10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Miticul i fantasticul n proza contemporan

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

tefan BNULESCU (8 sept. 1926, com. Facaieni, jud. Ialomita - 25 mai, 1998, Bucuresti) Prozator apartinand generatiei saizeciste, urmeaza cursurile Liceului Stirbey-Voda" din Calarasi, sectia filologica romana-latina (19381945), studii juridice la Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti (1945-1948), Scoala de literatura Mihai Eminescu" (in 1950), apoi Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti (absolvita in 1952). Debuteaza cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol in revista Viaa Romneasc (1949). A fost redactor la Gazeta literara (19541960) si la Luceafarul (1960-1961; redactor-sef, 1968-1971), reporter si ziarist, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor (1968-1972; 1990-1994). Colaboreaza la revistele Contemporanul, Tribuna, apoi Steaua si Romania literara. Primeste premiul Uniunii Scriitorilor din Romania (1965; 1976; 1977; 1996). Particularitati ale operei sale sunt: linia stilistica ferma, reluarea si adancirea unor motive si simboluri recurente, spiritul rapsodic si vizionar genuin, mesaje ascunse in poeme, ambiguitatea stilistica, efect de irealitate. Teme valorificate: razboiul, pierderea identitatii, destinul.

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

OPERA: Drum in campie (reportaje) 1960; Colocvii. Artistul si epoca, in colab. cu I. Purcaru, 1964; Iarna barbatilor (nuvele) 1965 ; Cantece de campie,(versuri)1968 Dunarea, Bucuresti, 1969; Scrisori provinciale, 1976; Cartea Milionarului, 1977; Cartea de la Metopolis, 1995; Un regat imaginar (nuvele si povestiri) 1997.

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

FANTASTIC I MIT N OPERA LUI TEFAN BNULESCU Prozele lui Stefan Banulescu se nscriu ntr-o lume inefabila, dupa cum afirma nsusi autorul n proza cu titlul omonim, punnd accentul pe partea nevazuta a lucrurilor ntmplate. Dorinta de mister, de fantastic, ascunde de fapt cautarea unei lumi ascunse, a originii lucrurilor. Acest lucru este exprimat de prozator prin cuvinte care ascund un strat secund de semnificatii si simboluri sau poarta sensuri duble. Desi de cele mai multe ori scenariul este unul realist, este presarat cu numeroase semne care ne fac sa parasim deseori planul realului. De-a lungul timpului, opera banulesciana a fost caracterizata ca fiind: ,,un fantastic impur ce pigmenteaza zonele realului (Marin Mincu), un fantastic premeditat, elaborat, calculat, realizat cu virtuozitatea unei tehnici speciale a misterului, prin discontinuitatea scrierilor ori prin prezenta unor elemente cu valoare de symbol (Mircea Iorgulescu); un fantastic difuz (Alex Stefanescu); un fantastic modern, n care existenta individuala este vazuta, nu n devenirea ei sociala, ci n legaturile, rupturile, complexitatile ei arhetipale, prelungite pna n prezent tratat cu mijloacele realismului (Eugen Simion). Un numar considerabil de ntmplari exceptionale desfasurate n acest perimetru sunt mprumutate din imaginarul popular autohton. Aici se ncadreaza riturile, practicile magice ori ceremonialurile integrate de autor n scenariul feluritelor obiceiuri de peste an (recuperarea crucii aruncate n apele nghetate ale Dunarii, de Boboteaza, alergarile de cai din lunca Dunarii, rapirea fetelor de

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

maritat, asezarea orzului pe vatra n noaptea Anului Nou, Caloianul si Paparudele -rituri meteorologice specifice spatiului baraganean etc.). Transfigurarea lor literara, dar, mai ales, inventarea altora similare celor preluate din folclorul romnesc reprezinta o particularitate a creatiilor banulesciene. Mai mult, numeroase experiente umane (nasterea destinelor, trecerea de la copilarie si adolescenta la vrsta maturitatii, initierile personajelor sau ceremoniile funerare) sunt imaginate ca reactualizari ale unor rituri de trecere. Stefan Banulescu este considerat unul dintre cei mai valorosi prozatori romni din a doua jumatate a secolului XX, opera sa fiind ncadrata de critica contemporana n realismul miraculos. La el fictiunea nu apare ca o parte separata de realitate, ci fictiunea vine sa completeze realitatea prin simboluri, mituri si imaginar, astfel reprezentnd structura duala a universului. Caracterul original al prozei lui Stefan Banulescu are trei trasaturi definitorii: orientarea spre mit si spre fantastic, trimiterile la arhaic arhetipuri si caracterul simbolic. Lumea banulesciana e fantastica n esenta ei, prin timp si spatiu, aceste doua componente fiind functii ale fantasticului. Potrivit consideratiilor lui Ion Vultur din lucrarea Naratiune si imaginar, constructia narativa a textului fantastic presupune n primul rnd scandalul comprehensiv, scurtcircuitarea ntelesurilor n posesia carora se afla cititorul, prin inserarea n text a unor elemente/evenimente situate dincolo de limitele posibilului natural, n al doilea rnd proiectarea evenimentelor pe un fond real, verosimil, precum si transformarea personajului, aflat n imposibilitatea de a mpiedica ceea ce i se ntmpla, ntr-o victima. Toposul banulescian este unul aparent exterior fluxului precipitat al istoriei, circumscris ntre niste coordonate de viata, mpietrite de timp, de o vitalitate eroic primitiva, cu unghiul de vedere al epocii contemporane, cu instantele acesteia, din perspectiva unei luciditati afective. Creator de atmosfera exoticmitica, scriitorul nchipuie un soi de parabole si de legende, de structura foarte

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

moderna. Unele nu sunt straine, ca formula, de naratiunile simbolice ale lui Franz Kafka. [Nicolae Ciobanu, Nuvela si povestirea contemporana] Textele sale nuvelistice concretizeaza tendinta de transfigurare a realului specifica prozatorilor saizecisti. Acestea se ncadreaza n peisajul prozastic al anilor respectivi prin elementele fantastice, prin simbolurile si prin miturile pe care le promoveaza ntr-o formula epica novatoare. Totodata, recuperarea unei lumi arhaice ignorate n anii anteriori, redescoperirea unor tipologii, a unor traditii si a unei umanitati pastratoare a obiceiurilor precrestine constituie o alta dovada a apartenentei autorului la generatia literara amintita. n aceste creatii, fantasticul elaborat rezulta din plasarea ntmplarilor narate ntr-un cadru real, verosimil, transformat, fie n scena unor fenomene apocaliptice (inundatiile n Mistretii erau blnzi sau seceta n Dropia), fie ntr-un cadru n care abunda ntmplari inexplicabile. Universul n care se misca personajele capata configuratia unui labirint, iar eroii devin prizonierii unor evenimente pe care nu le pot controla. Autorul mai recurge apoi la suprapunerea multiplelor puncte de vedere despre aceeasi ,,realitate textuala (spatiala sau actantiala), avnd drept consecinta generarea ezitarii si mentinerea ambiguitatii. n cele din urma, minima implicare a naratorului, care lasa textul si personajele sa evolueze (aparent) n voia lor, este dublata de refuzul acestuia de a se fixa (pe anumite secvente) fie n real, fie n ireal creeaza imaginea unei lumi n care totul e posibil. n cele trei nuvele (Mistretii erau blnzi, Dropia, Vara si viscol), prezentarea unor practici ancestrale cu substrat pagn, apartinnd unei lumi vechi genereaza fantasticul de sorginte folclorica. Aadar, la Stefan Banulescu, transfigurarea mitica a realitatii se realizeaza: prin crearea unui spatiu mitic; prin imaginarea unor ntmplari exceptionale desfasurate n acest perimetru; prin inventarea unor personaje cu biografii iesite din comun. n planul simbolurilor, omologii tematice se pot stabili ntre Lostrita lui Vasile Voiculescu si Dropia banulesciana, naratiuni despre dorinta de mplinire erotica si

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

demonstratii despre felul n care fictiunea se substituie realitatii. ntre creatiile celor doi scriitori exista cteva omologii n planul simbolurilor. Lostrita si dropia sunt simboluri ale unui ideal erotic, ale aspiratiei spre desavrsire prin dragoste, iar lipitoarea si dropia sunt creaturi fabuloase care nu se arata dect alesilor, sunt embleme ale unui spatiu legendar (montan sau cmpestru). n volumul de nuvele Iarna barbatilor (1965), precum si volumul de versuri Cntece de cmpie (1968), regasim o serie de simboluri: dropia, cocosul, masa cu oglinzi, salcia, salcmul. Totodata opera lui Banulescu ne trimite si spre mit (mitul Potopului din Mistretii erau blnzi). El este un evocator al satului din Cmpia Romna, ocolit de timp, pastrndusi atributele timpurilor primare: vigoarea, gigantismul, miturile, riturile, practicile magice. Aici, n universul cmpiei, iarba ajunge pna la umeri, pamntul e plin de prepelite, roua tine pna la amiaza, albinele si fac stup n crapaturile de la stlpii portitelor, iar apele, la vremea dezghetului, se revarsa spectaculos, ca-n epocile mitice. Taranul lui Stefan Banulescu se defineste prin vitalitate barbara, comportament ritual, arhetipal, sete de viata, solidaritate si o usoara nota visatoare (Dropia). Nuvela "Mistretii erau blnzi", cuprinsa n volumul "Iarna barbatilor, prezinta comportamentul taranesc n timpul unui diluviu apocaliptic. Aceasta aminteste de parabola biblica a potopului, cu sugestii de teroare existentiala, in linia prozei conditiei umane moderne. Condrat, insotit de Fenia si diaconul Ichim, personaje complet alienate, cauta un petec de pamant tare, solid, unde sa-si ingroape copilul mort, dar peste tot da numai de apele revarsate ale fluviului sau de nisipurile miscatoare ale dunelor din apropierea micii localitati pierdute in Delta. Natura e o stihie oarba neinduplecata, dezlantuita impotriva oamenilor, care se instraineaza tragic unul de altul. Nu vreau sa fiu singura. Vreau sa fiu cu lumea" striga cu disperare Vica, blestemata ca aduce nenoroc si alungata din sat. Este momentul cel mai incordat, plin de dramatism al povestirii. Rasul eliberator al barbatilor la vederea mistretului celui batran, in final, are semnificatia unui exorcism implinit ritualic intr-o scena de defulare colectiva, aproape dementiala. Cadrul este mitic, de inceput sau de sfarsit de lume, insa tragedia traita de eroii

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

nuvelei este profund umana, fara echivoc. Desi n nuvela se contureaza mai precis cteva personaje, Condrat, parintele Ichim, Fenia, Vica, totusi personajul principal este reprezentat de colectivitatea satului pescaresc ce se defineste prin vigoare barbara, solidaritate, optimism, cutezanta si ritualitate. Avand in vedere ca imaginea din aceasta nuvela reprezinta simboluri polivalente, se pot distinge mai multe teme si motive: diluviul, moartea, raportul dintre om si cosmos, totemul, apocatastaza, ritualitatea s.a.m.d. Aadar nuvela, n esenta ei, este o meditatie asupra satului, prozatorul evidentiind ideea ca satul pescaresc din Delta taieste n orizontul civilizatiei totemice, comportamentul oamenilor avnd ca model arhetipal mistretul blnd, viguros si cutezator. Modelul mistretilor readuce satul, dupa un moment de criza, n tiparele traditionale ale ngaduintei, optimisului, solidaritatii, cutezantei, seninatatii si blndetii. Reactia barbatilor este strnita de aparitia comica a Mistreului Vasile, un simbol al rezistenei i al supravieuirii. Conduce turma de mistrei ivit n satul inundat. E un fel de stpn al locului. Btrn, chiop, berc, ,,purtndu-i urechile peste ochi", ca i cum nu i-ar psa de sloiuri. Apariia lui provoac un rs eliberator de spaime, un semn al faptului c, n situaii limit, omul tie s gseasc n sine i n ceilali fora de a merge mai departe. Scrisa intr-un alt registru epic, Dropia, de buna seama o capodopera, se situeaza mai aproape de formula invocata a realismului magic. De aceasta data,

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

atmosfera de iesire din timp este provocata prin suprapunerea de marturii vagi, ambigue, dar si prin regizarea abila a misterului, la limita dintre real si fantastic. Sub vraja intunericului noptii se intersecteaza cel putin doua serii de intamplari povestite de acelasi personaj, Miron. in felul acesta, povestirea-rama, la timpul prezent, adica povestirea fermecata" si impatimita de ea insasi isi afla cel mai pasionat mester" (Cornel Regman). Este, totodata, un caz de instrumentare prin vis a unei situatii de magie colectiva, cu tendinta expresa de ambiguizare: aventura lui Miron cu Victoria, dintr-un alt timp, constituie o a doua povestire fantastica, inserata in nuvela, in scenariul ei realist". Atmosfera enigmatica si tensionata e intretinuta de invazia unor semne ale fortelor nevazute, dar acut percepute, care asalteaza de peste tot cadrul epic constituit. Pretextul e o calatorie pe timp de noapte, de parca tot satul s-ar muta undeva, spre un loc misterios numit la dropie". Cheia simbolului se lasa totusi descifrata pana la urma: pasarea salbatica descrisa in poeme, cu sugestii de magie erotica, o desemneaza nu mai putin pe sotia unui taran din imprejurimi, de care fusese indragostit in tinerete si Miron. La dropie este, aadar, mai nti de toate, numele unui loc cu porumb spre care se ndreapt pe timp de noapte convoaiele de steni care, din cauza secetei, sunt nevoii s-i caute hrana n alt parte. Dropia rmne ntruchiparea misterului cmpiei, ce nu se arat dect celor alei. n plus, ea reprezint i idealul erotic feminin.

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Stilul lui Stefan Banulescu este unul stins, artistic, frumos, cu o fraza ceremonioasa, menit sa mpinga faptele din acel realism riguros n fantastic, ntr-o lume, care desi foloseste un limbaj pe care l ntelegem, lasa impresia ca actiunea se petrece ntr-o lume care se misca n alt timp si la alte cote. George BLI

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

(17 apr. 1935, Bacau) A fost prozator, a absolvit liceul in 1953, apoi a urmat Institutul de Cultura Fizica din Bucuresti (1953-1955). Este absolvent al Facultatii de Filologie, sectia lb. si literatura romana a Universitatii din Iasi (1967), fiind mai apoi desenator tehnic, prof. Suplinitor si instructor metodist. Debuteaza editorial cu volumul Calatoria (1964). Din 1964, este redactor, apoi redactor-sef adjunct al revistei bacauane Ateneu. In 1979 se muta la Bucuresti, ca secretar al Uniunii Scriitorilor. Din 1980 este director al Editurii Cartea Romaneasca. Primeste premiul Uniunii Scriitorilor (1975) si premiul I. Creanga" al Academiei (1977). Particularitati ale stilului sau sunt: oralitatea, fragmentarismul, discontinuitatea, tehnica mixajului, alternarea de planuri si timpuri narative, racursiurile, dilatarile, echivocul, montajul arcimboldesc.

OPERA:

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Volume de povestiri: Calatoria, 1964; Conversand despre Ionescu, 1966; Intamplari din noaptea soarelui de lapte, 1968; Romane : Lumea in doua zile, 1975; Ucenicul neascultator, 1977; Noptile unui provincial, 1983; Gulliver in tara nimanui, 1994.

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Fantasticul la Bli
Public n 1975 Lumea in doua zile,''un extraordinar roman, substanial, modern, ironic i totodat plin de poezie, de un realism minuios, abundent, ntors nsa n marea viziune fantastica'', afirma criticul literar N.Manolescu. Romanul Lumea in doua zile a fost scris ntr-un moment de cutare a identitii artistice, n decursul anilor 1971-1973 i reprezint o replic polemic la prozele pe aceast tem ale lui Mihail Sadoveanu (''Locul unde nu s-a ntmplat nimic'', ''nsemnrile lui Neculai Manea'' .a) sau Cezar Petrescu (''Ora patriarhal'', ''Cariera lui Vidran'' etc.), demonstrnd vocatia de romancier hiperrealist a autorului. Aciunea romanului este condensat pe durata a dou zile, dupa modelul presupus al lui James Joyce n romanul ''Ulise''. ''Lumea n dou zile'' ofer un regal, un triumf al imaginaiei ficionale ce nu ascult dect de propriile constrngeri artistice. Rezonana socio-politicului nu acoper i nu strnete vocile romanului, fiind totui perceptibil n fundalul crii i n trecutul unora dintre personajele ei. Lui George Bli i reuete, i nc la un prag estetic foarte nalt, conjugarea a dou modaliti narative formal disjuncte: descripia hiperrealist, minuioas, cu abundena detaliilor, cu desenarea fiecrei cute de pe marea stof a vieii; i, la polul opus, esenializarea simbolic, transfigurarea tuturor acestor date primare ale existenei, marcajul alegoric al traseelor, aparent, att de sinuoase pe care le parcurge Antipa. Protagonistul nsui, memorabilul funcionar navetist ntre Albala i Dealu-Ocna, ascunde sub trsturile sale dou sau mai multe euri, o

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

succesiune descumpnitoare de identiti distincte, dezvoltate fiecare pe orbita ei logic. Esena personajului, centrul de greutate al adevratului Antipa se distribuie pe ambele talgere ale balanei, ntr-un echilibru pe care prozatorul mizeaz i pe care i construiete ntregul roman. Spe de realism paradoxal, analitic i geometric, dispersiv i integrator, ''Lumea n dou zile'' ilustreaz, de la nceput i pn la sfrit, o structur bipolar, romancierul dovedindu-se atent i consecvent n delimitarea i cartografierea fiecrui teritoriu. Prima dintre cele dou pri ale romanului face una cu prima zi a lumii lui. Ea se suprapune solstiiului de iarn, adic acelei date (21 decembrie) la care culmea hibernal, a nopii celei mai lungi, a ntunericului celui mai dens, trece nspre creterea insesizabil a zilei. George Bli surprinde n micrile uoare, de noctambul odihnit, ale lui Antipa clipele miraculoase ale acestei transformri: Aprinzi o igar. Felicia doarme, respiraia este calm, linititoare, te aezi n fotoliul Baroni. Este trecut de miezul nopii. n marele cosmos ceva s-a schimbat. S prinzi esena acestei schimbri, trecerea ntunericului spre lumin. Frigul spre cldur, adncul spre nalt. S fii ntrebat: de ce? i s nu rspunzi. Lumea n dou zile ascunde, sub rmagurile funebre ale lui Antipa (funcionar la Starea civil, ocupndu-se cu ncheierea i eliberarea actelor de deces), un pariu al autorului nsui. Ambiia de constructor epic a lui George Bli reiese cu limpezime din modul n care este structurat romanul: n dou mari pri, aproape egale ca ntindere, corespunznd celor dou zile (solstiiul de iarn i solstiiul de var) prin care se definete lumea lui. Dou zile diferite de toate

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

celelalte i un erou pe msur, care le parcurge cu simurile ncordate, cu vigilen mental i senzitiv, pentru a le epuiza, parc, ntregul semantism. Componenta fantastic a crii, suplimentat i prin derapaje bine controlate dincolo de linia firescului, nu o substituie totui pe cea realist, n care George Bli i arat excepionale resurse prozastice. Frazele ample, savant construite, se deschid ctre toate zrile lumii romneti din anii comunismului, cobornd totodat pe scara timpului i recupernd fragmente vechi, alterate i mutilate de noua societate. Lucruri mrunte care tulbur i ncnt ochiul naivului i amintesc aerul altei lumi n sufletul unui mincinos, cum apare scris ntr-un caiet al lui Viziru. Ele apar n pagin prin lungile descrieri inserate n miezul aciunii, ori prin translri subtile de la momentul actual, proletar. Scriitura de o rafinat complexitate a romancierului se mbib de toate aromele i culorile, zgomotele i oaptele lumii noastre, proiectnd un univers de hrtie cu o consisten superioar celui real.

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Sorin TITEL (7 dec. 1935, com. Margina, jud. Timis - 17 ian. 1985, Bucuresti) A fost prozator si eseist, urmand liceul Coriolan Brediceanu" din Lugoj (19451948), continuat la Caransebes (1948-1953), unde isi sustine si bacalaureatul, urmeaza fa cultatea de Filologie din Bucuresti, sectia lb. si literatura romana (1953-1956). Dupa obtinerea licentei, devine redactor la revista Orizont din Timisoara (1962-1971). Din 1971, redactor la revista Romania literara, Bucuresti. Debuteaza la Tribuna (1957), debutul editorial avand loc in 1963 cu volumul de povestiri Copacul. Teme valorificate in operele sale sunt: descoperirea adolescentei, despartirea de adolescenta, singuratatea creatorului, frica si depersonalizarea omului in imperiul fricii, iesirea din copilarie, descoperirea sentimentului mortii. Se observa in proza lui Titel intruziunea fantasticului in planul realist al naratiunii, miscarea cliseului, ambiguitatea voita a situatiilor, personajelor, explicatia rationala, realista, relatarea aceluiasi fapt in mai multe oglinzi subiective, proliferarea naratiunii, inmultirea celulelor epice, tehnica anvelopei, a inlantuirii progresive.

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

OPERE: Nuvele: Reintoarcerea posibila, 1966; Dejunul pe iarba, 1968; Noaptea inocentilor, 1970; Mi-am amintit de zapada, 1973. Romane: Lunga calatorie a prizonierului, 1971; Tara indepartata, 1974; Pasarea si umbra, 1977; Clipa cea repede, 1979; Cartea I, 1974; Pasiunea lecturii, 1976; Clipa cea repede, 1979; Femeie, iata fiul tau, 1983; Melancolie, 1988; Schite si povestiri: Copacul , 1963; Valsuri nobile si sentimentale , 1967;

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Valorificarea fantasticului n ultimul su roman

Romanul Femeie, iata fiul tau, aduce o intensificare a perceperii concretului, o sporire a elementului evocator realist, executand in acelasi timp si numeroase decolari in fantastic. Sunt puse acum in lumina afinitatile prozatorului cu ceea ce s-a numit realismul magic al sud-americanilor (Borges, Marquez, Llosa). Tema fundamental a romanului rmane, aa cum ne arat i titlul, maternitatea. Autorul urmreste aspecte diverse ale acesteia i modul n care ea afecteaz profund destinul femeii i, ntr-o manier mai subtil, pe cel al brbatului. Romanul construiete, folosind metoda contrapunctului, cteva destine care par s evolueze, cel putin pn la un punct, n paralel. Simbolistica lor depaete ns cazul particular, iar titlul, preluat din Evanghelia lui Ioan, aduce n prim-plan o structur arhetipal: relaia mam-fiu, care prezinta contingene cu sacrul. In afara titlului exista in roman si alte elemente ce fac trimitere la acest orizont, cum ar fi numele biblice ale unor personaje (Petre, Pavel, Simion, Marcu, s.a) sau chiar acele frecvente referiri ce se fac la repertoriul artistic al sacralitatii, precum atunci cand prozatorul vorbeste depre asemanarea mamei cu madonele senine si linistite ale lui Botticelli sau Perugino. Si mai elocventa in sensul aratat este sugerarea unor corespondente intre anumite scene, situatii, momente din roman si episoade narate in Scripturi. Comentand cartea Eugen Simion a vorbit astfel despre parabola fratilor dusmani si mitul cainian pe care le evoca ura ce i-o poarta copilului Marcu fratii mai mari ai acestuia, trei la numar. Un personaj colectiv, raportabil intr-adevar, la figura mitica a lui Cain. Un Cain multiplicat. Luminile mitice, proiectate asupra unor zone intinse din roman, referirile biblice cu aura lor simbolica fac sa se vada fundamentele crestine care sustin ideatia acestei carti. Iubirea, mila, bunatatea sunt simtaminte, sunt trairi omenesti

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

cel mai sus situate in scara de valori morale a romanului si ele apartin, de buna seama, etosului crestin. nc de la nceput, cititorul simte c suflul narativ depaete simpla copie dupa natur, urcnd spre simblori clare: Mama, Fiul adus ca jertf lumii, modul discret n care lumea nsi caut s se substituie Fiului. Un Marcu modern, fragmentat sufletete ca i textul pe care l parcurgem, cutnd s surprind frumuseea i mreia lumii prin arta sa pe care o simim, nc, incomplet, strbate un real drum iniiatic de-a lungul cruia ntlnete prietenia, dragostea, strmoul misterios, moartea de care, n final, scap, vegheat fiind de dragostea sublim exprimat n text, a mamei. O incursiune n sine i n trecut, care l poate transforma n om deplin, mplinire de care cellalt Marcu, strmoul, nu a avut parte: refuznd lumea, aceasta i refuz bucuria de a tri, transformndu-i viaa n calvar. Pe msur ce i parcurge destinul, personajul se identific, tot mai mult, cu modelul cristic: fraii nu-l neleg i l chinuie, ba chiar l ursc, nu numai n via, ci i dup moarte, accept senin s se sacrifice pentru altul, accept chiar ambiia mamei, care-i impune o cstorie nedorit, i o iart pentru acest moment de rtcire, iar umbra sa planez asupra strinului necunoscut care moare n locul tnrului Marcu. Ca ntr-un perpetuu joc al mtilor, autorul ne las s ntrevedem, dincolo de personaje, modelele lor. Mai mult chiar, ne arata ca orice mama poate fi o Marie care plange, la picioarele Crucii si orice om, n momentele de sublim mpcare cu viaa, poate deveni un Iisus care accept s-i poarte, senin, Crucea, jertfindu-se pentru alii. n acelai scop folosete autorul i motivul dublului, ntr-o manier att de original: cei doi Marcu, identici, au fiecare, cte o sosie. Nu este un joc gratuit, ca n dramaturgia shakespearian, ci Sorin Titel urmrete s demonstreze c, oricnd, oricine poate fi cellalt; suntem, n fond, chpuri ale aceluiai Creator.

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Fantasticul banalitatii, descoperit Raicu la Gogol, il aflam, pstrand proportiile si la prozatorul nostru a carui lume banala, comuna prin ce afirma despre ea documentele de stare civila, isi sare pe negandite conditia si poate participa la experiente, la trairi, la aventuri deloc descumpanitoare, deloc banale, deloc de toata ziua. Aparitia dublurilor este o astfel de experienta, astfel de revelatie mai bine spus, ce sparge crusta banalului, contrazice firescul pana la a-i da celui ce o traieste sentimentul ca penduleaza intre doua lumi. Personajul Marcu, in amandoua ipostazele sale, e un om banal, ca toti oamenii, pana ce survine inmarmuritoarea aparitie a celuilalt Ivo Filipovac, traitor la inceputul veacului, si Roger traitor in zilele noastre. Asadar ultimul roman al lui Sorin Titel, este presarat de patrunderi ale fantasticului in viata banala care invaluie evenimentele, oamenii si imaginile cotidianului cu o plasa usoara.

de

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

BIBLIOGRAFIE
1. Ailenei, Sergiu, ntre verosimil si fantastic. Despre proza lui Stefan Banulescu, Convorbiri literare", an CXXXII, nr. 6, iunie 1998, p. 3. 2. Dictionarul general al literaturii romne, coordonator general Eugen Simion, A-B, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2004. 3. Nitulescu Diana, Miticul si fantasticul in opera lui Banulescu. 4. Gabriel Dimisianu, Prefata volumului Femeie, iata fiul tau
5.

Paul Dugneanu, Femeie, iata fiul tau, Flacara/ nr 20, 20 mai 1983.

6. La o noua lectura: George Blia de Alex. tefnescu 7. Scrierile lui tefan Bnulescu, n cteva eantioane de Ioana Revnic
8. 9.

www.wikipedia.ro www.referate preferate.ro

10. www.didactic.ro

10 iunie 2011

MITICUL SI FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA

Grupa 5:
Maria Laura Iuliana Dumitru Andreea Manole Alexandra Ionescu Aurelia Constantin Roxana

Chivu Alexandru