1. Audit statutar al situatiilor financiare 1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?

Raspuns: Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere se transfera in creditul si debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere. 2. Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit. Raspuns: Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 Probe de audit, auditorul utilizeaza unul sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele: - inspectia inregistrarilor si a documentelor - inspectia imobilizarilor corporale - observarea - investigarea - confirmarea - recalcularea - reefectuarea - proceduri analitice 3. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand: a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii Raspuns: a, b, c 4. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul intre calitatea si cantitatea probelor de audit ? Raspuns: Gradul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audit; cu alte cuvinte, relevanta si credibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii, solduri ale conturilor,

prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea denaturarilor de la nivelul acestora. Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de riscul de denaturare. 5. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a mandatului? Raspuns: Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: - cunoasterea globala a intreprinderii ; - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. 6. Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar in etapa de orientare si planificare a auditului statutar . Raspuns: In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. Principalele lucrari din aceasta etapa sunt: 1. Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii 2. Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative 3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit) 4. Elaborarea programului de munca 7. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit Raspuns: Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit cu scop special se pot referi la : Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; Respectarea clauzelor contractuale; Situatii financiare condensate (rezumate).

2. Evaluarea intreprinderii 1. Care este valoarea unei intreprinderi daca are o capacitate beneficiara exprimata prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei intreprinderi este de 15%? Raspuns :
V = C B 1 .0 0 0 0 = =6 ,6 7 6 6 i 1 % 5

2. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) de timp? Raspuns : Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:
a = factorul fondului de reducere. (1 + a ) n 1

3. Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani. Raspuns: t = 15% i = 12% n = 5 ani an = anuitati ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = 50.000 - 1.000 = 49.000
1 (1 + t ) n V = an (CB ANC i ) = (CB ANC i ) = t = 3,35 (1.000 5 49 .000 12 %) = 2.950 1

3. Administrarea si lichidarea intreprinderii

1. Societatea X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment avand la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia patrimoniului conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel: Echipamente tehnologice 30.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei Marfuri 900 lei Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei Conturi la banci in lei 2.000 lei Cheltuieli in avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri in avans 1.250 lei Capital subscris varsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se prezinta dupa cum urmeaza: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19%; c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de furnizori; f) Achitarea datoriei fata de furnizori. Se cere: a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. b) Intocmirea bilantului inainte de partaj. c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati. Raspuns : a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. - vanzarea echipamentului: 7000 x 19% = 1330 TVA 7000 + 1330 = 8330 461 = % 8330 7583 7000 4427 1330 - scoaterea din evidenta a echipamentului: % = 213 30000 2813 15000 6583 15000 - incasarea contravalorii echipamentului: 5121 = 461 8330 - inchiderea contului 7583: 7583 = 121

7000

- inchiderea contului 6583: 121 = 6583 - vanzarea marfurilor: 411 = % 707 4427

15000 1428 1200 228

- incasarea contravalorii marfurilor: 5121 = 411 1428 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 800 378 = 371 100 1200 800

- inchiderea contului 707: 707 = 121 - inchiderea contului 607: 121 = 607

- incasarea chiriei platite in avans: 5121 = 471 1000 - restituirea chiriei incasate anticipat: 472 = 5121 1250 - inregistrarea TVA si achitarea acestuia: 4427 = 4423 1558 ( 1330 lei-228 lei) 4423 = 5121 1558

- situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului: D 15000 800 121 ____ C D_______5121__________C 2000 8330 1250 1428 1558 1000____________________ 12758 2808 Sold D 9950 12000 9950 2050 1435 615

7000 1200 ________________________ 15800 8200 Sold D 7600

Datorii furnizori Disponibilitati Diferenta de acoperit de asociati Din care, Asociatul A (70%) Asociatul B (30%) b) Intocmirea bilantului inainte de partaj :

Elemente B. Active circulante Casa si conturi la banci Active circulante total D. Datorii ce trebuie platite pana la un an E. Active circulante nete F. Total active minus datorii J. Capital - Capital subscris varsat - rezerve (ct. 1061 + 1068) - rezultatul exercitiului ct. 121 Sold D, din care - din exercitiul curent - din lichidare Total capitaluri proprii Total capitaluri

Sold 9950 9950 12000 - 2050 - 2050 2500 4200 1150 7600 - 2050 - 2050

- Determinarea capitalului propriu ( activul net) CP (AN) = 9950 12000 = - 2050 Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu ( activul net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor. In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende: - Decontarea rezervelor legale: 1061 = 456 200 Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei 456 = 441 32 441 = 5121 456 32 4000

Decontarea altor rezerve: 1068 =

Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417 456 = 446 417 446 = 5121 417

- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:

Capitalul propriu (activul net) repartizat , Pierderi si furnizori 0 Asociatul A Asociatul B

Total

Capital social Rezerve legale Alte rezerve Total rd (1+2+3) Pierderi din exercitiul curent Pierderi din lichidare Furnizori Total rd (5+6+7) Diferente rd (8-4)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

(70%) 1750 140 2800 4690 805 5320 8400 14525 9835

(30%) 750 60 1200 2010 345 2280 3600 6225 4215 2500 200 4000 6700 1150 7600 12000 20750 14050

c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati: Inregistrari privind partajul capitalului propriu ( activul net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor: - capitalul social de restituit asociatilor: 1012 = 456 2500 - pierderea curenta si pierderea din lichidare: 456 = 121 8750 - depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C): 9199 6700 = 2499 5121 = 456 Asociatul A (70%) Asociatul B (30%) - achitarea furnizorilor: 401 = 5121 2499 1749 750 12000

- situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare: D 456 ____ C 32 200 417 4000 8750 2500 ____________________2499 9199 9199 Sold D_______5121__________C 9950 32 2499 417 12000 ________________________ 12449 12449 Sold

2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? Raspuns: Conform art.117 alin.3 din Legea nr.85 / 2006 privind procedura insolventei: Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul. 3. Rolul administratorului special si atributiile sale.

Raspuns: Conform art.18 din Legea nr. 85/ 2006 privind procedura insolventei: (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. (2) Administratorul special are urmatoarele atributii: a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2); b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80; c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege; d) propune un plan de reorganizare; e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului; f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului; g) primeste notificarea inchiderii procedurii. 4. Care sunt cazurile cand judecatorul sindic va decide prin sentinta intrarea in faliment? Raspuns: Conform art.107 din Legea nr. 85/ 2006 privind procedura insolventei: (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri: A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).

4. Studii de fezabilitate

1. Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, piese

scrise? Raspuns: Partile scrise sunt reprezentate de: date generale despre investitie date tehnice despre investitie durata de realizare a investitiei si etape principale costul estimativ al investitiei analiza economico-financiara finantarea investitiei estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

avize si acorduri emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, necesare realizarii constructiei in cauza.

2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitatii economico-financiare,

proiectele investitionale? Dezvoltati pe scurt. Raspuns: Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului. Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1. Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie

Rata medie de rentabilitate in exploatare Termenul de recuperare a cheluielilor 2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor Utilizarea notiunii de actualizare Valoarea actuala neta (VAN) Rata interna de rentabilitate(RIR) Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei, prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total cost Total incasari Cash-flow anual net investitie exploatare 0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei 1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei Calculati termenul de recuperare a investitiei neactualizate.
3.

Raspuns: Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual. Tr = It / CF mediu anual It = 11.455 lei CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-9345 + 11445 + 3020 + 3020 + 3200 + 3200 + 3200 )/6 = 17740/ 6 = 2957 Tr = 11445 / 2957 = 3,87
Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,8.

Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei si cu o rata de actualizare de 20% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:
4.

Costuri de Total cost Total incasari Cash-flow anual net exploatare 0 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei 1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei Calculati valoarea actualizata neta si apreciati fezabilitatea investitionala prin intermediul acestui indicator. Raspuns: VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n I = costul investitiei; CFt = cash-flow-ul aferent anului t; Vrez = valoarea reziduala; r=rata de actualizare(13.5%); n=durata de viata a proiectului exprimata in ani. VAN determina urmatoarele optiuni de decizie: daca VAN > 0, investitia se accepta; daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta; daca VAN < 0, investitia este respinsa. Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula: unde: a = rata de actualizare; n = anul An 0 1 2 3 4 5 Total Total costuri actualizate 17.865 lei 5.350 lei 4.458 lei 3.762 lei 3.135 lei 2.612 lei 37.182 lei Total incasari actualizate 8.520 lei 7.867 lei 6.556 lei 5.613 lei 4.678 lei 3.898 lei 37.132 lei Cash-flow net actualizat -9345 lei 2.517 lei 2.097 lei 1.852 lei 1.543 lei 1.286 lei -50 lei
1 , (1 + a) n

An

Cost investitie 11.445 lei

5. Analiza-diagnostic a intreprinderii 1. Analizati pozitia financiara pentru cei trei ani pentru care sunt mentionate informatii financiare in tabelul de mai jos pentru societatea comerciala Turism, hoteluri, restaurante Marea Neagra S.A. 2007 (RON) Active imobilizate - Total 301.303.329,00 Active circulante - Total 40.966.192,00 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 2.807.528,00 Active circulante, respectiv datorii curente nete 38.067.192,00 Total active minus datorii curente 339.370.521,00 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 2.126.869,00 Venituri in avans 154.510,00 Capital subscris varsat 19.311.469,00 Total capitaluri proprii 335.724.644,00 Creante - Total 20.206.523,00 Datorii - Total 4.934.397,00 Cifra de afaceri neta 42.690.123,00 Venituri din exploatare - Total 69.933.003,00 Cheltuieli din exploatare - Total 51.188.575,00 Rezultat din exploatare 18.744.428,00 Venituri financiare 1.724.449,00 Cheltuieli financiare 378.691,00 Rezultat financiar 1.345.758,00 Rezultat curent 20.090.186,00 Venituri extraordinare 0,00 Cheltuieli extraordinare 0,00 Rezultat extraordinar 0,00 Venituri totale 71.657.452,00 Cheltuieli totale 51.567.266,00 Rezultat brut 20.090.186,00 Rezultat net 16.816.624,00 Rezultat / actiune Plati restante - Total 0,00 Furnizori restanti - Total 0,00 Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0,00 Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat 0,00 Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 777 Raspuns: 2006 (RON)
211.861.938,00 16.721.980,00 2.687.857,00 13.405.832,00 225.267.770,00 2.564.703,00 650.392,00 19.311.469,00 222.171.128,00 6.399.043,00 5.252.560,00 39.539.514,00 43.671.680,00 36.642.317,00 7.029.363,00 518.633,00 432.009,00 86.624,00 7.115.987,00 0,00 0,00 0,00 44.190.313,00 37.074.326,00 7.115.987,00 5.863.818,00 -

2005 (RON)
202.029.293,00 16.734.652,00 918.246,00 15.829.018,00 217.858.311,00 187.872,00 924,00 19.265.351,00 216.804.162,00 2.421.047,00 1.106.118,00 37.251.511,00 39.744.898,00 36.467.667,00 3.277.231,00 1.174.968,00 408.116,00 766.852,00 4.044.083,00 0,00 0,00 0,00 40.919.866,00 36.875.783,00 4.044.083,00 3.326.886,00 0,00 0,00 0,00 0,00 840

1 Indicatori de lichiditate : Indicatorul lichiditatii curente : Active curente/ Datorii curente

2005 18,22

2006 6,22

2007 14,59

2 Indicatori de risc: Indicatorul gradului de 0,08665516 indatorare : 3 Capital imprumutat/Capital propriu 3 Indicatori de activitate: Viteza de rotatie a debitelor -clienti Sold mediu clienti / CA * 365 ( am presupus ca total creante = total sold clienti) Viteza de rotatie a activelor imobilizate CA / Active imobilizate Viteza de rotatie a activelor totale CA / Active totale 23,7220486 2 23,7220486 2 0,18438668 2 0,17028176 6 59,0713051 59,0713051 0,18662868 1 0,17297592 2 172,765510 5 172,765510 5 0,14168487 0,12472662 7 1,15438177 0,6335159

4 Indicatori de profitabilitate: Marja bruta din vanzari Profitul brut din vanzari/CA X100 10,8561582 9 134,261362 4 47,0605015 6

2. Din contul de profit si pierderi al societatii din exercitiul precedent se cunosc urmatoarele informatii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 2800 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobanzi 100 Impozit pe profit 200 Sa se calculeze si sa se interpreteze ratele de solvabilitate si cele de rentabilitate pentru intreprindere.

Raspuns: Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, de a asigura sursele banesti capabile sa sustina continuitatea exploatarii pe termen lung.

In perioada de criza valoarea de lichidare este frecvent inferioara valorii contabile a activelor, antrenand pierderi exceptionale. Solvabilitatea mai inseamna asigurarea unor fonduri banesti, a unor disponibilitati capabile sa sustina continuitatea exploatarii, sa permita un flux normal al fondurilor. Solvabilitatea exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung (autonomie financiara). Solvabilitatea patrimoniala (SP) este egala cu: SP = capital propriu Credite pe termen mediu si lung + capitalul social x 100

Capitalul social este cel varsat nu cel subscris. Creditele (datoriile) pe termen mediu si lung cuprind atat pe cele in termen cat si pe cele nerambursabile la scadenta, amanate. Indicatorul solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca fiind pozitiv pentru valori intre 40-60%. Limita minima este apreciata ca fiind 30%. solvabilitatea generala = active totale > 2 datorii totale rata solvabilitatii generale = activ circulant obligatii pe termen scurt

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizate la obligatiile exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Rata solvabilitatii generale permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. Ratele de rentabilitate impozit pe profit = 200 profit inaintea impozitarii = 200 / 0,16 = 1250 Rata rentabilitatii economice masoara performantele patrimoniului total al intreprinderii, reflecatnd performanta economica a acestuia independent de modul de finantare si de sistemul fiscal. rata rentabilitatii economice = rezultatul exploatarii activ total x 100

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea intreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu angajat in activitatea sa. Rentabilitatea financiara este un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea mentinerii acesteia in afacere. rata rentabilitatii financiare = profit net x 100 capital propriu Rentabilitatea financiara mai poate fi masurata si cu urmatoarele rate: - rata rentabilitatii financiare inainte de impozit rfi = rezultat curent inainte de impozit capital propiru are avantajul ca elimina incidenta activitatii exceptionale - randamentul capitalului propriu rf = dividende capital propriu

3. Sa se calculeze rezultatele intermediare in maniera anglosaxona pentru intreprinderea care e caracterizata prin urmatoarele venituri si cheltuieli: Indicator u.m. Venituri din vanzarea marfurilor 3000 Subventii de exploatare 1000 Productia vanduta 25000 Productia stocata 2000 Cheltuieli cu materii prime 13000 Costul marfurilor vandute 2200 Cheltuieli salariale 15000 Cheltuieli cu amortizarea 2000 Cheltuieli cu chirii 500 Venituri din dobanzi 100 Cheltuieli cu dobanzi 1400 Impozit pe profit 1500 Raspuns: Indicator Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute MARJA COMERCIALA (1-2) Productia vanduta Productia stocata PRODUCTIA EXERCITIULUI (4+5) Marja comerciala (3) Productia exercitiului (6) Cheltuielile exercitiului de la terti VALOAREA ADAUGATA (3+6-7) Valoarea adaugata (8) Subventii de exploatare Cheltuieli salariale EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE (8-9) Excedent brut din exploatare (10) Cheltuieli cu amortizarea REZULTATUL EXPLOATARII (1011) Rezultatul exploatarii (12) Venituri financiare Cheltuieli finanicare REZULTATUL CURENT INAINTE DE IMPOZITARE (12+13-14) Impozit pe profit PROFIT DUPA IMPOZIT (15-16) 1 2 3 4 5 6 u.m. 3.000 2.200 800 25.000 2.000 27.000 800 27.000 13.500 14.300 14.300 1.000 15.000 300 300 2.000 -1.700 -1.700 100 1.400 -3.000 1.500 -4.500

7 8

9 10

11 12

13 14 15 16 17

4. Din contul de profit si pierderi al societatii din exercitiul precedent se cunosc urmatoarele informatii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 2700 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobanzi 150 Impozit pe profit 200 Sa se calculeze si sa se interpreteze ratele de solvabilitate si cele de rentabilitate pentru intreprindere. Raspuns: Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, de a asigura sursele banesti capabile sa sustina continuitatea exploatarii pe termen lung. In perioada de criza valoarea de lichidare este frecvent inferioara valorii contabile a activelor, antrenand pierderi exceptionale. Solvabilitatea mai inseamna asigurarea unor fonduri banesti, a unor disponibilitati capabile sa sustina continuitatea exploatarii, sa permita un flux normal al fondurilor. Solvabilitatea exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung (autonomie financiara). Solvabilitatea patrimoniala (SP) este egala cu: SP = capital propriu Credite pe termen mediu si lung + capitalul social x 100

Capitalul social este cel varsat nu cel subscris. Creditele (datoriile) pe termen mediu si lung cuprind atat pe cele in termen cat si pe cele nerambursabile la scadenta, amanate. Indicatorul solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca fiind pozitiv pentru valori intre 40-60%. Limita minima este apreciata ca fiind 30%. solvabilitatea generala = active totale > 2 datorii totale rata solvabilitatii generale = activ circulant obligatii pe termen scurt

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizate la obligatiile exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Rata solvabilitatii generale permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. Ratele de rentabilitate impozit pe profit = 200 profit inaintea impozitarii = 200 / 0,16 = 1250 Rata rentabilitatii economice masoara performantele patrimoniului total al intreprinderii, reflecatnd performanta economica a acestuia independent de modul de finantare si de sistemul fiscal. rata rentabilitatii economice = rezultatul exploatarii activ total x 100

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea intreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu angajat in activitatea sa. Rentabilitatea financiara este un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea mentinerii acesteia in afacere. rata rentabilitatii financiare = profit net x 100 capital propriu Rentabilitatea financiara mai poate fi masurata si cu urmatoarele rate: - rata rentabilitatii financiare inainte de impozit rfi = rezultat curent inainte de impozit capital propiru are avantajul ca elimina incidenta activitatii exceptionale - randamentul capitalului propriu rf = dividende capital propriu 6.CONTABILITATE 1.Se constituie SC FELIX SA cu un capital de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul. Aporturile actionarilor sunt: In natura un utilaj 1.600 lei In contul current 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat la subscriptie, iar ulterior. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca. Subscriere capital social : 456=1011 2000 Initial: % = 456 1900 2131 1600 512/513 300 1011 = 1012 1900 Ulterior: 512/513 = 456 100 1011 = 1012 100 201 = 512 60 SC CRISUL SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni, in conditiile in care valoarea nominal a unei actiuni este de 10 lei, astfel: Emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.200 lei; 453 = 1012 2000 Trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social; 106 = 1012 2300 1000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand in utilaje pentru productie in valoare de 12.000 lei, la o valoare evaluate a unei actiuni de 12 lei; 456 = 1011 10000 2131 = % 12000 456 10000 1041 2000 Emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune; 1041 = 1012 1500 Convertirea a 2000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/ obligatiune in 1500 actiuni.

161 = % 22000 1012 15000 1044 7000

2.SC GAMA SA emite 10.000 obligatiuni cu valoarea nominal de 10 lei. Dobanda anuala este de 50%. La scadenta, dupa un an, obligatiunile se convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiunilor este de 90.000 lei si valoarea nominal totala a actiunilor este de 85.000 lei. Toate decontarile se fac in numerar. Rezolvare: Emisiune obligatiuni: 512 = 161 100.000 lei Plata dobanda : 666 = 512 50.000 Conversie obligatiuni in actiuni: 161 = % 100.000 1012 85.000 1044 15.000 SC ALFA SA vinde cu plata in rate o cladire pentru care se cunosc urmatoarele date: Valoarea de inregistrare a caldirii 52500 lei; Valoarea de amortizare pana la data vanzarii de 12500 lei; Valoarea ramsa neamortizata 52500-12500 = 40000 lei; Valoarea de vanzare a caldirii 75000 lei; Dobanda lunara 7500 lei; Avans incasat la vanzarea cu plata in rate 17850 lei Numarul ratelor prevazute in contract 3 rate lunare. Inregistrari la SC ALFA SA vanzator, inclusive incasarea primei rate lunare. 461 = 7583 75000 % = 212 52500 2812 12500 6583 40000 Avans: 512 = 419 17850 419 = 461 17850 17850/3 = 5950 rata Rata: 512 = 461 5950 Dobanda: 512 = 766 7500 SC BACHUS SA specializata in producerea de bauturi alcoolice, obtine in cursul lunii produse la cost de productie de 15000 lei. Societatea vinde din productia stocata, la pretul de inregistrare de 8000 lei, pret negociat 11200 lei, accize 30%, TVA 19%. Factura de vanzare cuprinde: marfa pret negociat 11200 lei accize 30% 3360 lei, TVA 19% * 14560 lei 2766.4 lei Total factura 17326.4 lei. 411 = % 17326.4 701 14560 4427 2766.4 Acciza: 635 = 446 3360 Inregistrare productie: 345 = 711 15000 Scadere productie: 711 = 345 8000 3.Un teren cumparat in exercitiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, in exercitiul N-2, la 550.000 u.m. Intre timp, din N-2 pana in present, rezerva din reevaluare contabilizata nu a

suportat nici o modificare. La inchiderea exercitiului N, valoarea reala a terenului, considerate a fie gala cu valoarea recuperabila, este de 420.000 u.m. Sa se calculeze sis a se contabilizeze deprecierea constatata in conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor. Rezolvare: An N-2) Valoare contabila = 400.000 u.m. Valoare justa = 550.000 Rezulta o diferenta pozitiva din reevaluare de 150.000 u.m. 211 = 105 150.000 An N) Valoare contabila = 550.000 u.m. Valoare recuperabila = 420.000 u.m. Depreciere = 550000-420000 = 130.000 105 = 211 130.000 4. SC ALPHA SA - absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, actrivul acesteia constand din cladiri 10000 lei si disponibil la banca 5000 lei si emite in schimb 1000 actiuni noi cu valoare nominala de 14 lei/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social. REZOLVARE: 10000+5000-14000=1000 - prima de fuziune 456 = % 15000 1011 14000 1042 1000 % = 456 15000 212 10000 5121 5000 incorporarea primelor de fuziune in cap soc 1042 = 1012 1000

5. SC SINTEZA COLOR SA livreaz la SC OLIMPIA SA conform facturii nr. 1200, cantitatea de 4.000 kg vopsele a 2,5 lei/kg, TVA 19%, care urmez a fi folosit ca materie prim n procesul de producie, diferene favorabile 10 %, n urmtoarele condiii: - remize acordate 10%; - scont de decontare 4%; S se efectueze nregistrrile la SC ?SINTEZA COLOR? SA si SC ?OLIMPIA? SA.

Remiza 10.000 * 10% = 1000 lei Valoarea produselor mai putin remiza 10.000-1000=9000 lei Tva calculata la ultimul net 9000 * 19% = 1710 lei Totalul facturii 9000 + 1710 = 10.710 lei

Reducere financiara bruta (scont) 10.710*4%= 428.40 lei Inregistrarile din contabilitatea furnizorului SC SINTEZA COLOR SA Livrarea marfurilor pe baza de factura inregistrata la ultimul pret 4111(clienti) = % 10.710 707(v din vz mf) 9000 4427(tva colectat) 1710 Descarcarea gestiunii la marfurile vandute 607(chelt cu mf) = 371 (marfuri) nu se cunoaste pretul de achizitie a marfurilor Incasarea facturii mai putin scontul acordat % =4111(clienti) 10.710 5121(ct la banci in lei) 10281,60 667(ch privind sconturile acordate) 428.40 Scontul nu intra in baza de impozitare. Ca urmare, furnizorul trebuie sa intocmeasca o factura privind regularizarea tva aferenta scontului (428.40*19/119=68.40 lei) 667 (ch privind sconturile acordate) = 4427 (tva colectata) Inregistrarile din contabilitatea clientului SC OLIMPIA SA Achizitionarea materiilor prime, conform facturii inregistrate la ultimul net % = 401(fz) 10.710 301(materii prime) 9000 4426(tva deductibil) 1710 Achitarea facturii, mai putin scontul primit? 401(fz) = % 10.710 5121 (ct la banci in lei) 10281,60 767(venituri din sconturi obtinute) 428,40 Regularizarea tva aferenta scontului, conf facturii primite de la furnizor 4426 (tva deductibil) = 767 (venituri din sconturi obtinute) 68,40 lei 6. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la un curs de 9, lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3% - achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ; 261 = % se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la valoarea de 5.800 lei 2692 - 2.900 lei 5121 - 2.900 lei - se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ; 622 = 5121 - 116 lei - se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ;

2692 = 5121 - 2.900 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ; 5121 = 7641 - 2.856 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ; 622 = 5121 - 85,68 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ; 5121 = 7641 - 2.772 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ; 622 = 5121 - 83,16 lei - se scad din gestiune actiunile vandute ; 6641 = 261 - 5.800 lei 7. Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin absortia societatilor B si C de catre societatea A. Societatea A are capital social de 50.000 lei si reserve de 1.000 lei. K = 1.000/50.000x100=2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta. Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respective 1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel:

3.000x2%=60 lei prima de fuziune 1.000x2%=20 lei prima de fuziune --------------------------------------------------. TOTAL 4.000 lei 80 leiprima de fuziune Rezolvare: Majorarea capitalului social la societatea A absorbanta 456 3.920 lei 80 lei % 4.000 lei

8. Potrivit balantei de verificare incheiate la 31.12.N, conturile prezinta urmatoarele solduri: cont 1012=21.000 lei, cont 121 (SC)=5.000 lei, cont 129= 5.000 lei, cont 105=6.000 lei, cont 117 (SD)=4.000 lei, cont 151=2.000 lei, cont 161=8.000 lei, cont 169=1.000 lei. Calculati suma capitalului propriu. Rezolvare; Total capital propriu=21000 +5000 Ct.1012 ct.121 -5000 +6000 -4000=23000 lei ct.129 ct.105 ct.117

9. In contabilitatea unei unitati cu profil de productie se inregistreaza operatiile economice referitoare la: a) obtinerea a 1.000 bucati din produsul A la costul de productie unitar de 50 lei; b) livrarea integrala, fara facturare, a productiei obtinute la un prt de vanzare cu 15% mai mare decat costul total de productie, TVA 19%; c) intocmirea facturii catre beneficiarul produselor finite; d) scaderea din evidenta a productiei vandute. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii? Rezolvare: a) Inregistrare productie 345 = b) Vanzare fara factura 418 = c) Intocmirea facturii: 4111 4428 = = 418 4427 345 68.425 lei 10.925 lei 50.000 lei

711 % 701 4428

50.000 lei 68.425 lei 57.500 lei 10.925 lei

d) Descarcare gestiunii: 711 =

10.Dispuneti de urmatoarele date: profit net inainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creantei clienti 90.000 lei; crestere cheltuieli in avans 36.000 lei; crestere datorii furnizori 120.000 lei; plati impozit pe profit 540.000 lei; plati privind: achizitia de terenuri 300.000 lei, achizitia unei cladiri 450.000 lei, achizitia de masini, utilaje, instalatii 120.000 lei; imprumuturi incasate din emisiunea de obligatiuni 120.000 lei; dividende platite aferente activitatii de finantare 312.000 lei. Sa se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitatile de exploatare, investitii si financiare. Rezolvare: Fluxuri nete de numerar pentru activitatea de exploatare: Profitul net inainte de impozitare 1.350.000 lei +Cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei +diminuarea creantei clienti 90.000 lei -Cresterea cheltuielilor in avans 36.000 lei +Cresterea datoriilor la furnizori 120.000 lei -Plati de impozit pe profit 540.000 lei =FNT din activitatile de exploatare 1.254.000 lei -Plati pentru achizitia de terenuri 300.000 lei -Plati pentru achizitia de cladiri 450.000 lei -Plati pentru achizitia de masini 120.000 lei =FNT din activitatile de investitii -870.000 lei

+Imprumuturi incasate prin emisiunea De obligatiuni -Dividende platite aferente Activitatii de finantare =FNT din activitatile de finantare Flux net de trezorerie = 1.254.000 - 870.000 - 192.000 = 192.000 lei

120.000 lei 312.000 lei -192.000 lei

11. Situatia creantelor clienti la sfarsitul anului N este: client A 23.800 lei, inclusive TVA 19%, probabilitate de incasare 60 %; client B 9.000 lei, exclusive TVA, probabilitate de neancasare 20%; client C 5.950 lei, inclusive TVA 19%, probabilitate de incasare 70%. Care este marimea provizionului pentru deprecierea creantelor client ice trebuie constituit la sfarsitul anului N? Rezolvare: Calculul ajustarii privind deprecierea creantelor clienti: 23.800 5.950 =(1- 60 %)x-----------+ 20%x 9.000 +(1-70%)x-----------= 11.300 lei 1,19 1,19 Client A client B

12. O intreprindere prezinta urmatoarele informatii privind stocul de produse finite: Stoc initial 2.000 lei; productie curenta 20.000 lei; vanzari de produse finite 29.988 lei inclusive TVA 19%; societatea practica un adaos de 20%; stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei. Ce valoare prezinta in bilant stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 29.988x19/119=4.788 lei Valoarea produselor finite vandute, exclusive TVA=29.988-4.788=25.200 lei Adaos commercial=25.200x20/120=4.200 lei Costul de productie al produselor finite vandute=25.200-4.200=21.000 lei SF scriptic:2.000+20.000-21.000=1.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se inregistreaza un minim de 100 lei. Valoarea produselor finite in bilant este de 900 lei. 13. Societatea X a dat in functiune, incepand cu 1 ianuarie N, un utilaj in valoare de 900.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeaza linear pe trei ani. Amortizarea fiscala aferenta utilajului in N este de 400.000 u.m. Sa se calculeze eventuala diferenta temporara, la 21.12.N, in conformitate cu IAS 12 ,,Impozitul pe profit. Rezolvare: Valoarea contabila a utilajului: 900.000-300.000= 600.000 u.m. Baza de impozitare a utilajului(valoarea financiara) 500.000 u.m 900.000-400.000= 500.000 u.m. Diferenta temporara impozabila: 100.000 u.m Diferenta impozit amanat =16%x100.000= 16.000 lei

691

441x

16.000 lei

7.FISCALITATE 1. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului.

Rezolvare : Venituri totale =175.000 lei Cheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei Cheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei. Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 lei Rezultat fiscal = venituei totali -cheltuieli totale venituri neimpozabile +cheltuieli nedeductibile +amortizre contabila -amortizare fiscala = =175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500 lei Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat : 3000 x 16% = 480 lei - in contabilitate se face inregistrarea : ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate - 480 lei Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480 Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal : -3 din cifra de afaceri = 525 lei - 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2896 lei Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei . Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 = 13.995 lei Diferenta de virat statului = 13.995 3000 = 10.995 lei . 2. O societate comercial a nregistrat la sfritul trimestrului al II-lea al anului 200X, cumulat de la nceputul anului, venituri de 10000 lei, din care 200 lei reprezint reluri asupra unor provizioane pentru care n anul 200X-1 nu s-a acordat deducere la constituire i 300 lei venituri din dobnzi pentru disponibilitile pstrate n conturi bancare. Cheltuielile cumulate efectuate de la nceputul anului sunt: -cheltuieli materiale 1900 lei,

-cheltuieli cu salariile personalului 1000 lei, -asigurri sociale pltite de angajator 280, -impozit pe profit aferent trimestrului I 250 lei (virat statului pe 25 aprilie), -cheltuieli de protocol 50 lei, -cheltuieli cu sponsorizarea 100 lei. De asemenea, n luna februarie a anului 200X a fost pus n funciune un mijloc fix n valoare de 15000 lei, amortizabil accelerat ntr-op perioad de 8 ani. Determinai impozitul pe profit ce trebuie virat statului de ctre societate la scadena din 25 iulie 200X. Rezolvare : Profit impozabil = venit total cheltuieli totale - venit. neimpozabile + cheltuieli nedeductibile Venit total = 10000 lei Cheltuieli totale = 1900 + 1000+280+250+50+100+2916,66= 6496,66 lei Venituri neimpozabile = 200 lei Cheltuieli nedeductibile = 260+250+100 = 610 lei Se calculeaza cheltuielile partiale : - cheltuieli de protocol Baza de calcul ptr. ch. de protocol = venituri ch. aferente veniturilor impozabile + + ch. de protocol + ch. cu impozitul pe profit = = 10000-6496,66+50+250=3803,34 lei Cheltuieli de protocol deductibile : 2 % din 3803,34 = 76 lei - cheltuieli sociale Cheltuieli sociale deductibile : 2 % din 1000 (ch. cu salariile ) = 20 lei Cheltuieli sociale nedeductibile : 280 -20 = 260 lei Profit impozabil = 10000-6496,66-200+610 = 3913,34 lei Impozit pe profit datorat inainte de scaderea ch.cu sponsorizarea = 3913,34 x 16 % = 626 lei Conform CF art 21 (4) prin aplicarea limitelor valorile cheltuieliloe cu sponsorizarea sunt : - 3 din cifra de afaceri : 9500 x 3 = 28,5 lei - 20 % din impozitul pe profit datorat : 626 x 20% = 125,2 lei Min. ( 28,5 ; 125,2 ) = 28,5 lei Impozit pe profit cumulat de lainceputul anului = 626 -28,5 = 597,5 lei Impozit pe profit de virat statului la scadenta din 25.iul.200X = 597,5 - 250 = 347,5 lei 3.O societate comercial obine venituri din comerul cu amnunt n sum de 110.000 lei i venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile nregistrate sunt n cazul comerului cu amnuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile i n cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli nregistreaz i cheltuieli generale de administrare n valoare de 4.000 lei. S se determine impozitul pe profit. Rezolvare : Comert cu amanuntul : Venituri 110.000 lei Ch. deductibile 50.000 lei Activitate bar de noapte : Stabilirea impozitului de platit :conf. Cf . Art. 18. - (1) Contribuabilii care desfasoara activitati de

natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si in cazul carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate. Venituri - 90.000 lei Ch. Deductibile - 50.000 lei profit impozabil 62.000 lei impozit 16 % - 62.000 x 16% = 9.920 lei Venituri - 90.000 x 5 % = 4.500 lei Venituri = 110.000 + 90.000 = 200.000 lei Ch. Deductibile = 50.000+28.000 + 4.000 = 82.000 lei Profit impozabil= 118.000 lei Impozit pe profit = 118.000 x 16 % = 18.880 lei O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. Rezolvare : Venituri =175.000 lei Ch.deductibile = 35.000 +10.000 +15.000 +1.500 + 23.000 =84.500 lei Profitul impozabil = 175.000 84.500 = 90.500 lei Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480 Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal : -3 din cifra de afaceri = 525 lei - 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2896 lei Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei . Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 = 13.995 lei Diferenta de virat statului = 13.995 3000 = 1

8.EXPERTIZE CONTABILE

1.Expertizele contabile pot fi clasificate: Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in: a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de procedura penala; alte legi speciale; b. expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in: a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile; b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale; c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale; d. expertize contabile fiscale dispuse sau accepta in rezolvarea litigiilor fiscale; e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de catre clienti 2. Raportul de expertiz se prezint ca un document organizat n seciuni. Organizarea n acest fel a raportului de expertiz este impus de nevoia asigurrii fluenei i claritii informaiilor n raport. Un raport de expertiz judiciar cuprinde antetul i urmtoarele seciuni: Preambul; Prile; Scurt istoric; Obiectivul expertizei; Desfurarea expertizei; Constatrile expertului; Concluzii; (Borderou de anexe); Anexe. Antetul raportului de expertiz conine denumirea instituiei care a dispus expertiza, numrul dosarului i termenul de judecat pentru care trebuie depus raportul de expertiz. Preambulul raportului de expertiz cuprinde: numele i prenumele expertului, profesia i calificarea sa, numrul legitimaiei de expert, data la care a fost efectuat numirea expertului, data i numrul recomandrii Biroului local de expertize. Prile sunt menionate cu numele, prenumele, adresa de domiciliu (sau, dup caz, domiciliul ales) i calitatea lor n proces (reclamat i prt n cauzele civile, respectiv parte vtmat i inculpat n cauzele penale). n unele cazuri pot aprea dou sau mai multe coreclamante sau coprte, dar i intervenieni (pri interesate). Scurt istoric al litigiului - n aceast seciune se prezint ntr-o succesiune cronologic principalele elemente i informaii care constituie puncte de referin n evoluia litigiului. Aceste elemente sunt preluate din documentele dosarului cauzei i ndeosebi de la pri, cu prilejul cercetrii de teren. Se consemneaz poziia sau interpretarea prilor n legtur cu litigiul, n special a acelora care vizeaz obiectivele expertizei, precum i precizarea daunelor i a perioadei cnd acestea s-au produs. Rostul acestei seciuni este de a oferi informaii coerente i concentrate n legtur cu obiectivul expertizei. Obiectivul expertizei - seciunea conine redarea ad-literam a obiectivelor stabilite de ctre instan pentru efectuarea expertizei, precum i ntrebrile care au fost transmise n scris expertului. Procednd astfel, se evit posibilitatea ridicrii unor obieciuni de ctre pri, pe considerentul c expertul a interpretat limitat sarcina sa ori c nu a dat rspuns ntrebrilor formulate. Desfurarea expertizei cuprinde desfurtorul aciunilor desfurate n vederea realizrii raportului de expertiz. Se face referire la convocarea prilor (datele de convocare, documente), la prezentarea pe teren (legalitatea invitrii prilor; numele i calitatea mputerniciilor; documente de mputernicire; investigaii efectuate de ctre expert n prezena prilor; documente de consemnare a rezultatelor investigaiilor - proces-verbal, minut etc., semnat de ctre expert). Constatrile expertului constituie cea mai important seciune din raport i cuprinde faptele, date, observaii, investigaii, extrase din dosarul cauzei i, respectiv, rezultate din investigaiile efectuate de ctre expert; aceste elemente trebuie descrise exact i, dac este cazul, trebuie comparate sau interpretate. Nepotrivirile ntre datele provenind din diferite surse se consemneaz, se compar i se comenteaz de ctre expert pentru stabilirea veridicitii lor.

Concluziile raportului de expertiz trebuie s conin ntr-o form concentrat rspunsurile expertului la obiectivele stabilite pentru expertiz i alte elemente eseniale ale expertizei (modalitatea convocrii prilor, date i termene, eventuale expertize de aceeai specialitate efectuate anterior n cauz). Anexele raportului de expertiz se refer la documentele care susin concluziile formulate de expert. Fac parte din aceast categorie: documentele care dovedesc respectarea procedurii referitoare la convocarea prilor (n mod obinuit se ataeaz ca anex cel puin confirmrile de primire a scrisorilor recomandate trimise de expert, care conin tampila cu data de expediere), buletine de analiz, copii ale unor documente, fotografii, planuri i schie ale unor depozite, scheme de amplasare a mrfurilor n spaiile de transport, eventual procedee de calcul etc. 3. Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice urmtoarele lucrri: a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile financiare; b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii; c) efectueaz analize economico-financiare i evaluri patrimoniale; d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege; e) execut alte lucrri cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativ i informatic; f) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la societile comerciale; g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor comerciale; 4. Incompatibilitati in exercitarea profesiei. - Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independentei profesiei. Expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca in situatia de conflict de interese si in nicio alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale. - dispozitia care interzice efectuarea de catre expertii contabili si contabilii autorizati de lucrari specifice profesiei pentru operatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestea sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta. - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile la care au i calitatea de salariat, indiferent de natura i durata contractului de munc. - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afl n raporturi contractuale, ca de exemplu: a profesionistul contabil angajat n industrie, comer, educaie, etc. sau ntr-o societate de expertiz, presteaz servicii profesionale pentru o entitate care se afl n relaie contractual cu angajatorul su; - profesionistul contabil angajat ntr-o instituie public, presteaz servicii profesionale pentru o entitate cu care instituia se afl n raporturi juridice de drept comercial, fiscal, etc. - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afl n concuren; - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau instituii, sau persoane fizice, n cazul n care sunt rude sau afini pn la gradul patru inclusiv sau soi ai administratorilor; - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest starea de conflict de interese. Exist conflict de interese n urmtoarele situaii: a. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert ntr-o cauza, dac: - expertul sau un membru al familiei sale se afl ntr-o relaie de munc, de familie, comercial sau de alt natur cu una din prile cauzei; - expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaii contractuale de orice fel cu una din pri n ultimii 2 ani;

- expertul, are cunotin sau ar fi trebuit s tie, n virtutea funciilor pe care le deine n structurile alese i executive ale Corpului, c n cauza respectiv au existat sau exist litigii n curs la comisia de disciplin sau la alte organe i instane ale Corpului, privind un membru al Corpului. b. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert n mai multe faze succesive ale aceleiai cauze, cum ar fi: - expert n faza de cercetare i n faza de judecat; - expert numit ntr-o faz i expert (consilier) al unei pri n alt faz; c. obinerea de lucrri n mprejurri legate de exercitarea funciilor i atribuiilor aferente calitii de organ ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei CECCAR; d.participarea la aciuni, fapte sau cauze n rol dublu: de profesionist n practic public i de organ ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei Corpului, ca de exemplu: - luarea de hotrri, decizii i semnarea de coresponden n numele filialei sau a comisiei de disciplin, dac n cauza respectiv un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplin a efectuat lucrri sau a participat n vreun fel n calitate de liber profesionist contabil; - judecarea n cadrul comisiei de disciplin a filialei a unor fapte n legtur cu cauze la care au participat n vreun fel, n calitate de liber profesioniti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplin, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective. - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest starea de incompatibilitate.

9.FUZIUNI SI DIVIZARI 1.SC Alfa SA absorbanta a SC Beta SA preia prin fuziune activul acesteia constand din cladiri de 10.000 lei si disponibil la banca de 5.000 si emite in schimb 1.000 de actiuni noi cu o valoare nominala de 14 lei /actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social. Sa se efectueze inregistrarile contabile. Valoare activ preluat de la SC Beta SA = 10.000 +5.000 = 15.000 Valoare actiuni emise = 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 Prima de fuziune = 15.000 14.000 =1000 lei Inregistrarile contabile la SC Beta SA societatea absorbita: - transferul activelor: 461 Debitori diversi = 7583 Venituri din cedarea activelor 15.000 - scaderea din gestiune a activelor transferate: 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital = % 15.000 212 Cladiri 10.000 5121 Conturi in lei la banci - Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli: 121 Profit si pierdere = 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital si 7583 Venituri din cedarea activelor si alte operatiuni de capital = 121 Profit si pierdere - transferul elementelor de datorii si capitaluri proprii

% = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 1012 Capital social 106 Rezerve 117 Rezultat reportat 121 Profit si pierdere Regularizarea conturilor 461 Debitori diversi si 456 Decontari cu asociatii privind capitalul Inregistrarile contabile la SC Alfa SA sunt urmatoarele: - Inregistrarea aportului net rezultat din fuziune 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital subscris si varsat 14.000 lei 1.000 actiuni x 14 lei/actiune - Inregistrarea primirii elementelor de activ de la SC Beta : % = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 15.000 212 Cladiri 10.000 5121 Conturi in lei la banci 5.000 - Inregistrare prima de fuziune: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1042 Prima de fuziune 1.000 lei - Incorporare prima de fuziune in capitalul social: 1042 Prima de fuziune = 1012 Capital social 1.000 lei 2. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date: societatea A (absorbant): active diverse 60.000.000 lei, datorii 10.000.000 lei, numr de aciuni 10.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 3.500 lei/aciune; societatea B (absorbit): capital social 30.000.000 lei, rezerve 10.000.000 lei, plusvaloare din reevaluarea imobilizrilor 15.000.000 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emise i care este prima de fuziune societatea A- absorbant: valoare contabila actiune = (active - datorii)/ nr actiuni = activ net contabil/ nr actiuni = 50.000.000/10.000= 5.000 lei. - societatea B - absorbit activ net contabil = capitaluri proprii= 30.000.000+10.000.000+15.000.000 = 55.000.000 - actiuni de emis = ANC soc B/valoare contabila actiune soc A = 55.000.000/5.000 =11.000 actiuni de emis - determinarea cresterii cap social al soc A = 11.000 actiuni * 3.500 = 38.500.000 lei - determinarea primei de fuziune = val contabila actiuni - valoare nominala actiuni = 55.000.00038.500.000 = 16.500.000