Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ACCIDENTELE VASCULARE

ACCIDENTELE VASCULARE

Ratings: (0)|Views: 53 |Likes:
Published by MrNickName25

More info:

Published by: MrNickName25 on Nov 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/21/2011

pdf

text

original

 
ACCIDENTELE VASCULARECirculaţia cerebrală este asigurată de două mari sisteme arteriale: sistemul carotidian şi sistemulvertebro-bazilar. La baza creierului se realizează un poligon vascular (cercul arterial Willis) care uneştecele două sisteme arteriale şi explică posibilităţile de supleere circulatorie reciprocă între cele douăteritorii de irigare.
Sistemul
 
carotidian
asigură circulaţia cerebrală prin artera carotidă internă şi ramurile sale:artera oftalmică, artera cerebrală anterioară, artera cerebramedie, (sylviană), artera coroidianăanterioară, artera comunicantă posterioară.
Sistemul vertebro-bazilar
este altuit din: artere vertebrale care provin din arterasubclaviculară, arterele vertebrale se unesc şi formează artera bazilară.Artera bazilară are ca ramuri:1. colaterale: - artere paramediene;- artera auditivă externă;- artera fosetei laterale a bulbului;- artera cerebeloasă superioară;- artera cerebeloasă antero-inferioară.2. terminale: - cele 2 artere cerebrale posterioare.Sistemele vertebro-bazilar şi carotidian sunt unite prin poligonul Willis.ACCIDENTELE VASCULARE-sunt de 2 tipuri: - ischemice - tranzitorii- constituite- hemoragiceACCIDENTELE VASCULARE ISCHEMICEAccidentele ischemice tranzitorii – simptomatologia se remite în 24 de ore (în literatura recentăşi la 1 oră). În funcţie de teritoriul în care s-a produs sunt:- AIT în teritoriul carotidian – simptomatologie: deficit motor de partea opusă leziunii, tulburăride sensibilitate, cecitate monoculară tranzitorie, crize jacksoniene (crize epileptice parţiale motoriimanifestate prin tremurături ale membrelor sau senzitive manifestate prin parestezii), tulburări de limbajatunci când e afectat emidferul dominant, stare de confuzie;- AIT în teritoriul vertebro-bazilar – simptomatologie: diplopie tranzitorie, deficit motor în basculă de partea opusă leziunii, tulburări de sensibilitate în basculă, hemianopsie omonimă, semnecerebeloase, semne vestibulare, paralizii ale nervilor cranieni III, IX, X;- AIT global care reuneşte simptomatologia celor două.
Explorări paraclinice
:- CT se vede doar un AV constituit, AIT are CT normal ;- ECO DOPPLER extracranian şi transcranian ;- Auscultaţia şi palparea vaselor de la baza gâtului. În cazul unei stenoze de carotidă se audesuflul sistolic, dacă aceasta e obstruată nu se mai aude suflul sistolic. La palpare e diminuat pulsul;- EKG, ECO cord, ex oftalmologic, ascilometrie, fund de ochi.
 
Tratament
:a) tratamentul factorilor de risc: - în caz de HTA: antihipertensive (Enalapril, Captopril)- tratamentul pentru diabet zaharat- tratamentul dislipidemiei (statine)- tratamentul tulburărilor de ritm. b) tratamentul propriu-zis: -anticoagulante; sunt de 2 tipuri: - injectabile - heparina- orale - trombostopul- antiagregante: aspirina, aspenter. În cazul administrării acestor medicamente se verifică timpul Quick şi INR-ul care trebuie să fie 2,5-3.Accidentele vasculare ischemice constitutive
Mecanismele de producere
sunt:
1. mecanisme generale
: şoc hemoragic, şoc cardiogen, deshidratări, prăbuşiri tensionale, anemiimarcate.
2
.
mecanisme locale
:
-
embolia: din cord, embolie grăsoasă, gazoasă, cu celule leucemice, de pe tromb ce se formează pe o placă de aterom, dintr-o placă de aterom ulcerată;
-
tromboza: fie se detaşează o porţiune din tromb (tromboembolie), fie se încorporează în perete(stenoză);
-
vasospasm care apare posttraumatic, în migrenă, în HTA (la valoi mari), în malformaţiivasculare în care sângele iese din vas şi produşii de degradare ai hempglobinei sunt toxici pentru vas şidetermină vasospasm;
-
prin compresiune, în caz de tumori;
-
prin mecanism de furt în caz de malformaţii.
Factorii de risc
sunt: - factori modificabili: HTA, dislipidemia, diabetul zaharat, obezitatea,fumatul, alcoolul, contraceptivele orale.- factori nemodificabili: vârsta, sexul, rasa.
Etiologia:
ateroscleroză, tulburările de coagulare (deficit de proteina C şi S, de factori II şi V aicoagulării inactivi genetic), boli hematologice (anemii, leucemii, purpura trombocitopenica), bolicardiace (cardiomiopatia dilatativă, tromboza de ventricul stâng, mixomul atrial, defectul de sept atrial),vasculitele (infecţioanse sau neinfecţioase), vasculitele din colagenoze.
Clinic
se manifectă în funcţie de teritoriul în care apare astfel:
- sindromul de arteră cerebrală anterioară 
: deficit motor de partea opusă cu leziunea, tulburăride sensibilitate contralaterală, fovil cortical (devierea globilor oculari de partea cu leziunea), brahikinezia, tulburări urinare, reflexe de apucare şi de agăţare, tulburări de limbaj, tulburări psihice,sindrom moriatic (pacientul e predispus la glume), dezinhibiţia comportamentului instinctual.
- sindromul de arteră cerebrală medie:
- în teritoriul superficial diviziunea superioară: pacientul are deficit motor de partea opusăleziunii, prevalent brahial, tulburări de sensibilitate, fovil cortical şi afazie (tulburare de limbaj).- în teritoriul superficial diviziunea inferioară: pacientul prezintă tulburări de limbaj, tulburăride vedere: hemianopsie omonimă contralaterală, metamorfopsie (nu vede obiectele cu forma lor dinrealitate), agnozii vizuale.
 
Sindromul GERSTMANN: leziunea e în emisferul dominant şi apare apraxie ideomotorie (tulbde gesticulitate), agnozie digitală (nu-şi recunoaşte degetele), dezorientare stânga – dreapta, alexie (nu poate să citească), agrafie (nu poate să scrie).Sindromul ANTON BABINSKY: leziunea e în emisferul nedominant, pacientul are tulburăriale schemei corporeale, apraxie de îmbrăcare, hemiasomotognozie, agnozie dizospaţială.- în teritoriul profund: pacientul are deficit motor egal distribuit de partea opusă leziunii,tulburări de sinsibilitate, hemianopsie omonimă, tulburări de limbaj dacă e afectat emisferul dominant,tulburări ale schemei corporale în cazul afectării emisferei nedominante. -
 sindromul vertebro-bazilar 
– sindroame de trunchi cerebral:a)
sindroame mezencefalice
:- sindromul WEBER: de aceeaşi parte cu leziunea e afectat nervul III , iar de partea opusăleziunii apare deficit motor;- sindromul CLAUDE: afectează nervul III de aceeaşi parte cu leziunea, iar de partea opusă apar semne extrapiramidale şi cerebeloase;- sindromul BENEDICT: afectează nervul III de aceeaşi parte cu leziunea şi de partea opusă arehemipareză tranzitorie, apoi mişcări involuntare;-sindromul PARINAUD: apare paralizia privirii conjugate de verticalitate, midriază paralitică, paralizia convergenţei;-sindromul KESTENBAUM: sindromul PARINAUD+afectare nervilor III şi IV, spasm deconvergenţă, nistagmus disjunctiv, contracţia pleoapei superioare, anomalii pupilare. b)
sindroame pontine
-sindromul MILLARD – GLUBLER: de aceeaşi parte cu oleziunea apare paralizia de nervi VI şiVII, iar de partea opusă deficit motor;-sindromul FOVIL – MILLARD – GUBLER: are pe lângă şi devierea globilor oculari de parteadeficitului;-sindromul de arteră cerebeloasă antero-inferioară: de aceeaşi parte cu leziunea apar sindromulcerebelos şi afectarea nervului VIII, de partea opusă leziunile afectează sensibilitatea termo-algezică şideficit motor.c)
sindroame
 
de bulb
-sindromul WALLBERG: semne cerebeloase, semne vestibulare, sindromul CLAUDE – BERNARD – HORNER, tulburări de deglutiţie, disfonie, afectări ale nervului V, toate acestea apar deaceeaşi parte cu leziunea; de partea opusă leziunii apar tulburări de sensibilitate termo-algezică;-sindromul AVELLIS: de aceeaşi parte cu leziunea sunt afectaţi nervii IX, X, XI componentainternă, iar de partea opusă deficit motor;-sindromul SCHMIDT: de aceeaşi parte cu leziunea sunt afectaţi nervii IX, X, XI componentaexternă, iar de partea opusă apre deficit motor;-sindromul JACKSON: de aceeaşi parte cu leziunea sunt afectaţi nervii IX, X, XI, XII şi de partea opusă apare deficit motor.
Explorări paraclinice
: CT arată hipodensitatea, RMN, ECO-DOPPLER, EKG, TA şiexplorările uzuale.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->