Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
13721489 Sfinenie i Vederea Lui Dumnezeu

13721489 Sfinenie i Vederea Lui Dumnezeu

Ratings: (0)|Views: 8 |Likes:

More info:

Published by: Dumitru Stelian-Alin on Nov 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2014

pdf

text

original

 
fin
ţ
enie
ş
i Vederea lui Dumnezeu
1
 În Epistola c
ă
tre Evrei autorul cere cre
ş
tinilor s
ă
caute „sfin
ţ
enia, f 
ă
r
ă
de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Încredin
ţ
area c
ă
vederea lui Dumnezeu este accesibil
ă
 numai celor sfin
ţ
i este foarte larg r
ă
spândit
ă
: nu este nicidecum un sentiment specific numaicre
ş
tinilor. Cele mai multe religii leag 
ă
foarte strâns accesul omului la sacru de propria sasfin
ţ
enie, de
ş
i exist
ă
, fire
ş
te, idei diferite despre ceea ce înseamn
ă
propriu-zis sfin
ţ
enia: poate fi vorba despre puritatea ritual
ă
, sau despre sfin
ţ
enia în sensul de a fi osebit ( 
comp. II Cor.
6,17),statut care apar
ţ
ine unei caste preo
ţ
e
ş
ti prin na
ş
tere sau consacrare. În tradi
ţ
ia cre
ş
tin
ă
oasemenea
s
fin
ţ
enie presupune puritate moral
ă
,
ş
i, în general, toate concep
ţ
iile despre puritatearitual
ă
includ puritatea moral
ă
, cu toate c
ă
n-ar putea fi redus
ă
exclusiv la aceasta: totu
ş
i niciacest aspect nu este o tr
ă
s
ă
tur
ă
distinctiv 
ă
a cre
ş
tinismului. Încredin
ţ
area c
ă
vederea luiDumnezeu presupune sfin
ţ
enia este reluat
ă
 
ş
i într-una din
Fericiri 
: „Ferici
ţ
i cei cura
ţ
i cu inima, c
ă
 aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Mt. 5, 8). Adeseori, mai ales în Cartea Psalmilor, puritatea inimiieste înf 
ăţ
i
ş
at
ă
drept însu
ş
irea esen
ţ
ial
ă
cerut
ă
din partea celor care se îndreapt
ă
spre Dumnezeu.În cunoscuta rug 
ă
ciune de poc
ă
in
ţă
 
ş
i umilin
ţă
care este Psalmul 50 (sau 51), psalmistul spune:„Inim
ă
curat
ă
zide
ş
te întru mine, Dumnezeule” (Ps. 50, 12), iar în Psalmul 23 (sau 24) celui care vrea s
ă
urce pe muntele Domnului
ş
i s
ă
stea în locul S
ă
u cel sfânt i se cere, printre altele, s
ă
fie„curat cu inima” (Ps. 23, 4). (Speciali
ş
tii în ebraic
ă
dintre dvs. care au în minte textul ebraicoriginal pot protesta aici, invocând c
ă
în aceste versete cuvintele respective nu se refer
ă
lapuritate, îns
ă
eu urmez Septuaginta, la fel ca P
ă
rin
ţ
ii asupra c
ă
rora m
ă
voi opri, iar în Septuagintaapare
καθαρός
în ambii Psalmi). Astfel, versetul din
Epistola c 
ă 
tre Evrei 
cu care am început la fel ca
ş
i Fericirea amintit
ă
 continu
ă
o îndelungat
ă
tradi
ţ
ie biblic
ă
care socote
ş
te sfin
ţ
enia, sau cur
ăţ
ia inimii, una dintrecondi
ţ
ii
sau 
condi
ţ
ia prin excelen
ţă
pentru orice întâlnire adev 
ă
rat
ă
cu Dumnezeu. Oricum,amândou
ă
aceste versete vorbesc despre întâlnirea cu Dumnezeu în termenii unei vederi,
ş
ianume ai vederii lui Dumnezeu. Aceasta are la rândul ei o tradi
ţ
ie îndelungat
ă
în scrierileScripturii, îns
ă
aceast
ă
tradi
ţ
ie este complex
ă
. Ultimul verset din prologul Evangheliei dup
ă
Ioanprezint
ă
succint o oarecare parte din complexitatea tradi
ţ
iei biblice cu privire la vederea luiDumnezeu: „Pe Dumnezeu nimeni nu L-a v 
ă
zut vreodat
ă
; Dumnezeul [sau Fiul] cel Unul-N
ă
scut, Care este în sânul Tat
ă
lui, Acela L-a f 
ă
cut cunoscut” (In. 1, 18). Cu câteva versete maiînainte s-a ar
ă
tat deja ce se în
ţ
elege prin „L-a f 
ă
cut cunoscut”: „
Ş
i Cuvântul S-a f 
ă
cut trup
ş
i S-as
ă
l
ăş
luit între noi
ş
i am v 
ă
zut slava Lui, slav 
ă
ca a Unuia-N
ă
scut din Tat
ă
l, plin de har
ş
i de
1
Articol publicat întâia oar
ă
în englez
ă
: “Holiness and the Vision of God in the Eastern Fathers”, în:
Holiness,Past and Present 
, ed. Stephen C. Barton, London – New York, T. & T. Clark, 2003, pp. 217-38. Mul
ţ
umimp
ă
rintelui Andrew Louth pentru permisiunea de a traduce
ş
i publica acest text în limba român
ă
în revista„Sinapsa” ( 
n.tr.
 ).
81
 
adev 
ă
r” (1, 14). Vederea lui Dumnezeu este cu neputin
ţă
– nimeni nu L-a v 
ă
zut vreodat
ă
peDumnezeu – 
ş
i totu
ş
i Cel care este în sânul Tat
ă
lui
ş
i totodat
ă
S-a f 
ă
cut trup
Ş
i-a ar
ă
tat slava, oslav 
ă
care vine de la Tat
ă
l
ş
i care astfel L-a „f 
ă
cut cunoscut”. Vederea lui Dumnezeu este cuneputin
ţă
 
ş
i totu
ş
i, cu toate acestea, posibil
ă
, real
ă
cu adev 
ă
rat. Întâlnim un paradox similar în Vechiul Testament: vederea lui Dumnezeu este imposibil
ă
,
ş
i, într-adev 
ă
r, mai mult decât atât – a-L vedea pe Dumnezeu înseamn
ă
moartea, c
ă
ci oamenii nu pot suporta realitatea luiDumnezeu, a
ş
a cum a ar
ă
tat
ş
i Semele atunci când a cerut s
ă
-l vad
ă
pe Zeus a
ş
a cum este el înîntreaga sa splendoare divin
ă
– 
ş
i totu
ş
i în Scriptur
ă
afl
ă
m cel mai mult despre aceasta prinexcep
ţ
iile de la regul
ă
, prin exemplele celor care L-au v 
ă
zut pe Dumnezeu
ş
i au tr
ă
it ei în
ş
i
ş
iaceast
ă
experien
ţă
. Lui Iacob, spre exemplu, dup
ă
ce s-a luptat o noapte întreag 
ă
cu un „om”
ş
ia fost învins numai printr-o misterioas
ă
atingere de coaps
ă
, i s-a dat numele de Israel,
ş
irealizeaz
ă
c
ă
s-a luptat cu Dumnezeu. Îndat
ă
ce în
ţ
elege aceasta el exclam
ă
: „L-am v 
ă
zut peDumnezeu fa
ţă
c
ă
tre fa
ţă
 
ş
i sufletul meu a fost izb
ă
 vit
” (Fac. 32, 30). Înv 
ăţ
a
ţ
ii evrei ne spun c
ă
 numirea de Israel înseamn
ă
„cel care se lupt
ă
cu Dumnezeu”, îns
ă
P
ă
rin
ţ
ii greci, urmându-l peFilon, socotesc aproape f 
ă
r
ă
excep
ţ
ie c
ă
înseamn
ă
„cel care Îl vede pe Dumnezeu”. În modasem
ă
n
ă
tor, Manoe, tat
ă
l lui Samson, ca reac
ţ
ie la întâlnirea sa cu Dumnezeu, îi spune so
ţ
iei:„De bun
ă
seam
ă
c
ă
vom muri, c
ă
ci L-am v 
ă
zut pe Dumnezeu” (Jud. 13, 22). Îns
ă
nu se întâmpl
ă
 a
ş
a: dup
ă
cum arat
ă
so
ţ
ia sa în mod în
ţ
elept, este greu de crezut c
ă
Dumnezeu le-ar fi acceptatjertfa
ş
i le-ar fi descoperit soarta fiului lor, dac
ă
ar fi avut de gând s
ă
-i omoare.Paradoxul vederii lui Dumnezeu – realitate pe care ce oamenii nu o pot îndura
ş
i caretotu
ş
i este ilustrat
ă
numai prin excep
ţ
iile de la aceast
ă
regul
ă
– este prezentat mai pe larg în cazullui Moise. În
Ie 
ş 
ire 
ni se spune c
ă
Domnul gr
ă
ia cu Moise fa
ţă
c
ă
tre fa
ţă
, a
ş
a cum ar gr
ă
i cinevacu prietenul s
ă
u” (Ie
ş
., 33, 11). Cu toate acestea, chiar în acela
ş
i capitol al
Ie 
ş 
irii 
ni se poveste
ş
tedespre cererea pe care Moise o adreseaz
ă
lui Dumnezeu de a i se îng 
ă
dui s
ă
vad
ă
slava Lui. Laaceast
ă
rug 
ă
minte el prime
ş
te r
ă
spunsul: „Eu voi trece pe dinaintea ta toat
ă
slava Mea, voi rostinumele lui Iahve
 
înaintea ta
ş
i pe cel ce va fi de miluit îl voi milui
ş
i de cine va fi vrednic deîndurare m
ă
voi îndura. Îns
ă
”, continu
ă
Domnul, „fa
ţ
a Mea nu vei putea s-o vezi, c
ă
nu poate vedea omul fa
ţ
a Mea
ş
i s
ă
tr
ă
iasc
ă
”. Dumnezeu îi ofer
ă
totu
ş
i lui Moise ceea ce pare a fi uncompromis: „Iat
ă
aici la Mine un loc:
ş
ezi pe stânca aceasta; când va trece slava Mea, te voiascunde în scobitura stâncii
ş
i voi pune mâna Mea peste tine pân
ă
voi trece; iar când voi ridicamâna Mea tu vei vedea spatele Meu iar fa
ţ
a Mea nu o vei vedea!” (Ie
ş
. 33, 18-23). În ceea ce-lprive
ş
te pe Moise paradoxul devine chiar mai puternic: se afirm
ă
c
ă
Dumnezeu vorbe
ş
te cu el ca
ş
i cu un prieten, dar, totu
ş
i, lui Moise nu i se îng 
ă
duie s
ă
-l vad
ă
pe Dumnezeu „fa
ţă
-c
ă
tre-fa
ţă
”:tot ceea ce poate s
ă
ating 
ă
este o privire fugar
ă
asupra spatelui lui Dumnezeu.M-am oprit asupra vederii lui Dumnezeu în Scriptur
ă
– exist
ă
 
ş
i alte locuri clare pe care a
ş
 fi putut s
ă
le men
ţ
ionez, în special vederea lui Dumnezeu din Templu petrecut
ă
cu Isaia (Isaia 6)sau vederea lui Dumnezeu la care a fost f 
ă
cut p
ă
rta
ş
Iezechiel din primul capitol al acestei c
ă
r
ţ
iprofetice – deoarece cred c
ă
avem nevoie s
ă
ne familiariz
ă
m cu aceast
ă
realitate înainte s
ă
nereferim la ceea ce au de spus P
ă
rin
ţ
ii despre sfin
ţ
enie
ş
i vederea lui Dumnezeu. C
ă
ci aproape totceea ce au ei de spus ia forma reflec
ţ
iei asupra paradoxului biblic al vederii lui Dumnezeu:termenii în care ei în
ş
i
ş
i au cugetat la vederea lui Dumnezeu au fost determina
ţ
i de reflec
ţ
ia lorreferitoare la aceste pasaje. Îndeosebi, poate, istoricul vie
ţ
ii lui Moise: modelul înf 
ăţ
i
ş
at de Filon,cu relatarea sa despre Moise ca un fel de arhetip al întâlnirii omului cu Dumnezeu, a fost urmat
are sens concesiv: „L-am v 
ă
zut,
dar, cu toate acestea
nu am fost nimicit”.
82
 
de P
ă
rin
ţ
i,
ş
i mai ales de c
ă
tre P
ă
rin
ţ
ii greci de care m
ă
voi ocupa în principal. Începând cuClement al Alexandriei întâlnim acest fel de a vedea modelul uceniciei cre
ş
tine, urmarea luiHristos, a
ş
a cum este înf 
ăţ
i
ş
at
ă
în relatarea vie
ţ
ii lui Moise care a fost dezvoltat
ă
de Origen,P
ă
rin
ţ
ii capadocieni, iar mai târziu de cel ce a scris sub numele de Dionisie Areopagitul, deMaxim M
ă
rturisitorul
ş
i cei care le-au urmat. Chiar atunci când nu este explicit
ă
ş
i aceasta seîntâmpl
ă
frecvent), g 
ă
sim adesea c
ă
reflec
ţ
ia asupra vie
ţ
ii lui Moise este prezent
ă
implicit în ceeace P
ă
rin
ţ
ii au s
ă
ne spun
ă
despre vederea lui Dumnezeu.Paradoxul descoperirii lui Dumnezeu c
ă
tre Moise este adeseori dezvoltat astfel:Dumnezeu pare s
ă
se reveleze pe Sine lui Moise
ş
i totu
ş
i în acela
ş
i timp pare s
ă
nege acearevelare. În mod frecvent aceast
ă
reflec
ţ
ie se concentreaz
ă
nu pe descoperirea f 
ă
cut
ă
lui Moiseîn cr
ă
p
ă
tura stâncii, la care tocmai ne-am referit, ci pe prima descoperire a lui Dumnezeuînaintea lui Moise în Rugul Aprins (Ie
ş
. 3). S
ă
ne amintim c
ă
Dumnezeu îi spune lui Moise cuprilejul acestei întâlniri c
ă
l-a ales ca s
ă
izb
ă
 veasc
ă
pe poporul lui Israel din robia egiptean
ă
.Pentru a-i da autoritate printre israeli
ţ
i – 
ş
i de asemeni pentru a-l reasigura pe el însu
ş
i – Moise Îicere s
ă
-i spun
ă
numele lui Dumnezeu (Ie
ş
. 3, 13). P
ă
rin
ţ
ii amintesc adesea ghicitura r
ă
spunsuluilui Dumnezeu:
היהא רשא היהא
(Ie
ş
. 3,14). Ca o regul
ă
, ei trec cu vederea ceea ce nou
ă
nepare a fi caracterul vag al expresiei „Sunt ce sunt” sau „Voi fi ce voi fi” din traducerileengleze
ş
ti, c
ă
ci Septuaginta traduce aceasta prin
γώ
 
ε
ἰ 
μι
 
 
ν
, „Sunt Cel ce este”. Ce poate s
ă
 însemne aceasta: Dumnezeu e oare Cel ce este în opozi
ţ
ie cu cei ce nu sunt, ca noi, bun
ă
oar
ă
?Printre platonicienii veacurilor II
ş
i III era destul de obi
ş
nuit
ă
p
ă
rerea c
ă
singur Dumnezeu estecu adev 
ă
rat, c
ă
în compara
ţ
ie cu El participarea noastr
ă
la fiin
ţă
este slab
ă
 
ş
i nesigur
ă
.
Ş
i dac
ă
 este adev 
ă
rat c
ă
singur Dumnezeu este cu adev 
ă
rat, cum putem noi, care mai degrab
ă
nusuntem, s
ă
ajungem vreodat
ă
s
ă
-L cunoa
ş
tem? Ce fel de revela
ţ
ie este dac
ă
Dumnezeu sedescoper
ă
pe Sine ca fiind dincolo de tot ceea ce pare cu putin
ţă
s
ă
atingem vreodat
ă
? Foartecurând, gândurile de acest fel au devenit un loc comun printre cuget
ă
torii cre
ş
tini, în calitate degânduri ce exprim
ă
incognoscibilitatea fundamental
ă
a lui Dumnezeu. Cum suntem noi ca s
ă
 r
ă
spundem unui Dumnezeu a c
ă
rui tain
ă
este de nep
ă
truns? Pentru P
ă
rin
ţ
ii cre
ş
tini r
ă
spunsul st
ă
 în Persoana lui Iisus. Clement al Alexandriei ofer
ă
o interpretare cre
ş
tin
ă
a faptului c
ă
lui Moise is-a îng 
ă
duit s
ă
vad
ă
spatele lui Dumnezeu dup
ă
principiul: ceea ce i se spune lui Moise (saucre
ş
tinului) prin aceast
ă
istorisire este faptul c
ă
nu putem privi fa
ţ
a lui Dumnezeu, îns
ă
ceea ceputem face este s
ă
-L urm
ă
m din spate. R 
ă
spunsul lui Dumnezeu c
ă
tre Moise spune cre
ş
tinuluicare îl cite
ş
te c
ă
trebuie s
ă
-L urmeze pe Hristos, s
ă
devin
ă
ucenicul Lui. Aceast
ă
urmare a luiHristos ESTE modul omenesc de a-L vedea pe Dumnezeu, cel pu
ţ
in în aceast
ă
via
ţă
: iar oasemenea urmare a unuia care, bucurându-se de via
ţ
a dumnezeiasc
ă
, a îmbr
ăţ
i
ş
at condi
ţ
ia uman
ă
 ca Iisus din Nazaret, vrea s
ă
spun
ă
c
ă
ajungem aproape de Dumnezeu, c
ă
suntem, într-unanume fel, asimila
ţ
i vie
ţ
ii dumnezeie
ş
ti. Iar Clement, care între P
ă
rin
ţ
i este cel mai doritor de aindica spre convergen
ţ
a platonismului
ş
i cre
ş
tinismului, argumenteaz
ă
în acest fel c
ă
urmarea luiHristos
ş
i asem
ă
narea noastr
ă
cu Dumnezeu înseamn
ă
practic acela
ş
i lucru. Asem
ă
narea cu Dumnezeu – în grece
ş
te
μοίωσις
 
θε
, o citare direct
ă
din dialogul luiPlaton
Theætetus 
(176B) – este una dintre modalit
ăţ
ile cele mai timpurii în care
ş
i-a g 
ă
sit expresieîn
ţ
elegerea cre
ş
tin
ă
greceasc
ă
a scopului vie
ţ
ii omene
ş
ti ca îndumnezeire. G
ă
sirea cuvântuluipotrivit pentru aceasta a luat ceva timp, îns
ă
de pe la sfâr
ş
itul veacului al patrulea, urmând înprincipal pe Grigorie de Nazianz, unul dintre a
ş
a-numi
ţ
ii P
ă
rin
ţ
i Capadocieni numit de tradi
ţ
iagreceasc
ă
Teologul, termenul de
θέωσις
a devenit consacrat. Nici termenul nici conceptul nu au
83

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->