Capitolul 1.4.

Funciile Parlamentului in statul de drept Conceptul de funcii ale parlamentului prezint o nsemntate cu totul aparte, el identificnd marile direcii de aciune ale parlamentului. In literatura Romana de specialitate se identifica drept funcii ale paramentului urmtoarele: a. funcia legislativa, constnd in adoptarea legilor, b. stabilirea direciilor principale ale activitii social-economice, c. alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritatii statale, d. controlul parlamentar, e. conducerea in politica externa, f. organizarea si funcionarea proprie. In actualul moment al dezvoltrii Romniei 5 funcii exprima cel mai bine activitatea ori orientarea parlamentara: 1. Funcia de reprezentare - parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, - se manifesta in special in raporturile Romniei cu UE si in orientarea ntregii activitati externe in raport cu statele lumii, - este exponent al intereselor ntregii naiuni. 2. Funcia legislativa - reprezint nucleul ntregii activitati parlamentare, - are misiunea de a face leg isi de a controla puterea executive, - este amplu fundamentata in prevederile constituiei si regulamentele parlamentare. 3. Funcia de informare - se realizeaz prin argumentare deciziilor politice , dar si a legilor pe o temeinica evaluare a unor consideraiuni economice sociale si politice. 4. Funcia de control - se manifesta prin acordarea sau retragerea ncrederii guvernului, ntrebri, interpelri sau anchete parlamentare, - suspendarea din funcie a preedintelui Romniei, punerea lui sub acuzare, solicitarea urmririi penale a membrilor guvernului pentru faptele savarsite in exerciiul funciunii lor, - angajarea rspunderii guvernului pentru o lege sau un pachet de legi. 5. Funcia de desemnare prin investire, alegere sau numire a unor autoritati publice. - o importanta deosebita este acordarea votului de investire a guvernului. 2.2.2 Analiza diferitelor izvoare ale dreptului parlamentar 1. Tratatele internaionale - reglementeaz raporturi intre state, consfinind anumite drepturi si obligaii reciproce, - potrivit Constituiei ele au valoarea unor legi, nefiind superioare Constituiei. 2. Poziia deosebita a constituiei in sistemul izvoarelor dreptului intern. Supremaia Constituiei. Principiul supremaiei constituiei reprezint una din cuceririle cele mai importante ale Dreptului Constituional modern. Supremaia Constituiei este o noiune complexa in coninutul creia sunt cuprinse trasaturi, elemente si valori att politice cat si juridice. Constituia reprezint insasi temeiul fundamenta si garania eseniala a ordinii de drept Fundamentele supremaiei Constituiei: - legitimeaz puterea convertind voinele individuale sau colective in voine de stat, - confer autoritate guvernanilor indreptatindule deciziile si garantndu-le aplicarea - determina funciile si atribuiile ce revin autoritatilor publice - diriguiete raporturile dintre ceteni si dintre acetia si autoritile publice. Definiie Drept Parlamentar Este o subramura a dreptului constituional, care joaca un rol important in promovarea principiilor democratice, in garantarea drepturilor omului si in pstrarea nealterata a valorilor pe care se ntemeiaz instituia parlamentului. Izvoarele dreptului parlamentar - sunt Constituia Romniei, Legile, Tratatele, Regulamentele Camerelor. Izvoarele materiale: - desemneaz faptul social, forele creatoare sau factorii care configureaz dreptul. Izvorul formal: - are in vedere mijloacele cu ajutorul crora se exprima izvoarele materiale, forma pe care o imbraca dreptul in ansamblul normelor sale. 2.2.2.2.1 Deosebirile dintre constituie si lege ca o consecina a supremaiei constituiei In sens juridic larg, constituia este fara ndoiala si ea o lege insa cu anume particularitati specifice. Constituia este documentul politic si juridic fundamental care cuprinde principiile ntregii viei economice, politice, sociale, juridice si culturale. Legile (organice si ordinare) stabilesc reglementari ale unor relaii sociale din anumite compartimente ale vieii. Supremaia constituiei se explica in principal datorita caracterului deosebit pe care l are si al domeniilor pe care le reglementeaz 2.3.2 Principii specifice

1. Principiul specializrii - este consacrat prin Constituie si prin regulamentele parlamentare el reflectnd elementul de specificitate pe care l prezint activitatea parlamentara. 2. Principiul potrivit cruia majoritatea decide si opoziia se exprima - se reflecta in toata organizarea si funcionarea camerelor parlamentare - prin conceptual de majoritate nu se nelege in mod strict suma aritmetica a parlamentarilor aparinnd unei anumite formaiuni politice, ci se poate estima ca exista diverse tipuri de majoritati in funcie de caracterul deciziei parlamentare (lege organica sau ordinara), ceea ce face practice sa poat fi exprimate puncte convergente ale mai multor grupuri parlamentare. 3. Principiul transparentei - decurge din regulile de baza ale democraiei, asigurnd ca activitatea parlamentului sa se desfasoara sub ochii opiniei publice, - se realizeaz in primul rnd prin publicitatea dezbaterilor votul deputailor si senatorilor care in majoritatea cazurilor este un vot deschis, posibilitatea diverselor organisme ale societatii civile de a participa la numite lucrri ale comisiilor parlamentare 4. Principiul autonomiei parlamentare - deriva din principiul suveranitii parlamentului el se concretizeaz printr-o tripla autonomie:regulamentara, instituionala, financiara, Astfel parlamentul are dreptul sa-si stabileasc structurile sale, mecanismele si regulile de funcionare. 3.1.4. Trsturile juridice ale mandatului parlamentar 3.1.4.1 Generalitatea mandatului parlamentar - mandatul parlamentar este o funcie publica cu care membrii camerelor parlamentare sunt investii prin alegere si in virtutea creia fiecare parlamentar concura la exerciiul suveranitii naionale. - mandatul parlamentar exprima relaia paramentului cu toata naiunea, el imbracand o forma colectiva in considerarea interesului general. 3.1.4.2 Independenta mandatului parlamentar - asigura libertatea juridica si politica de exercitare a mandatului parlamentar in conformitate cu interesul naiunii si contiina parlamentului - completeaz trsturile generale ale mandatului parlamentar in sensul ca nu este posibil sa i se impun parlamentarului o atitudine determinata. 3.1.4.3 Irevocabilitatea mandatului parlamentar - este o protecie a independentei parlamentarului in exercitarea mandatului - este consacrat prin articolul 67 alineatul 2 din Constituie: calitatea de deputat sau senator nceteaz la data ntrunirii Camerelor nou alese sau in caz de demisie, pierdere a drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces 3.1.4.4 Protecia mandatului parlamentar - mandatul parlamentar este ocrotit prin dispoziiile Constituiei, - constituia protejeaz mandatul parlamentar in abstract (cazurile de ineligibilitate) dar si concret (inviolabilitate si indemnizaiile). 3.1.4.5 Mandatul imperativ si Mandatul reprezentativ Deosebirea dintre aceste mandate este data de concepiile politice si constituionale referitoare la suveranitate si de implicaiile sale in funcionarea puterilor de stat. Mandatul imperativ - presupune un raport juridic intre mandant si mandatar prin care mandatarul se oblige a face ceva pe seama mandantului, de la care a primit nsrcinarea, - nu numai ca este in contradicie cu indivizibilitatea suveranitii naionale, deoarece ar presupune subordonarea parlamentului intereselor unui grup, dar este in contradicie si cu principiul deliberrii, ntruct presupune adaptarea unei decizii rezultata din directivele obligatorii numite naintea dezbaterii si confruntrii opiunilor si a argumentelor, - de aici rezulta ca ar avea loc sacrificarea interesului general in folosul interesului particular sau local, avnd ca efect subordonarea parlamentarilor, - prin efectul mandatului imperativ, parlamentarul devine un instrument orb, responsabilitatea politica disprnd, aceasta revenind exclusiv celor care i-au acordat mandatul. Mandatul reprezentativ - a evoluat din teoria mandatului imperative, - nlocuiete spiritual local cu cel naional, - sensul principal al sau fiind acela de realizare a binelui public prin promovarea interesului general. 3.2 Dobndirea, durata in timp si exercitarea mandatului parlamentar a. dobndirea mandatului parlamentar - are loc la data ntrunirii legale a camerei din care fac parte sub condiia validrii (art. 70,alin. 1). b. durata in timp - calitatea de deputat sau senator nceteaz la data ntrunirii legale a camerelor noi alese sau in caz de demisie, pierdere a drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces (articolul 70, alineatul 20).

c. exercitarea - implica un proces in care se pot deosebi: a. desemnarea alesului b. ntrunirea legala a camerelor si validarea acestora - are loc odat cu ntrunirea noului parament 4.1. Structura Paramentului. Monocameralism si Bicameralism. Avantaje si dezavantaje. Comparaie - opiunea pentru sistemul parlamentar monocameral sau bicameral constituie rezultatul unor condiii istorice 1. Monocameralismul Avantaje - faciliteaz o procedura legislative relativ simpla si rapida, evita dezbaterile paralele,permite concentrarea ateniei opiniei publice, a factorilor politici asupra unui singur forum naional in cadrul cruia se dezbat toate problemele ce privesc dezvoltarea naiunii Dezavantaje - nu permite un nou control la nivel parlamentar asupra procedurii de adoptare a legilor si nici asupra coninutului acestora 2. Bicameralismul Avantaje - ofer posibilitatea unei duble judecata asupra importantei coninutului si semnificaiei unor anumite legi, - permite o mai buna gndire a relaiilor juridice, - evita graba in adoptarea unor decizii, - ofer un sistem reciproc de contrapondere a forelor politice care participa in activitatea parlamentara. Dezavantaje - ngreuneaz inevitabil desfurarea procesului legislative, putnd sa mearg pana la blocarea unor anumite legi. In Romnia dup revoluie sa optat pentru formula bicameralismului, considerndu-se necesar sa se asigure un sistem de egalitate deplina intre cele 2 camere, care sa asigure un echilibru politic, o mai neleapta reflecie pe marginea actelor legislative si exprimarea deplina in cazul dezbaterilor la mai multe nivele a diverselor opinii si soluii democratice. 4.2. Organizarea interna a camerelor , expresie a principiului autonomiei parlamentului Organizarea camerelor reflecta principiul autonomiei parlamentului. Organizarea si funcionarea sunt stabilite prin regulamentele acestora care trebuie sa dea expresie principiilor constituionale, fara insa a se abtea de la acestea. Fiecare camera are: - o structura specifica prin organizarea parlamentarilor in grupuri parlamentare - organe proprii de lucru care asigura conducerea lucrrilor, denumite birouri permanente precum si comisii parlamentare dar si alte structuri 4.2.1. Birourile permanente ale camerelor si funciile acestora Birourile permanente sunt: - organe interne de lucru alese ale camerelor care reprezint toate forele politice ce fac parte din parlament. - organe de conducere colegiala formate din: 1. preedintele camerei respective, ales pe ntreaga durata a mandatului,revocarea facandu-se in condiii speciale 2. un numr de vicepreedini , secretari si chestori, alei la nceputul fiecrei sesiuni ei putnd fi revocai naintea terminrii mandatului, ei sunt alei in baza majoritatii prin vot secret. Repartizarea locurilor in cele 2 birouri permanente intre partidele parlamentare se realizeaz prin ncheierea de acorduri de principiu intre acestea. Atribuiile biroului permanent - propune data nceperii sau ncheierii sesiunilor parlamentare - supune aprobrii regulamentul camerei respective precum si eventualele modificri aduse acestuia - prezint spre aprobare proiectul de buget si contul de ncheiere a exerciiului bugetar - primete se distribuie proiectele de leg isi propunerile legislative - ntocmete proiectul de ordine de zi a edinelor - aproba statul de funcii si regulamentul serviciilor camerei respective In afara de edinele obinuite biroul permanent al Camerei Deputailor si al Senatului se ntlnesc si in edina comuna pentru: - adoptarea proiectului ordinii de zi a edinelor comune ale parlamentului - stabilirea date si locului desfasurarii edinelor comune - pregtirea si asigurarea desfasurarii in bune condiii a lucrrilor comune 4.2.4.1 Comisiile permanente - sunt alese in principal pe ntreaga durata a mandatului unei Camere si sunt constituite pe baza unei specializri a deputailor sau senatorilor in funcie de experiena lor profesionala si de sectoarele de activitate in care au lucrat nainte. - alctuirea lor se face in conformitate cu respectarea configuraie politice a camerelor pe baza propunerilor parlamentare - regulamentul Camerei Deputailor consacra existenta a 15 comisii (Comisia pentru: politica economica, reforma si privatizare, agricultura, silvicultura, industrie alimentara, drepturile omului, administraie publica, aprare, ordine publica si sigurana naionala) - in cadrul senatului exista 16 comisii: juridica, pentru buget, finane, economica, aprare.

comisiile desemneaz unul sau mai muli raportori dintre membrii lor, rapoartele si avizele cuprind in mod obligatoriu si prerea contrara motivata a celorlali membrii ai comisiei - comisiile permanente sesizate in fond au si calitatea de a se pronuna asupra amendamentelor depuse de senatori sau deputai. - comisiile permanente pot tine si edine comune, in acest caz lucrrile vor fi conduse de preedintele uneia din comisii conform acordului ncheiat intervenit intre cei doi; raportul comun va fi supus la vot si el va conine in mod obligatoriu opinia majoritatii membrilor comisiilor reunite si la cerere prerile motivate ale celorlali deputai sau senatori. 4.2.5 Grupurile parlamentare - sunt structuri organizatorice ntemeiate pe afinitati politice, - dispun de propria lor autonomie de organizare si funcionare, - in funcie de mrimea lor isi constituie un secretariat tehnic a crei structura se stabilete de Biroul permanent, - in Romnia deputaii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecrei camere - pot face parte din grupurile parlamentare deputai si senatorii care au candidat in alegeri pe listele aceluiai partid, formaiuni, aliane politice sau aliane electorale. - pentru constituirea unui grup la camera deputailor sunt necesari cel puin 10 deputai - pentru constituirea unui grup la senat sunt necesari cel puin 7 senatori Actele parlamentului. Tipuri de acte adoptate la parlament Conform constituiei (articolul 67) camera deputailor si senatul adopta legi, hotrri si moiuni in prezenta majoritatii membrilor. Actele parlamentului se caracterizeaz printr-o structura bivalenta: - pe de o parte sunt acte care dpdv formal emana de la parlament - pe de alta parte sunt acte ce au un anumit coninut 1. Legile Articolul 73 din constituie difereniaz dpdv al coninutului a. legi constituionale - se adopta cu o majoritate de cel puin 2/3 din numrul membrilor fiecrei camere, b. legi organice - se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecrei camere, c. legi ordinare - se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecrei camere prezenta din fiecare camera, 2. Hotrrea - este un act ce provine de la una din camerele paramentului sau de la camerele reunite in edina comuna - se refera exclusiv la activitatea parlamentara si au efecte cu caracter intern 3. Moiunea - este un act prin care una din camere sau camerele reunite isi exprima atitudinea intr-o anumita problema , ea putnd avea efecte juridice in anumite cazuri (moiunea de cenzura) 5.3.1. Noua procedura legislativa stabilita prin reforma constituionala din 2003 a. Camera de dezbatere este cea care dezbate proiectul sau propunerea legislativa b. Camera de decizie decide in mod definitiv asupra acestei propuneri sau decizii 5.3.6. Dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi privind aprobarea Ordonanelor de urgenta ale guvernului OUG sunt acte normative cu dubla natura juridica: - sunt acte administrative ntruct sunt emise de guvern, - sunt acte normative cu fora juridica similara cu a legi, ntruct reglementeaz norme primare cu aplicabilitate generala. Cu prilejul dezbaterii OUG, parlamentul poate adopta fie: - soluia aprobrii cu sau fara modificri, - soluia respingerii. In cazul aprobrii unei OUG se va supune votului plenului numai textul proiectului de lege. Daca se propun modificri sau completri ale textului OUG, mai intai vor fi supuse dezbaterii si votului plenului propunerile de modificare a textului OUG, in ordinea lor fireasca si numai apoi va fi adoptat articol cu articol textul proiectului de lege de aprobare a OUG. 6.1 Parlamentul si instituia prezideniala Relaia dintre parlament si instituia prezideniala prezint o mare nsemntate ambele bazndu-se pe anumite elemente de legitimitate. 6.1.1. Regimul prezidenial - confer un numr considerabil de atribuii preedintelui, dar acestea pot fi neutralizate si corectate printr-o procedura ce permite transparenta si controlul opiniei publice, care poate merge pana la tragerea la rspundere a preedintelui in situaia in care acesta s-a ndeprtat de la mandatul ce i-a fost incredintati (ex.; in SUA scandalul Watergate in 1974). - relaiile dintre preedinte si congres (cazul SUA) se desfasoara intr-un dublu sens prin adresarea de mesaje. Preedintele poate sa-si exercite dreptul de veto in situaiile in care nu este de acord cu textul unei legi. 6.1.2. Regimul semi-prezidenial (Romnia) - suplinete dezavantajele regimului prezidenial dar si imperfeciunile regimului parlamentar, - in cadrul regimului semi-prezidenial, preedintele este ales de ntregul popor, fiind un arbitru intre puterile statului , puterea executive aparinnd guvernului condus de primul ministru, -

- preedintele nu are iniiativa legislativa, dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi si poate dispune reexaminarea acestora de ctre una sau ambele camere ale parlamentului , - preedintele in anumite situaii cu totul specifice poate dizolva paramentul. 6.1.3. Regimul parlamentar (Germania, Italia) - acorda o nsemntate considerabila parlamentului, - guvernul, condus de un prim ministru, va da socoteala parlamentului care isi poate retrage oricnd ncrederea in condiiile in care apreciaz ca guvernul nu-si ndeplinete mandatul, - preedintele este o figura mai mult decorative avnd atribuii de reprezentare si protocol cu un rol politic minor, - preedintele poate insa aciona in situaii de criza - preedintele va putea numi pe primul ministru insa doar dup ce va avea girul forelor politice si se va confrunta cu acestea. 6.1.4. Regimul directorial(Elveia) - se caracterizeaz prin aceea ca puterea executiva este deinuta de un colegiu ales de ctre legislativ pe un anumit termen, pana la expirarea cruia nu poate fi revocat, - fiind colegial, executivul, presupune o dezbatere in cadrul sau a principalelor acte pe care le emite. Dup cum reiese executivul regimului directorial este dependent de legislativ 6.2. Mecanismul relaiei dintre Parlament si guvern. Controlul parlamentar Guvernul apare ca o autoritate autonoma supusa insa, in condiiile prevzute de constituie, controlului parlamentului. Mecanismul relaiilor dintre parlament si guvern este stabilit de ctre capitolul IV din titlul 3 din Constituie. Sunt prevzute ca modalitati de aciune: 1. informarea parlamentului (articolul 111), 2. procedura ntrebrilor si interpelrilor (articolul 112), 3. moiunea de cenzura (articolul 113), 4. angajarea rspunderii guvernului (articolul 114), 5. delegarea legislativa (articolul 115). Controlul parlamentar reprezint una dintre laturile cele mai importante ale activitii parlamentare, dar parlamentul nu se poate substitui competentei guvernului. Se poate spune ca, fundamentul controlului parlamentar consta , innd seama ca parlamentul este mandatarul poporului,in supravegherea modalitatii de nfptuire a conducerii treburilor statului in aa fel incat aceasta sa corespunda aspiraiilor ntregii colectivitati naionale. Mijloacele de control parlamentar difer insa dup cum este vorba de un regim politic parlamentar sau de un regim prezidenial. 6.2.3. Controlul parlamentar asupra guvernului prin ntrebri, interpelri si comisii de ancheta Aceasta forma de control parlamentar se bazeaz pe ideea ca periodic guvernul trebuie sa informeze parlamentul asupra modului in care isi infaptuieste programul. ntrebrile: - constau in solicitarea de a rspunde daca un fapt este adevrat sau daca o informaie este exacta, - la prezentarea ntrebrii parlamentarul va preciza daca dorete sa primeasc rspunsul in scris sau oral in edina publica, - in plenul camerei nu pot fi adresate ntrebri cu caracter personal sau particular, - cei ntrebai daca sunt prezeni au obligaia sa rspund imediat la fiecare ntrebare sau la o data urmtoare indicnd aceasta data, iar daca nu sunt prezeni se va stabili o data la care acetia vor rspunde ntrebrilor comunicnd rspunsul celui in cauza. Interpelrile: - constau intr-o cerere adresata guvernului sau unui membru al acestuia de ctre un senator sau un grup parlamentar prin care se solicita explicaii asupra politicii guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe, - interpelrile se fac ntotdeauna in scris, artndu-se obiectul si motivarea acestora, - guvernul si fiecare dintre membrii si sunt obligai sa rspund la interpelri in cel mult doua saptamani. Comisiile de ancheta: - sunt alctuite din parlamentari care cerceteaz o anumita situaie, elabornd un raport ce va forma ulterior obiectul dezbaterilor, spre a facilita adoptarea unor masuri utile. 8.6. Soluionarea sesizrii de neconstituionalitate. Controlul prealabil si controlul a posterior In sistemul organelor statului Curtea Constituionala deine atribuia de garant al supremaiei Constituiei, ea putnd efectua un control prealabil si un control posterior in legtura cu constituionalitatea sau neconstituionalitatea legilor. Sesizarea de neconstituionalitate poate fi fcuta att sub forma controlului prealabil (anterior) cat si sub forma controlului posterior pe calea excepiei de neconstituionalitate. Controlul prealabil asupra constituionalitii legilor se efectueaz nainte de promulgarea acestora. Sesizri privind neconstituionalitatea unor legi pot fi fcute de: - preedinii celor 2 camere - un numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori - grupurile parlamentare sesizri privind constituionalitatea regulamentelor - preedintele Romniei dect in ceea ce privete legile nainte de promulgare. Soluionarea sesizrii de neconstituionalitate este funcia cea mai importanta a Curii Constituionale