Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs 4

curs 4

Ratings: (0)|Views: 61|Likes:
Published by api-3729398

More info:

Published by: api-3729398 on Oct 19, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

JUDICIAR\u0102
29.10. 2003
curs 4

\u00cen penitenciarul Codrea, mai mul\u0163i psihologi au efectuat un studiu privind de\u0163inu\u0163ii condamna\u0163i pentru furt , \u00een urma c\u0103ruia s-au ob\u0163inut urm\u0103toarele date (idei): se poate adapta o mic\u0103 schem\u0103 din \u201cPsihologia cognitiv\u0103\u201d de Miclea, la problematica psihologiei judiciare, \u015fi anume: exist\u0103 trei tipuri de st\u0103ri:

1.starea ini\u0163ial\u0103, care se refer\u0103 la starea de suflet a individului
2.starea final\u0103, care vizeaz\u0103 obiectul de furat
3.starea intermediar\u0103 \u00eentre ini\u0163ial\u0103 \u015fi final\u0103 (operatori, constr\u00e2ngeri). Exemplu: de\u0163inu\u0163ii au vrut s\u0103 fure pentru nevoi
personale. Dup\u0103 fixarea acestui g\u00e2nd (de a fura) au ap\u0103rut anumite constr\u00e2ngeri: ru\u015fine, team\u0103, etc.
Protocoale: (aceste situa\u0163ii au fost expuse de\u0163inu\u0163ilor)

1. Andrei, (un t\u00e2n\u0103r), observ\u0103 un domn cu un diplomat \u00een m\u00e2n\u0103 st\u00e2nd \u00een parc pe o banc\u0103 \u00een fa\u0163a lui. A doua zi, ace\u015ftia se \u00eent\u00e2lnesc \u00een tren, \u00een acela\u015fi compartiment. Domnul \u0163ine diplomatul \u00een bra\u0163e, dar la un moment dat adoarme iar diplomatul \u00eei cade din bra\u0163e. Ce va face Andrei?

2. Sorin, (un t\u00e2n\u0103r ambi\u0163ios), \u00eent\u00e2lne\u015fte pe drum un om beat care duce o geant\u0103 \u2013 diplomat \u00een m\u00e2n\u0103. Acesta \u00eel roag\u0103 pe Sorin s\u0103-l ajute s\u0103 ajung\u0103 acas\u0103. La un moment dat, b\u0103rbatul cade, iar diplomatul alunec\u0103 departe de el. Ce va face Sorin? Dac\u0103 I-a diplomatul, risc\u0103 \u00eenchisoarea, provoac\u0103 dezam\u0103gire \u00een r\u00e2ndul prietenilor, a familiei \u015fi plus de asta, el are puterea s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige singur banii de care are nevoie.

R\u0103spunsuri:
1.factori favorizan\u0163i (indica\u0163i de de\u0163inu\u0163i)
-
80% au spus c\u0103 dac\u0103 e\u015fti singur, te mai g\u00e2nde\u015fti, iar dac\u0103 e\u015fti \u00eentr-un grup, faci ce zice grupul.
-
Dac\u0103 ai consumat alcool \u00eenainte, e\u015fti dispus s\u0103 comi\u0163i infrac\u0163iunea.
-
Dac\u0103 victima este imprudent\u0103, atunci merit\u0103 s\u0103 I se dea o lec\u0163ie (s\u0103 fie furat\u0103).
-
Dac\u0103 eu (infractorul) sunt s\u0103rac \u015fi altul are, de ce s\u0103 nu fur.
2. factori inhibitori
-
teama de a fi prins
-
ru\u015finea fa\u0163\u0103 de mam\u0103
-
insatisfac\u0163ia \u00een caz de nereu\u015fit\u0103
Cum au trecut peste con\u015ftiin\u0163\u0103: sunt s\u0103rac \u015fi merit s\u0103 tr\u0103iesc mai bine, \u00eemi iau mai multe m\u0103suri de siguran\u0163\u0103 (pentru a nu fi prins),
fie ce-o fi.
Corela\u0163ii (f\u0103cute de psihologi):

1. cu c\u00e2t tenta\u0163ia este mai mare, cu at\u00e2t teama de a fi prins este mai mic\u0103.
2. Cu c\u00e2t anturajul este mai implicat, cu at\u00e2t nevoia de a fi \u201cvalorizat\u201d este mai mare.
3. Cu c\u00e2t subiectul are un spirit imaginativ mai bogat, cu at\u00e2t \u00ee\u015fi aminte\u015fte mai mult de s\u0103r\u0103cie, \u015fi este \u00eempins spre infrac\u0163iune.
4. Cu c\u00e2t individul este mai impulsiv, cu at\u00e2t tenta\u0163ia \u00eel paralizeaz\u0103 \u015fi nu rezist\u0103 comiterii faptei.
5. Cu c\u00e2t individul este mai inteligent, cu at\u00e2t teama este mai mare (riscul este foarte mare \u00een ceea ce-l prive\u015fte, \u015fi astfel renun\u0163\u0103).
6. C\u00e2nd consider\u0103 c\u0103 riscul este foarte mic, atunci comite infrac\u0163iunea.
7. Cu c\u00e2t impruden\u0163a victimei este mai mare, cu at\u00e2t consider\u0103 c\u0103 riscul este mai mic.

CONCLUZIE: de\u0163inu\u0163ii cu furturi, care nu au asimilat valori spirituale \u015fi au un nivel al intelogen\u0163ei mai ridicat, sunt mai frecven\u0163i
dec\u00e2t cei cu IQ.
Furtul este opera\u0163ia menit\u0103 s\u0103 transforme o stare ini\u0163ial\u0103 \u00eentr-o stare final\u0103 cu ajutorul operatorilor intermediari.
Violen\u0163a
\u00cen anul 2000, s-au \u00eenregistrat: mor\u0163i violente: 520.000, sinucideri: 815.000, mor\u0163i \u00een r\u0103zboaie: 310.000, total: 1.700.000, dintre care
1.500.000 s-au \u00eenregistrat \u00een \u0163\u0103rile s\u0103race, iar restul \u00een \u0163\u0103rile bogate.
Omorurile \u015fi sinuciderile pe grupe de v\u00e2rst\u0103:
Omucideri: 19% b\u0103rba\u0163i, 15 \u2013 29 ani.
Omoruri: cele mai multe \u00een
18% b\u0103rba\u0163i, 30 \u2013 44 ani.
Africa \u015fi America.
14% b\u0103rba\u0163i, 45 \u2013 59 ani.
Sinucideri: 45% - peste 60 de ani
Cele mai frecvente sinucideri
28% - \u00eentre 45 \u2013 59 ani
sunt \u00een Pacificul Oriental,
21% - \u00eentre 30 \u2013 44 ani
Mediterana Oriental\u0103, Europa \u015fi Asia.
Sinucideri:
I.
Lituania \u2013 51 sinucideri/100.000 locuitori.
II.
Rusia \u2013 43 sinucideri/100.000 locuitori
III.
Belarus \u2013 41 sinucideri/100.000 locuitori.
IV.
Ungaria \u2013 36 sinucideri/100.000 locuitori
6
V.
Rom\u00e2nia \u2013 14 sinucideri/100.000 locuitori
Problematica psihosocial\u0103 a violen\u0163ei:
Discursul contemporan este catastrofic: se vorbe\u015fte despre contagiunea r\u0103ului, pericolul concentr\u0103rilor umane, imposibilitatea de a
sc\u0103pa, infiltrarea violen\u0163ei \u00een toate sferele sociale.
Cauze:

E\u015fecul dialogului, anturajul care admite for\u0163a, conferirea de legitimitate, gelozia (e\u015fecul alegerii partenerului deseori se transform\u0103 \u00een e\u015fecul vie\u0163ii). Efectele violen\u0163ei individuale \u2013 stigmatizeaz\u0103 pe cel care o folose\u015fte, determin\u0103 ur\u0103 \u015fo repulsie, dezumanizeaz\u0103, primele succese seduc, violen\u0163a cheam\u0103 violen\u0163\u0103 ceea ce duce la o explozie de brutalitate.

CLASIFIC\u0102RI ALE VIOLEN\u0162EI
I. VIOLEN\u0162A PRIVAT\u0102
Criminal\u0103
Noncriminal\u0103
Mortal\u0103
Corporal\u0103
Sexual\u0103
Omor
Asasinat
Execu\u0163ie
capital\u0103
Lovituri
R\u0103niri
voluntare
Violul
Suicid
Accidente
II. VIOLEN\u0162A COLECTIV\u0102
Violen\u0163a cet\u0103\u0163enilor contra puterii
Violen\u0163a puterii contra cet\u0103\u0163enilor
Terorism
Greve
Revolu\u0163ii
Terorism de stat
Violen\u0163\u0103 industrial\u0103
III. VIOLEN\u0162A PAROXISTIC\u0102
R\u0103zboiul
\u2022
Istoria violen\u0163ei, Paris, 1981, Jean Claude Chesnais.
Experiment:
1. Violen\u0163a \u015fi supraaglomerarea:

\u00centr-o cu\u015fc\u0103 metalic\u0103 foarte mare era pus pe r\u00e2nd c\u00e2te un singur \u015fobolan. Acestora li se aplica un \u015foc electric. \u015eobolanii aveau doar dou\u0103 reac\u0163iii: ori \u00eencremeneau, ori \u00eencepeau s\u0103 fug\u0103. Ulterior, \u00een cutie au fost introdu\u015fi mai mul\u0163i \u015fobolani (aglomerare). Dup\u0103 \u015focul electric, ace\u015ftia se n\u0103pusteau unul asupra celuilalt. Concluzie: durerea na\u015fte violen\u0163\u0103.

2.Influen\u0163a mul\u0163imii asupra agresivit\u0103\u0163ii:

\u00centr-un loc viran cu mul\u0163i \u015fobolani, s-a dat un \u015foc electric: cei din centru au devenit agresivi, au violat femelele, cei din margine, unde popula\u0163ia era mai pu\u0163in dens\u0103 \u2013 s-au dus la cei din centru pentru a-\u015fi testa puterea. Concluzie: mul\u0163imea d\u0103 mai mult \u201ccuraj\u201d, \u00eendeamn\u0103 la fapte de agresivitate.

3. Comportamentul de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi agresitate: (Brazilia)

O maimu\u0163\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103, puternic\u0103 \u015fi foarte rea, c\u00e2nd se d\u0103dea de m\u00e2ncare, fura m\u00e2ncarea celorlalte maimu\u0163e din cu\u015fc\u0103 cu ea. Psihologii au \u00eenv\u0103\u0163at o maimu\u0163\u0103 mai t\u00e2n\u0103r\u0103 s\u0103 deschid\u0103 o cutie \u00een care se afla o banan\u0103. Maimu\u0163a a fost introdus\u0103 \u00een cu\u015fc\u0103 cu celelalte maimu\u0163e, iar c\u00e2nd \u00eengrijitorii au aruncat cutiile cu banane, maimu\u0163a b\u0103tr\u00e2n\u0103 a s\u0103rit prima s\u0103 le deschid\u0103, dar evident, n-a reu\u015fit. Apoi a venit cea t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi a deschis cutiile. Nici una dintre ele nu a \u00eenv\u0103\u0163at algoritmul de deschidere a cutiei. Psihologii au \u00eenv\u0103\u0163at apoi maimu\u0163a b\u0103tr\u00e2n\u0103 s\u0103 deschid\u0103 cutia. Toate celelalte au fost cu ochii pe ea \u015fi au reu\u015fit apoi s\u0103 dechid\u0103 cutiile. Concluzie: dincolo de frica pe care \u201cmamaia\u201d o surescita, totu\u015fi rolul de model de imitat, nu-l aveau maimu\u0163ele tinere ci doar ea. (membrii unui grup \u00eenva\u0163\u0103 mai rapid anumite comportamente de la liderul care s-a impus prin agresivitate).

\u2022
Agresivitatea copilului este explicabil\u0103 c\u00e2nd ace\u015ftia sunt condu\u015fi de adul\u0163i agresivi.
Factorul de v\u00e2rst\u0103:

\u00cen dou\u0103 camere s-au introdus mai multe persoane astfel: \u00eentr-una din camere, existau mai mul\u0163e persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t tineri, iar \u00een cealalt\u0103, existau mai mul\u0163i tineri dec\u00e2t v\u00e2rstnici. Num\u0103rul de persoane este egal \u00een ambele camere. Celor dou\u0103 \u201cgrupuri\u201d le-a fost indus\u0103 ideea c\u0103 se afl\u0103 \u00een pericol. Persoanele din camera cu mai multe persoane \u00een v\u00e2rst\u0103, aproape c\u0103 nici nu sau impacientat, pe c\u00e2nd tinerii din cealalt\u0103 camer\u0103 au intrat \u00een panic\u0103.

Efectele violen\u0163ei televizate:

1. Copii consider\u0103 comportamentul agresiv ca un lucru obi\u015fnuit \u015fi un mijloc potrivit pentru rezolvarea conflictelor.
2. Procentul celor care consider\u0103 violen\u0163a ca o solu\u0163ie potrivit\u0103, cre\u015fte cu v\u00e2rsta.
3. Se reduce interven\u0163ia \u00eentre dou\u0103 persoane agresive.
4. Cre\u015fte justificarea folosirii for\u0163ei de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i.
5. Credin\u0163ele morale devin mai slabe pentru c\u0103 mediul social nu prezint\u0103 reac\u0163ii prosociale.

Conflictul:
Este form\u0103 de socializare pentru c\u0103:
a) instituie identitatea partenerilor;
b) con\u015ftientizeaz\u0103 partenerul neprevilegiat.
\u2022
Dreptul de a ne r\u0103zvr\u0103ti \u00eempotriva tiraniei, arbitralului, toanelor, lipsei de tact, etc., face via\u0163a suportabil\u0103 al\u0103turi de persoane
insuportabile.
7

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
v_ingres liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->