Refeiat Implantologie Bentaia

C0NPLICATII INEBIATE NTLNITE N

TERAPIA C0 INPLANT0RI BENTARE

VI1ALL MInALLA

unlverslLaLea ''Apollonla''laculLaLea de Medlclna uenLara anul vl

C0NPLICATII INEBIATE NTLNITE N
TERAPIA
C0 INPLANT0RI BENTARE


lmplanLurlle denLare sunL uLlllzaLe pe scar larg in medlclna denLar
devenlnd prlma op(lune de LraLamenL in inloculrea dln(llor plerdu(l 1erapla cu
lmplanLurl denLare poaLe fl inso(lL de accldenLe sau compllca(ll care poL modlfl ca
prognosLlcul LraLamenLulul CblecLlvul acesLul sLudlu esLe anallza compllca(lllor
lmedlaLe care poL survenl dup lnserarea lmplanLurllor
uLlllzarea pe scar larg a lmplanLurllor endoosoase a crescuL lnclden(a
accldenLelor ;l compllca(lllor LraLamenLelor lmplanLoproLeLlce in cluda raLel de
succes foarLe mare raporLaL lnl(lal Compararea daLelor dln llLeraLura de
speclallLaLe esLe adesea dlfl cll dln cauza crlLerlllor dlferlLe de claslflcare precum ;l
dln cauza confuzlel creaLe inLre accldenLe ;l compllca(ll AccldenLele sunL
evenlmenLe locale care apar in Llmpul prlmel eLape chlrurglcale lar compllca(llle
sunL condl(ll paLologlce care apar posLoperaLor (Annlball S eL al 2009)
uup ace;Ll auLorl compllca(llle LraLamenLelor lmplanLoproLeLlce sunL claslfl
caLe in func(le de momenLul aparl(lel lor in compllca(ll lmedlaLe ;l Lardlve
Compllca(llle lmedlaLe sunL reprezenLaLe de lnfec(le edem echlmoze ;l hemaLom
emfl zem sngerare dehlscen(a lamboulul Lulburrl senzorlale
UBIECTIVUL STUDIULUI
Obiectivele sunt analiza Irecventei complicatiilor imediate, asociate terapiei
implanto-protetice si studierea cauzelor acestor complicatii.
MATERIAL 5I METUD
Pentru realizarea acestei lucrri a Iost analizat un lot de 166 de pacienti crora
le-au Iost inserate 410 implanturi (Tabelul 1). La acesti pacienti a Iost urmrit
evolutia postoperatorie si au Iost nregistrate complicatiile postoperatorii imediate
dup clasiIi carea lui Annibali S. et al. 2009 (1): inIectia, edemul, echimoze si
hematom, emIizem, sngerarea, dehiscenta lamboului, tulburrile senzoriale. La acest
lot, cele mai multe edentatii protezate cu ajutorul implanturilor au Iost edentatiile
laterale (66,85) unidentare si pluridentare.
Edentatiile Irontale uni- si pluridentare reprezint 16,26 din totalul
edentatiilor protezate, iar edentatiile totale 16,86. Un numr egal de implanturi
(50) a Iost inserat n maxilar si mandibul.

TABELUL 1. Repartitia implanturilor inserate n functie de maxilar i zona edentat

Edenta[ie
unidentar
frontal
Edenta[ie
unidentar
lateral
Edenta[ie
pluridentar
frontal
Edenta[ie
pluridentar
lateral
Edenta[ie
total

Total



Maxilar
17
(17
implanturi
25
(25
implanturi)
5
(12
implanturi)
30
(101
implanturi)
6
(42
implanturi)
83
(197
implanturi)

Mandibul

1
(1 implant)
33
(33
implanturi)
4
(14
implanturi)
23
(65
implanturi)
22
(100
implanturi)
83
(213
implanturi)

Total
18
(18
implanturi
58
(58
implanturi)
9
(26
implanturi)
53
(166
implanturi)
28
(142
implanturi)
166
(410
implanturi)


omplicatiile imediate n acest studiu sunt prezentate n Tabelul 2, iar
Irecventa acestor complicatii n lotul studiat de 166 de pacienti este prezentat n
Tabelul 3. n acest studiu nu au aprut accidente precum inIectia, emIi zemul sau
sngerarea, edemul este mai Irecvent la maxilarul superior, tul burrile senzoriale au
aprut numai n zona la teral mandibular. Edemele au Iost minore sau moderate si
Ir important n procesul de osteointegrare. Edemul si disconIortul post operator au
Iost minimalizate printr-un traumatism operator minim. Dehiscenta lamboului este o
complicatie serioas deoarece poate duce la inIl amatie si pierdere osoas. Tulburrile
senzoriale au Iost tranzitorii, disprnd n maximum 6 luni. n nici unul dintre cazuri
nu a Iost lezat direct nervul. Toate complicatiile ime diate au Iost tranzitorii, nici una
nu a aIectat osteointegrarea, dar au ntrziat vindecarea.
Edemul yi durerea
Edemul si durerea sunt complicatiile oricrei interventii chirurgicale, iar
amploarea lor de pinde de gradul de distructie tisular n timpul interventiei. Dup
datele din literatura de specialitate, durerea atinge un prag maxim la 24 de ore
postoperator, iar edemul este mai important n primele dou zile de la interventie (2).
Edemul postoperator este maxim la 48 de ore dup inserarea implanturilor (3).
Durerea este mai mare la pacientii cu igien oral precar si la pacientii
Iumtori (4). DiscomIortul si edemul pot aprea si dup inserarea unui singur
implant, dar aceste Ienomene sunt mai Irecvente cnd se insereaz un numr mare de
implanturi sau n cazul procedurilor ce implic terapii de aditie. Succesul
osteointegrrii depinde de un traumatism osos minim, termic si mecanic n timpul
etapei chirurgicale, ceea ce se traduce prin absenta durerii postoperatorii la locul
interventiei. O durere sever postoperatorie poate sugera o tehnic deIicitar si poate
coincide cu pierderea timpurie a implantului.
n acest studiu edemul are o Irecvent de 22,28,iar echimoza si hematomul
de 5,42. Nici una dintre aceste complicatii nu a Iost important si nu a aIectat
osteointegrarea.

TABELUL 2. Numrul complicatiilor imediate nregistrate n functie de edentatia tratat i maxilar
(m maxilar, M mandibul, T total).
OMPLI
ATII
IMEDIATE
Edenta[i
e
unidenta
r
frontal
Edenta[i
e
unidenta
r
lateral
Edenta[ie
pluridenta
r
frontal
Edenta[ie
pluridenta
r
lateral
Edenta[
ie
total
Total
m M
T
m M
T
m M
T
m M
T
m M
T
m M
T
InIectie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Edem 5 0 5 4 3 7 2 2 4 8 5 13 4 4 8 2
3
1
4
3
7
Echimoza si
hematom
1 0 1 2 0 2 0 0 0 3 3 6 0 0 0 8 3 9
EmIizem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Sangerare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dehiscenta
lamboului
0 0 0 0 0 0 0 1 1 4 2 4 0 2 2 4 4 7
Tulburari
senzoriale
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 2 2


TABELUL 3. Tabel comparativ cu frecventa complicatiilor imediate la
lotul studiat
omplicatii
Immediate
maxilar mandibula Total
InIectie 0 0 0
Edem 27,71 16,86 22,8
Echimoza si
hematom
7,22 3,61 5,42
EmIizem 0 0 0
Sangerare 0 0 0
Dehiscenta 4,81 3,61 4,21
Tulburari
senzoriale
0 2,40 1,20



FIGURA 1. Hematom al obrazului aprut postoperator dup
inserarea a dou implanturi









FIGURA 2. Plag dehiscent








FIGURA 3. Imagine radiologic imediat postoperator








FIGURA 4.Verifi carea radiologic a adaptrii lucrrii protetice







FIGURA 5. Tulburri senzoriale cauzate de pozitionarea implanturilor n
apropierea gurii
mentoniere i a canalului mandibular.







FIGURA 6. Tulburrile s-au remis dup 6 luni i s-a putut realiza lucrarea
protetic.







Infec(ia
Este ntelept s se Ioloseasc antibiotice atunci cnd: a Iost inIectie recent n
cavitatea oral, este o situatie de implantare imediat postextractional, se insereaz
multiple implanturi si se realizeaz un lambou mare sau care este mentinut ridicat o
perioad ndelungat, se Iolosesc tehnici de augumentare, inclusiv membrane,
pacientul are un istoric medical ce sugereaz predispozitia la inIectii, pacientul este
Iumtor, pacientul are un os Ioarte dens (tip I) care este diIi cil de tiat si rcit, n
timpul interventiei se perIoreaz sinusul maxilar. n acest studiu toate interventiile au
Iost realizate sub protectie de antibiotice. Nu a Iost nregistrat nici un caz de inIectie
postoperatorie.

Emfizemul
EmIizemul apare atunci cnd gazul sau aerul este prezent n stratul subcutanat
al pielii si prezint o senzatie de crepitatie la atingere. n cabinetul stomatologic
emIizemul subcutanat este o complicatie rar ntlnit, dar poate aprea n cazul
utilizrii, n apropierea unor le ziuni deschise, a instrumentelor rotative prevzute cu
sistem de rcire cu aer, sau cele ce prezint numr ridicat de rotatii.
Dehiscenta plgii (Fig. 1-4) este mai Irecvent n cazul atroIi ei severe
mandibulare (5). n aceast situatie, cel mai important lucru este mentinerea zonei
curate prin cltiri cu antiseptic (solutie de clorhexidin 0,12-0,2) cu scopul de a
preveni inIl amatia si pierderea osului marginal, iar surubul de acoperire al
implantului se poate nlocui cu capa de vindecare.

emoragia
emoragia este consecinta oricrui act chirurgical si este considerat accident intra
operator cnd are o intensitate sau o durat prea mare. n astIel de situatii se
realizeaz un lambou pentru a evacua hematomul si a localiza vasul de snge lezat.
Optiunile de tratament includ: electrocauterizarea,tamponamentul cu substante
hemostatice, presiunemanual cu dou degete intra- si extraoral si ligatura vasului
de snge. Dup obtinerea he mostazei, pacientul se tine sub observatie atent pentru a
nu aprea obstructia cilor aeriene superioare care necesit traheostomie si intubare.

Tulburrile senzoriale (Fig. 5-6)

Lezarea trunchiurilor nervoase este repre zentat de alterri anatomice si
Iunctionale ale nervului produse de boli sau traumatisme cu eIecte nocive care
depsesc capacitatea de rezis tent a nervului la leziune. Msurile pre ventive sunt
reprezentate de pregtirea corect a interventiei chirurgicale Iolosind tehnicile
imagistice, plasarea implanturilor la peste 3 mm de punctul cel mai anterior al gurii
mentoniere (6,7) si 2 mm de canalul mandibular, controlul radiologic imediat
postoperator cu modiIi carea pozitiei implantului dac este necesar. Nu este
recomandat realizarea osteotomiei la mandibul Ir a localiza cu pr ecizie canalul
man dibular, datorit variantelor anatomice (7). Unii autori (eller A.A., Shankland
W.E. II. 2001) (8) recomand Iolosirea anesteziei prin inIi l tratie n locul anesteziei
tronculare la inserarea implanturilor la inIerior. Walton J.N. (9) public n 2000 un
studiu privind modiIi crile neuro senzitive n zona labial inIerioar si mentonier
dup inserarea implanturilor mandibular. Din 74 de pacienti, 24 au raportat
modiIicri senzitive dou sptmni dup interventia chirurgical, procentul s-a redus
la 4 dup 6 luni si la 1 dup 12 luni. n cazul n care pacientul prezint parestezie
si implanturile sunt corect plasate, Ir evidentierea lezrii nervului, se recomand s
se astepte. Nu este recomandat ndeprtarea implantului osteointegrat dac implantul
nu lezeaz direct nervul (10). nd im plantul lezeaz direct nervul este obligatorie
ndeprtarea acestuia pentru a evita leziunile nervoase permanente (11). n acest
studiu au Iost 2 cazuri de tulburrile senzoriale aprute dup plasarea implanturilor n
zona lateral mandibular. Implanturile au Iost corect plasate, iar tulburrile s-au
remis n 6 luni.

omplicatiile imediate sunt consecinta actului chirurgical si pot Ii evitate sau
minimalizate prin: pregtire judicioas preoperatorie si traumatism operator minim,
evitarea suprainciziei si supra decolrii, manipularea cu atentie a tesuturilor,
traumatism osos minim mecanic si termic. omplicatiile imediate au Iost tranzitorii,
nici una nu a aIectat osteointegrarea, dar au ntrziat vindecarea. Frecventa
complicatiilor imediate la lotul studiat este de: 0 inIectie, 22,28 edem, 5,42
echimoze si he matom, 0 emIi zem, 0 sngerare, 4,21 dehiscenta lamboului si
1,20 tulburrile senzoriale.























BIBLIOGRAFIE

1 Annlball S 8lparl M La Monaca C 1onoll l CrlsLalll M ocal accidents in dental implant
surgery: prevention and treatment. Int J Periodontics Restorative Dent 2009 Jun;
29(3):325-31.
2 Carcla 8 Larrazabal C enarrocha M enarrocha M !ain and swelling in periapical
surgery. A literature update. Med Oral Patol Oral Cir
Bucal 2008 Nov 1; 13(11):726-9.