Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cartografie

cartografie

Ratings: (0)|Views: 284 |Likes:
Published by dzenika

More info:

Published by: dzenika on Nov 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

 
1.1 Definiţii şi caracteristici
 
Harta topografică
este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe terestre mari,care ţine seama de forma curbă a Pămîntului, pe baza folosirii unei proiecţii cartografice.
Dupa conţinut
hărţile topografice redau în mod generalizat detaliile planimetrice şi nivelitice ale suprafeţeitopografice, prin diferite semne convenţionale.Hărţile se întocmesc la scări
mai mici de
1:25 000 
 
. Numărul scărilor folosite pentru reprezentareaunei porţiuni din suprafaţa terestră poate fi nelimitat, dar dintre acestea se utilizează numai scările de bază:
1:25 000; 1:50 000; 1:100 000; 1:200 000; 1:500 000 şi 1:1000 000 
.
 
Planul topografic
este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren mai restrînse, care seîntocmeşte la scări mai mari sau egale cu
1:10 000
, unde proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se faceortogonal, iar efectul de curbură al Pămîntului se neglijează.Pe planurile topografice întocmite la scările:
1:500; 1:1 000; 1:2 000; 1:5 000 şi 1:10 000
se reprezintă în mod fidelforma geometrică şi dimensiunile elementelor de planimetrie, precum şi relieful terenului prin formele sale.
Importanţa hărţilor şi planurilor topografice
Hărţile au
o importanţă practică deosebită
, fiind utilizate în numeroase domenii de activitate:
În marile transformări ale peisajului, ca împăduriri, desecări, îndiguiri, sisteme de irigaţii;
La organizarea transporturilor feroviare, rutiere, fluviabile şi maritime;
În activitatea de prospectare şi valorificare a resurselor naturale;
La realizarea tuturor construcţiilor pe suprafaţa terestră;
În operaţiunile militare;
La înţelegerea mai uşoară a unor fenomene şi procese fizico-geografice, social-economice, cât şi în munca deeducare şi culturalizare a oamenilor.Faţă de cele prezentate mai sus, apare pe deplin justificată aprecierea lui G. Vâslan membru al academiei române,care spunea că: 
 ,,
o hartă înseamnă o mare economie pentru învăţătură, ........ că toate ştiinţele, ori de câte ori au putut, s-au folosit  şi se folosesc tot mai mult de hartă.
1.2 Clasificarea planurilor şi hărţilor topografic
 După conţinut şi scară
:
-
 planuri topografice de bază la scările 1:2 000, 1:5 000, 1:10 000;-planuri topo-cadastrale la scările 1:2 000, 1:5 000, 1:10 000;-planuri topografice urbane la scările 1:500, 1:1 000.
DiferenţieriHARTA
 
PLANUL
 Redă o suprafaţă mai mare deteren cu detalii mai puţine înfuncţie de scarăRedă o suprafaţă mai mică deteren cu multe detaliiScara de reprezentare este maimică decât la plan (de la 1:25 000 până la scări foarte mici)Scara de reprezentare este mare1:10 000 până la 1:50Ţine cont de curbura suprafeţeiterestre Nu ţine cont de curburasuprafeţei terestreProiectarea punctelor de pesuprafa terestse face cuajutorul unei proiecţiicartograficeTranspunerea punctelor se faceră a folosi un sistem de proiecţie
 
B.Clasificarea hărţilor
 După obiectul reprezentat 
:
-
hărţi geografice, pe care este reprezentată suprafaţa Pămîntului;-hărţi astronomice, la care obiectul reprezentat este sfera cerească sau diferite planete.
 După conţinut:
-
hărţi geografice generale, pe care este reprezentată suprafaţa Pămîntului cu toate elementele de bază: relieful,hidrografia, localităţile, căile de comunicaţie, limitele administrative etc;
-
hărţi speciale sau tematice, care se referă la un număr mai restrîns de fenomene(relieful, vegetaţia, localităţile,căile de comunicaţie ş.a.), în funcţie de elementul reprezentat primind şi denumirea. Ex: hărţi climatice,turistice, de navigaţie, geologice ş.a.
 În funcţie de scară:
-
hărţi la scări mari – 1:100 000 şi mai mari. Acestea poartă denumirea de hărţi topografice. Ele dau o imagineamănunţită a terenului şi servesc pentru studii de detaliu şi o serie de măsurători şi calcule de precizie;
-
hărţi la scări medii – între 1:200 000 şi 1:1 000 000. Ele se mai numesc hărţi topografice de ansamblu , servesc pentru studii generale şi se referă la teritorii mai întinse. Aceste hărţi nu se pot folosi pentru măsurători şicalcule de precizie;
-
hărţi la scări mici – mai mici decît 1:1 000 000 şi poartă denumirea de hărţi geografice de ansamblu. Acestehărţi au un grad mare de genaralizare şi servesc la studierea generală a unor ţări sau zone geografice.
 După destinaţie:
-
hărţi universale, care în funcţie de scară servesc la studii generale sau de detaliu pentru anumite teritorii; elemai pot servi ca material cartografic de bază pentru întocmirea altor hărţi;
-
hărţi cu destinaţie specială, care se referă la un număr mai restrîns de probleme ştiinţifice sau practice(hărţituristice, militare, maritime, didactice etc.).
 După indicele teritorial:
-
 planigloburi (hărţi sub formă de elipsă); planisfere (hărţi sub formă dreptunghiulară); mapamond (hartacuprinde cele două emisfere reprezentate sub formă circulară sau eliptică) – hărţi ale întregii suprafeţe pămînteşti;
-
hărţi ale continentelor şi oceanelor;
-
hărţi ale unor părţi de continent sau grupe de ţări;
-
hărţi ale unor ţări, regiuni, judeţe etc.
Atlasele geografice
 
constituie o colecţie de hărţi, realizate după norme unitare în ceea ce priveşte formatul,aspectul şi semnele convenţionale utilizate. Atlasele sunt de regulă editate sub formă de albume sau hărţi.
Globurile geografice
 
reprezintă modele micşorate ale suprafeţei terestre, avînd o scară unică pe toatedirecţiile. Sunt realizate din trapeze delimitate de meridiane şi paralele care se lipesc pe o sferă din carton saumaterial plastic. Ele se utilizează pentru scopuri didactice.
Hărţile în relief 
 
sunt o reprezentare tridimensională a suprafeţei terestre. Se utilizează două scări, şi anume: oscară planimetrică, (care este trecută pe hartă) şi o scară a altitudinilor care se ia de 5-10 ori mai mare decîtscara planimetrică.
Fotohărţi
 
 – produse fotogrametrice obţinute prin redresarea fotogramelor, care este o operaţie de transformarea fotogramei înclinate într-o fotogramă pentru care axul optic al camerei de preluare sa aibă o poziţie impusă, precum şi o aducere la o scară dată pentru fotograma transformată.
Clasificarea hărţilor după modul de întocmire:
-
hărţi primare – care se realizează pe baza măsurătorilor şi a datelor culese din teren;
-
hărţi derivate – pentru a căror întocmire se preiau informaţii de pe hărţi existente care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să fie actuale;
să satisfacă precizia cerută;
 
să fie reprezentate la o scară mai mare sau cel mult egală cu a hărţii derivată;-
hărţi digitale – constituie o colecţie de date geografice, sau bază de date geografice, numită şi
 geodatabase
,stocată sub formă numerică în memorii accesibile calculatorului electronic.
Prin dată geografică
se înţelege o dată (formă, dimensiune, categorie, denumire, etc.) care aparţine uneientităţi geografice (formă de relief, element de hidrografie, aşezare umană, tip de vegetaţie, limită teritorială,etc.) ce este reprezentată pe hartă sub formă de informaţie cartografică şi permite evidenţierea componentelor specifice ale acesteia:
1.
 Poziţia
 
(unde se află entitatea respectivă?), exprimată, de regulă, prin coordonate geografice sau rectangulare,în sistemul de proiecţie adoptat la construcţia hărţii;
2.
 Atribute
(ce este entitatea respectivă?), exprimate prin diferite caracteristici sau proprietăţi (denumire,dimensiuni, categorie etc.).În harta analogică(clasică) atributele sunt reprezentate prin simboluri (semne convenţionale) sau prin inscripţii;
3.
 Relaţii spaţiale
(care este poziţia relativă a entităţii respective în raport cu celelalte entităţi reprezentate?), careîn cazul hărţii analogice, pot fi specificate prin examinarea acesteia (în general, relaţiile spaţiale ar putea fiexprimate prin adverbe de loc sau construcţii adverbiale ca, de exemplu:
în
– oraşul Chişinău este
în
RepublicaMoldova,
între, pe, lîngă, la sud, la dreapta, prin
etc.).În cazul hărţii analogice, relaţiile spaţiale sunt deduse prin observarea poziţiei relative a entităţilor reprezentate;
4.
Timpul 
(momentul în care a fost înregistrată existenţa entităţii respective), exprimat cel mai adesea, în cazulhărţii analogice, prin data redactării hărţii.Într-o
hartă digitală
aceste componente ale datei geografice se exprimă numeric sau digital prin valori organizate într-o structură specifică, formînd o bază de date geografice. Aceasta conţine atît date grafice prin care se defineşte poziţiaşi forma entităţii reprezentate, cît şi date atributive şi textuale care determină caracteristicile acestor entităţi.
1.3 Baza matematecă a hărţilorBaza matematică a hărţilor este alcătuită din următoarele elemente:
proiecţia cartografică;
scara hărţii;
cadrul hărţii;
sistemul de împărţire pe foi.
Elementele bazei matematice sunt într-o strînsă legătură şi se condiţionează reciproc.Proiecţia cartografică
Proiecţia cartografică stabileşte expresiile cu ajutorul cărora se determină coordonatele plane prin intermediul cărorase reprezintă reţeaua cartografică.Pe baza reţelei cartografice se reprezintă elementele de conţinut ale hărţilor şi coordonatele punctelor de bază.Densitatea reţelei cartografice se stabileşte astfel încît să permită determinarea cu o anumită precizie a coordonatelor  punctelor prin interpolare liniară.În funcţie de proiecţia aleasă reprezentarea se face cu anumite deformaţii. Pentru realizarea hărţilor topografice se preferă utilizarea proiecţiilor conforme care permit prelucrarea directă a măsurătorilor geodezice după ce au fostreduse la planul de proiecţie. Aceasta permite ca punctele să primească direct coordonate rectangulare plane fără atrece prin coordonate geografice.Pe teritoriul Republicii Moldova se folosesc
proiecţiilecilindrice
:
Proiecţia Universal Transversal Mercator (UTM)
Longitudinea meridianului axial:
λo = 27º, 30º
Coeficientul de scară pe meridianul axial:
ko
= 0.9996;
Oronata convenţională:
 yo
= 500 000 м.

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
paraschiv54 liked this
Doina Bodrug liked this
TudorelXmg liked this
ponorel liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->