,68435 Distribuia forelor tietoare de baz modale maxime pe direciile gradelor de libertate dinamic la fiecare nivel n centrul maselor se calculeaz cu relaiile (C9). n tabelele 10 i 11 se prezint forele seismice convenionale de nivel obinute pe baza regulilor de suprapunere modal CQC, respectiv, SRSS. Tabelul 10 Seism n direcia 0y S dy = S d Seism n direcia 0x S dx = S d Fx, 2 = Nivel Fx, i [kN] Etaj 5 Etaj 4 Etaj 3 Etaj 2 Etaj 1 Parter 377 627 526 438 340 208 Fy , i M ,i Fx, i Fy , i [kN] 436 681 549 454 356 221 M ,i [kNm] 607 1131 940 883 775 473 [kN] [kNm] [kN] Regula de combinare CQC 149 1553 143 232 3056 228 186 2568 188 158 1990 162 125 1457 131 72 903 76

20

Seism n direcia 0x S dx = S d Nivel Fx, i [kN] Etaj 5 Etaj 4 Etaj 3 Etaj 2 Etaj 1 Parter 330 544 457 387 307 187 Fy , i M ,i

Tabelul 11 Seism n direcia 0y S dy = S d Fx, i Fy , i [kN] 395 609 491 412 331 207 M ,i [kNm] 722 1366 1119 997 852 522

[kN] [kNm] [kN] Regula de combinare SRSS 236 1631 223 380 3223 372 305 2716 308 241 2115 249 176 1550 185 95 1004 102

1.2.3.4. Determinarea direciilor principale pentru aciunea seismic

n primele dou moduri de vibraie ale structurii analizate, oscilaiile sunt predominant de translaie, iar factorii de participare ai maselor modale efective au valori nenule dup ambele direcii ale axelor de coordonate 0x i 0y ( x ,k 0 i y ,k 0 ; k = 1, 2). Prin urmare, direciile 0x i 0y nu sunt direcii principale asociate unor oscilaii pure de translaie n plane paralele cu planul orizontal al terenului. Orientarea direciilor principale pentru definirea aciunii seismice n vederea obinerii rspunsului maxim se stabilete astfel nct factorii modali de participare s fie nenuli numai pentru o singur direcie. Aceast situaie se ntlnete numai n cazul n care direciile principale ale aciunii seismice coincid cu axele globale cu care s-a descris structura. Ca urmare, o simpl examinare a acestor factori nu poate furniza un rspuns direct al poziiei direciilor principale. O condiie suplimentar de identificare a direciilor principale folosind rspunsurile modale este ca valorile coeficientului de echivalen modal sau ale factorului de participare modal p s fie nule. n cazul studiat, numai modul al doilea de vibraie ndeplinete aceast condiie ( , 2 = 0,002 0 ). n consecin, orientarea unei direcii principale va fi furnizat de unghiul dintre una din componentele forei tietoare de baz asociat modului 2 de oscilaie, Fx ,k sau Fy ,k , i rezultanta acestora, Fb, k =

(Fx, k )2 + (Fy, k )2 :

945 = 64,54 o = arcsin 2 2 Fb,k 945 + 450 sau, n funcie de factorii de participare modal, p y ,k y ,k 40,684 = 64,54 o = arctg = arctg = arctg x ,k 19,368 p x ,k pentru k = 2. Dac se consider pentru primul mod propriu de vibraie ,1 0 (fa de 0,0982 ),

= arcsin

Fy ,k

rezult
= arctg
18,915 = 26 o 38,758

Unghiul astfel calculat reprezint orientarea celei de a doua direcii principale, ortogonal pe prima direcie, aa cum se arat n figura 16.

21

y1

x1
26

64

x
Fig. 16 Orientarea direciilor principale Ox1 i Oy1 Coeficienii de echivalen asociai direciilor principale Ox1 si Oy1 se pot obine din coeficienii de echivalen modali calculai n sistemul iniial de axe xOy, dup cum urmeaz: Modul 1: x1 ,1 = x ,1 + y ,1 = 0,5638 + 0,1343 = 0,6981 ; y1 ,1 0 ; ,1 = 0,0982

Modul 2: x1 , 2 = x, 2 + y , 2 = 0,1408 + 0,6213 = 0,7621 ; y1 , 2 0 ; , 2 = 0,002

Dac pentru descrierea structurii se alege un sistem de axe rotit antiorar cu 26 fa de sistemul iniial xOy, calculul vectorilor i valorilor proprii n sistemul de axe x1Oy1 va conduce la valorile de mai sus ale coeficienilor de echivalen modali. Ca urmare, direciile Ox1 i Oy1 sunt direcii principale. n figurile 17, 18 i 19 sunt prezentate primele trei forme proprii de vibraie n sistemul de axe rotit x1Oy1 . Se poate constata independena caracteristicilor dinamice de sistemul de axe ales.

Fig. 17 Modul 1 de vibraie ( x1 ,1 = 0,698 ; y1 ,1 = 0,0 ; ,1 = 0,099 ; T1 = 0,5982 sec )

22

Fig. 18 Modul 2 de vibraie ( x1 , 2 = 0,0 , y1 , 2 = 0,762 , , 2 = 0,002 , T2 = 0,55413 sec )

Fig. 19 Modul 3 de vibraie ( x1 ,3 = 0,099 , y1 ,3 = 0,003 , ,3 = 0,661 , T3 = 0,46347 sec ) Oscilaiile de torsiune rmn prezente n modul 1 de vibraie deoarece centrul maselor i centrul de rigiditate nu coincid. 1.2.3.5. Calculul eforturilor i deplasrilor Pentru aciunea seismic definit printr-un spectru de proiectare corespunztor unei micri de translaie independente pe una din direciile principale 0x1 sau 0y1 se obin forele tietoare de baz modale maxime din tabelul 12. Tabelul 12 Seism pe direcia 0y1 Seism pe direcia 0x1 Modul Fx1 ,k Fy1 ,k M 1 ,k Fx1 ,k Fy1 ,k M 1 ,k de vibraie [kN] [kN] [kNm] [kN] [kN] [kNm] 1 2208 7 8200 7 0 25 2 0 15 -8 15 2412 -1190 3 313 -52 -7990 -52 9 1330

(Ek )2
1

15

2262

94

11800

94

2465

1970

Forele seismice statice convenionale de nivel asociate primelor dou moduri proprii de vibraie sunt prezentate n tabelul 13. 23

Nivel Etaj 5 Etaj 4 Etaj 3 Etaj 2 Etaj 1 Parter

Seism pe direcia 0x1 (modul 1) Fx1 ,1 Fy1 ,1 M ,1 (kN) (kN) (kNm) 350 14 1098 621 6 2348 518 -3 2012 383 -4 1459 236 -4 889 102 -2 396

Tabelul 13 Seism pe direcia 0y1 (modul 2) Fx1 , 2 Fy1 ,2 M ,2 (kN) (kN) (kNm) 12 421 -243 12 703 -419 3 561 -286 -3 396 -159 -5 234 -68 -4 98 -18

Prin raportare la rezultanta forelor gravitaionale care acioneaz pe ntreaga cldire, G = 26343 kN, se obin urmtorii coeficieni seismici globali: 2262 2465 c x1 = = 0,0859 i, respectiv, c y1 = = 0,0936 26343 26343 n lipsa unui program de calcul capabil s determine rspunsurile modale i care s fac automat combinaii dup una din regulile prezentate n anexa C a normativului P100-1/2004, etapa a II-a de calcul, se poate utiliza urmtorul procedeu de calcul simplificat. Acesta este valabil numai n situaia n care x sau y din primele dou moduri de vibraie are o valoare mai mare de 0,7. Algoritmul de calcul este urmtorul: (a) Se stabilesc forele seismice statice convenionale de nivel corespunztoare primelor dou moduri proprii de oscilaie de translaie predominante, folosind relaiile (C3)(C10), n care intervin numai vectorii proprii asociai celor dou direcii principale. Pentru aceasta, fie se proiecteaz componentele vectorilor proprii dup direciile principale, fie se reface modelul de calcul astfel nct axele globale s coincid cu axele principale. n aceast ultim variant, coordonatele care definesc topologia structurii i ncrcrile trebuie modificate prin relaii elementare specifice transformrilor la rotirea sistemului de axe. (b) Se determin deplasrile i eforturile corespunztoare forelor seismice statice convenionale aplicate n centrele maselor. (c) Se introduc n centrele maselor, pentru fiecare direcie de aciune seismic, momente suplimentare M (1) it = ( Fix 1 e1i + Fiy e1i ) (1) pentru direcia 0x1 i, respectiv,
1

( 2)

it

= ( Fix 1 e1i + Fiy e1i ) ( 2) pentru direcia 0y1, i se calculeaz eforturile i deplasrile
1

corespunztoare (etapa a III-a din Anexa C). (d) Se suprapun rezultatele obinute pentru fiecare direcie de aciune n etapele de calcul (b) i (c), folosind toate combinaiile posibile (etapa a III-a). E E = E E ,II E E ,III
(e) Se combin rspunsurile n deplasri i eforturi obinute pentru cele dou direcii principale de aciune seismic conform regulilor din paragraful 4.5.3.6., cu relaiile 4.14 i 4.15: 1 (E Edx ) "+" 2 0,30 E Edy

) 1 (0,30 E Edx ) "+" 2 (E Edy )

n aceast manier de calcul, eforturile i deplasrile i conserv semnul aferent forelor din modurile proprii de translaie. Utilizarea regulei de combinare
2 2 2 E = 12 E Edx + 2 E Edy

conduce la pierderea semnului eforturilor i deplasrilor.

24

Coeficienii 1 i 2 sunt supraunitari i reflect faptul c n evaluarea rspunsului s-a folosit efectul unui singur mod propriu de vibraie pentru fiecare direcie principal de aciune seismic considerat:

1 =

Fb, x1 Fx1 ,1

( Fx21 , k + Fy21 , k ) x1
k =1

Fx1 ,1

; 2 =

Fb, y1 Fy1 , 2

( Fx2,k + Fy2 ,k ) y
k =1
1 1

Fy1 , 2

Fb, x1 i Fb, y1 reprezint forele tietoare de baz pentru fiecare direcie principal de aciune, Ox1 i Oy1, considernd efectele celor N moduri proprii de vibraie luate n calcul i combinate dup una din regulile recomandate (CQC, SRSS, ABSSUM). Fx1 ,1 i Fy1 , 2 sunt forele tietoare de baz corespunztoare fiecrei direcii principale de aciune i conin numai contribuia fiecruia din primele dou moduri proprii de translaie. n cele ce urmeaz, rspunsul structurii se determin pentru cazul n care structura este descris ntr-un sistem de axe paralele cu direciile principale obinute n paragraful 1.2.3.4. Se consider patru cazuri de ncrcare distincte, care corespund urmtoarelor situaii de aciune: Cazul 1 (A), fore seismice de nivel asociate modului 1 de vibraie aciune seismic n direcia Ox1 Cazul 2 (B), fore seismice de nivel asociate modului 2 de vibraie aciune seismic n direcia Oy1 Cazul 3 (C), momente de torsiune de nivel produse de forele seismice din cazul A, ca efect al excentricitii accidentale e1i = 0,05Li = 0,80 m ( Li este dimensiunea construciei proiectat pe normala la direcia de aciune; n figura 20 se arat Liy = 16,0 m ) Cazul 4 (D), momente de torsiune de nivel produse de forele seismice din cazul B; pentru Lix = 34,0 m se obine e1i = 1,70 m . Lix i Liy sunt dimensiunile dreptunghiului circumscris cldirii la etajul 4. Pentru simplificare, s-a considerat c planeele au aceleai dimensiuni la toate nivelurile. n figura 21 se prezint cazurile de ncrcare considerate.
y1
x CR= 19,425 m
0

x1 16,00 m

y CR= 2,289 m

yCM= 4,183 m

xCM= 19,285 m

34,00 m

Fig. 20 Poziia centrului de rigiditate i a centrului maselor la planeul peste etajul 4 i dreptunghiul circumscris acestuia avnd laturile paralele cu direciile considerate pentru aciunea seismic

25

Fy1,1 Fx1,1 M t,1

Fy1,2 Fx1,2 M t,2

Sdx y1 x1 0

Sd y

M t,1 e1i=0,80 m

M t,2 e1i=1,60 m

M t ,1 = max Fx1 ,1 + Fy1 ,1 e1i , Fx1 ,1 Fy1 ,1 e1i M t ,2

1 1 1 1

(( = max ( (F

) ( ) ) x , 2 + Fy , 2 )e1i , (Fx , 2 Fy , 2 )e1i )

Fig. 21 Cazurile de ncrcare cu fore convenionale static echivalente aciunii seismice Cu aceste cazuri de ncrcare se efectueaz cele 16 combinaii de ncrcri posibile n ipoteza aciunii seismice dominante pe direcia Ox1, conform tabelului 14. Tabelul 14 Cazul B C D A Combinaia 1 0,3 2 1 0,3 2 1 1 0,3 2 1 0,3 2 2 1 0,3 2 1 0,3 2 3 1 0,3 2 1 0,3 2 4 1 0,3 2 1 0,3 2 5 1 0,3 2 1 0,3 2 6 1 0,3 2 1 0,3 2 7 1 0,3 2 1 0,3 2 8 1 0,3 2 1 0,3 2 9 1 0,3 2 1 0,3 2 10 1 0,3 2 1 0,3 2 11 1 0,3 2 1 0,3 2 12 1 0,3 2 1 0,3 2 13 1 0,3 2 1 0,3 2 14 1 0,3 2 1 0,3 2 15 1 0,3 2 1 0,3 2 16

26

Pentru o aciune seismic independent pe direcia Oy1 se repet combinaiile de mai sus, cu 0,31 , 0,31 , 2 i, respectiv, 2 , rezultnd n total 32 de combinaii posibile. Valorile rezultate pentru eforturi i deplasri trebuie adunate cu eforturile, respectiv deplasrile provenite din ncrcrile gravitaionale, conform regulii de combinare care conine aciunea seismic. Procedeul de calcul prezentat furnizeaz direct semnele eforturilor i deplasrilor. Utilizarea direciilor principale pentru modelarea aciunii seismice nu exclude i utilizarea altor direcii de aciune care pot fi relevante. n cazul structurii analizate, cadrul longitudinal din axa 4 este paralel cu axa principal Ox1, dar pereii structurali i cadrele transversale din axele A F, precum i cadrele longitudinale din axele 1, 2 i 3 sunt nclinate fa de direciile principale Ox1 i Oy1. Din acest motiv, calculele de mai sus pot fi efectuate considernd axele iniiale Ox i Oy ca direcii relevante de aciune. Desigur, calculele sunt laborioase i necesit folosirea unor programe de calcul automat, capabile s efectueze toate combinaiile necesare de calcul. 1.2.3.6. Verificarea deplasrilor n stadiul limit ultim (ULS) Pentru stadiul n care seciunile de beton sunt nedegradate (nefisurate), deplasrile de nivel se obin direct din fiecare combinaie de ncrcare din tabelul 14. De exemplu, n tabelul 15 se prezint pentru stlpul de la intersecia axelor E i 4, n combinaia 1 de ncrcare, urmtoarele rezultate: componentele pe direciile Ox1 i Oy1 ale deplasrilor elastice la nivelul planeelor cldirii, u x1 i u y1 , deplasrile relative de nivel pe fiecare direcie principal, u x1 ,e i u y1 , e , precum i deplasarea relativ rezultant ue . Planeu peste Etaj 5 Etaj 4 Etaj 3 Etaj 2 Etaj 1 Parter Subsol u x1 [cm] 1,145 1,029 0,855 0,637 0,395 0,164 0,000 u y1 [cm] 0,0927 0,801 Etaj 4 0,637 Etaj 3 0,455 Etaj 2 0,274 Etaj 1 0,114 Parter 0,000 4,20 0,164 0,114 0,19970 3,65 0,231 0,160 0,2810 3,65
0,242

Nivel Etaj 5

hnivel [m] 3,35 3,65 3,65

u x1 ,e [cm] 0,116 0,174 0,218

u y1 , e [cm] 0,126 0,164 0,182 0,181

Tabelul 15 ue [cm] 0,1713 0,2390 0,2840

0,30220

Verificarea deplasrilor laterale la starea limit ultim se efectueaz conform anexei E cu relaia:
d rULS = cqd r ,.e d rULS ,a

Pentru structura analizat, factorul de comportare q = 5,4 . Deplasrile se recalculeaz considernd elementele din beton pentru stlpi, grinzi i perei fisurate. n acest caz, normativul recomand reducerea modulului de rigiditate Eb I b cu 50%, ceea ce este echivalent cu dublarea deplasrilor din tabelul 15 obinute n cazul elementelor de beton nefisurat:

27

d r ,e =

d r ,e / nefisurat 0 ,5

Astfel,

max u x ,e

0,5

= 0,242 2 = 0,484 cm i

max u e

0,5

= 0,3022 2 = 0,6044 cm .

Coeficientul c se obine prin interpolare liniar n domeniul: c = 2 pentru T TC 3 = 1,6 3 = 0,533 > T1 = 0,5962 sec c = 1 pentru T 0,8TC = 1,28 sec Rezult 0,484 = 5,007 cm ULS ULS d r = 1,9154 5,4 < d r ,a = 0,02 365 = 7,3 cm 0,6044 = 6,251 cm

28

Exemplul 2
Proiectarea unei structuri in cadre de beton armat 1. Precizarea datelor de proiectare
In prezenta lucrare se realizeaza calculul si dimensionarea unei structuri etajate S+P+8E cu structura in cadre din beton armat. Cladirea are functiunea de birouri si este amplasata in localitatea Bucuresti. In cele ce urmeaza se face o scurta prezentare a principalelor caracteristici ale cladirii. Functiuni cladire: Etaje curente: birouri, o sala de conferinte, grupuri sanitare; Parter: birouri, receptie, grupuri sanitare; Subsol: tehnic; Terasa: circulabila.

Date generale de conformare a cladirii: Structura de rezistenta: 1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit; 2. Infrastructura: radier general si pereti exteriori subsol din beton armat monolit; Inchideri si compartimentari: - pereti exteriori din blocuri bca de dimensiuni 35 x 60 x 25 si termoizolatie din polistiren extrudat cu grosimea de 5cm, aplicat la exterior; - pereti interiori: din blocuri de bca de dimensiuni: 10 x 50 x 23.8; Mod realizare a cladirii: din beton armat monolit (inclusiv plansee).

Traficul in cladire: Scara intr-o rampa; Doua lifturi de capacitate de 250 kg.

Date ale amplasamentului cladirii: Localitatea: Bucuresti; Clasa de importanta si de expunere III, I=1.0 Conditii seismice: o ag - acceleratia terenului 0.24g o TB = 0.16 s

o TC = 1.6 s o Clasa de ductilitate H (determinata de conditiile seismice) Zona de zapada: C, s0,k = 2.0 kN/m2;

Terenul de fundare Caracteristicile terenului de fundare pconv = 350 kPa. ks=50000 kN/m3. Conform studiilor geotehnice asupra terenului de fundatre, s-au evidentiat prezenta unor lentile de pamint moale, unele putand fi interceptate de zona activa de sub fundatiile izolate. Pentru evitarea riscului producerii de tasari diferentiale, s-a ales ca solutie de fundare, fundatia tip radier general. Dimeniuni cladire: 3 deschideri de 5.50m; 3 travee de 4.50m; Inaltimea de nivel: 3.15m; Inaltime subsol: 3.15m; Gabarit cladire: 16.65mx18.40m.

Caracteristicile de rezistenta ale materialelor beton Bc25 o pentru placi si grinzi fcd = Rc* = 15 N/mm2 fctd = Rt* = 1.1 N/mm2 o pentru stalpi fcd = mbc Rc* = 0.85*15 = 13 N/mm2 fctd = mbt Rt* = 0.85*1.1 = 0.95 N/mm2 otel: Pc52 (armaturi longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2 OB37 (etrieri) - fyd = Ra = 210 N/mm2 Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt: [1] Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat - indicativ CR 2-11.1; [2] Cod de proiectare seismica P100/2006; [3] STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; [4] CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

2. Evaluarea incarcarilor gravitationale in situatia de proiectare la cutremur

Calculul greutatii propii - placa: Calculul incarcarii din pardoseala: Calculul incarcarii din atic: Calculul incarcarii din tencuiala: hpl*ba = 0.15*25 = 3.75kN/m2; hp*p = 0.05*22 = 1.10kN/m2; ha*ba*bca=1.00*0.25*10= 2.5kN/m; 0.03*(3.15-0.15)*19*0.5= 0.85kN/ml;

Calculul incarcarii din inchideri: 0.25*(3.15-0.15)*10*0.5= 3.75kN/ml; ba = greutatea specifica a betonului armat; p = greutatea specifica pardoseala; ba = latime atic;

hpl = inaltimea placii hp = grosimea pardoselii ha = inaltime atic

bca = greutate specifica bca

Tabelul 1 - Tabele cu incarcari gravitationale

VALOAREA NORMATA
(KN/m )
PERMANENTE
2

TIP DE INCARCARE

NOTATIE gpl gp gt

1 1 1

VALOAREA DE CALCUL
(KN/m2)

GREUTATE PROPRIE PLACA BETON DE PANTA INCARCAREA DIN ASAMBLUL IZOLATIEI LA NIVELUL TERASEI

3.750 1.500 0.500

3.750 1.500 0.500

TEMPORARE

INCARCAREA DIN ZAPADA

qz

1.500 7.25 qn

0.4

0.600 6.35 qEd VALUAREA DE CALCUL

(KN/m2)

TIP DE INCARCARE

NOTATIE

VALUAREA NORMATA
(KN/m2)

1 1 1

PERMANENTE

GREUTATE PROPIE PLACA GREUTATE PROPIE PARDOSEALA INCARCAREA ECHIVALENTA DIN PERETI INTERIORI

gpl gp gi

3.750 1.100 1.500

3.750 1.100 1.500

TEMPORALE

INCARCAREA UTILA LA NIVELUL PLANSEULUI CURENT

qu

2.000 8.35 qn

0.4

0.800 7.15 qEd VALUAREA DE CALCUL

(KN/ml)

TIP DE INCARCARE

NOTATIE

VALUAREA NORMATA
(KN/ml)

TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC

ga

2.5

2.500

NIVEL CURENT
INCARCAREA INCHIDERI P INCARCAREA DIN TENCUIALA

ginc gtenc

3.75 0.855 4.605

1 1

3.750 0.855 4.605

3. Predimensionarea elementelor structurale

In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionarea a elementelor structurale are o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile gravitationale si la masa cladirii. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la conditii de rigiditate (sageti admisibile), de ductilitate, sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice. 3.1.Predimensionarea placii Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica. L0 = 5,2m t0 = 4,2m

P =2 (L0+t0) = 2*(5,2+4,2) = 18,80 m hpl=

P 18,80 + 2cm = + 2cm =0,104m+2cm=12,4cm 180 180

min( L0 , t 0 ) 4,2 = 40 40

h0 pl=

= 0.105m

Din considerente de izolare fonica se alege hpl = 15 cm.

3.2.Predimensionarea grinzilor

In cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerand criterii de rigiditate si arhitecturale.
Grinda longitudinala 1 1 1 1 hgl = ( )*L = ( )*5.5 = 0.460.69m 8 12 8 12

se propune hgl = 0.60m; se propune bgl = 0.30m.

1 1 1 1 bgl = ( )* hgl = ( )*0.60 = 0.200.30m 2 3 2 3

Grinda transversala

1 1 1 1 hgt = ( )*t = ( )*4.5 = 0.370.56m 8 12 8 12 1 1 1 1 bgt = ( )* hgt = ( )*0.50 = 0.170.25m 2 3 2 3

se propune hgt = 0.6m; se propune bgt = 0.30m.

S-au ales inaltimi ale grinzilor egale pe cele doua directii, solutie preferabila in majoritatea cazurilor.

3.3.

Predimensionarea stalpilor

In cazul stalpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilitatii locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-2006 (paragraful 5.3.4.2.2) recomanda preluarea conditiilor prevazute de STAS 10107/90, prin care se limiteaza valoarea efortului mediu axial la 0.55 in cazul dispunerii unei armaturi de confinare suplimentare si la 0.4 in cazurile obisnuite. Pentru exemplul de fata s-a preferat alegerea unei valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune, pentru a evidentia efectele conditiei mai putin exigente la deplasare laterala a codului P100-2006 in raport cu P100-92. Impunerea conditiei de ductilitatea necesita evaluarea fortei axiale de compresiune si determinarea unei arii de beton necesare a stalpului. Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea cldirilor, pentru a evita variaia rigiditii etajelor, al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si prin degradarile suferite de acest tip de cladiri la cutremure.
Stlp marginal (Sm)

Incarcarile aferente acestui stalp sunt urmatoarele: La nivelul terasei: zapada hidroizolatie 0.6*2.0*(5.5*4.5)/2= 9.9kN 0.5*12.375=6.187kN

gr. placa beton de panta atic gr. grinzi tencuiala placa

0.15*12.375*25=46.4kN 1.5*12.375=18.56kN 0.125*1.1*5.5*18=13.61kN (5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5/2*0.30*0.45)*25 = 26.16kN 0.015*12.375*19=3.52kN

NSm terasa = 124.34kN La nivelul etajului curent : utila pardoseala pereti despartitori gr. placa tencuiala gr. grinzi gr. pereti BCA tencuiala BCA 0.4*2*12.375=9.9kN 1*12.375=12.375kN 1.5*12.375+0.03*12.375*19=25.616kN 46.4kN 3.52kN 26.16kN 5.5*0.25*(3.15-0.6)*10=35.75kN 5.5*0.03*2.55*19=8.151kN

NSm etaj = 167.87kN Forta axiala la baza stalpului rezulta: Nsm=Nsmterasa+8*Nsmetaj + bst*hst*(9*He)*25=124.34+8*167.87+0.6*0.6*28.35*25 = 1722.45kN Pentru a tine seama de efectul indirect produs de catre actiunea seismica valoarea admisibila a fortei axiale adimensionalizate n se alege 0.4. n=
N sm =0.4 bxh 0 xR c

hsm = bsm =

1722,45 x10 3 N = =575.53 mm nxR c 0,4 x13

Se propune hsm*bsm = 0.60m*0.60m

Stlp central (Sc)

Incarcari din terasa :

Calculul incarcarii din : zapada hidroizolatie gr. placa beton de panta gr. grinda tencuiala placa

0.4*2.0*5.5*4.5= 19.8kN 0.5*24.75=12.375kN 0.15*24.75*25=92.81kN 1.5*24.75=37.125kN (5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5*0.30*0.45)*25 = 33.75kN 0.015*24.75*19=7.05kN

Nsc terasa = 202.91kN Etaj curent Calculul incarcarii din : utila pardoseala pereti despartitori gr. placa tencuiala gr. grinda 0.4*2*24.75=49.5kN 1*24.75=24.75kN 1.5*24.75+0.03*24.75*19=51.23kN 92.81kN 7.05kN 33.75kN

NSc etaj = 259.09kN Nsc = Nsc terasa+8*Nsc etaj + bst*hst*(9*He)*25=202.91+8*259.09+0.6*0.6*28.35*25 = 2530.78kN n=

N sc =0.5 bxh 0 xR c

hsm = bsm =

2530.78x10 3 N = =623.98 mm nxR c 0,5x13

Se propune hsc*bsc = 0.60mx0.60m

4. Evaluarea incarcarilor seismice

Actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu mod, folosind metoda fortelor seismice statice echivalente. Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile principale de rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua

directii principale au contributia predominanta la raspunsul seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie fiind neglijat. Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare directie principala, se determina dupa cum urmeaza (relatia 4.4 paragraful 4.4.5.2.2. codul P100-2005): Fb =l*Sd (T1)*m* = 1* 0.96 * 2679 * 0.85 = 2184 kN = 0.0831*G unde : Sd (T1) -ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1 T1- perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii n planul ce contine directia orizontala considerata. Sd (T1)=ag*(T1)/q = 0.24*9.81*2.75/6.75 = 0.96 m/s2 pentru Tb < T1 < Tc (relatia 3.18 paragraful 3.2 P100-2006) Pentru Bucuresti: q - este factorul de comportare al structurii cu valori n functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei. Pentru o constructie in cadre de beton armat, fara neregularitati in plan sau pe verticala, pentru clasa de ductilitatea H, factorul de ductilitate are valoarea (paragraful 5.2.2.2. codul P100-2005): q = 5*u/1 = 5*1.35 = 6.75 u/1 - introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii, n special a redundantei constructiei, pentru cladiri in cadre cu mai multe niveluri si mai multe deschideri: u/1=1.35 m- masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi (vezi tabelul 2) 1 = 1 - este factorul de importanta-expunere al constructiei = 0.85 - factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia (echivalent cu din P100/92). G greutatea totala a structurii: G = Gk
k =1 n

Forele seismice de nivel sunt afisate in tabelul 2 si se calculeaz folosind relaia 4.5 paragraful 4.5.3.2.3 codul P100-2006.

Tabelul 2. Forte seismice de nivel

Nivel 9 8 7 6 5 4 3 2 1 si,x 1.00 0.96 0.89 0.80 0.69 0.55 0.41 0.25 0.10 si,y 1.00 0.95 0.88 0.79 0.67 0.54 0.40 0.25 0.10 S= Gn (kN) 2713.81 2946.12 2946.12 2946.12 2946.12 2946.12 2946.12 2946.12 2946.12 26282.76 Fi,x(kN) 361.35 375.56 349.71 313.22 269.12 217.43 159.65 98.83 39.53 2184.39 Fi,y(kN) 365.85 378.41 350.26 312.73 267.39 214.22 157.93 98.51 39.09 2184.39

5. Model de calcul la forte laterale si verticale. Ipoteze de baza

Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind programul ETABS. Modelul de calcul al supratructurii este cel spatial considerat incastrat la baza primului nivel, diferenta de rigiditate intre infrastructura (cu pereti de beton armat pe contur) si suprastructura permitand adoptarea acestei ipoteze simplificatoare. Planseul de beton armat are rigididate si rezistenta substantiala pentru a prelua eforturile produse de fortele laterale, iar datorita regularitatii si omogenitatii structurii poate fi considerat indeformabil in planul sau. Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind elemente finite de tip bara. Nodurile dintre stalpi si grinzi au fost considerate indeformabile. In cazul grinzilor, zona de placa activa ce conlucreaza cu grinda la preluarea momentelor incovoietoare sa luat 3 hp (hp inaltimea planseului) de o parte si de alta a grinzii. Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (domeniul fisurat de comportare) difera functie de verificarile efectuate si vor fi descrise separat in cadrul paragrafelor respective.

6. Proiectarea rigiditatii la forte laterale

Se are n vedere verificarea la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limits ultima (ULS) (Anexa E cod P100-2005).

Verificarea la starea ultima de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor elementelor nestructurale si al componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand o probabilitate de aparitie mai mare decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani). Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 anexa E, Codul P1002005): drSLS = *q*dr <draSLS drSLS - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS - factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai mica a cutremurului Valoarea factorului este: 0.5 pentru cladirile ncadrate in clasele III si IV de importanta. q - factorul de comportare specific tipului de structura dr - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub ncarcari seismice de proiectare draSLS - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel Valorile deplasarilor dr se calculeaza folosind ipoteze de calcul a rigiditatii elementelor structurale conforme cu starea efectiva de fisurare a acestora, functie de gradul de interactiune intre elementele structurale si cele nestructurale (compartimentari si inchideri). La actiunea unui cutremur moderat ca intensitatea este de presupus ca legaturile intre elementele de inchidere si compartimentare si stalpi si grinzi sa nu fie compromise, iar degradarile elementelor nestructurale in discutie sa fie nesemnificative ca urmare a conditiilor de limitare a deplasarilor laterale. In aceste conditii, este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la rigiditatea globala a structurii. Intrucat nu se pot construi modele riguroase dar suficient de simple ale conlucrarii structura elemente de compartimentare pentru practica proiectarii, se permite, in mod simplificat, evaluarea globala a rigiditatii structurii prin considerarea proprietatilor de deformatie a sectiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale si neglijarea in compensatie, a aportului elementelor nestructurale. In cazul in care

elementele nestructurale nu se deformeaza solidar cu structura, rigiditatea structurii se evalueaza considerand proprietatile de deformatie a elementelor structurale in stadiul fisurat. Asadar, in cazul de fata valorile dr se estimeaza in ipoteza rigiditatii sectionale a elementelor structurale in stadiul nefisurat: (EI)conv = Ec*Ic unde: Ec - Modulul de elasticitate al betonului Ic - Momentul de inertie al sectiunii brute de beton Perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt: Tx = 0.784 s Ty = 0.74 s

Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel pentru cazul in care elementele nestructurale (cu cedare fragila) sunt atasate structurii: 0,005h (h inaltimea etajului). Dupa cum se poate observa din tabelul 3, structura cu dimensiunile elementelor obtinute din predimensionare respecta verificarea la deplasare laterala corespunzatoare SLS.

Tabelul 3. Verificarea deplasarii relative SLS

SLS etaj 9 8 7 6 5 4 3 2 1 drx /h 0.000291 0.000442 0.000594 0.000729 0.000842 0.000926 0.000976 0.000955 0.000626 dry /h 0.000279 0.000424 0.000567 0.000693 0.000797 0.000874 0.000919 0.000904 0.000605 n *q*drx/h 0.000982 0.001492 0.002005 0.00246 0.002842 0.003125 0.003294 0.003223 0.002113 dra= n *q*dry/h 0.000942 0.001431 0.001914 0.002339 0.00269 0.00295 0.003102 0.003051 0.002042 0.004

Verificarea la starea limita ultima (ULS)

Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea prabusirii inchiderilor si compartimentarilor, limitarea degradarilor structurale si a efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii cutremurul de cod.

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei E.2, Anexa E, Cod P100-2005: drULS=c*q*dr <draULS drULS- deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS q - factorul de comportare specific tipului de structura dr - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub ncarcarile seismice de proiectare c - coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T < Tc deplasarile seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic. draULS -valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2.5%He. In cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale elementelor de compartimentare si inchidere este de presupus ca legaturile dintre acestea si elementele structurale vor fi puternic afectate. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globala a structurii, poate fi neglijata, iar valorile dr vor trebui calculate in ipoteza rigiditatii corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale. Se admite a se evalua rigiditatea structurii considerand jumatate din valorile modulelor de deformatie a elementelor structurale in stadiul nefisurat. Aceasta abordare are avantajul simplitatii, prin evitarea unui calcul structural suplimentar, relatiile de echivalenta fiind urmatoarele: dr ( in ipoteza 0.5 EcIc) = 2 dr ( in ipoteza EcIc) T ( in ipoteza 0.5 EcIc ) =

2 T ( in ipoteza EcIc)

In aceste conditii perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt: Tx = 1.11 s (c = 1.335) Ty = 1.04 s (c = 1.469)
Tabelul 4. Verificarea deplasarii relative ULS
ULS etaj 9 8 7 6 5 drx /h 0.000582 0.000884 0.001188 0.001458 0.001684 dry /h 0.000558 0.000848 0.001134 0.001386 0.001594 c* q*drx/h 0.005245 0.007966 0.010706 0.013139 0.015176 c*q* dry/h 0.005534 0.00841 0.011247 0.013746 0.015809

Verificarea explicita este prezentata in Tabelul. 4.

4 3 2 1

0.001852 0.001952 0.00191 0.001252

0.001748 0.001838 0.001808 0.00121

0.01669 0.017591 0.017213 0.011283 dra=

0.017336 0.018229 0.017931 0.012 0.02

Pentru comparatie structura a fost dimensionata la deplasare suplimentar conform prescriptiilor normativului P100/92, pastrand aceleasi ipoteze de modelare, dar considerand forta seismica si verificarea la deplasare corespunzatoare. Dupa cum era de asteptat, verificarea la deplasare conform P100/92 este mai restrictiva, dimensiunile grinzilor trebuind marite la 300x650 si ale stalpilor la 700x700 pentru ca structura sa se incadreze in limitele de deplasare prevazute.

7. Calculul eforturilor n suprastructur

Calculul eforturilor a fost efectuat numai pentru gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica, calculul la celelate combinatii de incarcari nefiind influentat de modificarile aduse de P100-2005. Pentru modelul de calcul s-a considerat acoperitor in aceasta etapa o evaluare mai nuantata a rigiditatilor in domeniul fisurat pentru stalpi si grinzi: Stalpi : 0.8 EcIc (nu exista stlpi intinsi) Grinzi : 0.5 EcIc.

ncrcrile laterale calculate conform paragrafului 4. au fost introduse in programul ETABS luand in considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendiculara de atac.
Tabelul 5.Combinatii de incarcari

Denumire combinatie de incarcari GSX1 = GV & SX GSX2 = GV & SX GSX3 = GV & SX GSX4 = GV & SX

Translatie Directie longitudinal longitudinal longitudinal longitudinal Sens

Sens rotatie datorat excentricitatii accidentale

GSY1 = GV & SY GSY2 = GV & SY GSY3 = GV & SY GSY4 = GV & SY

transversal transversal transversal transversal

S-a notat: GV - setul de aciuni gravitaionale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate aciunii

seimice;
SX SX - seism pe direcia longitudinal; - seism pe direcia transversal.

8. Dimensionarea elementelor structurale

8.1.Dimensionarea armaturii longitudinale a grinzilor

Momentele ncovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea combinatiilor de incarcari amintite in capitolul anterior.

Fig. 1. Denumirea axelor structurii

Algoritm de calcul (Tabelele 6 7)

MEd = momentul din diagramele infasuratoare. h = 0.6m = inaltime grinda; bw = 0.3 m = latime grinda beff = bc + 4bf = 0.60 + 4*0.15 = 1.2 m latimea zonei aferente de placa pentru grinzile corespunzatoare stalpilor marginali beff = bc + 6bf = 0.60 + 6*0.15 = 1.5 m pentru pentru grinzile ce se intersecteaza in stalpii interiori bc - latimea stalpului bf inaltimea placii Rc - 15N/mm2; fyd 300 N/mm2 A.1. Armare la moment pozitiv- sectiune T dublu armata MEd
(- )

> MEd As > As xu < 2a As

(+)

(-)

(+)

nec(+)

M Ed = ; f yd h yw

A = s ; bwd Mrb = As- fyd hyw A.2. Armare la moment negative sectiune dreptiunghiulara dubla armata de dimensiuni h*bw Se presupune xu < 2a As
nec(-)

M Ed = ; f yd * h yw

(Aef Aef + ) * Ra ; x= b*Rc

Se verifica daca xu < 2a, atunci As nec(-) este calculata corect, iar:
A = s ; bwd Mrb = As- fyd hyw

La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la paragraful 5.3.4.1.2. Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea unei armaturi continue la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria armaturii inferioare sa fie cel putin 50% din armatura superioara. Procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii este:

0,5

f ctm 2.6 = 0.5 * = 0.0038 f yk 345

8.2.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A GRINZILOR

Fortele taietoare de proiectare n grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub ncarcarea transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii, corespunzatoare pentru fiecare sens de actiune, formarii articulatiei plastice n grinzi sau n elementele verticale conectate n nod. La fiecare sectiune de capat, se calculeaza 2 valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima VEd,max si minima VEd,min, corespunznd valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative Mdb,i care se dezvolta la cele 2 extremitati i = 1 si i =2 ale grinzii: Mdb,i = Rb*MRb,i min(1 , MRc/MRb) (relatia 5.3 cod P100-2006) n care: MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, n sensul momentului asociat sensului de actiune a fortelor; Rb - 1,2, factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului; MRc si MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stlpilor si grinzilor care ntra n nod. Valoarea MRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stlp n situatia asociata sensului considerat al actiunii seismice. Pentru structuri obisnuite (grinzi slabe stalpi tari) raportul MRc / MRb > 1. Algoritm de calcul: 1: A-s,stg = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul stang al grinzii intansa din momente negative; 2: A+s,dr = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul dreapta al grinzii intinsa de momente pozitiv;

4: MRb,1 = A-astg * fyd * hyw; 5: M Rb,2 = A+adr * fyd * hyw; 6: VEd,max = Rb

M Rb,1 + M Rb,2 l
M Rb,1 + M Rb,2 l

q*l 2
q*l 2

7. VEd,min = Rb

l = lumina grinzii q incarcarea echivalenta uniform distribuita pe grinda corespunzatoare incarcarilor gravitationale de lunga durata

b w * d * f ctd v 3Q 8: ms = ; 2
9: fctd = ms* fctd 10: p =

7: Q =

VEd,max

As *100 ; bw * d r f' Q2 * ctd * 100 ; 11: pe = 3.2 p f yd

' 100 p f ctd si = * ; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate d pe 0.8 * f yd

12:

13: s

100 * n e * A e . pe * bw

Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate de la faa stlpilor, se consider zone critice (disipative). In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca conditia (cod P100-2006):
s min{ hw ;150 mm;7 d bL } 4

in care dbL este diametrul minim al armturilor longitudinale. In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind distanta minima intre etrieri:

s min{3

hw ;200mm;15d bL } 4

Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.

8.3.DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI

Valorile momentelor ncovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si verticale, considernd efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor gravitationale se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si eventual a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale si verticale. In normativul P100/92 realizarea conceptului grinzi slabe stalpi tari se obtinea prin amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient ce tinea seama de suprarezistenta globala a grinzilor de la nivelul respectiv fata de eforturile determinate din calculul static (sau dinamic). Se realiza astfel evitarea aparitiei mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generala a stalpilor de pe acelasi nivel. In P100-2006, sinilar procedurii din EN 1998-1 se aplica o verificare locala, astfel incat capacitatea la moment incovoietor a stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii. Alternativ, se permite folosirea verificarii globale pe nivel prevazuta in P100/92. In cadrul acestui exemplu de calcul s-a optat pentru verificarea individuala a fiecarui nod. Forta axiala de proiectare din stalpi in normativul P100/92 se determina din considerarea echilibrului la formarea mecanimul plastic, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru simplificarea calculului, normativul P100-2006 permite determinarea fortelor axiale direct din calculul static, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale considerate.

Algoritm de calcul (Tabelul 8)

bc = latimea stalpului hc = inaltimea stalpului; hyw = distanta intre armaturi

d = inaltimea utila a sectiunii Mdc = Rd*MEdc*

M M

Rb

Edb

Mdc momentul de proiectare in stalp MEdc momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultat din calculul static M Rb suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in grinzile din nodul in care se face verificarea M Edb suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si verticale in grinzile din nodul in care se face verificarea x=
N b c * f cd

Asnec =

M dc

N * h yw 2
N * h yw 2

f yd * h yw
M dc + b c * x * f cd (d 0.5x) f yd * h yw
ef As < 0.04 bc * d

pentru x < 2a;

As

nec

pentru x > 2a;

0.01 < =

Distanta intre barele consecutive trebuie sa fie mai mica de 150 mm.

8.4.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A STALPILOR

Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stlpului la fiecare nivel, sub actiunea momentele de la extremitati, corespunznd, pentru fiecare sens al actiunii seismice, formarii articulatiilor plastice, care pot aparea fie n grinzi, fie n stlpii conectati n nod. Momentul de la extremitati se determina cu ( relatia 5.5 cod P100-2005): Mi,d=Rd * MRc,i min(1 , MRb /MRc) n care: Rd -factor care introduce efectul consolidarii otelului si a fretarii betonului n zonele comprimate:

Rd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei si Rd = 1,2 pentru restul nivelurilor. MRc,i valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului considerat. M Rc si M Rb sumele valorilor momentelor capabile ale stlpilor si grinzilor care intra n nod. Valoarea M
Rc

trebuie sa corespunda fortei axiale din stlp n situatia asociata

sensului considerat al actiunii seismice. Valorile momentelor capabile n stlpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele asociate sensului considerat al actiunii seismice.
Algoritm de calcul (Tabelul 9)

VEd =

M 1d + M 2 d l cl

lcl = inaltimea libera a stalpului; NEd = forta axiala din ipoteza de calcul corespunzatoare MRc In cazul in care stalpul este comprimat: fctd = fctd* (1+0.5n);

Q=

VEd, max
' b c * d * f ctd

As * 100 ; bc * d r f' Q2 * ctd * 100 pe = 3.2 p f yd

p=

' 100 p f ctd si * = ; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate d pe 0.8 * f yd

100 * n e * A e . pe * bc

Zonele de la extremitile stalpilor se vor considera se consider zone critice pe o distanta lcr:
l cr = max{1,5hc ; l cl ;600mm} 6

unde hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stlpului.

Coeficientul de armare transversal cu etrieri va fi cel puin: 0,005 n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel; 0,0035 n restul zonelor critice.

Distana dintre etrieri nu va depi : b s min{ 0 ;125 mm;7 d bL } 3 (5.12) n care b0 este latura minim a seciunii utile (situat la interiorul etrierului perimetral), iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru sectiunea de la baza s < 6 dbL. La primele dou niveluri, etrierii vor fi ndesii i dincolo de zona critic pe o distan egal cu jumtate din lungimea acesteia. La baza primului nivel, datorita fortei axiale relativ mari, se dispune armatura transversala de confinare in stalpi conform normativului STAS 10107/90

8.5 VERIFICAREA NODURILOR DE CADRE

Nodurile de cadru trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari, la care sunt supuse elementele imbinate. sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcari , inclusiv in conditiile plastificarii acestora si a ciclurilor de incarcare generate de actiunile seismice. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qv. Forta taietoare de proiectare n nod se stabileste corespunzator situatiei plastificarii grinzilor care intra n nod, pentru sensul de actiune cel mai defavorabil al actiunii seismice. Valorile fortelor taietoare orizontale se stabilesc cu urmatoarele expresii simplificate:
(a) pentru noduri interioare

Vjhd=Rd*(As1+As2)*fyd-Vc
(b) pentru noduri de margine

Vjhd=Rd*As1 *fyd-Vc n care:

As1,As2 - ariile armaturilor intinse de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzii Vc - forta taietoare din stlp, corespunzatoare situatiei considerate Rd - factor de suprarezistenta, 1,2. Se impun 2 verificari: 1. Forta de compresiune nclinata produsa n nod de mecanismul de diagonala comprimata nu va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la ntindere. - la noduri interioare: Vjhd < *(1-d/)1/2*bj*hc*fcd n care = 0,6(1 fck/250), d este forta axiala normalizata n stlpul de deasupra, iar fcd este exprimat in n MPa. - la nodurile exterioare: Vjhd < 0.8 *(1-d/)1/2*bj*hc*fcd in care bj = min{bc; (bw+0,5hc)} este latimea de calcul a nodului. In cazul in care inegalitatile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile nodului (prin cresterea dimensiunilor stalpului) si/sau calitatea betonului. 2. n nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia, dupa fisurarea nclinata. n acest scop armatura transversala, Ash, se va dimensiona pe baza relatiilor: - la noduri interioare: Ash* fywd >0,8*(As1 + As2)*fyd *(1 0,8d) - la noduri exterioare: Ash*fywd >0,8*As1*fyd *(1 0,8d) in care d este forta axiala adimensionala din stalpul inferior. Armatura longitudinala verticala Asv care trece prin nod, incluznd armatura longitudinala a stlpului, va fi cel putin : Asv > 2/3*Ash*(hjk/hjw) n care : hjw - distanta interax ntre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a grinzilor; hjc - distanta interax ntre armaturile marginale ale stlpilor

Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica dect armatura transversala ndesita din zonele critice ale stlpului. Rezultatele privind calculul nodurilor sunt prezentate in tabelul 10. Se observa ca in cazul stalpilor interiori (S3) verificarile privind rezistenta la compresiune a diagonalei comprimate din nodurile primului nivel nu sunt satisfacute din cauza fortei axiale relative mari. Solutia cea mai simpla este cea de a creste dimensiunile stalpilor centrali la primul nivel. O alta solutie ar putea fi cresterea adecvata a calitatii betonului. In ceea ce priveste armatura longitudinala din nod, armatura intermediara a stalpilor satisface conditiile prevazute de cod, nefiind necesara armatura suplimentara.

8.6 DIMENSIONAREA ARMATURII RADIERULUI

In vederea obtinerii eforturilor de dimensionare a radierului, s-a modelat infrastructura cladirii cu ajutorul programului ETABS. Modelul adoptat a fost unul simplificat, constand in schematizarea peretilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse in planul radierului. Pentru a tine cont la evaluarea rigiditatii elementelor de de alcatuirea reala a infrastructurii, grinzile ce modeleaza peretii din subsol au sectiune I formata din perete, zonele de conlucrare ale placii, respectiv radierului fiind evaluate ca avand o latime egala cu de trei ori inaltimea placii de o parte si de alta a inimii. Astfel in zona placii latimea talpii este egala cu 0.7m iar zona de conlucrare cu radierul la 2.35m. Radierul are o grosime de 0.7m. Modelul implica comprimarea tuturor elementelor subsolului intr-un singur plan, radierul fiind sprijinit pe mediu elastic. Acest model nu surprinde efectul de menghina datorat cutiei rigide a subsolului, dar ofera avantajul unui model simplificat plan de retea de grinzi pe mediu elastic. In cazul structurilor in cadre efectul de menghina este mai putin important, deoarece momentul seismic este preluat prin efect indirect (forte axiale) in stalpi si nu prin moment la fata radierului.

Fig. 2. Model pentru calculul elementelor infrastructurii

Fig. 3. Sectiune perete subsol de contur si interior S-au considerat doua cazuri de incarcare: O grupare de incarcare cu fortele axiale de la baza stalpilor la nivelul parterului, provenite din gruparea neseismica de incarcari. S-au neglijat momentele incovoietoare in stalpi, care nu produc efecte importante pentru configuratia structurii in discutie. Mai multe situatii de incarcare cu fortele axiale si cu momentele incovoietoare capabile de la baza stalpilor, determinate in conditiile plastificarii tuturor grinzilor suprastructurii la capete sub sensul de actiune al cutremurului pe fiecare directie.

Calculul ofera ca rezultate, presiunile maxime pe terenul de fundare, momentele si fortele taietoare in placa radierului, precum si momentele si fortele taietoare in grinzile echivalente peretilor de subsol. Dimensionarea armaturii de la partea inferioara si superioara a radierului este sistematizata in tabelul 10. Rezistentele materialelor au fost: - fcd = 13 N/mm2 - fyd = 300 N/mm2 (PC 52) S-a optat pentru armarea cu bare independente Verificarea radierului la strapungere s-a facut in zonele de rezemare a stalpilor centrali pe radier. Relatia de verificare este urmatoarea:
V 0.75U cr ho f ct

Unde: V forta de strapungere de calcul ( forta axiala din bulbul peretelui de subsol din care se scade reactiunea terenului de fundare) ho inaltimea utila a radierului (ho = 655mm) Ucr perimetrul sectiunii active la strapungere determinat pentru un unghi de 45 ( Ucr = 5600mm2)
0.75U cr ho f ct =0.75*5600*655*1.1 = 3026.1kN

Vmax = 2895 kN < 3026.1kN

Tabel 10. Dimensionarea armaturii radierului SECTIUNI a b c d e f g Directia 1 1 1( c ) 2 2 2 2( c )

Mef[kNm/m] 230.14 176.8 231.23 142.04 195.03 185.5 261.84

hpl[cm] 70 70 70 70 70 70 70

b[cm] 100 100 100 100 100 100 100

a[cm] 4.5 4.5 4.5 4.5 4.5 4.5 4.5

ho[cm] 65.5 65.5 65.5 65.5 65.5 65.5 65.5

X[cm] 2.7609 2.1103 2.7743 1.6899 2.3319 2.216 3.1508

Aanec 11.96 9.145 12.02 7.323 10.11 9.603 13.65

pmin 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2

Aamin 13.1 13.1 13.1 13.1 13.1 13.1 13.1

Bare/ml 520 520 520 520 520 520 520

Aef 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7

pef 0.37 0.37 0.37 0.37 0.37 0.37 0.37

Calculul armaturii peretilor de subsol respecta prevederile normativului CR 2-1-1.1-05. Concluziile acestui calcul sunt urmatoarele: - diagramele momentelor incovoietoare efective in peretii de subsol se caracterizeaza prin valori maxime in campuri. Pe reazeme momentele incovoietoare au acelasi semn cu cele din camp. De aceea, momentul capabil al unui perete de subsol este dat de armaturile paralele cu peretele, situate in inima si in zona de conlucrare a peretelui cu radierul sau cu placa peste subsol. Se prevede la partea superioara a peretelui o armare de centura alcatuita din 4bare orizontale 20 prinse in colturile unor etrieri 8 dispusi la 200mm. - armatura orizontala de pe inima peretilor se compune din bare 10 dispuse la 200mm si trebuie sa respecte procentul minim de armare de 0.3%. - armatura verticala de pe inima peretilor se determina dintr-un calcul la forta taietoare. Se dispun bare 10/150mm (Vmax=1113kN < Vcap=1204kN).

9. CALCUL STATIC NELINIAR 9.1 ETAPELE CALCULUI STATIC NELINIAR

Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS care ofera facilitati importante pentru simplificarea calculului. Modelul structural adoptat este tridimensional dar procedura descrisa este aplicabila sistemelor plane. Etapele parcurse in vederea realizarii modelului de calcul sunt urmatoarele: - definirea modelului suprastructurii, considerand incarcarile gravitationale de lunga durata si cazurile de incarcare seismica pe fiecare directie principala a cladirii. - calculul momentelor capabile considerand rezistentele medii ale otelului si betonului. Datorita modului acoperitor de determinare a armaturii transversale in proiectarea elementelor cadrului cedarea la actiunea fortei taietoare este exclusa. - impingerea structurii pana cand se ating valorile cerintelor de deplasare determinate in paragraful urmator.

- verificarea mecanismului de plastificare, a raportului u/1 propus la determinarea factorului de comportare q, a deplasarilor relative de nivel, a fortelor taietoare maxime si a rotirilor in articulatiile plastice.

9.2 DETERMINAREA CERINTELOR DE DEPLASARE

Determinarea cerintelor de deplasare s-a facut conform anexei D din normativul P100-1/2006.
M = mi , masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel mi)
1 n

M=26282.76 kN F fora tietoare de baz a sistemului MDOF { } - vectorul deplasarilor de etaj (normalizat la varf) sub fortelor laterale seismice. S-au considerat doua ipoteze extreme ale distributiei pe inaltime a fortelor laterale: 1. Fortele laterale sunt distribuite conform modului 1 de vibratie Aceasta distributie furnizeaza valoarea maxima a momentului de rasturnare 2. Fortele laterale sunt distribuite la fel ca masele de nivel. In acest fel se obtin valorile maxime ale fortelor taietoare si aale momentelor in elementele verticale a primelor etaje.

M = { } M { } = m ii2 - masa generalizat a sistemului echivalent SDOF

T

L = { } M { } = mii - coeficient de transformare 1

T

Valorile marimilor M* si L* obtinute pentru cele doua ipoteze, pe directiile principale ale structurii sunt prezentate in tabelele 11-12, respectiv 13-14.
Tabel 11 Ipoteza I-X

1
9 8 7 6 5 4 3 2 1 1 0.958092 0.891761 0.800518 0.686965 0.554718 0.40819 0.253106 0.10088 M=

m 27663.73 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 L*= 267918.1

m*1 27663.73 28773.21 26781.17 24041 20630.78 16659.18 12258.68 7601.235 3029.599 167438.6

m*1 27663.73 27567.37 23882.39 19245.26 14172.62 9241.154 5003.874 1923.92 305.6252 129005.9

=M*

Tabel 12 Ipoteza I-Y

2
9 8 7 6 5 4 3 2 1 1 0.951443 0.880277 0.786013 0.671485 0.540405 0.397166 0.247149 0.100083 M=

m 27663.73 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 L*= 267918.1

m*2 27663.73 28573.54 26436.3 23605.37 20165.91 16229.34 11927.62 7422.337 3005.665 165029.8

m*2 27663.73 27186.09 23271.27 18554.12 13541.11 8770.42 4737.248 1834.426 300.8153 125859.2

=M*

Tabel 13 Ipoteza II-X(Y) (sunt aceleasi valori pentru ambele directii)

9 8 7 6 5 4 3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 M=

m 27663.73 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 L*= 267918.1

m*2 27663.73 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 267918.1

m*2 27663.73 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 30031.79 267918.1

=M*

Valoarea deplasarii laterale la varf impusa structurii de catre cutremurul de proiectare se determina cu relatia:

L mi i d = d M mii2 d este cerinta de deplasare la varf a structurii, d* - cerinta de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate echivalent (adica deplasarea spectrala inelastica: d* = SDi (T ) = c SDe (T ) d=
Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egala cu perioada structurii in cazul in care vectorul { } reprezinta vectorul propriu al modului fundamental de vibratie. Pentru simplificare, s-a considerat acoperitor ca perioada sistemului echivalent este egala cu cea a structurii cu mai multe grade de libertate dinamica in ambele cazuri.

Tabel 14 Deplasari impuse structurii T 1.115 1.046 1.115 1.046 SDe(T) 0.2041 0.179621 0.2041 0.179621 c 1.331473 1.470089 1.331473 1.470089 Sdi(T) 0.271754 0.264059 0.271754 0.264059 d 0.352979 0.345776 0.271754 0.264059

ip.1 ip.2

dir.X dir.Y dir.X dir.Y

9.3 CU URBA FORT - DEPLA TA ASARE Curba fo orta-deplasare reprezinta variatia for taietoare de baza in ipotezele s a rtei e n stabilite ale distributiei pe verticala, cu deplasa , area inregist trata la varfu construct ful tiei. Aceasta curba expr a rima sintetic comportar c rea structurii sub actiune fortelor la ea aterale mono oton crescat toare. Curbe rezultate pentru struc ele ctura analiza ata sunt prez zentate comp parativ in fi 5 & 6 pe ig. entru ipoteza dimension narii dupa n normativul P P100-1/2006 si pentru ipoteza dimen nsionarii dup normativu P100/92. pa ul

Figura 5 & 6

Curbele s sunt construi pana la ob ite btinerea mec canismului c complet de p plastificare. Aceasta curba perm mite in prim rand ve mul erificarea ip potezelor ad doptate cu privire la ductilitatea si suprarezi istenta struct turii si in ace elasi timp o e evaluare a co omportarii e ansamblu s locale la fo laterale. si orta Astfel se pot aprecia cantitativ, m marimea supr rarezistentei constructiei si ponderea surselor din care provi i i a ine aceasta. D analizar curbelor rezulta ca p Din rea prima articul latie plastica (corespunz a zatoare prim reduceri de mei rigiditate a curbei) ap in jurul unei forte t pare taietoare de b baza ~ 3500 kN. Forta s 0 seismica de p proiectare es ste 2184 kN deci coe N, eficientul de suprarezis e stenta dator consider rat rarii reziste entelor de p proiectare a ale materiale elor, precum si respectar conditiilor de alcatuir inclusiv a procentelor minime de armare este ~ rii r re, r e tei 1.6. In ac celasi mod se poate ver rifca justete alegerii ra ea aportului u/1 presupu 1.35 la ev us valuarea fort taietoare de baza. Co onform curb belor fisate c coeficientul u/1(~1.3) este mai m decat cel considerat la ) mic l a mice ectare. evaluarea fortei seism de proie Factorul de suprare ezistenta co omplementar raportului u/1 de proiectare este in aceste condi r i itii 1 poate fi cons siderat ca un factor de siguranta, cu o valoarea p n potrivita pent tru 4400/(2184*1.35) ~ 1.5. Acesta p situatia d solicitare la cutremu de urul de proie ectare. Daca executia st a tructurii pe teren este c corecta si es ste confirmat de verific ta carile de calit obligato factorul de siguranta necesar po fi mai m astfel inc tate orii, a oate mic, cat restul sa a semnifi aib icatia unei su uprarezistent (redundan suplimen te nte) ntare. In cazul structurii proiectate d p dupa normat tivul P100/9 se obtine o suprarez 92 e zistenta mai mare datorita dimensiu unilor mai ge eneroase ale sectiunilor d beton rezu de ultate, armat apoi la pro te ocente minim me. 9.4 9 VERIFIC CAREA FO ORMARII M MECANISM MULUI OPT TIM DE DI ISIPARE DE ENERGI IE Stadiul d solicitare a structurii c de corespunzato cerintei seismice de d or deplasare rep prezinta pen construc ntru ctii corect pro oiectate un stadiu anterior formarii mecanismul de plastif s lui ficare pe stru uctura (fig. 7 7-10). Figur rile 7-10 pre ezinta config guratia artic culatiilor pla astice forma pe cadr ate rele interioa curente, in moment are tul atingerii cerintei de deplasare, c corespunzato celor dou ipoteze d incarcare descrise la capitolul 9.1. or ua de Tabloul f formarii artic culatiilor pla astice in aces stadiu perm st miteverificarea realizariiconceptiei d proiectare a de e ierarhizar capacitat rii tilor de rezi istenta a elementelor s structurale p potrivit mec canismului d disispare a de energiei d dorit.

Fig.7 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-x

Fig. 8 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-x

Fig.9 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-y

Fig.10 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-y

9.5 VERIFICAREA DEPLASARILOR RELATIVE DE NIVEL

Tabel 15 Rotiri de nivel caz etaj 9 8 7 6 5 4 3 2 1 I-x drx /h 0.001564 0.003910 0.007603 0.011578 0.015489 0.018404 0.019936 0.019186 0.016459 I-y dry /h 0.001301 0.003491 0.006549 0.009753 0.013341 0.016275 0.018252 0.017912 0.015471 II-x drx /h 0.000827 0.001432 0.002676 0.005356 0.009379 0.013690 0.017507 0.019270 0.016479 dra= II-y dry /h 0.000592 0.000942 0.001631 0.003649 0.007475 0.011992 0.016189 0.018906 0.015785 0.025

In tabelul 15 se prezinta valorile rotirilor de nivel (deplasarile relative de nivel raportate la inaltimea de nivel) calculate pentru ambele ipoteze referitoare la distributia fortelor laterale pe inaltimea cladirii pentru directiile principale. Se constata ca in toate sitauatiile valorile rotirilor de etaj sunt inferioare valorii admise in cod.

9.6 VALORILE MAXIME SI VALORILE CAPABILE ALE ROTIRILOR PLASTICE INREGISTRATE IN ARTICULATIILE PLASTICE LA ATINGEREA CERINTEI DE DEPLASARE

Calculul neliniar complet implica pe langa verificarea deformatiei de ansamblu a structurii exprimata prin deplasarile relative de nivel si verificarea rotirilor plastice in elementele ductile, precum si a rezistentei in elementele cu cedari fragile. Prin aplicarea metodei de ierarhizare a capacitatilor de rezistenta, cedarile fragile pot fi eliminate cu mare probabilitate. Ramane sa se verifice daca elementele structurale suporta deformatiile impuse de cutremur fara a se rupe. In literatura de specialitate exista multe propuneri privind determinarea rotirilor capabile a elementelor de beton armat. In general aceste propuneri se impart in doua categorii: Relatii de evaluare a rotirilor capabile obtinute prin prelucrari pe baze probabilistice a rezultatelor experimentelor de laborator Relatii care se bazeaza pe evaluarea analitica a capacitatii de deformatie sectionala (u) considerand legile constitutive ale betonului si armaturii si pe formule empirice de determinare a lungimii plastice conventionale a articulatiei plastice In Eurocod 8-partea 3 (referitoare la evaluarea si consolidarea cladirilor existentela actiunea seismica) s-a inserat cate o expresie din fiecare din cele doua categorii de evaluare a rotirilor plastice capabile. Cele doua relatii (care se denumesc expresiile A si B) sunt prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Aceste expresii sunt preluate cu usoare modificari si in P100-3 in curs de elaborare.

(A) Expresie empirica pentru determinarea capacitatii de rotire plastica (1) Rotirea plastic maxim (diferena ntre rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii n armtur) pe care se poate conta n verificrile la SLU n elementele solicitate la ncovoiere, cu sau fr fora axial (grinzi, stlpi i perei), n regim de ncrcare ciclic se poate determina cu expresia:

um
n care: h Lv = M/V N = bhf c

' = 4

0,3

0, 2 c

L V h

0 , 35

25

f yw fc

(A.1)

este coeficient cu valoarea 0,01 pentru stlpi i grinzi i 0,007 pentru perei este nlimea seciunii transversale braul de forfecare n seciunea de capt b limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv n cazul

compresiunii coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse, incluznd armtura din inim. In cazul n care valorile i sunt sub 0,01, n expresia A.1 se introduce valoarea 0,01. rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite prin fc i fyw mprirea valorilor medii la factorii de ncredere corespunztori nivelului de cunoatere atins n investigaii factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia 2 sh sh bi 1 = 1 (A.2) 2b 1 2h 6h b o o o o s h distanta intre etrieri bo , ho dimensiunile samburelui de beton confinat, masurate din axul etrierului bi distanta intre barele longitudinale consecutive aflate la colt de etrier sau agrafa

',

s = As bw sh coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x.

x x

Expresia este valabil n situaia n care barele de armtur sunt profilate i n zona critic nu exist nndiri, iar la realizarea armrii sunt respectate regulile de alctuire pentru zone seismice. n cazurile n care aceste condiii nu sunt ndeplinite la calculul valorii um furnizate de relaia (A.1) se aplic coreciile indicate la (2), (3) i (4). (2) n elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversal ale zonelor critice, valorile obinute din aplicarea relaiei (A.1) se nmulesc cu 0.8. (3) Dac n zona critic se realizeaz i nndiri prin petrecere ale armturilor longitudinale, n relaia (A.1) coeficienii de armare se multiplic cu 2. Dac lungimea de petrecere efectiv lo, este mai mic dect lungimea minim de suprapunere prevzut de STAS 10107/0-90 pentru condiii severe de solicitare, lo,min valoarea capacitii de rotire plastic dat de (A.1) se reduce n raportul lo/lo,min. (4) n cazul utilizrii barelor netede, fr nndiri n zonele critice, valorile um date de relaia (A.1) se nmulesc cu 0,5. Dac barele longitudinale se nndesc n zona critic i sunt prevzute cu crlige, la calculul rotirii plastice capabile cu relaia (A.1) se fac urmtoarele corecii:

- valoarea braului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de nndire lo - valoarea um se obine nmulind valoarea dat de relaia (A.1) cu 0,40. (B) Model analitic pentru determinarea capacitatii de rotire plastica (1) n vederea evalurii rotirii plastice capabile poate fi utilizat alternativ expresia bazat pe ipoteze simplificatoare de distribuie a curburilor la rupere 1 pl (u y )L pl 1 0,5L pl um = (B.1) el Lv unde: u este curbura ultim n seciunea de capt y este curbura de curgere n aceeai seciune el coeficient de siguran care ine seama de variabilitatea proprietilor fizico-mecanice; el = 1,5 pentru stalpi i grinzi i 1,8 pentru perei Lpl lungimea zonei plastice In calculul valorii u se tine seama de sporul de rezisten i de capacitate de deformaie ca efect al confinrii. (2) (a) (b) Pentru evaluarea curburii ultime u se poate folosi urmtorul model, specific solicitrii ciclice: Deformaia ultim a armturii longitudinale, su, se ia egal cu 0,10.

Rezistena betonului confinat se determin cu relaia: 0 ,85 sx f yw f cc = f c 1 + 3.7 (B.2) f c deformaia specific la care se atinge fcc, n raport cu deformaia specific c2 a betonului neconfinat se determin cu relaia: f cc = c 2 1 + 5 cc 1 (B.3) f iar deformaia specific ultim la fibra extrem a zonei comprimate se obine cu: f cu = 0,004 + 0,5 sx yw (B.4) f cc unde: , fyw i sx au definiiile date la A.1. Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fr nndiri n aceast zon se determin cu relaia: d bl f y ( MPa) L L pl = v + 0,2h + 0,15 (B.5) 30 f c ( MPa) n care: dbl h (3) este diametrul (mediu) al armturilor longitudinale inaltimea sectiunii transversale

pl Corectarea valorii um calculat cu relaia (A.3), n situaiile n care n zona plastic se realizeaz nndiri prin petrecere, iar armturile sunt netede i prevzute cu carlige, se face aa cum se arat la A.1.

Tabel 16 Rotiri plastice maxime si capabile corespunzatoare cerintei de deplasare

ARTICULATII PLASTICE IN CAZ DE INCARCAR E

pl max

GRINZI moment pozitiv

pl cap

ARTICULATII PLASTICE IN STALPI

moment negativ
pl cap pl cap

A
0.03719 0.03596 0.03077 8 0.03247

B
0.0256 3 0.0247 0 0.0257 5 0.0229 3

pl max

A
0.0315 3 0.0299 3 0.0287 8 0.0301

B
0.0251 5 0.0251 2 0.0228 4 0.0227 4

pl max

A
0.0425 3 0.0359 9 0.0168 3 0.0198 7

B
0.02895 0.02561 0 0.02510 0.02803

Ip. I-x Ip. II-x Ip. I-y Ip. II-y

0.0196 2 0.0188 5 0.0218 4 0.0239 5

0.0190 1 0.0183 9 0.0220 8 0.0243 4

0.0113 4 0.0130 5 0.0117 6 0.0145 4

pl A- cap determinat pe baza expresiei empirice (A) pl B- cap determinat pe baza modelului analitic (B)

pl Tabelul 16 prezinta comparativ valorile rotirilor capabile ( cap ) si rotirile plastice maxime rezultate din

pl calculul static neliniar pentru grinzi si pentru stalpi ( max ) corespunzatoare situatiei in care structurii i se impune cerinta de deplasare seismica. Dupa cum se observa rotirile plastice capabile obtinute prin cele doua metode difera destul de mult, dar in toate cazurile sunt superioare rotirilor maxime din calculul static.

EXEMPLUL 3
- constructie cu pereti structurali de beton armat

Descrierea constructiei: Cladire amplasata in Bucuresti; 3 subsoluri (hs=3m) + parter (hs=6m) + 10 etaje (hs=3m); 5 travee x 8 m; 5 deschideri 2x7+1x4+2x7 m;

Date arhitecturale: Functiune de birouri si anexe specifice; Inchideri cu pereti cortina; Compartimentari cu pereti din gips-carton; Pardoseli curente; Terasa necirculabila; Parcaje la subsol;

Caracteristici structurale si materiale folosite: Pereti structurali, stalpi, grinzi, placi de beton armat monolit; Beton C24/30 (fcd=18N/mm2, fctd=1.25N/mm2); C32/40 (fcd=22.5N/mm2, fctd=1.45N/mm2); ([3] tabel 3); Otel Pc52 (fyd=300N/mm2) ([3] tabel 6); Fundatie si teren de fundare: Radier general ; Teren de fundare pconv=500kPa (in urma corectiilor de adancime si latime), ks=50000 kN/m3; Sapatura generala in taluz, panza freatica nu este interceptata Caracterizarea amplasamentului si a constructiei cf. [2] : Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24g (fig. 3.1); Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2); Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.); Clasa de importanta si de expunere I=1.2 (tabel 4.3); Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt: [1] [2] [3] [4] [5] CR 2-1-1.1 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat P100-1/2006 Cod de proiectare seismica; STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii; NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa. 1 Constructie cu pereti structurali de beton armat

Exemplul de proiectare 3

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

SCHEMA GENERALA A OPERATIILOR DE PROIECTARE

I. Alcatuirea initiala a structurii ([1] cap.2) dispunerea peretilor structurali in planul structurii; alegerea formei si dimensiunii peretilor; alcatuirea infrastructurii: dispunerea peretilor, alegerea dimensiunilor, dispunerea golurilor in pozitii avantajoase ; Identificarea actiunilor si precizarea marimii acestora actiuni verticale conform temei de arhitectura si seriei STAS 10101 (incarcari in constructii) actiuni orizontale conform [2] cap. 3, 4, 5 Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti si a fortei taietoare de baza ([1] pct. 4.1.-4.2.) Verificarea preliminara a sectiunii peretilor ([1] pct. 4.2.3.) si a sectiunilor grinzilor de cuplare ([1] pct. 4.3.) Schematizarea peretilor pentru calcul stabilirea geometriei axelor (deschideri si inaltimi de nivel), a zonelor deformabile si a celor de mare rigiditate; stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali ([1] pct. 5.2.1); stabilirea sectiunilor active ale grinzilor de cuplare ([1] pct. 5.2.2); stabilirea modulilor de rigiditate ale elementelor strucurale ([1] pct. 5.2.4); stabilirea nivelului de incastare a peretilor in schema de calcul; Definitivarea evaluarii actiunilor si a gruparilor de actiuni Calculul structurii la actiuni orizontale si actiuni verticale Prelucrarea rezultatelor calcului structural si determinarea valorilor de proiectare ale eforturilor in sectiunile semnificative Calculul armaturii longitudinale a grinzilor de cuplare pentru armaturile dispuse orizontal sau inclinat, dupa caz ([1] pct. 6.2.4.) Calculul sectiunilor de la baza peretilor structurali la incovoiere cu forta axiala, pe baza metodei generale din [3] verificarea sectiunii de baza utilizand criteriul ductilitatii minime necesare ([1] pct. 6.4.); dimensionarea armaturilor longitudinale (fortele axiale din pereti corespund efectului indirect al fortelor orizontale, stabilit in ipoteza plastificarii tuturor grinzilor de cuplare ([1] pct. 6.2.6.); Determinarea zonei plastice potentiale (zona A) de la baza peretilor ([1] pct. 6.1.) Determinarea eforturilor de dimensionare ale peretilor la incovoiere cu forta axiala ([1] pct. 6.2.1.-6.2.2.) determinarea coeficientului , de suprarezistenta; determinarea momentelor incovoietoare de proiectare ;

II.

III.

IV.

V.

VI. VII. VIII.

IX.

X.

XI. XII.

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

XIII.

Calculul la incovoiere cu forta axiala a sectiunilor de pereti din afara zonei plastice potentiale ([1] pct. 6.2.2.) verificarea sectiunilor de beton; dimensionarea armaturilor longitudinale; Determinarea valorilor fortelor taietoare de proiectare Calculul grinzilor de cuplare la forta taietoare determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.5.); verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.6.2.); dimensionarea armaturilor transversale sau inclinate, dupa caz ([1] pct. 6.6.3-6.6.4.); Calculul peretilor la forta taietoare in sectiuni inclinate (in functie de raportul inaltimea peretelui/inaltimea sectiunii peretelui) determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.3.); verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.4.3.); dimensionarea armaturilor orizontale ([1] pct. 6.5.2.a ); Calculul armaturii de conectare in rosturi de turnare ([1] pct. 6.5.2.b) Calculul armaturilor orizontale in imbinarile verticale in cazul elementelor prefabricate ([1] pct. 6.5.3.) determinarea valorii fortelor de lunecare in rostul vertical; calcul armaturii orizontale; Alcatuirea sectiunilor peretilor structurali verificarea dimensiunilor sectiunilor de beton ([1] pct. 7.1.-7.2.); detalierea armaturilor de rezistenta si a armaturilor constructive ([1] pct. 7.3.); verificarea conditiilor de armare minima a zonelor de la extremitatile sectiunilor ([1] pct. 7.5.); verificarea conditiilor de armare minima in inima peretilor ([1] pct. 7.4.); detalii de alcatuire (intersectii de pereti, ancoraje si innadiri etc. [1] pct. 7.5.3.); Prevederea armaturii transversale suplimentare (daca este necesara [1] pct. 7.5.2.) armatura de confinare cand >lim ; armatura pentru impiedicarea flambajului barelor comprimate in zonele in care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2,4/Ra ; Armarea suplimentara in jurul golurilor ([1] pct. 7.5.4. si fig. 7.4.) Alcatuirea sectiunii grinzilor de cuplare ([1] pct. 7.6.) Alcatuirea panourilor prefabricate in cazul structurilor cu pereti structurali prefabricati ([1] pct. 8.2.-8.3.) Calcul planseelor ca diafragme la fortele seismice orizontale ([1] pct. 8.7.) precizarea schemei statice; calculul momentelor incovoietoare si a fortelor taietoare; dimensionarea armaturii longitudinale si transversale; dimensionarea armaturii longitudinale din centuri pentru rolul de colectare a incarcarii transmise din planseu la pereti; dimensionarea armaturii din planseu pentru preluarea efectelor datorate tendintei de oscilatie asincrona;

XIV. XV.

XVI.

XVII. XVIII.

XIX.

XX.

XXI. XXII. XXIII.

XXIV.

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

XXV. XXVI. XXVII. XXVIII.

Modelarea infrastructurii pentru calcul ([1] cap.9) Calculul eforturilor in elementele infrastructurii ([1] pct.6.2.2.) Calcul de dimensionare a elementelor infrastructurii si a fundatiilor Alcatuirea (armarea) elementelor infrastructurii si a fundatiilor

Nota: Prezentarea operatiilor de proiectare din prezentul exemplu urmareste succesiunea din schemabloc. In mod firesc nu se trateaza operatile de la pct. XXIII, structura constructiei fiind din beton armat monolit. O parte dintre operatii sunt comasate. De exemplu calculul si verificarea armaturilor longitudinale si transversale pentru peretii structurali si grinzile de cuplare sunt prezentate simultan ca urmare a utilizarii unor programe de calcul care furnizeaza impreuna aceste rezultate. Programele de calcul utilizate la intocmirea exemplului de proiectare au fost: o ETABS pentru calculul de ansamblu al structurii; o o serie de programe intocmite de Catedra de Beton Armat din Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti pentru dimensionarea elementelor structurale din beton armat. Inainte de parcurgerea exemplului de calcul se recomanda consultarea P100-1/PROIECTAREA SEISMIC A CLDIRILOR. VOLUMUL 2. COMENTARII I EXEMPLE DE CALCUL.

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

1. Alcatuirea initiala a structurii

Prin alcatuirea initiala judicioasa a structurii se poate asigura un raspuns seismic favorabil si se pot evita complicatii ulterioare de calcul si executie. Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor structurali in pozitiile avantajoase din punct de vedere structural, astfel incat conditiile enuntate in [2] cap. 4.1-4.4 sa fie respectate. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si functionale care rezulta din indeplinirea cerintelor esentiale enuntate de Legea 10 si detaliate prin reglementari tehnice specifice. In exemplul propus peretii structurali sunt amplasati pe ambele directii principale, atat la interiorul constructiei (unde sunt lestati), cat si perimetral (unde asigura brate de parghie consistente la preluarea torsiunii generale a constructiei). Configuratia in plan a structurii, fara intersectii de pereti pe cele doua directii principale ale cladirii, permite o modelare simpla si fidela a structurii si, ca urmare, un control sigur al raspunsului structurii. Forma sectiunii peretilor, cu inimi pline cu bulbi la capete (forma de haltera) este optima din punct de vedere al performantelor seismice. Dimensiunile grinzilor dintre peretii transversali de pe contur asigura o cuplare eficienta a acestora, cu spor consistent de rigiditate si rezistenta. Forma si dimensiunile peretilor sunt asemanatoare pe ambele directii ceea ce asigura armari similare si detalii de executie repetitive.

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

2. Identificarea actiunilor si precizarea marimii acestora (inclusiv predimensionarea elementelor, cu exceptia peretilor structurali). Predimensionare placa, grinzi si stalpi.
In prezentul exemplu se folosesc terminologia, definitiile si caracterizarea actiunilor (si implicit a efectelor acestora) conform [4]. Se detaliaza proiectarea pentru gruparea actiunilor, respectiv gruparea efectelor structurale ale actiunilor, care contin actiunea seismica cf. [4] rel. 4.13:
n

j =1

Gk,j + I AEk + 2,i Qk,i

unde:

Gk,j Qk,i AEk

2,i I

- este efectul actiunii permanente j , luata cu valoarea caracteristica; - este efectul pe structura al actiunii variabile i , luata cu valoarea caracteristica; - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta IMR adoptat de [2] pentru Starea Limita Ultima (ULS) ; - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile i ; - coeficient de importanta si expunere a cladirii cf. [2] tabel 4.3.

Valorile caracteristice Gk si Qk sunt valorile normate ale actiunilor conform standardelor de incarcari. Pentru incarcarile din zapada si cele datorate exploatarii 2 = 0.4 2.1. Incarcari combinate (se manifesta simultan si sunt distribuite identic)
Denumire incarcare combinata 1 Terasa necirculabila (kN/mp) beton panta 100 mm strat difuziune bariera vapori izolatie termica polistiren extrudat sapa 20 mm hidroizolatie strat protectie pietris 40 mm placa 180 mm valoare caracteristica g ~ gk 2.40 0.05 0.06 0.03 0.44 0.15 0.72 3.85 4.50 8.35 q ~ qk 2.00 2 g ~ gk 1.27 0.50 0.20 0.10 2.07 4.50 6.57 g ~ gk 0.70 0.30 1.00 g ~ gk 3.75 1.32 5.07
n n n n n

valoare de proiectare

gEd = gEd = 2 0.4 qEd =

2.40 0.05 0.06 0.03 0.44 0.15 0.72 3.85 4.50 8.35 2 qk 0.80 0.80

Zapada (kN/mp) zapada

Pardoseli+compartimentari+tavan (kN/mp) pardoseala rece compartimentari tavan fals instalatii placa 180 mm

gEd = gEd =

1.27 0.50 0.20 0.10 2.07 4.50 6.57

Perete cortina (kN/mp) perete cortina structura sustinere

gEd =

0.70 0.30 1.00

Atic (kN/ml) zidarie intarita 125 mm h=1.5 m tencuiala 2x20 mm

gEd =

3.75 1.32 5.07

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Perete beton 400 mm (kN/mp) perete beton placaj gipscarton

g ~ gk 10.00 0.20 10.20 g ~ gk 12.50 0.20 12.70 g ~ gk 12.25 0.64 12.89 g ~ gk 20.25 0.8 21.05 g ~ gk 5.25 5.25 g ~ gk 4.50 4.50 g ~ gk 3.75 3.75 q ~ qk 2.00 2.00 q ~ qk 3.00 3.00 q ~ qk 0.75
n n n n n n n n n

gEd =

10.00 0.20 10.20

Perete beton 500 mm (kN/mp) perete beton placaj gipscarton

gEd =

12.50 0.20 12.70

Stalp 700x700 mm (kN/ml) beton placaj gipscarton

gEd =

12.25 0.64 12.89

Stalp 900x900 mm (kN/ml) beton placaj gipscarton

gEd =

20.25 0.80 21.05

10

Grinda 300x700 mm (kN/ml) beton

gEd =

5.25 5.25

11

Grinda 300x600 mm (kN/ml) beton

gEd =

4.50 4.50

12

Grinda 300x500 mm (kN/ml) beton

gEd = 2 0.4 qEd = 2 0.4

3.75 3.75 2qk 0.80 0.80 2 qk 1.20 1.20 2 qk 0.30 0.30 2 qk 1.00 1.00

13

Utila birouri (kN/mp) utila

14

Utila circulatii (kN/mp) utila

15

Utila terasa necirculabila (kN/mp) utila

2 0.4 qEd = 2 0.4 qEd =

16

Utila interior pt predimensionare (kN/mp) utila

q ~ qk 2.50 2.50

Nota: Incarcarea combinata nr. 16 este folosita doar la faza de predimensionare a elementelor si reprezinta o valoare ponderata a incarcarilor nr. 13 si nr. 14; indicele E este folosit pentru indicarea valorii de proiectare a incarcarii care este utilizata in gruparile de actiuni care contin seism. 2.2. Predimensionare placa La faza de predimensionare se considera lumina aproximativ egala cu deschiderea interax. Trama tipica este 8x7m, placa fiind armata pe doua directii. Incarcarea utila nu este preponderenta. Pentru limitarea sagetilor verticale si obtinerea unor procente de armare economice se pot utiliza urmatoarele conditii : hf >

P = 167 mm ; 180

Exemplul de proiectare 3

Constructie cu pereti structurali de beton armat

L L = 200mm < hf < = 175mm ; 40 35 hf > 60 mm , unde : hf P L grosimea placii ; se alege hf=180 mm ; perimetrul ochiului de placa considerat ; deschiderea minima a ochiului de placa considerat ;

Pentru simplitatea executiei se adopta aceiasi grosime si pentru deschiderea centrala unde placa se descarca unidirectional.
2.3. Predimensionare grinzi La faza de predimensionare lumina grinzii se considera egala cu deschiderea. Pentru grinzi de cadru se recomanda pe criterii de rigiditate, rezistenta si simplitate a executiei urmatoarele rapoarte:

hw=

L L ; .... 12 10 1 1 bw=( .... )hw , unde : 3 2 hw bw L inaltimea sectiunii grinzii ; latimea sectiunii grinzii ; deschiderea grinzii

Aplicarea conditiilor de mai sus conduce la: - pentru grinzile longitudinale cu deschiderea L=8,0 m hw=667800 mm ; se alege hw=700 mm bw=233350 mm ; se alege bw=300 mm - pentru grinzile transversale cu deschiderea L=7,0 m hw=583700 mm ; se alege hw=600 mm bw=200300 mm ; se alege bw=300 mm - pentru grinzile transversale cu deschiderea L=4,0 m hw=330400 mm ; se alege hw=500 mm bw=167250 mm ; se alege bw=300 mm; alegerea unor dimensiuni marite ale sectiunilor in acest caz simplifica armarea si cofrarea planseului.
2.4. Predimensionare stalpi Stalpii structurii se clasifica in clasa b, cf. [3] pct. 1.2.5.1. respectiv grupa B cf. [3] pct. 6.4.1. Criteriile restrictive referitoare la (inaltimea relativa a zonei comprimate) din [3] pct. 3.2.4. pot fi relaxate acceptandu-se un grad mai mare se compresiune a stalpilor decat in cazul stalpilor din grupa A, stalpi cu rol principal in preluarea actiunilor seismice.

La actiuni seismice severe exista posibilitatea ca unele sectiuni de stalpi sa dezvolte, totusi, deformatii plastice semnificative rezultate din deformarea laterala a structurii. Din aceasta cauza si pentru limitarea efectelor curgerii lente se propun valori moderate si diferentiate in functie de pozitia stalpilor in structura pentru a asigura ductilitati suficiente fara sporuri de armatura transversala. Dimensiunile sectiunilor stalpilor se determina din conditia de ductilitate minima, respectiv conditia de limitare a zonei comprimate (a inaltimii relative ) sau din conditia echivalenta a limitarii efortului axial normalizat.

Exemplul de proiectare 3

10

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Din considerente constructive toti stalpii sunt patrati si stalpii de colt s-au ales cu aceeasi sectiune ca a stalpilor de margine intermediari. Simbolurile utilizate reprezinta : gEd, qEd valoarea de proiectare a incarcarii combinate pentru calcul la actiuni seismice; Aaf aria aferenta; Laf lungimea de grinda aferenta stalpului; NEd forta axiala in cazul calculului la actiuni seismice NEd = qEd Aaf ; NEd = gEd Aaf, NEd = qEd Laf ; NEd = gEd Laf , dupa caz; forta axiala normalizata in gruparea de actiuni seismica, = NEd/(Ac fcd) ; Ac - aria sectiunii de beton a stalpului; Ac=NEd,tot/fcd fcd valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune = 15,5 N/mm2; bc dimensiunea sectiunii normale a stalpului; bc=hc=(Ac,nec)1/2 hc inaltimea sectiunii de beton a stalpului ; bc=hc; abrevierile utilizate ca indici reprezinta: rec recomandat; nec necesar; tot total; ef efectiv;
Stalp interior nr. crt. 1 2 3 10 11 15 16 Denumire incarcare combinata Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim. (kN/mp) rec = 0,50 gEd(qEd) kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.80 6.57 5.25 4.50 0.30 1.00 Aaf(Laf) m sau 2 m 56 56 560 88 77 56 560 NEd,tot (kN) = 2 Ac,nec (m ) = bc,nec (m) = bc,ef=0.90 m NEd,tot (kN) = NEd kN 467.6 33.6 3679.2 462.0 346.5 16.8 560.0 5566 0.845 0.919 Greutate stalp (kN) 709 6274

ef =0.506

Stalp intermediar fatada nr. crt. 1 2 3 4 5 10 11 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim. (kN/mp) rec =0.45

gEd/qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81 5.25 4.50 0.30 1.00

Aaf/Laf m sau 2 m 28 28 280 280 8 88 38.5 28 280 NEd,tot (kN) = 2 Ac,nec (m ) = bc,nec (m) = bc,ef=0.70 m NEd,tot (kN) =

NEd kN 233.8 16.8 1839.6 280.0 38.4 462.0 173.3 8.4 280.0 3332 0.566 0.753 Greutate stalp (kN) 429 3761

ef =0.502

Exemplul de proiectare 3

11

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Stalp colt nr. crt. 1 2 3 4 5 10 11 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim. (kN/mp) rec =0.40

gEd/qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.8 6.57 1 4.806 5.25 4.5 0.3 1

Aaf/Laf m sau 2 m 14 14 140 262.5 7.5 44 38.5 14 140 NEd,tot (kN) = 2 Ac,nec (m ) = bc,nec (m) = bc,ef=0.70 m NEd,tot (kN) =

NEd kN 116.9 8.4 919.8 262.5 36.0 231.0 173.3 4.2 140.0 1892 0.394 0.628 Greutate stalp (kN) 429 2321

ef =0.310

Exemplul de proiectare 3

12

Constructie cu pereti structurali de beton armat

3. Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti. Verificarea preliminara a sectiunii peretilor si a sectiunilor grinzilor de cuplare
Aria totala necesara a sectiunii inimilor peretilor structurali, pe fiecare directie principala a constructiei, din cerinta de limitare a efortului mediu de forfecare la un anumit nivel, este data de relatia de la pct. 4.2.1. din [1]:

Awhi>(I n Af ag/g )/120 unde : Awhi - aria inimilor peretilor de pe directia considerata; I - factorul de importanta si expunere [2] tabel 4.3;
n Af ag g - numarul de plansee situate deasupra nivelului considerat; - aria planseului curent; - acceleratia terenului pentru proiectare [2] fig. 3.1; - acceleratia gravitationala la suprafata terenului g=9.81 m/s2.

Valorile termenilor care intervin in stabilirea formei finale a formulei de predimensionare sunt acoperitoare in majoritatea cazurilor curente de proiectare (vezi [1] C 4.2.1). Pastrand ipoteza de baza, de limitare a efortului mediu tangential, in masura in care se pot stabili valori mai precise ale valorilor termenilor utilizati in formula de predimensionare, aceasta poate fi imbunatatita si adaptata la situatia de proiectare careia i se aplica, asa cum se recomanda in sectiunea de comentarii a [1]. In cazul structurii considerate in exemplul de proiectare, evaluand mai riguros incarcarile pe plansee, factorul suprarezistentei structurii verticale ( cf. [1] pct. 6.2.2), rezistenta efectiva a betonului si pe baza experientei obtinute din proiectarea unor constructii similare, este posibila obtinerea unei expresii particularizate a formulei de predimensionare. In aceste conditii, aria sectiunilor orizontale ale peretilor la baza structurii, pe fiecare directie principala a structurii, se poate estima cu expresia: Awh > VEd/(' fctd), unde : Awh VEd - aria inimilor peretilor structurali; - forta taietoare de proiectare; 1,5Fb < VEd = Fb Fb cf. [1] pct. 6.2.3. ;

- forta seismica de baza rezultata din aplicarea prevederilor [2]; pentru detaliere vezi pct. 5.2 din exemplul de calcul, Fb = c G;

c G

- coeficient seismic global reprezentand raportul dintre forta seismica de baza si greutatea constructiei; - greutatea constructiei deasupra nivelului considerat; - media estimata a rapoartelor MRd/MEd (MRd - momentele de rasturnare capabile ale peretilor structurali si MEd - momentele de rasturnare rezultate din calculul structurii) asa cum sunt definite in [1] pct 6.2.2. ; - coeficient de corectie a fortei taietoare, = 1,2 cf. [1] pct. 6.2.3.; - efort tangential normalizat admisibil;

= VEd/(Awo fctd) < 2.5 cf. [1] pct. 6.4.3;

fctd - rezistenta de proiectare la intindere a betonului;

Exemplul de proiectare 3

13

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Adoptarea unei valori supraunitare pentru ' conduce la obtinerea unor grosimi mai mici ale peretilor structurali. Estimarea factorului trebuie facuta in acord cu caracteristicile structurii (regularitate pe verticala si in plan, omogenitate)
3.1.
nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15

Evaluarea greutatii constructiei supraterana

Greutate terasa Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 Aaf/Laf m sau 2 m 1280 1280 0 216 144 72 63 45 9 192 126 24 1280 NEd (kN) = qEd,ech (kN/mp)= Aaf/Laf m sau 2 m 0 0 1280 432 0 144 126 90 18 192 126 24 1280 NEd (kN) = qEd,ech (kN/mp)= Aaf/Laf m sau 2 m 0 0 1280 648 0 216 189 135 27 192 126 24 1280 NEd (kN) = qEd,ech (kN/mp)= NEd kN 10688.0 768.0 0.0 216.0 692.1 734.4 800.1 580.1 189.5 1008.0 567.0 90.0 384.0 16717 13.06 NEd kN 0.0 0.0 8409.6 432.0 0.0 1468.8 1600.2 1160.1 378.9 1008.0 567.0 90.0 1280.0 16395 12.81 NEd kN 0.0 0.0 8409.6 648.0 0.0 2203.2 2400.3 1740.2 568.4 1008.0 567.0 90.0 1280.0 18915 14.78

rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite : Greutate nivel curent nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila interior pt predim (kN/mp) qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 1.00

rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite : Greutate parter nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila interior pt. predim (kN/mp) qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 1.00

rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite :

Greutatea totala a suprastructurii rezulta: NEd,tot (kN) = NEd,terasa + 9NEd,niv. crt. + NEd,parter = Incarcarea echivalenta uniform distribuita rezulta: qEd,ech (kN/mp) = NEd,tot (kN)/(n Apl) =

183183

13.01

Exemplul de proiectare 3

14

Constructie cu pereti structurali de beton armat

3.2. Estimarea ariei necesare de pereti structurali Constructia propusa in exemplul 3 de proiectare are structura de rezistenta ordonata si dispusa favorabil, iar greutatea distribuita echivalenta este mai mica decat cea considerata la formula 4.2.1. din [1]. Se adopta o formula de predimensionare asemanatoare, avand criteriu tot limitarea efortului mediu de tangential la baza peretilor, dar in care sunt evaluate mai fidel caracteristicile cladirii (greutatea constructiei deasupra nivelului considerat, forta seismica de baza, aprecierea factorului ). De asemenea se adopta o valoare supraunitara a factorului . Nivelul considerat este cota planseului peste subsolul 1.
directie c NEd,tot (kN) long transv 0.14 0.11 183000 Fb (kN) 25620 20130

VEd (kN) 38430 36234

Awh (m2) 20.7 19.5

Lw hw (m) 48 42

1.25 1.50

1.75 1.75

bw necesar (m) 0.43 0.46

bw ales (m) 0.40 0.50

unde: c - coeficient seismic global, diferentiat pe cele doua directii cu valorile calculate la pct. 5; NEd,tot - greutate totala deasupra nivelului considerat; Fb - forta seismica de baza; - factor de supraarmare estimat; VEd - forta taietoare de proiectare VEd = Fb min(1.5 ; 1.2 ); Awh - aria totala a inimilor peretilor pe directia considerata = Lw x bw; Lw - lungimea totala a peretilor pe directia considerata; bw - grosimea (considerata constanta) inimii peretilor pe directia considerata; hw - inaltimea sectiunii orizontale a peretilor pe directia considerata;
Nota: Pe directie transversala a fost estimat la o valoare superioara celui de pe directie longitudinala deoarece incertitudinile legate de peretii cuplati sunt mai mari decat in cazul peretilor individuali. 3.3. Necesitatea prevederii de bulbi sau talpi Necesitatea prevederii de talpi sau bulbi din conditia de ductilitate conform [1] pct.4.2.3. <max=0.35 ; = NEd/(Aw fcd) , unde : max - valoarea maxima a fortei axiale normalizate ; Aw - aria sectiunii orizontale a peretelui de beton ; NEd - forta axiala in perete din incarari gravitationale in gruparea speciala de incarcari;

Perete longitudinal interior PL2 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)

qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 1.00

Aaf/Laf m sau 2 m 88 88 880 0 0 288 0 72 0 88 77 40 88 880 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef =

NEd kN 734.8 52.8 5781.6 0.0 0.0 2937.6 0.0 928.1 0.0 462.0 346.5 150.0 26.4 880.0 12300 0.201

Exemplul de proiectare 3

15

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Perete longitudinal exterior PL1 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)

qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 1.00

Aaf/Laf m sau 2 m 56 56 560 576 16 288 0 72 0 88 77 0 56 560 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef = Aaf/Laf m sau 2 m 84 84 840 288 8 0 252 72 0 176 38.5 0 84 840 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef = Aaf/Laf m sau 2 m 50 50 500 450 12.5 0 252 72 0 88 38.5 22 50 500 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef =

NEd kN 467.6 33.6 3679.2 576.0 76.9 2937.6 0.0 928.1 0.0 462.0 346.5 0.0 16.8 560.0 10084 0.165 NEd kN 701.4 50.4 5518.8 288.0 38.4 0.0 3200.4 928.1 0.0 924.0 173.3 0.0 25.2 840.0 12688 0.166 NEd kN 417.5 30.0 3285.0 450.0 60.1 0.0 3200.4 928.1 0.0 462.0 173.3 82.5 15.0 500.0 9604 0.126

Perete transversal interior PT3 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)

qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 1.00

Perete transversal exterior PT1 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x00 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)

qEd kN/m sau 2 kN/m 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 1.00

Nota: Se constata ca toti peretii indeplinesc criteriul de ductilitate enuntat fara a fi nevoie de bulbi sau talpi. Totusi, pentru obtinerea unei comportari histeretice optime, ancorarea armaturilor din grinzile concurente si a armaturii orizontale din camp, concomitent cu reducerea consumului de armatura verticala prin dispunerea acesteia in pozitiile avantajoase, se prevad bulbi cu dimensiuni egale cu cele ale stalpilor marginali 700x700 mm.

Exemplul de proiectare 3

16

Constructie cu pereti structurali de beton armat

3.4. Verificarea preliminara a grinzilor de cuplare Riglele de cuplare din axele 1 si 6 au grosimea inimii montantilor adiacenti si inaltimea rezultata din cerinte arhitecturale indeplinind si rolul de parapet. Dimensinile sunt detaliate in sectiunea longitudinala si respecta indicatiile din [1] pct 4.3.

Exemplul de proiectare 3

17

Constructie cu pereti structurali de beton armat

4. Schematizarea structurii pentru calcul

4.1. Schematizarea peretilor structurali Rigiditatea de proiectare se stabileste pe baza prevederilor din [2] Anexa E si pe baza prevederilor din [1]. Codul de proiectare sesimica aparut ulterior Codului de proiectare a constructiilor cu pereti structurali stabileste o procedura mai riguroasa in raport cu comportarea reala a acestor structuri. Prin adoptarea unui modul de rigiditate redus fata de cel corespunzator sectiunilor nefisurate de beton se obtin valori realiste ale ale caracteristicilor de oscilatie (perioadele oscilatiilor proprii), ale deplasarilor si eforturilor sectionale.

La stabilirea eforturilor sectionale de dimensionare (de proiectare) se accepta redistributii ale eforturilor obtinute prin calculul elastic, intre peretii sau intre montantii peretilor cuplati de pe aceiasi directie, atunci cand pe aceasta cale se obtine o stare de eforturi mai realista sau cand se obtine o simplificare a armarii peretilor. Rigiditatile utilizate pentru calculul eforturilor sectionale sunt cele indicate de [1] pct. 5.4.2.a , cu observatia de la ultimul aliniat. Pentru pereti s-a utilizat (EI)=(EcIc) iar pentru grinzile de cuplare EI=0.4(EcIc). Folosirea pentru peretii structurali a valorii modulului de elasticitate Ec al betonului nefisurat simplifica substantial volumul de calcul. Aceasta optiune referitoare la rigiditatea de calcul este permisa de [1] si, cf. pct. 6.2.1, este folosita simultan cu redistributia ulterioara a eforturilor intre peretii sau montantii peretilor cuplati la care efectul indirect este semnificativ. Pentru calculul caracteristicilor modale si a deformatiilor corespunzatoare SLS si ULS cf. [2] si [1] anexa E s-au utilizat urmatoarele valori geometrice si de rigiditate: Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor longitudinali sunt:
bulb 700x700 inima bw=400 mm bulb 700x700

Aw= 4,13 m2 Awh= 3,85 m2 (EI)=0.5(EcIc) m4 hw=8.70 m Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor transversali sunt:
bulb 700x700 bulb 700x700 inima bw=500 mm

Aw= 3,90 mp Awh= 3,48 mp (EI)=0.5(EcIc) m4

hw=7.70 m

Exemplul de proiectare 3

18

Constructie cu pereti structurali de beton armat

4.2. Schematizarea grinzilor de cuplare Sectiunile active ale peretilor structurali se stabilesc conform [1] pct. 5.2.2. Rigiditatile utilizate sunt cele indicate de [1] pct. 5.4.2.b.

Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale grinzilor de cuplare sunt: etaj 10 500x500 mm Ic=0,2Ic Ac=0,2Ac etaj 9-etaj 1 500x1500 mm Ic=0,2Ic Ac=0,2Ac parter 500x4000 mm Ic=0,2Ic Ac=0,2Ac

S-a notat: Aw Awh Ac Ec Ic - aria sectiunii orizontale a peretelui structural; - aria inimii peretelui structural; - aria sectiunii transversale a grinzii de cuplare; - modulul de elasticitate al betonului cf. [3] tabel 7; - momentul de inertie al sectiunii de beton a peretelui/grinzii de cuplare

In modelul de calcul adoptat s-a adopata un raport Ec,grinzi de cuplare/Ec,pereti structurali = 0.4 pentru evaluarea rigiditatii grinzilor de cuplare. Se poate utiliza si un alt raport, corespunzator altei valori ale gradului de cuplare a peretilor, pentru obtinerea unor valori ale eforturilor care conduc la armari avantajoase. Valorile rigiditatilor adoptate trebuie sa asigure indeplinirea conditiei referitoare la gradul de solicitare la forta taietoara a riglelor de cuplare, exprimat prin conditia <2.
4.3. Stabilirea nivelului la care se dezvolta preponderant zonele plastice potentiale in pereti Conform cf. [1] pct 6.1 amplasarea optima a zonei A zona in care se dirijeaza aparitia si dezvoltarea zonelor plastice in peretii structurali este la parterul cladirii, respectiv primul nivel suprateran. Valorile de proiectare ale eforturilor din peretii structurali au expresii diferentiate intre zonele A si B , la fel ca si modul de calcul al capacitatilor corespunzatoare.

Exemplul de proiectare 3

19

Constructie cu pereti structurali de beton armat

5. Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de actiuni

5.1. Actiuni verticale Actiunile verticale sunt utilizate in calcul prin valorile incarcarilor combinate care actioneaza gravitational detaliate la pct. 2.1. Nu au fost detaliate valorile incarcarilor pentru gruparile de actiuni care nu contin seism deoarece pentru peretii structurali acestea nu sunt dimensionante. 5.2. Actiuni orizontale orizontale Modelarea actiunii seismice se face in conformitate cu [2] cap. 2, 3, 4. Avand in vedere compactitatea, dubla simetrie si regularitatea (chiar uniformitatea) pe verticala a structurii se aplica metoda fortei statice echivalente. Pentru caracteristicile de amplasament si structurale ale constructiei analizate valorile caracteristice pentru calculul la ULS sunt :

Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24g (fig. 3.1); Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2); Factorul de amplificare dinamica maxima o=2.75 (fig. 3.32) pentru fractiunea din amortizarea critica =0.05; Perioada proprie fundamentala estimata T1=CtH3/4=0.72 sec <Tc (anexa B.3); Factorul de comportare a structurii o pe directie longitudinala o pe directie transversala Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.); Clasa de importanta si de expunere I=1.2 (tabel 4.3); Factor de corectie pentru modul fundamental propriu fundamental =0.85 (4.5.3.2.2); Spectrul de proiectare pentru acceleratii o pe directie longitudinala o pe directie transversala Sd=ag0/q (3.18): Sd=0.24x2.75/4.60=0.1435; Sd=0.24x2.75/6.25=0.1056; q (pct 5.2.2.2) : u/1=4x1.15=4.60 (peretii sunt toti console); u/1=5x1.25=6.25 (majoritatea peretilor sunt cuplati);

Forta taietoare de baza corespunzatoate modului fundamental Fb=ISd(T1)m (4.4): o pe directie longitudinala Fb=1.2x0.1435xMx0.85=0.146xG; o pe directie transversala Fb=1.2x0.1056xMx0.85=0.108xG ; unde M este masa cladirii iar G este greutatea cladirii, G= Mg; Forma proprie fundamentala pe ambele directii este aproximata cu o dreapta ([2] anexa B) ;
5.3. Grupari de actiuni Asa cum s-a aratat anterior, se detaliaza numai calculul in gruparile de actiuni care contin actiunea seismica deoarece acestea sunt dimensionante pentru peretii structurali din beton armat. Cele 8 combinatii de incarcari, asociate fiecarei directii si sens de translatie, respectiv sens de rotire din torsiunea de ansamblu, sunt precizate in tabelul alaturat. S-a notat:

GV SX SX

- setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate actiunii seimice; - seism pe directia longitudinala ; - seism pe directia transversala.

Exemplul de proiectare 3

20

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Denumire combinatie Directie GSX1 = GV & SX GSX2 = GV & SX GSX3 = GV & SX GSX4 = GV & SX GSY1 = GV & SY GSY2 = GV & SY GSY3 = GV & SY GSY4 = GV & SY longitudinala longitudinala longitudinala longitudinala transversala transversala transversala transversala

Translatie Sens

Sens rotatie

Exemplul de proiectare 3

21

Constructie cu pereti structurali de beton armat

6. Calculul structurii la actiuni orizontale si verticale

6.1. Modelarea structurii Calculul de ansamblu al structurii este efectuat cu programul ETABS. Incastrarea suprastructurii se considera la cota planseului peste subsolul 1.

Declararea modelului de calcul parcurge urmatoarele etape principale : Alegerea unitatilor de masura (kN si m) si declararea geometriei (axele cladirii si deschiderile dintre ele, a regimului de inaltime si a inaltimilor de nivel); Declararea tipurilor si caracteristicilor mecanice ale materialelor si a tipurilor si dimensiunilor sectiunilor elementelor liniare (stalpi, bulbi si grinzi) si plane (pereti, grinzi de cuplare si placi); Declararea cazurilor de incarcare cu incarcari actionand gravitational: din greutatea proprie a elementelor structurale, incarcari permanente (straturi terasa, pardoseli si compartimentari, atic si fatada) si variabile (utile si zapada); Declararea incarcarilor orizontale din cutremurul de proiectare. Fortele seismice de baza sunt declarate ca o fractiune din greutatea suprastructurii actionand dupa distributia corespunzatoare unei deformate liniare in fiecare directie principala a constructiei. Excentricitatile aditionale sunt considerate alternativ 5% din latura constructiei, pe fiecare directie, de o parte si de alta a centrului de maselor; Declararea combinatiilor de incarcari care contin actiunea cutremurului si incarcarile verticale asociate; Declararea maselor antrenate de miscarea seismica pentru calculul fortei seismice de baza ; Pozitionarea elementelor in structura, declararea nodurilor rigide si a saibelor de nivel, declararea elementelor de tip pier (peretii structurali) si spandrell (grinzile de cuplare); Declararea pozitiei si valorilor incarcarilor (altele decat greutatea proprie a elelemtelor structurale) asociate diferitelor ipoteze de incarcare ; Declararea conditiilor de rezemare (deplasari generalizate blocate, resoarte); Alegerea tipului de calcul (spatial elastic). Dupa stabilirea modelului spatial de calcul s-a efectuat calculul structural determinand primele 3 moduri proprii de vibratie pe fiecare directie principala (translatie X, translatie Y, rotatie Rz) si valorile deplasarilor si eforturilor (efectele actiunilor), rezultatele furnizate de calculul automat fiind exprimate in U.I. respectiv m, kN, kNm, secunde, dupa caz.

6.2. Forte seismice de nivel asociate modului propriu fundamental pe fiecare directie principala
nivel directie Forta seismica cumulata (kN) 4155 8036 11565 14745 17571 20045 22165 23931 25345 26405 27237 Forta Moment de seismica rasturnare de nivel (kN) (kNm) 4155 12464 3881 36572 3529 71267 3180 115501 2827 168215 2473 228349 2120 294844 1767 366638 1413 442672 1060 521887 833 685310 directie Forta seismica cumulata (kN) 3073 5945 8555 10907 12998 14828 16396 17703 18748 19532 20148 Forta Moment de seismica rasturnare de nivel (kN) (kNm) 3073 9220 2871 27054 2610 52718 2352 85439 2091 124433 1830 168916 1568 218104 1307 271212 1045 327456 784 386053 616 506942

E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

SX SX SX SX SX SX SX SX SX SX SX

SY SY SY SY SY SY SY SY SY SY SY

Exemplul de proiectare 3

22

Constructie cu pereti structurali de beton armat

6.3. Perioade proprii si si masele modale antrenate in % pentru primele trei moduri de vibratie (calculate cu EbIb 50% din valoarea sectiunilor nefisurate)
Mod propriu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Tk (sec) 0.728 0.650 0.517 0.172 0.168 0.134 0.078 0.078 0.063 directie X mk 73.53 0.04 0.00 19.17 0.03 0.00 0.01 5.05 0.00 directie Y mk 0.04 75.01 0.00 0.03 17.62 0.00 5.03 0.01 0.00 directie RZ mk 0.00 0.00 74.98 0.00 0.00 17.75 0.00 0.00 5.05 cumulat X mk 73.53 73.57 73.57 92.73 92.76 92.76 92.77 97.82 97.82 cumulat Y mk 0.04 75.05 75.05 75.08 92.71 92.71 97.73 97.74 97.74 cumulat RZ mk 0.00 0.00 74.98 74.98 74.98 92.73 92.73 92.73 97.78

unde : Tk mk X/Y/RZ

perioada asociata modului propriu de vibratie k; masa modala efectiva asociata modului propriu de vibratie k, pe directia respectiva; deplasare generalizata (translatie pe directie longitudinala/transversala/ rotatie in jurul axei verticale).

6.4. Formele primelor 3 moduri proprii de vibratie

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Mod directie X 0.01226 0.01111 0.00991 0.00867 0.00742 0.00616 0.00493 0.00375 0.00266 0.00169 0.00090 Xnorm 1.000 0.906 0.808 0.707 0.605 0.502 0.402 0.306 0.217 0.138 0.073 Mod directie Y 0.01201 0.01096 0.00987 0.00873 0.00755 0.00634 0.00512 0.00394 0.00282 0.00182 0.00098 Ynorm 1.000 0.913 0.822 0.727 0.629 0.528 0.426 0.328 0.235 0.152 0.082 Mod directie RZ 0.000747 0.000682 0.000614 0.000543 0.000470 0.000395 0.000319 0.000246 0.000176 0.000114 0.000061 RZ,norm 1.000 0.913 0.822 0.727 0.629 0.529 0.427 0.329 0.236 0.153 0.082

unde indicele norm semnifica valorile normalizate ale vectorilor proprii, obtinute prin raportarea valorii de la nivelul considerat la valoarea maxima (de la ultimul nivel).
6.5. Pozitiile centrelor de masa si de rigiditate sunt date in tabelul urmator:
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Xcm (m) 20.00 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.95 Ycm (m) 16.00 15.98 15.98 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 Xcr (m) 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 Ycr (m) 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 X (m) 0.000 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.053 Y (m) 0.000 -0.022 -0.022 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.030

unde : cm centru de masa; cr centrul de rigiditate. Amplasarea elementelor structurale in pozitii avantajoase face ca excentricitatea sa fie minima si se datoreaza incarcarilor variabile care nu sunt pozitionate perfect simetric pe structura. Exemplul de proiectare 3 23 Constructie cu pereti structurali de beton armat

6.6. Valorile maxime ale driftului (deplasarea relativa de nivel raportata la inaltimea acestuia) pentru cele doua stari limita (SLS si ULS) si cele doua directii principale de actiune a seismului in gruparile de actiuni cele mai dezavantajoase sunt :
Nivel Directie Comb Drift elastic calculat Drift inelastic pentru compartimentari drSLS drULS <0,005 <0,025 0.00210 0.00975 0.00218 0.01016 0.00224 0.01043 0.00229 0.01064 0.00230 0.01069 0.00227 0.01054 0.00218 0.01015 0.00204 0.00946 0.00181 0.00843 0.00151 0.00700 0.00086 0.00402 Drift inelastic pentru compartimentari drSLS drULS <0,005 <0,025 0.00159 0.00788 0.00166 0.00822 0.00173 0.00858 0.00180 0.00891 0.00185 0.00913 0.00186 0.00918 0.00182 0.00901 0.00173 0.00855 0.00157 0.00776 0.00132 0.00651 0.00078 0.00387 Drift inelastic pentru fatada sticla 1.5xdrSLS <0,005 0.00314 0.00328 0.00336 0.00343 0.00345 0.00340 0.00327 0.00305 0.00272 0.00226 0.00130 1.5xdrULS <0,025 0.01462 0.01523 0.01564 0.01595 0.01603 0.01581 0.01522 0.01419 0.01264 0.01050 0.00603

EbIb E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel Long Long Long Long Long Long Long Long Long Long Long Directie GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 Comb 0.00057 0.00059 0.00061 0.00062 0.00062 0.00062 0.00059 0.00055 0.00049 0.00041 0.00024

0,5EbIb 0.00114 0.00119 0.00122 0.00124 0.00125 0.00123 0.00119 0.00111 0.00099 0.00082 0.00047

Drift elastic calculat

Drift inelastic pentru fatada 1.5xdrSLS <0,005 0.00239 0.00249 0.00260 0.00270 0.00277 0.00278 0.00273 0.00259 0.00235 0.00197 0.00117 1.5xdrULS <0,025 0.01182 0.01233 0.01286 0.01337 0.01370 0.01377 0.01351 0.01283 0.01164 0.00976 0.00581

EbIb E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Transv Transv Transv Transv Transv Transv Transv Transv Transv Transv Transv GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 0.00032 0.00033 0.00035 0.00036 0.00037 0.00037 0.00036 0.00035 0.00031 0.00026 0.00016

0,5EbIb 0.00064 0.00066 0.00069 0.00072 0.00074 0.00074 0.00073 0.00069 0.00063 0.00053 0.00031

unde : combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia longitudinala; combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia transversala; q - factor de comportare cf. [2], vezi si punctul 5.2. , diferentiat pe cele doua directii principale ale structurii, cu valorile: pe directia longitudinala q= 4 u/1 = 41.15 = 4.60 ; pe directia transversala q= 5 u/1 = 51.25 = 6.25 Valorile maxime admise, cf. [2] anexa E , sunt diferentiate pentru cele 2 stari limita: - SLS drSLS= q dre dr,aSLS, respectiv,
GSX2 GSY2

- ULS drULS=c q dre dr,aULS , unde: dre deplasarea relativa de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcarile seismice de proiectare; q factorul de comportare a structurii, diferentiat pentru cele doua directii principale; factor de reducere care tine cont de perioada de revenire mai mica a actiunii seismice asosciata SLS ; =0.4 pentru I=1.2; c factor de amplificare a deplasarilor care tine cont ca, atunci cand T<Tc , deplasarile calculate in domeniul inelsatic sunt mai mari decat cele calculate in domenul elastic, 1c=3-2.5T/Tc2 , cx=1,86 , cy=1,98; SLS dr deplasarea relativa de nivel asociata SLS; drULS deplasarea relativa de nivel asociata ULS; dr,aSLS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la SLS; dr,aSLS=0.005hs dr,aULS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la ULS; dr,aSLS=0.025hs Nota: fatada fiind tip perete-cortina din sticla driftul calculat se sporeste cu 50% Exemplul de proiectare 3 24 Constructie cu pereti structurali de beton armat

7. Prelucrarea rezultatelor calculului structural. Stabilirea valorilor de proiectare ale eforturilor sectionale. Calculul si armarea grinzilor de cuplare (incovoiere si forta taietoare). Calculul si armarea peretilor structurali (incovoiere cu forta axiala, forta taietoare in sectiuni inclinate)
7.1. Calculul si armarea grinzilor de cuplare Pentru riglele de cuplare ale peretilor transversali se diferentiaza 3 sectiuni tipice. Calculul momentelor incovoietoare capabile s-a realizat cu considerand si aportul armaturilor intermediare din inima si al celor din centurile de nivel, cu exceptia grinzii inalte de la parter. 7.1.1. Grinda de cuplare 500x500 mm, etaj 10 Grinda de cuplare de la etajul 10 a fost modelata ca element liniar (Lo/hw = 6.6). Armarea longitudinala si cea tranversala rezulta din calculul de grinda cf. [2]. Pentru exemplul de calcul considerat rezulta, ca urmare a armarii simetrice:

x < 2a1 ; x < 2a2

si ASi = MEd/(fyd ds) unde:

MEd - Momentul incovoietor de proiectare furnizat de calculul structurii; a2, a1 - acoperirea cu beton a armaturilor AS2/AS1 de la partea superioara/inferioara a grinzii; x - inaltimea zonei comprimate; ds - distanta intre axele armaturilor longitudinale de la partea superioara si inferioara. La valoarea fortei taietoare din incarcarile gravitationale se adauga valoarea asociata mecanismului de cedare considerand capetele grinzii plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5.: VEd = VEd,g+ 1.25(MRb,1 + MRb,2)/lo , unde: VEd - forta taitoare de proiectare; VEd,g - componenta din incarcari gravitationale a fortei taitoare de proiectare; MRb,1, MRb,1 - momentele incovoietoare capabile in sectiunile de la capetele grinzii de cuplare; lo - Lumina (deschiderea libera) grinzii de cuplare; In valoarea de proiectare este inclusa si contributia la incarcarilor gravitationale aferente grinzii, valoare care este semnificativa in raport cu valorea de mai sus. Armarea transversala necesara a rezultat din aplicarea prevederilor [2] rel. (33) care, prelucrata, devine: 1 fyd 1 w,nec = '2 , cu limitarile din [1] pct. 7.6. si [2] rel (35) si pct. 6.5. 32 fctd

w
p pe '

- coeficient de armare a zonei intinse, =p/100; - coeficient de armare transversala, w=pe/100; - procenta de armare a zonei intinse; - procent de armare transversala; - forta taietoare normalizata;

Trebuie respectata conditia de limitare a fortei taietoate de proiectare: = VEd/(bw d fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2. d fyd fctd bw hw lo - inaltimea efectiva a sectiunii; d = hw a2 - valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii; - valoarea de proiectare a rezistentei la intindere a betonului; latimea sectiunii grinzii de cuplare; inaltimea sectiunii grinzii de cuplare; lumina (deschiderea libera) a grinzii de cuplare; 25 Constructie cu pereti structurali de beton armat

Exemplul de proiectare 3

Nivel E10 E10 E10 E10

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Comb GSY1 GSY2 GSY3 GSY4

Pozitie st st st st MEd,min= MEd,max= Loc dr dr dr dr MEd,min= MEd,max=

MEd(kNm) 216.2 -267.6 259.9 -311.4 -311.4 259.9 MEd(kNm) -251.5 232.3 -295.2 276.0 -295.2 184.0

Nivel E10 E10 E10 E10

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Comb GSY1 GSY2 GSY3 GSY4

Caracteristici geometrice bw (m) hw (m) 0.5 0.5 Valori de proiectare (kNm) MEd,min= -220.2 MEd,max= 184.0 Armare longitudinala AS2/AS1 AS2/AS1 necesar efectiv 2 (cm ) 18.35 625 15.34 625 Valori de proiectare (kN) VEd (kN) 302.9 1.224

lo (m) 3.3

p = 100 1.31 1.31

MRb,i (kNm) 353.5 353.5

VEd contine si efectul incarcarilor din GV

Armare transversala efectiva pnec = 100w,nec pw,ef = 100w,ef 0.15 fi8/10

etr 8/100

7.1.2. Grinda de cuplare 500x1500 mm, etaj 1 etaj 9 Grinda de cuplare a fost modelata cu elemente plane (Lo/hw = 2.2). Pentru aceste grinzi de cuplare dimensionarea armaturii longitudinale a fost facuta cf. [2] pct. 3.2.3. , pentru elemente incovoiate. S-a adoptat o armare unica pe baza prevederilor din [1] pct. 6.2.4. care permit redistributia eforturilor pe verticala cu respectarea a doua conditii: - corectiile nu vor depasi 20% din valorile rezultate din calcul si - suma valorilor eforturillor in urma redistributiei sa nu fie mai mica decat suma eforturilor inainte de redistributie.

Redistributia s-a facut doar intre grinzile de cuplare ce aceiasi sectiune, fara grinda parterului si faca grinda terasei. Pentru fiecare combinatie de incarcari valoarea de proiectare (dimensionare) s-a stabilit ca fiind valoarea maxima dintre: MEd=max(MEd,med , 0.8MEd,max ), unde: MEd MEd,med MEd,max - valoarea de proiectare momentului incovoietor in grinzile de cuplare; - valoarea medie a momentelor incovoietoare in grinzi rezultate din calculul structurii; - valoarea maxima a momentului incovoietor rezultat din calculul structurii.

Se considera valoarea MEd obtinuta in urma redistributie momentelor incovoietoare in cea mai dezavantajoasa combinatie de incarcari. Adoptarea unei valori unice a MEd pentru toate sectiunile simplifica semnificativ armarea efectiva. Forta taietoare de proiectare se determinefunctie de armarea efectiva, considerand capetele grinzii de cuplare plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5. Efectul incarcarilor verticale nu este semnificativ in raport cu forta taietoare asociata strict mecanismului de plastificare si nu a fost considerat in calcul.

Exemplul de proiectare 3

26

Constructie cu pereti structurali de beton armat

VEd = 1.25(MRb,1 + MRb,2)/Lo , trebuie indeplinita si conditia din [1] pct. 6.2.2.
= VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.

Contributia betonului se considera nula iar armatura transversala necesare rezulta din cerinta formulata conditia formula din [1] pct. 6.6.3. , rel. (6.20): VRb = 0.8 Asvfyd > VEd unde: VEd VRb Asv - forta taietoare de proiectare; - forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii transversale; - suma ariilor etrierilor interceptati de o fisura la 45% in grinda de cuplare.
Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 Pozitie st st st st st st st st st MEd(kNm) 832.1 892.1 955.9 1016.3 1061.4 1080.4 1062.5 996.2 879.1 975.1 864.3 MEd(kNm) -933.4 -993.7 -1057.1 -1116.8 -1160.8 -1178.1 -1157.7 -1087.8 -965.7 -1072.3 -942.5 MEd(kNm) 991.2 1061.1 1135.3 1205.4 1257.4 1278.7 1256.8 1178.0 1039.6 1155.9 1023.0 MEd(kNm) -1092.4 -1162.7 -1236.5 -1305.9 -1356.8 -1376.4 -1351.9 -1269.6 -1126.3

0.8MEd,max (kNm) = Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Comb Pozitie GSY2 st st GSY2 st GSY2 st GSY2 st GSY2 GSY2 st st GSY2 st GSY2 st GSY2 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) = Comb Pozitie GSY3 st st GSY3 st GSY3 st GSY3 st GSY3 GSY3 st st GSY3 st GSY3 st GSY3 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,max (kNm) = Comb Pozitie GSY4 st st GSY4 st GSY4 st GSY4 st GSY4 GSY4 st st GSY4 st GSY4 st GSY4 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) =

Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Exemplul de proiectare 3

27

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Comb Pozitie GSY1 dr dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) = Comb Pozitie GSY2 dr dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,max (kNm) = Comb Pozitie GSY3 dr dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) =

MEd(kNm) -877.2 -939.2 -1005.0 -1067.4 -1114.4 -1135.4 -1119.4 -1055.0 -939.8 -1028.1 -908.3 MEd(kNm) 888.2 946.5 1007.9 1065.6 1107.6 1122.9 1100.5 1028.7 904.7 1019.2 898.3 MEd(kNm) -1036.3 -1108.2 -1184.4 -1256.4 -1310.4 -1333.7 -1313.6 -1236.8 -1100.3 -1208.9 -1066.9

Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Comb Pozitie GSY4 dr dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,max (kNm) = lo (m) 3.3

MEd(kNm) 1047.3 1115.5 1187.3 1254.7 1303.6 1321.2 1294.8 1210.5 1065.2 1200.0 1057.0

Caracteristici geometrice bw (m) hw (m) 0.5 1.5

Centralizator valori max (MEd,med si 0.8MEd,max,min ) (kNm) Valoare medie st dr (pentru o combinatie) GSY1 975.1 1028.1 1001.6 GSY2 1072.3 1019.2 1045.8 GSY3 1155.9 1208.9 1182.4 GSY4 1253.2 1200.0 1226.6 MEd,med = (pentru toate combinatiile) 1253.2 1208.9 1226.6

Exemplul de proiectare 3

28

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Armare longitudinala 520 sus+jos As2/As1 214/200 intermediar+ efectiv 420 in centura Valori de dinesionare VEd (kN) = 945.5 = 1.23

MRb,2 (kNm) 1335

MRb.1 (kNm) 1161

MRb.1+ MRb.2=2496kNm> MEb.st+ MEb.dr=2462kNm

<2

Armare transversala efectiva 214/100 VRb (kN)= 1107.8

> VEd

7.1.3. Grinda de cuplare 50x400 parter Prin proportii grinda de cuplare se inscrie in categoria grinzilor scurte Lo/hw=0.825. Ca urmare modelul adoptat este din elemente plane shell, iar dimensionarea armaturii se face pe baza mecanismului descris in [1] si a relatiilor de calcul (6.7). Valoarea de proiectare a fortei taietoare este:

VEd = 1.25(MRb,1 + MRb,2)/lo , in care momentele capabile se determina considerand numai aportul armaturilor concentrate de la extremitatile sectiunii, sus si jos, rezultand MRb,1 si MRb,2.. Contributia betonului se considera nula iar armatura transversala si longitudinala se verifica din conditia enuntata de [1] pct. 6.6.3., rel. (6.21): VRb = 0.8 fyd [Asv + Ash (hw-0,5Lo)/hw)] > VEd unde: VEd - forta taietoare de proiectare; VRb - forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii; Asv - suma ariilor barelor verticale din grinda de cuplare; Ash - suma ariilor barelor orizontale intermediare (suplimentare fata de armatura necesara din incovoiere care este dispusa extremitatile sectiunii); trebuie indeplinita si conditia:
' = VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
Nivel P P P P Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Combinatie GSY1 GSY2 GSY3 GSY4 Pozitie st st st st MEd,max= MEd,min Loc dr dr dr dr MEd,max = MEd,min = Caracteristici geometrice bw (m) hw (m) 0.5 4 Valori de dimensionare kNm -2214.6 2039.0 MRb,2 (kNm) 2298 As1/As2 necesar 2 cm 18,94 17.43 MRb,1 (kNm) 2298 se considera armatura de la extremitatile sectiunii, sus si jos Aso,i - armatura intermediara orizontala Asv - armatura verticala Aso,i (pentru calcul VRb) 214/200 interm + 416 centura 2 Aso,i (cm ) = 76.48 Armare transversala (vericala) efectiva 2fi14/200 VRb (kN) Asv = 48.28 2237 > VEd lo (m) 3.3 MEd(kNm) 1684.9 -1902.8 1996.7 -2214.6 1996.7 -2214.6 M (kNm) -1856.9 1727.3 -2168.6 2039.0 2039.0 -2168.6

Nivel P P P P

Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D

Combinatie GSY1 GSY2 GSY3 GSY4

MEd,min = MEd,max = As1/As2 efectiv 425 sus+jos

Valori de dimensionare VEd (kN) = 1741 ' = 0.83

<2

Exemplul de proiectare 3

29

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Exemplul de proiectare 3

30

Constructie cu pereti structurali de beton armat

8. Calculul si armarea peretilor structurali la compresiune/intindere excentrica, forta taietoare in sectiuni inclinate si lunecare in rosturile de turnare
8.1. Succesiunea operatiilor si principalele relatii de calcul la incovoiere si foarta taietoare Calculul si peretilor structurali, individuali sau cuplati, si dimensionarea armaturilor longitudinale si transversale implica parcurgerea urmatoarelor operatii:

(i)

(ii)

(iii) (iv)

Determinarea prin calculul structurii sub incarcarile gruparilor de actiuni care contin actiunea seismica, a eforturilor sectionale (efectele actiunilor) moment incovoietor, forta taietoare si forta axiala in sectiunile de la nivelul planseelor; Dimensionarea armarii verticale la baza peretilor la eforturile stabilite in etapa (i) si alegerea armaturii efective. Dimensionarea se face cu programe specializate bazate pe ipotezele de calcul stabilite de [3] pct. 3.2. pentru elemente incovoiate, cu sau fara forta axiala; Evaluarea rezistentelor la incovoiere la baza peretilor considerand armaturile verticale efective, inclusiv cele intermediare, stabilite la (ii); Se determina raportul , definit de [1] pct. 6.2.2.cu expresiile (6.4): - pentru pereti individuali:

= MRd,o/MEd,o, unde indicele o semnifica sectiunea de la baza peretelui.

- pentru pereti cuplati :

= (MRd,i + NEd,i Li)/ (MEd,i+NEd,i Li) , unde:

MRd,i - momentul incovoietor capabil al montantului i , la baza; MEd,i - momentul incovoietor din incarcarile seismice in montantul i , la baza; NEd,i - efortul axial de proiectare, produs de fortele orizontale corespunzatoare formarii mecanismului de plastificare (asociat plastificarii grinzilor de cuplare, vezi [1] pct. 6.2.6.), in montantul i, la baza; NEd,i - efortul axial din incarcarile seismice in montantul i , la baza; Li - distanta de la axa montantului i pana la punctul, convenabil ales, fata de care se calculeaza momentele fortelor axiale; Atat pentru peretii individuali cat si pentru cei cuplati este limitat superior la valoarea maxima:

<q ,
(v) Se determina diagramele infasuratoare de proiectare pe inaltimea peretilor cu relatia din [1] pct. 6.2.2. rel. (6.2) si (6.2.) si figura 6.2.: MEd = MEd Rd , unde:

Rd
(vi)

- coeficient de corectie a eforturilor incovoietoare in pereti, vezi si [2] pct. 5.2.3.3.2.

(vii)

Atunci cand se considera avantajos se poate face redistributia eforturilor intre peretii structurali de pe aceiasi directie, in limita a 30% cf. [1] pct. 6.2.1., sau intre montantii peretilor structurali cu goluri. In acest din urma caz redistributia corecteaza diagramele de eforturi pentru a tine seama de diferentele de rigiditate dintre montanti in functie de gradul de solicitare la forta axiala. In prezentu exemplul s-a operat o redistributie de 50% a eforturilor dinspre montantul intins catre cel comprimat. Se dimensioneaza armatura verticala pe toata inaltimea peretilor structurali astfel incat MRd>MEd in toate sectiunile. Momentele incovoietoare capabile se calculeaza si tanand cont de efectul fortelor axiale din actiunile gravitationale Ng ; 31 Constructie cu pereti structurali de beton armat

Exemplul de proiectare 3

(viii) Se calculeaza valorile de proiectare ale fortelor taietoare din pereti, cu expresia din [1], pct. 6.2.3. relatia (6.5): VEd = VEd , cu limitarile 1,5 VEd < VEd < q VEd , unde: VEd VEd - forta taietoare de proiectare; - forta taietoare rezultata din calculul structurii; - factor de corectie a fortei taietoare, =1,2

(ix)

Se dimensioneaza armatura orizontala a peretilor structurali, folosind, in functie de forma in elevatie a peretilor si pozitia sectiunii, cu relatiile (6.10), (6.11), (6.12), (6.13) din [1] pct. 6.5.2.. In exemplul de calcul nu exista pereti scurti si relatiile detaliate sunt: VRd VRd,s VRd,c = VRd,c + VRd,s > VEd; = 0.8As fyd; = 0,3bwhw0 < 0,6bwhwfcdt = 0,2bwhw0 + 0,7bwhwfctd > 0 in zona A a peretelui in zona B a peretelui , unde:

VRd VRd,c VRd,s

- forta taietoare capabila; - fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei betonului; - fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei armaturii; - efortul unitar mediu de compresiune,

0 = NEd/Aw
Se exemplifica in continuare calculul pentru peretii plini PL1 si peretii cuplati PT1 si PT2.
Nota: Pentru calculul [1], la pct.6.2.2., numitorul reprezentat de momentul de rasturnare MEd,o este corespunzator incarcarilor seismice de calcul. MR,d , pentru diferitele grupari de actiuni, trebuie sa fie mai mare decat valorile rezultate din calcul, eventual corectate in urma redistributiei eforturilor cf. [1] pct 6.2.1.. Pentru exemplul de calcul eforturile datorate actiunilor verticale sunt foarte mici si a fost calculat considerand valorile corespunzatoare gruparilor de actiuni care contin actiunea seismica. La peretii la care ponderea eforturilor datorate actiunilor gravitationale este semnificativa in raport cu valorile din actiunea seismica se calculeaza strict conform [1] pct 6.2.2. considerand doar incarcarile seismice de calcul. 8.2 Perete longitudinal marginal PL1 8.2.1. Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos NEd (kN) -1145.8 -2168.9 -3187.8 -4202.5 -5211.3 -6212.8 -7205.7 -8188.4 -9159.4 -10117.4 -11456.5 VEd (kN) -174.5 597.2 1055.0 1513.3 1921.0 2291.0 2624.0 2920.5 3193.0 3391.7 3778.0 MEd (kNm) -1866.8 -1543.0 120.2 3119.4 7321.3 12637.5 18991.7 26316.3 34589.8 43646.1 65463.2 MEd (kNm) -2831.1 -2340.0 182.3 4730.8 11103.2 19165.5 28801.9 39910.1 52457.3 66191.6 76368.0

1.167

Exemplul de proiectare 3

32

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Comb GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 Comb GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3

Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos

NEd (kN) -1166.0 -2213.2 -3254.9 -4291.9 -5322.0 -6343.5 -7354.6 -8353.5 -9338.1 -10307.3 -11651.9 NEd (kN) -1151.9 -2181.5 -3207.0 -4228.6 -5244.4 -6253.1 -7253.0 -8242.4 -9219.6 -10182.8 -11526.3

VEd (kN) 146.5 -608.1 -1073.8 -1528.1 -1931.2 -2294.4 -2619.8 -2908.7 -3173.2 -3376.0 -3763.8 VEd (kN) -198.4 620.3 1127.3 1634.5 2086.5 2497.6 2868.8 3200.5 3504.6 3716.7 4154.6

MEd (kNm) 1958.8 1747.4 162.1 -2754.4 -6871.0 -12095.4 -18351.0 -25573.0 -33742.8 -42725.9 -64479.8 MEd (kNm) -2076.9 -1832.8 -105.2 3100.6 7639.1 13414.8 20346.0 28360.9 37432.8 47346.7 71335.9

1.193

MEd (kNm) 3037.1 2709.3 251.3 -4270.7 -10653.5 -18754.0 -28453.4 -39651.1 -52318.5 -66246.9 -76905.0 MEd (kNm) -2897.8 -2557.2 -146.7 4326.1 10658.2 18716.6 28387.2 39569.7 52227.0 66059.1 71335.9 MEd (kNm) 3074.5 2887.9 549.2 -3877.8 -10190.4 -18247.6 -27933.4 -39149.3 -51862.2 -65811.9 -76714.0

1.073

Loc NEd (kN) VEd (kN) MEd (kNm) Nivel Comb jos E10 GSX4 -1159.9 170.4 2168.9 jos E9 GSX4 -2200.6 -631.3 2037.2 jos E8 GSX4 -3235.7 -1146.1 387.4 jos -4265.8 -1649.3 -2735.6 E7 GSX4 jos E6 GSX4 -5288.8 -2096.7 -7188.7 jos 1.090 E5 GSX4 -6303.2 -2501.0 -12872.7 jos E4 GSX4 -7307.3 -2864.6 -19705.4 jos E3 GSX4 -8299.5 -3188.7 -27617.6 jos E2 GSX4 -9278.0 -3484.8 -36585.8 jos E1 GSX4 -10241.9 -3700.9 -46426.5 jos P GSX4 -11582.1 -4140.4 -70352.5 Nota: In acest montant forta axiala provine practic numai din actiunile gravitationale efectul indirect lipsind

8.2.2. Valorile eforturilor sectionale de proiectare

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 Comb GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 MRd (kNm) 22801 22887 30904 34835 38642 42335 45862 49247 59698 69508 76368 MRd (kNm) 22893 27065 31167 35174 39057 42812 46379 49801 60262 70087 76902 Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1625+214/20 1625+216/20 Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1625+214/20 1625+216/20 VEd (kN) -261.7 895.8 1582.6 2270.0 2881.5 3436.4 3936.0 4380.8 4789.5 5087.6 5667.0 VEd (kN) 220 -912 -1611 -2292 -2897 -3442 -3930 -4363 -4760 -5064 -5646 0.071 0.242 0.428 0.614 0.779 0.929 1.065 1.185 1.295 1.376 1.533 0.059 0.247 0.436 0.620 0.783 0.931 1.063 1.180 1.287 1.370 1.527 VRd,c (kN) 2757.6 2904.8 3051.9 3199.1 3346.2 3493.4 3640.6 3787.7 3934.9 4082.2 2218.5 VRd,c (kN) 2758.6 2907.5 3056.1 3204.7 3353.2 3501.6 3649.8 3798.0 3946.0 4093.9 2218.5 VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9 VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9 Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20 Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20 VRd (kN) 4396.6 4543.9 4691.0 4838.1 4985.3 5132.5 5279.6 5426.8 6294.4 6441.6 6415.4 VRd (kN) 4397.7 4546.5 4695.2 4843.7 4992.2 5140.6 5288.9 5437.1 6305.4 6453.3 6415.4

Exemplul de proiectare 3

33

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Comb GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 Comb GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4

MRd (kNm) 22833 26939 30983 34936 38765 42485 46028 49429 59888 69707 76561 MRd (kNm) 22869 27014 31075 35075 38929 42667 46716 49621 60074 69891 76714

Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1625+214/20 1625+216/20 Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1625+214/20 1625+216/20

VEd (kN) -297.5 930.5 1690.9 2451.7 3129.7 3746.3 4303.2 4800.7 5257.0 5575.0 6231.9 VEd (kN) 255.6 -946.9 -1719.1 -2473.9 -3145.0 -3751.6 -4296.8 -4783.0 -5227.2 -5551.3 -6210.6

0.080 0.252 0.457 0.663 0.846 1.013 1.164 1.298 1.422 1.508 1.685 0.069 0.256 0.465 0.669 0.851 1.015 1.162 1.294 1.414 1.501 1.680

VRd,c (kN) 2758.3 2906.3 3054.3 3202.3 3350.4 3498.4 3646.5 3794.5 3942.5 4090.5 2218.5 VRd,c (kN) 2757.8 2905.9 3053.7 3201.4 3349.0 3496.5 3643.9 3791.2 3938.4 4085.6 2218.5

VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9 VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9

Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20 Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20

VRd (kN) 4397.4 4545.4 4693.4 4841.4 4989.4 5137.5 5285.6 5433.6 6302.0 6449.9 6415.4 VRd (kN) 4396.9 4545.0 4692.8 4840.5 4988.1 5135.6 5283.0 5430.3 6297.8 6445.0 6415.4

Armaturile 16.. reprezinta barele concentrate in bulbii peretilor, iar barele 2../20 sunt cele distribuite in inimile peretilor. Se respecta procentele minime de armare prescrise in cap. 7 din [1] care sunt, pentru amplasamentul constructiei, urmatoarele: - pentru bulbi 0.6% in zona A si 0.5% in zona B; - pentru barele orizontale din camp 0.25% in zona A si 0.20% in zona B; - pentru barele verticale din camp 0.30% in zona A si 0.20% in zona B.
8.3 Pereti cuplati PT1 si PT2 8.3.1 Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Comb GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos NEd (kN) -1032.4 -2009.6 -2983.6 -3955.1 -4923.0 -5886.5 -6844.7 -7796.8 -8741.5 -9678.4 -11085.5 VEd (kN) 133.7 79.2 76.9 69.6 64.4 58.6 51.8 43.6 31.2 11.9 -13.7 MEd (kNm) -75.6 -94.2 -118.0 -159.8 -211.7 -274.0 -348.2 -437.3 -553.7 -715.3 -652.2

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1

Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1

Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos

NEd (kN) -947.1 -1443.2 -1899.7 -2315.8 -2691.7 -3035.0 -3359.9 -3686.7 -4042.3 -4455.7 -4781.6

VEd (kN) 475.0 1055.1 1434.2 1801.3 2124.2 2406.6 2646.3 2843.7 2997.4 3147.9 3183.5

MEd (kNm) -339.1 -949.4 -640.5 536.9 2469.3 5098.7 8401.2 12394.5 17135.8 22817.8 35608.4

Exemplul de proiectare 3

34

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1

Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 Comb GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4

Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos

NEd (kN) -1117.6 -2576.0 -4067.5 -5594.4 -7154.3 -8737.9 -10329.4 -11906.8 -13440.7 -14901.2 -17389.3 NEd (kN) -936.5 -1351.1 -1720.2 -2042.8 -2319.3 -2558.8 -2777.9 -3000.4 -3257.8 -3584.0 -3725.0 NEd (kN) -1128.2 -2668.1 -4247.0 -5867.4 -7526.7 -9214.1 -10911.5 -12593.2 -14225.2 -15772.9 -18446.0

VEd (kN) -207.7 -896.8 -1280.5 -1662.1 -1995.3 -2289.4 -2542.8 -2756.6 -2935.1 -3124.2 -3210.9 VEd (kN) 553.1 1240.5 1684.1 2113.7 2490.9 2820.8 3100.8 3331.5 3512.5 3690.6 3738.8 VEd (kN) -285.8 -1082.1 -1530.4 -1974.4 -2362.1 -2703.6 -2997.3 -3244.4 -3450.2 -3666.8 -3766.2

MEd (kNm) 187.9 760.9 404.5 -856.4 -2892.7 -5646.6 -9097.5 -13269.2 -18243.2 -24248.4 -36912.8 MEd (kNm) -351.0 -1053.9 -680.5 710.3 2984.4 6074.0 9951.9 14640.0 20209.7 26889.1 41881.5 MEd (kNm) 199.8 865.4 444.5 -1029.8 -3407.7 -6622.0 -10648.3 -15514.7 -21317.1 -28319.7 -43186.0

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Montant PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 Montant PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2

Comb GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1

Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos

NEd (kN) -1002.7 -1908.2 -2812.1 -3715.8 -4618.6 -5520.4 -6421.0 -7320.3 -8217.9 -9114.7 -10473.0 NEd (kN) -1074.6 -2446.9 -3853.7 -5297.8 -6777.4 -8284.0 -9802.8 -11312.9 -12786.5 -14195.5 -16626.5

VEd (kN) -200.1 -164.5 -145.6 -138.0 -131.6 -126.0 -119.5 -110.5 -98.1 -63.7 -17.8 VEd (kN) 154.8 824.6 1224.5 1606.4 1941.0 2234.8 2487.4 2701.2 2878.2 3080.0 3182.3

MEd (kNm) -117.3 -235.7 -303.6 -358.6 -405.8 -450.3 -492.0 -526.4 -546.3 -492.8 -627.0 MEd (kNm) -371.2 -1075.0 -806.8 358.6 2295.3 4940.6 8272.1 12315.1 17145.8 23033.3 35620.0

Exemplul de proiectare 3

35

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Montant PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 Montant PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 Montant PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2

Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 Comb GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4

Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos

NEd (kN) -930.9 -1369.5 -1770.4 -2133.7 -2459.8 -2756.9 -3039.3 -3327.6 -3649.3 -4033.8 -4319.5 NEd (kN) -1084.8 -2538.1 -4031.9 -5569.0 -7147.3 -8757.0 -10380.9 -11994.6 -13565.7 -15061.3 -17676.8 NEd (kN) -920.7 -1278.2 -1592.3 -1862.6 -2089.9 -2283.8 -2461.1 -2645.9 -2870.1 -3168.1 -3269.2

VEd (kN) -554.9 -1153.6 -1515.7 -1882.4 -2204.2 -2486.8 -2726.5 -2922.1 -3074.3 -3207.4 -3217.8 VEd (kN) 232.5 1009.8 1474.1 1918.7 2307.7 2649.1 2942.1 3189.2 3393.5 3622.8 3737.7 VEd (kN) -632.6 -1338.8 -1765.4 -2194.7 -2570.9 -2901.1 -3181.1 -3410.1 -3589.7 -3750.3 -3773.2

MEd (kNm) 136.5 603.6 199.6 -1075.7 -3106.9 -5841.2 -9256.1 -13367.8 -18238.4 -24018.9 -36873.9 MEd (kNm) -383.2 -1179.3 -846.4 532.6 2811.1 5916.6 9823.4 14560.9 20219.7 27104.1 41892.3 MEd (kNm) 148.5 707.9 239.2 -1249.8 -3622.8 -6817.2 -10807.4 -15613.6 -21312.3 -28089.7 -43146.2

S-a notat: NEd, VEd, MEd,

- Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul automat

8.3.2. Valorile eforturilor sectionale care se redistribue Un criteriu redistributie intre montantii peretilor cuplati este gradul de solicitare la forta axiala enuntat de [1] pct. 5.4.2. deoarece EbIb=f() si ;

(in montant)=[NEd(in montant din incarcari gravitationale)VEd(in grinzile de cuplare)]/Acfcd

Se adopta redistributia a 50% din eforturile MEd si VEd, de la montantul intins catre cel comprimat, corespunzator unui raport al rigiditatilor de 1/3.
Nivel Comb MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit -169.6 -474.7 -320.2 268.4 1234.7 2549.3 4200.6 6197.3 8567.9 11408.9 17804.2 VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita 237.5 527.6 717.1 900.7 1062.1 1203.3 1323.2 1421.8 1498.7 1574.0 1591.8

E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1

Exemplul de proiectare 3

36

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Nivel

Comb

E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2

MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit 93.9 380.5 202.3 -428.2 -1446.3 -2823.3 -4548.8 -6634.6 -9121.6 -12124.2 -18456.4 MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit -175.5 -527.0 -340.2 355.2 1492.2 3037.0 4975.9 7320.0 10104.8 13444.5 20940.8 MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit 99.9 432.7 222.3 -514.9 -1703.9 -3311.0 -5324.1 -7757.3 -10658.5 -14159.9 -21593.0

VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita -103.9 -448.4 -640.3 -831.0 -997.7 -1144.7 -1271.4 -1378.3 -1467.5 -1562.1 -1605.5 VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita 276.6 620.2 842.0 1056.8 1245.5 1410.4 1550.4 1665.7 1756.2 1845.3 1869.4 VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita -142.9 -541.1 -765.2 -987.2 -1181.0 -1351.8 -1498.6 -1622.2 -1725.1 -1833.4 -1883.1

Nivel

Comb

E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3

Nivel

Comb

E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4

MEd,red - Valoarea momentului incovoietor rezultat din calculul structurii care este redistribuit de la montantul intins catre cel comprimat VEd,red - idem, pentru valoarea fortei taietoare redistribuite
8.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale in urma redistributiei pentru ansamblul de montanti cuplati. Dimensionarea armaturilor veticale si orizontale. Semnificatia termenilor esta precizata la pct. 8.1.
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 MEd + NEd Li (kNm) 154 4054 10243 18613 28910 40921 54439 69274 85254 102521 139744 Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 MRd + NEd Li (kNm) 38761 53578 68302 82778 96943 110830 124430 149743 170433 194754 221811 VEd (kN) 1200 3580 5064 6491 7743 8841 9778 10561 11191 11862 12125 Armare orizontala 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/20 214/15 214/15 314/15 314/15 314/10 VRd (kN) 10283 10634 10984 11334 13198 13545 15789 16134 20272 20614 20279

1.587

Exemplul de proiectare 3

37

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 Comb GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4

MEd + NEd Li (kNm) -540 -4714 -11086 -19649 -30145 -42370 -56119 -71202 -87454 -104937 -142302 MEd + NEd Li (kNm) 244 4853 12131 21953 34024 48094 63922 81290 100003 120219 163877 MEd + NEd Li (kNm) -630 -5513 -12974 -22990 -35259 -49542 -65603 -83217 -102203 -122635 -166436

Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20

MRd + NEd Li (kNm) -38683 -53568 -68266 -82690 -96797 -110574 -124094 -149217 -169807 -193999 -220795 MRd + NEd Li (kNm) 38761 53578 68302 82778 96943 110830 124430 149743 170433 194754 221811 MRd + NEd Li (kNm) -38683 -53568 -68266 -82690 -96797 -110574 -124094 -149217 -169807 -193999 -220795

1.552

VEd (kN) -1420 -3818 -5206 -6599 -7819 -8893 -9811 -10573 -11189 -11789 -11970 VEd (kN) 1276 3655 5130 6549 7794 8884 9815 10591 11217 11879 12143 VEd (kN) -1462 -3854 -5247 -6637 -7853 -8922 -9836 -10594 -11207 -11807 -12002

Armare orizonta 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/20 214/15 214/15 314/15 314/15 314/10 Armare orizonta 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/20 214/15 214/15 314/15 314/15 314/10 Armare orizonta 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/20 214/15 214/15 314/15 314/15 314/10

VRd (kN) 10283 10634 10984 11334 13198 13545 15789 16134 20272 20614 20107 VRd (kN) 10283 10634 10984 11334 13198 13545 15789 16134 20272 20614 20279 VRd (kN) 10283 10634 10984 11334 13198 13545 15789 16134 20272 20614 20107

1.354

1.327

8.3.4. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale pentru fiecare dintre cei doi montanti 8.3.4.1. Montant PT 1
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 NEd (kN) -820 -1042 -1260 -1475 -1687 -1894 -2097 -2293 -2482 -2662 -2677 NEd (kN) -1244 -2978 -4708 -6435 -8159 -9878 MEd (kNm) -170 -475 -320 268 1235 2549 4201 6197 8568 11409 17804 MEd (kNm) 282 1141 607 -1285 -4339 -8470 VEd (kN) 238 528 717 901 1062 1203 1323 1422 1499 1574 1592 VEd (kN) -312 -1345 -1921 -2493 -2993 -3434 MEd (kNm) -350 -980 -661 554 2548 5260 8668 12788 17679 23542 28260 MEd (kNm) 568 2302 1224 -2591 -8752 -17084 MRd (kNm) 17556 18263 19031 19787 20531 21255 21963 28988 34336 40897 45057 MRd (kNm) 18975 25017 30877 36463 41736 46689 VEd (kN) 452 1005 1366 1715 2023 2292 2520 2708 2855 2998 3032 VEd (kN) -580 -2505 -3576 -4642 -5573 -6394 0.11 0.25 0.33 0.42 0.49 0.56 0.62 0.66 0.70 0.73 0.74 0.14 0.61 0.87 1.13 1.36 1.56 VRd,c (kN) 3016 3058 3098 3138 3178 3217 3254 3291 3326 3360 749 VRd,c (kN) 3095 3419 3741 4063 4385 4705 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 2846 3795 3795 5692 5692 8538 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 2846 VRd (kN) 5105 5146 5187 5227 6024 6063 7049 7085 9018 9052 9287 VRd (kN) 5184 5507 5829 6151 7231 7551

Exemplul de proiectare 3

38

Constructie cu pereti structurali de beton armat

E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 Comb GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4

PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1

-11593 -13301 -15002 -16694 -19493 NEd (kN) -820 -1042 -1260 -1475 -1687 -1894 -2097 -2293 -2482 -2662 -2677 NEd (kN) -1244 -2978 -4708 -6435 -8159 -9878 -11593 -13301 -15002 -16694 -19493

-13646 -19904 -27365 -36373 -55369 MEd (kNm) -176 -527 -340 355 1492 3037 4976 7320 10105 13445 20941 MEd (kNm) 300 1298 667 -1545 -5112 -9933 -15972 -23272 -31976 -42480 -64779

-3814 -4135 -4403 -4686 -4816 VEd (kN) 277 620 842 1057 1245 1410 1550 1666 1756 1845 1869 VEd (kN) -429 -1623 -2296 -2962 -3543 -4055 -4496 -4867 -5175 -5500 -5649

-27525 -40147 -55197 -73366 -85910 MEd (kNm) -309 -927 -599 625 2626 5344 8756 12880 17780 23657 28344 MEd (kNm) 517 2239 1150 -2664 -8815 -17130 -27546 -40135 -55145 -73260 -85936

51384 61331 68369 77821 85230 MRd (kNm) 17556 18263 19031 19787 20531 21255 21963 28988 34336 40897 45057 MRd (kNm) 18975 25017 30877 36463 41736 46689 51384 61331 68369 77821 85230

-7102 -7699 -8197 -8725 -8968 VEd (kN) 449 1007 1368 1717 2023 2291 2518 2706 2853 2997 3036 VEd (kN) -683 -2584 -3654 -4715 -5640 -6456 -7157 -7747 -8239 -8756 -8993

1.74 1.88 2.00 2.13 2.19 0.11 0.25 0.33 0.42 0.49 0.56 0.62 0.66 0.70 0.73 0.74 0.17 0.63 0.89 1.15 1.38 1.58 1.75 1.89 2.01 2.14 2.20

5025 5343 5660 5976 2454 VRd,c (kN) 3016 3058 3098 3138 3178 3217 3254 3291 3326 3360 749 VRd,c (kN) 3095 3419 3741 4063 4385 4705 5025 5343 5660 5976 2454

3795 3795 5692 5692 8538 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 2846 3795 3795 5692 5692 8538 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 2846 3795 3795 5692 5692 8538

8819 9138 11352 11668 10992 VRd (kN) 5105 5146 5187 5227 6024 6063 7049 7085 9018 9052 9287 VRd (kN) 5184 5507 5829 6151 7231 7551 8819 9138 11352 11668 10992

unde: VRd,c - valoarea contributiei betonului la forta taietoare capabila; VRd,s - valoarea contributiei armaturii; VRd - forta taietoare capabila VRd= VRd,c+ VRd,s
Nota: Se constata ca, la parter, valoarea ' este foarte apropiata de valoarea maxima admisa ( < 2.5) cf. [1] pct.6.4.3. In aceasta situatie se poate folosi la nivelurile cele mai solicitate de la baza (P si E1) a unui beton superior, C32/40 fctd=1.45N/mm2 . In consecinta valoarea devine = 2.20fctd(C25/30)/ fctd(C25/30) = 1.89 < max = 2.5. Alternativ se poate adopta solutia ingrosarii peretilor la nivelurile amintite. 8.3.4.2. Montant PT 2
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 Comb GSY2 GSY2 Mont PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 Mont PT2 PT2 NEd (kN) -1215 -2876 -4536 -6196 -7855 -9512 -11169 -12824 -14478 -16131 -18881 NEd (kN) -791 -940 MEd (kNm) -541 -1550 -1127 627 3530 7490 12473 18512 25714 34442 53424 MEd (kNm) 43 223 VEd (kN) 392 1352 1942 2507 3003 3438 3811 4123 4377 4654 4774 VEd (kN) -451 -705 MEd (kNm) -1116 -3198 -2326 1294 7284 15455 25737 38199 53059 71070 84798 MEd (kNm) 86 450 MRd (kNm) 18873 24667 30307 35711 40816 45663 50239 60211 67237 76681 84266 MRd (kNm) 17376 17903 VEd (kN) 747 2576 3698 4775 5720 6549 7258 7853 8337 8864 9093 VEd (kN) -840 -1313 0.18 0.63 0.90 1.17 1.40 1.60 1.77 1.92 2.04 2.17 2.22 0.21 0.32 VRd,c (kN) 3090 3400 3709 4019 4328 4637 4946 5254 5563 5871 2454 VRd,c (kN) 3011 3039 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 2846 3795 3795 5692 5692 8538 VRd,s (kN) 2088 2088 VRd (kN) 5178 5488 5797 6107 7174 7483 8740 9049 11255 11563 10992 VRd (kN) 5099 5127

Exemplul de proiectare 3

39

Constructie cu pereti structurali de beton armat

E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 Comb GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4

PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 Mont PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 Mont PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2

-1088 -1236 -1383 -1528 -1673 -1816 -1958 -2099 -2065 NEd (kN) -1215 -2876 -4536 -6196 -7855 -9512 -11169 -12824 -14478 -16131 -18881 NEd (kN) -791 -940 -1088 -1236 -1383 -1528 -1673 -1816 -1958 -2099 -2065

-3 -648 -1661 -3018 -4707 -6733 -9117 -11895 -18418 MEd (kNm) -559 -1706 -1187 888 4303 8954 14799 21881 30325 40549 62833 MEd (kNm) 49 275 17 -735 -1919 -3506 -5483 -7856 -10654 -13930 -21553

-875 -1051 -1207 -1342 -1455 -1544 -1607 -1645 -1612 VEd (kN) 509 1630 2316 2975 3553 4060 4492 4855 5150 5468 5607 VEd (kN) -490 -798 -1000 -1207 -1390 -1549 -1683 -1788 -1865 -1917 -1890

-5 -1306 -3350 -6087 -9495 -13581 -18389 -23992 -28576 MEd (kNm) -983 -3002 -2088 1562 7572 15755 26041 38501 53358 71348 85046 MEd (kNm) 84 475 29 -1267 -3309 -6047 -9456 -13549 -18373 -24023 -28593

18425 18947 19465 19973 20482 27342 32578 39002 43077 MRd (kNm) 18873 24667 30307 35711 40816 45663 50239 60211 67237 76681 84266 MRd (kNm) 17376 17903 18425 18947 19465 19973 20482 27342 32578 39002 43077

-1630 -1958 -2246 -2499 -2709 -2874 -2992 -3064 -3002 VEd (kN) 827 2647 3762 4833 5771 6594 7297 7886 8364 8881 9107 VEd (kN) -780 -1270 -1592 -1922 -2213 -2466 -2678 -2846 -2968 -3052 -3009

0.40 0.48 0.55 0.61 0.66 0.70 0.73 0.75 0.73 0.20 0.65 0.92 1.18 1.41 1.61 1.78 1.93 2.04 2.17 2.23 0.19 0.31 0.39 0.47 0.54 0.60 0.65 0.70 0.73 0.75 0.74

3066 3094 3121 3148 3175 3202 3228 3255 578 VRd,c (kN) 3090 3400 3709 4019 4328 4637 4946 5254 5563 5871 2454 VRd,c (kN) 3011 3039 3066 3094 3121 3148 3175 3202 3228 3255 578

2088 2088 2846 2846 3795 3795 5692 5692 8538 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 2846 3795 3795 5692 5692 8538 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 2846 3795 3795 5692 5692 8538

5155 5182 5967 5994 6970 6997 8920 8947 9115 VRd (kN) 5178 5488 5797 6107 7174 7483 8740 9049 11255 11563 10992 VRd (kN) 5099 5127 5155 5182 5967 5994 6970 6997 8920 8947 9115

8.4. Calcul la forfecare in rosturi de turnare Notatiile folosite sunt urmatoarele:

LEd LRd

Asv

- forta de forfecare de proiectare in sectiunea de deasupra asociata mecanismului de plastificare; calculata cf. [1] pct. 6.4.7. - forta de lunecare capabila, calculata cf. [1] pct. 6.5.2.b si [3] pct. 3.4.2.2. rel (48), cu observatia de la pct. 3.4.2.5. SRd = (0.8Asvfyd + 0.6NEd) - coeficient echivalent de frecare, cf. [3] pct. 3.4.2.2. are valoarea 1.0 daca rostul de turnare este pregatit corespunzator; - armatura verticala de conectare situata in inima peretelui si in bulbul intins.
NEd (kN) -1145.8 -2168.9 -3187.8 -4202.5 -5211.3 -6212.8 -7205.7 -8188.4 -9159.4 -10117.4 -11456.5 SEd (kN) -262 896 1583 2270 2882 3436 3936 4381 4790 5088 5667 0.6NEd (kN) 687 1301 1913 2522 3127 3728 4323 4913 5496 6070 6874 Asv 2 (cm ) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225 0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407 SRd (kN) 2407 2837 3265 3691 4115 4535 4953 5365 6580 7558 8597

8.4.2.1. Verificare perete PL1

Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+2fi16/20 16fi25+2fi16/20

Exemplul de proiectare 3

40

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Comb GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2

NEd (kN) -1166 -2213 -3255 -4292 -5322 -6344 -7355 -8354 -9338 -10307 -11652

SEd (kN) 220 -912 -1611 -2292 -2897 -3442 -3930 -4363 -4760 -5064 -5646

0.6NEd (kN) 700 1328 1953 2575 3193 3806 4413 5012 5603 6184 6991

Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+2fi16/20 16fi25+2fi16/20

Asv 2 (cm ) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225

0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407

SRd (kN) 2416 2856 3293 3729 4161 4590 5015 5435 6655 7638 8679

Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Comb GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3

NEd (kN) -1152 -2182 -3207 -4229 -5244 -6253 -7253 -8242 -9220 -10183 -11526

SEd (kN) -298 931 1691 2452 3130 3746 4303 4801 5257 5575 6232

0.6NEd (kN) 691 1309 1924 2537 3147 3752 4352 4945 5532 6110 6916

Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+2fi16/20 16fi25+2fi16/20

Asv 2 (cm ) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225

0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407

SRd (kN) 2410 2842 3273 3702 4129 4552 4972 5388 6605 7586 8626

Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Comb GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4

NEd (kN) -1160 -2201 -3236 -4266 -5289 -6303 -7307 -8300 -9278 -10242 -11582

SEd (kN) 256 -947 -1719 -2474 -3145 -3752 -4297 -4783 -5227 -5551 -6211

0.6NEd (kN) 696 1320 1941 2559 3173 3782 4384 4980 5567 6145 6949

Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+2fi16/20 16fi25+2fi16/20

Asv 2 (cm ) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225

0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407

SRd (kN) 2413 2850 3285 3718 4147 4573 4995 5412 6629 7611 8649

8.4.2.2. Verificare pereti cuplati PT1+PT2 Pentru peretii cuplati verificarea se face pentru ansamblul celor doi montanti.
Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12 Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 NEd (kN) -2035 -3918 -5796 -7671 -9542 -11407 -13266 -15117 -16959 -18793 -21558 SEd (kN) 1200 3580 5064 6491 7743 8841 9778 10561 11191 11862 12125 0.6NEd (kN) 1221 2351 3477 4603 5725 6844 7959 9070 10176 11276 12935 Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+3fi14/20 16fi25+3fi14/20 16fi25+3fi16/20 Asv 2 (cm ) 239 239 239 239 239 239 239 493 536 527 616 0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 11825 12871 12642 14774 SRd (kN) 6954 8083 9210 10335 11458 12577 13692 20895 23046 23918 27709

Exemplul de proiectare 3

41

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12 Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12 Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 Comb GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4

NEd (kN) -2035 -3918 -5796 -7671 -9542 -11407 -13266 -15117 -16959 -18793 -21558 NEd (kN) -2035 -3918 -5796 -7671 -9542 -11407 -13266 -15117 -16959 -18793 -21558 NEd (kN) -2035 -3918 -5796 -7671 -9542 -11407 -13266 -15117 -16959 -18793 -21558

SEd (kN) -1420 -3818 -5206 -6599 -7819 -8893 -9811 -10573 -11189 -11789 -11970 SEd (kN) 1276 3655 5130 6549 7794 8884 9815 10591 11217 11879 12143 SEd (kN) -1462 -3854 -5247 -6637 -7853 -8922 -9836 -10594 -11207 -11807 -12002

0.6NEd (kN) 1221 2351 3477 4603 5725 6844 7959 9070 10176 11276 12935 0.6NEd (kN) 1221 2351 3477 4603 5725 6844 7959 9070 10176 11276 12935 0.6NEd (kN) 1221 2351 3477 4603 5725 6844 7959 9070 10176 11276 12935

Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+3fi14/20 16fi25+3fi14/20 16fi25+3fi16/20 Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+3fi14/20 16fi25+3fi14/20 16fi25+3fi16/20 Arm vert 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi16+2fi12/20 16fi20+2fi14/20 16fi20+3fi14/20 16fi25+3fi14/20 16fi25+3fi16/20

Asv 2 (cm ) 239 239 239 239 239 239 239 493 536 527 616 Asv 2 (cm ) 239 239 239 239 239 239 239 493 536 527 616 Asv 2 (cm ) 239 239 239 239 239 239 239 493 536 527 616

0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 11825 12871 12642 14774 0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 11825 12871 12642 14774 0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 11825 12871 12642 14774

SRd (kN) 6954 8083 9210 10335 11458 12577 13692 20895 23046 23918 27709 SRd (kN) 6954 8083 9210 10335 11458 12577 13692 20895 23046 23918 27709 SRd (kN) 6954 8083 9210 10335 11458 12577 13692 20895 23046 23918 27709

9. Verificarea conditiei de ductilitate si stabilirea necesitatii confinarii zonelor comprimate

Perete Lungime PL1 L=8.70 m PT1 L=7.70 m NEd,max (kN) Comb. 11652 GSX2 19493 GSY2 x (mm) 1773 2490 0.203 0.323 1.193 1.327 lim = 0.1(2+) 0.319 0.333 Concluzie
nu este nevoie de confinarea capetelor nu este nevoie de confinarea capetelor

NEd,max - forta axiala de proiectare maxima in peretele considerat; x - inaltimea zonei comprimate, cf. [3]; - inaltimea relativa a zonei comprimate; pentru pereti;

= x/hw lim
- inaltimea relativa maxima admisa pentru zona comprimata; cf. [1] 6.4.1. rel (6.8)

Exemplul de proiectare 3

42

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Exemplul de proiectare 3

43

Constructie cu pereti structurali de beton armat

10. Alcatuirea si calculul infrastructurii si a fundatiei

10.1. Alcatuirea infrastructurii si fundatiei Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor structurali de la subsoluri in pozitiile avantajoase din punct de vedere structural. De asemenea amplasarea golurilor in planseele peste subsoluri este foarte importanta. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si functionale.

Incinta se realizeaza din piloti forati secanti dublati de un perete de 30 cm pe tot perimetrul. Pilotii si peretele perimetral se conecteaza cu o grinda de coronament substantiala. Peretii structurali din suprastructura se continua si la subsoluri, fiecare dezvoltandu-se in plan. Functiunea de parcare subterana conduce la alegerea unei grosimi de placa de 20 cm. Pentru asigurarea continuitatii armaturii centurilor grinzile transversale au o sectiune unica 30x60 cm. Fundatia este directa, de tip radier general cu grosimea de 1.50 m, respectiv 1/5 din deschiderea curenta de 7 m. Materialele folosite la infrastructura sunt C24/30 si Pc52.
10.2. Incarcari combinate suplimentare
Denumire incarcare combinata 1 Pardoseli parcare subterana (kN/mp) Strat uzura si trotuare instalatii placa 20 cm valoare caracteristica gk 1.20 0.10 1.30 5.00 6.30 gk 1.20 0.10 1.30 40.00 2.40 43.70 gk 7.50 0.80 8.30 qk 4.00 4.00 valoare de proiectare 1.20 0.10 1.30 5.00 6.30

gEd = gEd =

Pardoseli subsol 3 (kN/mp) Strat uzura si trotuare instalatii radier 160 cm egalizare 10 cm

gEd =

gEd =

1.20 0.10 1.30 40.00 2.40 43.70

Perete beton 30 cm (kN/mp) perete beton tencuiala

gEd =

7.50 0.80 8.30

Utila parcare subterana (kN/mp) utila

2=0.6 qEd =

2 qk 2.40

10.3. Modelarea infrastructurii, fundatiei si terenului de fundare pentru calcul Calculul s-a efectuat programul ETABS. Ansamblul infrastructurii cuprinde peretii de subsol, peretele de incinta, planseele subsolurilor si radierul. Elementele structurale s-au introdus in pozitiile si cu dimensiunile lor, considerand rigiditatea asociata betonului nefisurat. Fundatia este pe mediu elastic, corespunzatoare unui coeficient de pat ks=50000kN/m3. Interfata verticala cu terenul nu a fost inclusa in model. Pentru diferite grupari de actiuni valorile de calcul utilizate pentru ks , pentru modelarea interfetei cu terenul la contactul cu peretii perimetrali subterani si, acolo unde este cazul, a fundatiilor indirecte trebuie fundamentate de studii de specialitate deoarece aceste influenteaza puternic eforturile din elementele structurale.

Exemplul de proiectare 3

44

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Efectul suprastructurii a fost introdus prin aplicarea la partea superioara a infrastructuri a urmatoarelor eforturi: - fortele axiale de la baza elementelor verticale de la parter; - momentele incovoietoare si fortele taietoare asociate de la baza stalpilor de la parter, amplificate cu 50%; - momentele incovoietoare capabile si fortele taietoare asociate de la baza peretilor de la parter si efectul indirect datorat grinzilor de cuplare, amplificate cu Rd=1.1 cf. [1] pct. 6.2.2. - deoarece torsiunea de ansamblu nu are contributie semnificativa la dimensionarea elementelor verticale de la parter, pentru simplificarea calculelor, nu a fost inclusa in combinatiile de incarcari utilizate la calcul infrastructurii.

10.4. Gruparea actiunilor Denumire combinatie de incarcari

Translatie Directie longitudinal longitudinal transversal transversal Sens

GSX1 = GV & SX GSX2 = GV & SX GSY1 = GV & SY GSY2 = GV & SY

GF = 1.35 GV

10.5. Verificarea stalpilor Stalpii de la subsoluri apartin Grupei B cf. [3] pct. 6.4.1. Pentru forta axiala din stalpi se considera valoarea maxima, din infasuratoarea combinatiilor de incarcari. Valorile in sectiunile de la fata superioara a radierului sunt:
Nivel S3 S3 S3 S3 Stalp C30 C49 C50 C51 Combinatie INF INF INF INF bw=hw (m) 0.90 0.90 0.90 0.90 NEd (kN) 7844 8326 9165 9375 0.506 0.537 0.592 0.605

NEd

- valoarea de proiectare maxima a fortei de strapungere, furnizata de infasuratoare

10.6. Verificarea la stapungere a radierului Verificarea se face cf. [3] pct. 3.3.8.3. Se neglijeaza efectul favorabil datorat reactiunii terenului de fundare aferent proiectiei suprafetei de strapungere. Se verifica si conditia din [3] pct. 3.3.8.4.

Valoarea maxima a fortei axiale in stalpi este NEd = 9375 kN (vezi 10.4) ; Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care nu este prevazuta armatura transversala calculata cf. rel. (46) din [3]: Exemplul de proiectare 3 45 Constructie cu pereti structurali de beton armat

NRd = 0.75x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 8812 kN < NEd = 9375 kN Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care este prevazuta armatura calculata cf. rel. (47) din [3]: NRd = 1.2x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 14100 kN > NEd = 9375 kN Utilizand cate 7 bare inclinate 32 Pc52 pe fiecare directie dispuse ca in desen , capacitatea la strapungere devine: NRd = NRd,c + NRd,s = 0.50x4x(bc + d) fctd + 0.8xAsi fyd sin = = 0.50x4x(0.90+1.45)x1250 + 0.8x2x2x7x8.04x30x0,707 = = 5875+3820 = 9695 kN > NEd = 9375 kN NEd NRd NRd,c NRd,s Asi a - valoarea de proiectare a fortei de strapungere; - capacitatea la strapungere a radierului; - contributia betonului la NRd; - contributia armaturii la NRd; - suma ariilor armaturilor inclinate; - unghiul armaturii inclinate fata de orizontala.
NEd

10.7. Verificarea peretilor de la subsol Calculul structural la infrastructura sub gruparile de actiuni descrise la pct. 10.4.furnizeaza valorile eforturilor in elementele acesteia: peretii de subsol, plansee, radier. Eforturile de dimensionare rezulta din infasuratoarea valorilor obtinute in diferitele grupari de actiuni considerate. Dimensionarea urmareste: (i) - in radier, stabilirea cantitatilor de armatura necesare pentru preluarea momentelor incovoietoare si forfecarea acestuia la strapungere; care, eventual, poate stabili necesitatea armarii transversale; (ii) - in plansee, stabilirea armaturilor necesare pentru preluarea eforturilor rezultate din rolul de diafragme ale acestora, respectiv din eforturile produse de incarcarile din planul lor. Acestea sunt: - armatura de incovoiere in planul placii, concentrata in centurile marginale; - armatura pentru transmiterea fortelor din planul planseelor la elementele care preiau actiunile laterale: armaturi de colectare a incarcarilor la peretii de subsol, conectori intre placa planseului si pereti; (iii) - in peretii de subsol, armaturile rezultate din rolul de grinda de fundare, care preiau presiunile pe radier, perpendicular pe axul orizontal al acestora si armaturile rezultate din rolul de element (perete structural) care preia fortele laterale, aplicate perpendicular pe axul vertical al peretilor.

In prezenta faza a lucrarii se detaliaza numai dimensionarea radierului, urmand ca la redactarea a doua sa se completeze cu celelalte operatii de dimensionare.

Exemplul de proiectare 3

46

Constructie cu pereti structurali de beton armat

10.8. Armare radier Armarea radierului se bazeaza pe urmatorul principiu: se dispun plase atat la partea superioara cat si la partea inferioara care pot prelua momentele incovoietoare corespuzatoare de pe cea mai mare suprafata a radierului si, simultan, respecta regulile de armare constructiva. Suplimentar, in zonele cele mai solicitate, se dispun pe randul doi plase de armatura care pot prelua varfurile de moment.

Pentru armarea radierului se propune o solutie clara si simpla. Doua plase generale atat la partea se sus cat si la partea de jos a radierului, alcatuite din 25/20/20 Pc52. Local, pe reazeme se suplimenteaza armatura curenta cu 25/20 prin care se preiau momentele de dimensionare. Momentele capabile sunt: 1031 kNm/m (105 tfm/m) - 25/20 corespunzator armarii generale a radierului atat la partea superioara cat si la partea inferioara; 2062 kNm/m (210 tfm/m) - 25/20 + 25/20 corespunzator armarii locale suplimentare la partea inferioara a radierului; 1691 kNm/m (172 tfm/m) - 25/20 + 20/20 corespunzator armarii locale suplimentare la partea superioara a radierului. Variatia momentelor incovoietoare in radier este ilustrata in imaginile atasate unde se indica gruparea de actiuni, directia momentului incovoietor ilustrat si momentele capabile corespunzatoare celor doua tipuri de armari efective (25/20, respectiv 25/20+25/20 suplimentar) care trebuie sa acopere momentele de dimensionare dezvoltate in radier. Sunt prezentate infasuratoarele diagramelor de momente incovoietoare m11 si m22 din radier, pentru cele 2 directii principale. Schita de armare atasata a rezultat din infasuratoarea valorilor momentelor de dimensionare.

25/20

Exemplul de proiectare 3

47

Constructie cu pereti structurali de beton armat

25/20

25/20

25/20

Exemplul de proiectare 3

48

Constructie cu pereti structurali de beton armat

25/10

25/20

25/20

Exemplul de proiectare 3

49

Constructie cu pereti structurali de beton armat

25/10