Derivatii Halogenati

1.Introducere

Derivaii halogenai sunt compui organici care conin n molecula lor, drept grup funcional, unul sau mai muli atomi de halogen. Reprezint o clas de compui organici cu structuri foarte diverse ce depind de natura halogenului, de numrul atomilor de halogen din molecul, de natura radicalului hidrocarbonat de care se leag halogenul i de poziia atomilor de halogen n caten. Denumirea derivailor halogenai se face dup cteva reguli: - se stabilete denumirea hidrocarburii de la care provine teoretic compusul halogenat; - se adaug numele halogenului (fluoro, cloro, bromo, iodo) ca prefix la denumirea hidrocarburii; - de la caz la caz, se ine seama i de alte aspecte din convenia IUPAC de denumire a hidrocarburilor; - n cazul n care hidrocarbura iniial are mai muli atomi de carbon se determin numrul carbonului de care este legat halogenul; - n cazul n care hidrocarbura iniial are mai muli atomi de carbon se determin numrul carbonului de care este legat halogenul. - dac n compusul halogenat exist mai muli atomi de halogen se vor scrie numerele carbonilor, de care sunt legai, separate prin virgul i la halogen se adaug prefixul corespunzator (di, tri).\
2. Clasificare

Un alt meniu al softului este dedicat clasificrii derivailor. Acetia prezint mai multe criterii de clasificare: - dup natura halogenului pot fi: clorurai, bromurai, iodurai sau fluorurai; - dup numrul de atomi de halogen pot fi: monohalogenai, cnd compusul organic conine un singur atom de halogen, sau polihalogenai cnd compusul organic conine doi sau mai muli atomi de halogen;

- dup poziia n caten a halogenilor pot fi: geminali, cnd atomii de halogen sunt legai de acelai atom de carbon, vicinali, cnd atomii de halogen sunt legai de atomi de carbon alturai sau izolai, cnd atomii de halogen sunt legai de atomi de carbon separai prin cel puin un alt atom.

- dup natura radicalului hidrocarbonat pot fi: nesaturai, cnd atomii de halogen sunt legai de un radical nesaturat, saturai, cnd atomii de halogen sunt legai de un radical saturat sau aromatici cnd atomii de halogen sunt legai de un radical aromatic.

3. Metode de obinere

Derivaii halogenai se obin, de regul, din hidrocarburi n urma reaciilor de substituie i adiie. Reacia de substituie const n nlocuirea atomilor de hidrogen din hidrocarburi cu atomi sau grupuri de atomi ai altor elemente. Se realizeaz la alcani, la temperatura mediului ambient.
4. Proprietile derivailor halogenai

Derivaii halogenai sunt caracterizai de cteva proprieti fizice: - Starea de agregare: compuii pot fi solizi, lichizi sau gazoi; - Punctul de topire: indic temperatura necesar pentru a schimba starea de agregare de la solid la lichid; - Punctul de fierbere: indic temperatura necesar pentru a schimba starea de agregare de la lichid la gazos. - Solubilitatea: deoarece au n structura lor legturi covalente polare carbon - halogen, compuii halogenai sunt solubili n solveni polari (etanol, aceton etc), dar aproape insolubili n solveni nepolari i n ap (n general, o substan este solubil n ap, dac poate forma cu moleculele acesteia puni de hidrogen). Reactivitatea derivailor halogenai depinde de (Tabelul 1.): - Natura atomului de halogen (R-F < R-Cl < R-Br < R-I);

- Natura radicalului hidrocarbonat: o reactivitate normal - derivai de la alcani i cicloalcani; o reactivitate mrit - compui ce au halogen n poziia alilic sau benzenic; o reactivitate sczut - compui ce au halogenul legat de atomul de carbon al legturii duble (vinilic) sau de nucleul benzenic (aromatic). 1. Introducere Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elementele importante. 2. Poluarea uscatului Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de nasurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in aer sau in stare uscata sau semiuscata. Noroiul contine cantitati importantede substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice (otravitoare). 3.Poluarea aerului Poluarea aerului este unul dintre multele handicapuri datorate nevoii crescande de energie pe plan mondial. Zi de zi ajung in aer cantitati

enorme de gaze de esapament. Mai demult acest fenomen se intalnea doar in zonele puternic industrializate si in orase. Metodele de fertilizare a solului folosite in zilele noastre in agricultura au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la producera unor substante poluante cum ar fi ierbicidele, insecticidele. Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate pot duce la boli ale plamanilor cum ar fi : bronsitele sau astmul pulmonar. 4.Poluarea apelor Poluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura sa integreaza in circuitul natural al apei.Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de apa. Exista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei. Poluantii ajung in apa prin mai multe cai - cea mai importanta este agricultura. Agricultorii imprastie ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica. Deasemenea industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Multe fabrici deverseaza reziduuri toxice in raurile curgatoare din apropiere. 6. Combaterea poluarii In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibila existenta vietii. In intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug mediul. Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata pe Pamant sa continue. Noi toti trebuie sa contribuim la supravituirea omenirii prin combaterea poluarii.

David Mihaela

Cls:XI-a E