Articole din blana si inlocuitori de blana Blanurile sunt piei de animale prelucrate pentru invelisul pilos si se caracterizeza prin

rezistenta, aspect placut si conductibilitate redusa a caldurii. Particularitatile histologice ale pieilor de blana Pieile animalelor care pastreaza invelisul pilos sunt asemanatoare,in linii mari,cu pieile prelucrate in tabacarii, cu unele particula-ritati structurale primite prin procesul de argasire.Blanurile prezinta comparativ cu pieile o derma foarte subtire, cu o structura deosebita, neputindu-se face deosebirea intre stratul papilar si reticular.La pieile pentru blana, in procesul de argasire se indeparteaza numai hipoderma, derma si epiderma riman, suferind apoi transformari ce le fac apte pentru a deveni blanuri. 1.Factorii care influienteaza calitatea blanurilor Valoarea blanurilor este determinata de trsuctura, forma,lungimea, tipul, asezarea si pigmentatia parului, de rasa animalului, de virsta, sex, conditii climaterice si geografice, conditii de hrana si de viata si modul de prelucrare.

a) Structura invelisului pilos la pieile animalelor cu blana, este

neuniforma in ceia ce priveste desimea, lungimea, forma sau structura firelor. La majoritatea animalelor cu blana cel mai des par se gaseste pe spinare si pe coada, in aceste parti parul este cel mai lung si cel mai gros. Cel mai scurt si cel mai asupru se gaseste pe cap si pe picioare, iar cel mai mare si pofos pe abdomen.Firul de par are structura asemanatoare cu lina.

b) Tipurile de par care se gaseste pe corpul animalelor cu blana difera intre ele prin
lungime, grosime, forma si culoare. Se deosebesc urmatoarele tipuri de par: - fir de par director cel mai lung, cel mai gros, neted si drept. Se mai numeste jar; se gaseste in special pe spatele animalului; - firul de par tepos (spicul) mai scurt, elasticitate mai mare decit la parul director; - firul de par pufos (linos) cel mai scurt si subtire, are un tuseu matasos si fin; - firul de par intermediar se situeaza ca lungime intre firul pufos si firul tepos. Are forma de lance; - firul de par tactil nu prezinta interes pentru blanarie deoarece este lung si drept, asezat de obicei in regiunea capului.

c)

Dupa forma parul poate fi de forma: fusiforma, drept,

buclat, in forma de tuburi, de bob, inelat sau desfacut, in forma de ondulatii.

d) Culoarea constituie o caracteristica importanta a firelor de

par. Pigmentatia difera de la un animal la altul si chear pe acelasi animal. In general blanurile sunt mai inchise pe spate si mai deschise spre abdomen, de asemenea, la radacina, parul este mai deschis. Parul tepos nu are culoare uniforma pe toata lungimea lui, deobicei virful este mai deschis sau mai inchis la culoare, in functie de felul animalului.

e) f)

Rasa animalului astfel oile karakul dau blanuri cu buclaj

frumos, pe cind cele turcane dau blanuri cu par aspru, neondulat si gros. Sex si virsta masculii dau blanuri cu fire abundente si

pigmentate, mai accentuat decit la femele; animalele de virsta mai inaintata au parul gros si mat, pe cind animalele tinere au parul finsi lucios.

g) Conditiile climaterice si geografice animalele din tarile cu

clima calda au parul rar si aspru, iar cele din zonele temperate asi schimba invelisul pilos in anumite perioade ale anului. Animalele din regiunele reci au blana moale, pufoasa si deasa, fata de animalele din zonele temperate.

h) Conditiile de hrana si viata animalele bine hranite au par

lung, uniform, rezistent, sanatos, lucios. La animalele bolnave, firele de par au gorsime neuniforma, fara luciu si cu rezistenta mai redusa. De asemenea, animalele care traiesc in captivitate au blana de calitate inferioara.

i)

Procesul tehnologic de prelucrare cuprin de in general,

aceleasi faze principale, ca si in cazul pieilor pentru incaltaminte, cu urmatoarele deosebiri: nu se indeparteaza epiderma, tabacirea se face mineral sau prin argasire, finisarea cuprinde operatii specifice inbunatatirii calitatii invelisului pilos si a partii carnoase. Vopsirea blanurilor, are o importanta deosebita, deoarece in cazul blanurilor mai putin valoroase se urmareste o imbunatatire a culorii pentru a imita blanuri scumpe (samur, jder, nurca), pentru a indeparta defectele naturale de culoare, petele, culorile pestrite, lipsa de luciu etc. Procesele de finisare au rol important in obtinerea unor blanuri aspectuoase si rezistente. Innobilarea blanurilor si obtinerea imitatiilor de blanuri Se aplica in special la cele de ovine, care au cea mai mare pondere. Prin innobilare se urmareste indreptarea ireversibila a firelor de par, modificarea caracterului linos, mentinerea in timp a aspectului, a luciului si a altor poprietati artificiale (finete, buclaj, culoare etc).Buclele artificiale sunt sensibile la actiunea apei. In ultimul timp, importanta blanurilor imobilate si a imitatiilor a crescut.In prezent se obtin urmatoarele tipuri de blanuri innobilate si imitatii:

din blanuri de ovine: blanuri innobilate, nutret; blanuri semiinnobilate; imitatii de pantera, leopard, tigru (cel mai bine se preteaza pieile de la rasa turcana); imitatii de biber, oposum (piei din rasa stogosa).

Din blanuri de caprine: imitatii de leopard; Din blanuri de iepure: imitatii de lutru; Din blanuri de vulpi: imitatii de lutru, de vulpi argintii, negre etc. Din blanuri de pisica: imitatii de foca si sconcs. 1. Tipuri de blanuri

Sortimentul comercial de blanuri este foarte complex datorita diversitatii animalelor furnizoare de blanuri, cit si datorita posibilitatilor de prelucrare si innobilare. In tabelul de mai jos suint prezentate principalele tipuri de blanuri in functie de speciil de animale mai frecvent utilizate. Tipuri de blanuri: Denumirea animalului de la care provine 1 Blanuri de ovine 2 Merinos lina fina, deasa Tigaie lina mai putin fina 3 Innobilate (nutret) Semiinobilate, preelucrate pe partea Turcana lina groasa, aspra Stogosa si spanca carnoasa Prelucrate partea carnoasa velur innobilate prelucrate, semiinnobilate, velura Karakul (Astrahan) si Se obtine de la mieii karakul si metis karakul. Parul Natur metis karakul este matasos, lucios, ondulat in diferite forme sau tipuri de bucle specifice rasei, culoarea neagra, brumarie, sau alte culori tip pe Caracteristici Modul finisare de

Iepure

Blana de diferite culori, provenita de la iepurii de Natur, vopsita, crescatorie sau salbatici, are par moale, fin si lucios sub forma de insa putin rezistent (parul cade foarte repede) imitatii (nurca, sconcs) Cea mai intilnita specie, cu mai multe varietati: rosie Natur, vopsita de Kamciatka, de stepa, ruginie cu parul foarte des, puful de culoare gri 2 Blana este formata din spic de culoare neagra, cu un inel alb-argintiu aproape de virf, virful este negru stralucitor, iar puful fin, matasos, de culoare cenusie ca ardezia Blana foarte fina, moale, deasa, de culoare alba Natur Blana cu par fin, des, moale de culoare gri-albastruie Natur sau brun-albastru Blana moale, de culoare albastruie-deschis pina la alb- Natur gri. Pe spate are par lung, alb cu virfurile negre spre albastru, iar pe flancuri parul este alb Blana cu par lung, des de culoare gri-cenusie cu Natur nuante de maron-inchis. Culoarea variaza dupa anotimp, zona de vegetatie. Se prelucreaza pentru covoare, huse. Blana de culoare brun-inchis, neagra, alba etc.parul Nator, vopsita este gros, aspru, des, se foloseste pentru covoare Se caracterizeaza prin par bine dezvoltat, lucios, neted Natur

Vulpe rosie

1 Vulpe argintie

3 Natur

Vulpe alba (polara) Vulpe albastra Vulpe platinata

Lup

Urs Blana de minz

sau moderat, de culoare maro Nutrii (salbatice si de Are puf moale, fin si fire lungi, dese de culoare brun- Natur crescatorii) roscata. In procesul de prelucrare blanurile de nutrie se taie pe spate, deoarece pe abdomen puful este des si Hamster (hirciog) mai frumos Se caracterizeaza printr-o piele subtire cu puf fin, fire Natur, vopsita tepoase de culoare inchisa. Blana are culoare gri, galbuie pe spate, maron inchis spre negru pe abdomen cu pete alb-galbui pe flancuri. Este o blana usoara si Blana de vidra rezistenta Blana este formata din puf fin ca matasea, moale de Natur, vopsita culoare bruna. Blanurile de vidra sunt cele mai rezistente si durabile

Jderul

Blana de culoare bruna-castanie pe partea dorsala si Natur, vopsita brun-inchis pe partea ventrala. Spicul este de culoare mai inchisa decit puful. Blana se recunoaste usor dupa pete de culoare deschisa de pe gusa. Blana de jder de molift se numeste zibelina americana Are puful fin si des, de culoare bruna-negricioasa pina Natur la negru. Firele de par tepos sunt lungi si dese de culoarea pufului. Caracteristic la blana de sconcs este dunga alba ce se intinde de la nas spre frunte, apoi se lateste pe crestet si ceafa si se pierde spre mijlocul spatelui sau se intinde pina spre coada. Coada are par lung si gros, de culoare neagra. Blana de sconcs este matasoasa si durabila. Se prelucreaza pentru gulere si pentru haine. Blana este stufoasa constituita

Sconcs

Dihor

din puf de culoare Natur

galbuie si spicul de culoare bruna, cu o tenta de cafeniu inchis. Culoarea nu este uniforma, parul fiind mai inchis in zona gitului, pe spate si pe abdomen. Exista si o varietate de dihor de culoare mai deschisa dihorul de stepa. Blana lui este rezistenta si usoara Marmota asigurind o durata mare de viata a confectiilor Are o culoare cenusie, aspra, deasa, foarte rezistenta. Natur Extrimitatile blanii sunt negre. Exista varietati Ondatra complect negre Blana cu par lung si lucios si puful fin, linos si scurt. Natur La partea dorsala culoarea este bruna pina la galben, Vopsita Tigru iar pe partea ventrala, cenusie cu pete roscate. Are culoare galben-roscat cu dungi caracteristice de Natur culoare cafenie neagra, intrebuintinduse pentru jachete Leopard si garnituri Are culoarea galben-roscat cu pete caracteristice de Natur culoare Pantera cafenie-neagra, intrebuintindu-se pentru jachete si garnituri Are culoarea la fel ca blana de leopard, dar in loc de Natur pete are inele cafenii-negre si se foloseste pentru diferite garnituri, jachete etc.

Principalele tipuri de blanuri se pot identifica usor, cunoscind caracteristicile de baza ale blanurilor: culoarea, abundenta invelisului pilos si tipurile de par, luciul, moliciunea etc. 4. Sortimentul comercial de confectii de blana si inlocuitori de blana Se clasifica dupa urmatoarele criterii: a) b) c) dupa modul de obtinere: articole de cojocarie si de blanarie. Dupa materia prima: articole din blanuri finite: obisnuite prelucrate natural; cu fete din material textil; confectii din imitatii de blanuri; confectii din inlocuitori de blanuri. dupa destinatie: confectii pentru copii, femei, barbati.

Articole din cojocarie sunt confectii din blanuri larg raspindite in tara noastra. Din aceasta grupa fac parte: cojoacele, subele, caciulele, mesadele, pieptarele. Cojoacele sunt confectionate din piei de ovine de rasa tigaie sau turcana tabacite in crom cu partea carnoasa velurata.Se executa in trei talii si patru grosimi: 44,48, 52, 56, in diferite culori predominind culoarea maro si gri. Modelele variaza in functie de cerintele modei, pot avea gulere din alte blanuri (nutrie, karakul). Pieptarele si vestele sunt confectionata fara mineca din piei de ovine innobilate si semiinnobilate pe derma cu diferite ornamente. Subele se executa din blana de oaie, cu fata din material textil in trei talii si trei grosimi. Pot fi lungi si scurte de culori inchise (negru, maro). Caciulele se confectioneaza din blana naturala, blana sintetica, blana combinata cu alte materiale. Caciulele sunt captusite cu serj, atlas, piei de ovine de calitate inferioara. Se produc in diferite forme, modele in functie de moda (tip calota, toca, cosmanaut, ascutite, sferica) si culori variate.Marimele pentru barbati sunt 56-62; pentru femei 54-58; iar pentru copii 51-55-56. marimea reprezinta circumferinta capului masurat la un centimetru deasupra urechii. Mesadele sunt confectii din blanuri, obtinute pentru captusirea confectiilor din piele si material textil. Articole de blanarie sunt confectii din blanuri fine. Ele pot fi prelucrate natural, innoblate, prelucrate pe derma sau imitatii de blanuri.Pentru femei si fete se confectioneaza jachete, cape, saluri, gulere, haine lungi, caciuli, mansoane, diferite garnituri.Se executa din blanuri de ovine si blanuri fine (karakul, jder, nurca, dihor, vulpe polara, argintie, hermine etc.). Hainele (jachetele) din karakul se executa in functie de moda pe calitati in functie de calitatea pieilor folosite (Lux, Lux A.,B;C;D;E.). Au gulerele din blana de karakul sau din blanuri de vinat superioare. Tot pentru femei se mai folosesc la confectionarea diferitor articole imitatiile de

blana, blanurile sintetice si inlocuitori (materiale textile captusite cu diferite blanuri).Pentru barbati si adolescenti se executa: gulere, caciuli, haine lungi sau scurte.Hainele lungi si scurte pentru barbati se executa din blanuri de ovine in special lucrate pe partea carnoasa, cu gulere astrahan karakul, nutrie etc. Confectiile pentru barbati si adolescenti se mai executa din imitatii de blanuri si blanuri sintetice. Pentru copii se executa haine, caciuli, gulere mai ales din blanuri sintetice, material textil captusite cu blanuri sintetice etc. Defectele confectiilor din blana si inlocuitori de blana Confectiile din blanuri se sorteaza pe calitati in functie de natura si marimea defectelor in urmatoarele calitati: Extra, Lux, Calitatea I, Calitatea II, calitatea III.Ca defecte se intilnesc urme de boli ale pielii vindecate, chelii (parti fara par) sau parti cu par rara, parti slefuite prea adinc, taieturi superfeciale. Variatii de nuanta pe partea piloasa sau carnoasa, parti decolorate, luciu neuniform sau mat, rarituri datorita cusaturilor, culoarea captuselii care nu se asorteaza sau nu corespunde din punct de vedere al confectionarii, captusala cu falduri sau prea strinsa, necorespondenta intre marimea confectiei cu marimea trecuta pe eticheta etc.Culoarea parului la blanurile sintetice nu este uniforma, buclajul, luciul, parul nu este tuns uniform. Marcarea,ambalarea,depozitarea si transportarea articolelor din blana si inlocuitori de blana Marcarea confectiilor se face prin etichetare.Etichetarea la confectiile mari (haine, jachete) se prinde cu un snur de nasture sau de butoniera. Pe aceasta eticheta se trece: denumirea fabricii producatoare, denumirea produsului, grosimea talia, pretul de vinzare, data fabricatiei, C.T.C., nr.STAS-ului sau N.I. numarul modelului etc.Confectiile mari au in interior o eticheta din material textil unde se trece emblema fabricii producatoare si eventual marimea si talia. In cele mai dese cazuri eticheta din carton este dubla pe spate, se trec instructiuni de intretinere a balanurilor. Gulerele sunt marcate tot prin etichetare pe partea interioara cu acealeasi date. Ambalarea confectiilor se face in saci de polietilena. Confectiile mici, cu exceptia caciulelor, se ambaleaza in pungi de polietilena sau cutii de carton. Caciulele din blana superioara se ambaleaza in cutii din duplex-triplex. Fiecare ambalaj de transport trebuie sa contina o eticheta cu urmatoarele specificatii:denumirea confectiilor; numarul de bucati din ambalaj; marimea, talia; clasa de calitate; data ambalarii; pretul. Depozitarea confectiilor din blana se face in incaperi uscate, curate bine aerisite si ferite de razele solare. Temperatura din incaperile de depozitare trebuie sa fie de 5-230C, iar umiditatea relativa de 65%. In timpul depozitarii se iau masuri preventive contra daunatorilor (insecte, rozatoare).Confectiile trebuie asezate la o distanta minima de 2m de orice sursa de caldura. Hainele scumpe se pastreaza pe umerase acoperite cu pinza sau saci de polietilena iar cele mici, gulere, caciuli pe rafturi.

Transportul confectiilo din blana se face cu mijloace de transport acoperite, curate, aerisite. Hainele de blana pot fi transportate in containere de transport special amenajate, in care confectiile sunt asezate pe umerase. 7. Verificarea calitatii Valoarea confectiilor din blana este determinata de structura, forma, tipul animalului.Verificarea calitatii in magazin se face prin metoda organoleptica pe loturi sortate pe marimi, pret, felul articolului, calitatii insotite de modelul omologat. Verificarea calitatii consta in urmatoarele: verificarea vizuala a marcarii si ambalarii; verificarea aspectului general (forma, material, mod de confectionare); verificarea dimensiunelor principale, care se executa cu panglica de masurat pentru croitorie, iar la caciuli cu ajutorul sabloanelor; verificarea materiei prime si a accesoriilor urmarindu-se ca blanurile sa aiba culoartea si lungimea parului uniforma pe toata suprafata, sa nu prezinte rarituri sau impisliri, sa aiba un tuseu placut, moale si lucios. Tehnica vinzarii confectiilor din blanuri Se face prin magazinele si raioanele specializate. Dupa ce s-a facut verificarea calitativa si cantitativa, confectiile se pregatesc pentru vinzare, care consta in: dezamblarea lor din cutii, pungi; curatirea, perierea; repararea micilor defecte (coaserea nasturilor); curatirea de praf. In depozite confectiile sunt pastrate pe rafturi, stendere, sau in cutii.Sunt aranjate dupa materia prima, marimi talii, pret.Dupa ce s-a facut pregatirea pentru vinzare, confectiile din blanuri si imitatii se expun in sala de vinzare. Vor fi expuse pe umerase, care se agata de stendere, manechine, rafturi etc. In sala de vinzare se expun in modul cel mai estetic pe marimi, materie prime, pret, felul articolului, culoare etc. Dupa ce s-a expus se eticheteaza cu eticheta de informare a cumparatorilor care trebuie sa contina: denumirea produsului, materia prima, marimea talia, pretul.Dupa expunerea confectiilor, urmeaza procesul de vinzare. Vinzatorii trebuie sa fie bine pregatiti profesional, sa-si cunoasca marfurile cu toate caracateristicile lor. Sa dea dovada de rabdare in alegerea marfurilor. Sa dea indicatii in legatura cu marfurile pe care le vind, sa cunoasca asemanarile si deosebirile intre blanurile naturale si sintetice sau imitatii. Articolele din imitatii de blanuri sunt mai usoare, pretul este mai mic in comparatie cu cel al blanurilor naturale. Blanurile sintetice au fibrele fixate pe un suport textil tesut sau tricotat numit si fir de fond, pe cind la blanurile naturale baza de fixare a parului este derma.Vinzatorul da indicatii in legatura cu modul de pastrare, de folosire a blanurilor si de intretinere. De calitatea muncii vinzatorului depinde succesul vinzarii.