Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Particularităţi de redactare a unui text politic

Particularităţi de redactare a unui text politic

Ratings: (0)|Views: 500 |Likes:
Published by Madalina Pruteanu

More info:

Published by: Madalina Pruteanu on Nov 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2014

pdf

text

original

 
1
Particularit
ăţ
i de redactare a unui text politic
I
Ȋn cadrul proiectului de faţă voi analiza particularităţile de redactare ale unui text politic.Drept suport de analiză am ales un discurs din
 Râsete in parlament 
de
Ştefan Cazimir.Acesta abordează dificultăţile economice intâmpinate de Româniaanilor ’90 dupa o lungă perioadă de etatism.
 
Recunosc că deşi nu sunt atrasă foarte mult de sfera politicii, am optat
pentru discursul politic în defavoarea textului administrativ având maimulte considerente bine întemeiate. Printre acestea, unul dintre cele mai
importante, este sobrietatea şi lipsa
unei
comunicări reale, afective pe care o
presupune textul administrativ, spre deosebire de un bun discurs politic ce
include o neîntreruptă comunicare ideologică a emiţătorului cu
lumea
înconjurătoare; omul politic participă afectiv intens la alcătuirea şitransmiterea mesajului, cu scopul persuadării auditoriului.
 
Textul administrativ implică o relaţie strict formală dintreemiţător şi receptor iar 
 
caracterul este preponderant informaţional, nu face
apel
la afecte, şi de asemenea nu se poate vorbi d
e un impact clar asuprareceptorului, pe când obiectivul textului politic este acela de a schimba atitudini,de a pune probleme, de a promova idei, principii, doctrine, diferite imaginiale
reprezentaţilor politici; textul politic, inclus în marketingul specific „vinde idei şioameni”.
 
Principala armă utilizată in cadrul infruntărilor politice o reprezintă limbajul, deaceea, pentru ca discursul politic să obţină efectul scontat, eseiaesteredactarea corectă a acestuia, fără de care nu ar fi posibilă o butransmitere a mesajului către receptor.
 
 
2
Aşadar, persuadarea directă a auditoriului, văzută ca scop al textelor politice, seaflă în relaţie de interdependenţă cu o elaborare îndelung gândită a mesajului, dar mai ales corectă şi care să se su
bordoneze normelor limbii standard. De la premisa
constituirii unui mesaj corect şi
concis al discursului politic am pornit
şi
eu,iar pentru aceasta trebuie reliefate
 particularităţile de redactare ale unuitext politic, pe fondul respectării
 
regulilor generale şi
specifice de scriere,ce reies în urma analizei diverselor aspecte specifice.
Temele pe baza că
rora sunt structurate discursurile politice sunt pozitive sinegative.
Ȋn general , candidaţ
ii se folosesc de temele pozitive pentru a-
ș
i subliniapropr
iul program,modul in care intenţionează
sa rezolve problemele actuale si sefolosesc de ce
le negative pentru a releva greș
elile comise de adversari.Discursul
ce urmează
a fi ana
lizat prezintă
aspectele negative a
României după
perioadacomunismului din punct de vedere ec
onomic.Interesant este faptul că
autorul nualege sa acuze pe cineva anume ci
susţine că
motiv
ul “panei” economice a acesteiţari îl reprezintă
anii de comunism.IIComunicarea a devenit în prezent o component
ă ma
 jor
ă a
 tuturor domeniilor de
cunoaştere, implicit a domeniului politic, aceastadatorită creşterii considerabile a rolului
 
informaţiei în societateacontemporană, rol care accentuează necesitatea redactării unui text
politic
complex şi convingător pentru o bună funcţionare a relaţiei dintre omul politic şi cetăţean.
 Se
 pot distinge:comunicarea scrisă si comunicarea orală.Cea dintâ
i categorie se
realizează sub aspectul unor formulări
definitive, elaborate, care exclud negocierea
sensurilor între emiţător 
 
(E) şi recept
or (R).In plus,aceasta se distinge printr-un grad
scăzut de redundanţă, deoarece se
 
 presupune că E a chibzuit foarte bine înainte dea formula un enunţ
 
şi nu se va repeta în redactarea lui,avand un caracter 
obiectiv,
uneori chiar oficial, fără implicare
afectiv
ă din partea emiţătorului.
 
 
3
Pe de altă
parte,
comunicarea orală prezintă
numeroase tipare mnemotehnice iar
in cadrul acesteia se regă
sesc urme ale limbii vorbite.De asemenea, se întalnesc
caracterul fatic,situaţ
ional,empatic si participativ,mixt al mijloacelor de expresie
folosite ca ș
i un grad ridicat de
redundanţă.
 
Emiţătorul
are în permanen
ţă
 
impresia că nu a spus suficient pentru ca R să
-l
înţeleagă. Reia, de
 
aceea, ideea exprimată, prin structuri apozitive, structuri
care
încarcă mesajul cu amănunte inutile, sufocante. In acest caz,mesajul poate fi
simplificat, eliminând toate detaliile nesemnificative.
Comunicarea scrisă intră in relaţie cu urmă
toarele domenii de activitate:domeniulpublicistic,domeniul publicitar,domeniul administrativ si domeniul politic.Din punct
ul de vedere al raportului emiţă
tor-receptor, cel di
n urmă
are drept scop
 persuadarea nemijlocită a auditoriului.Indiferent dacă este rostit (oral) sau tipărit(tipărit într 
-un ziar, volum),textul este elaborat, adânc chibzuit pentru a produceefectul scontat:convingerea receptorului. De aceea în redactare, E va simula apropierea de
R, situarea lui pe poziţii similare, de partizani ai
 
aceloraşi idei.Există şi discursuri
politice vehement îndreptate împotrivaauditoriului (a se vedea multe dintre discursurile
lui M.Kogălniceanu
în Parlament) . Se cuvine în acest moment o precizare. Îndiscursul politic (aseme
nea discursului publicistic şi
aceluia publicitar), se petrece
o disociere (dedublare) a instanţei receptoare,astfel, discursul este adresat
nemijlocit cuiva (adversarului politic, de
exemplu), dar E ştie
 
că discursul său va ficitit /ascultat şi de marele
public.Emitatorului ii corespund doi receptori: adversarul politiccaruia i se adreseaza dar si
marele public cu care se aliază
si care va
aprecia vehemenţa sadiscursivă indiscutabilă
.Textul de acest tip
ne aduce în prim plan un emiţător învestit cu
 
autoritate morală.El este ascultat (sau citit) de public (electorat)datorită încrederii pe care oamenii au
dobândit-o în timp în politicianul respectiv.
Componenta afectivă este dominantă, av
ând
în vedere că mesajul
 
este intenţion
at a persuada, ba chiar a manipula.Autoritatea
vorbitorului este un câştig dobândit în timp; vorbim în
acest caz despr
e „capitalul deimagine”
.
Marketingul politic se aseamănă, prin promovare şi întreaga campanie
depersuadare cu
marketingul comercial, însă nu se suprapune acestuia. În
timp ce marketingul comercial încear
că să vândă pro
dus
e şi ser 
vicii

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
Brooklyn Krueger liked this
1 hundred reads
Ramona Elena liked this
gabynico liked this
Alina Ticulescu liked this
Ioana Dinu liked this
Ioana Dinu liked this
Madalina Moja liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->