CURS LEGUMICULTOR

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE

PREMISELE ECOLOGICE ALE PRODUCTIEI DE LEGUME

Premisele ecologice ale plantelor rezulta din interactiunea factorilor climatici, edafici si biologici ai mediului ambiant cu locul si modul de cultivare ale plantelor respective. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de vegetatie s-au format de-a lungul timpului si sunt bine consolidate. Desfasurarea normala a proceselor metabolice din plante se realizeaza numai daca se asigura conditiile de mediu in care acestea sau format iar prin schimbarea acestora se poate zdruncina ereditatea plantelor fiind plosibila dirijarea cresterii si dezvoltarii in directii dorite pentru cresterea prod 838j91i uctiei. Pentru fiecare specie se ia in considerare un optim ecologic ca ansamblu al conditiilor in care planta creste si se dezvolta normal. Cea mai mare insemnatate pentru atingarea acestui nivel o au factorii climatici si mai ales radiatia solara, regimul apei si al hranei din sol, continutul in dioxid de carbon al aerului. Optimul ecologic mai presupune un optim climatic de aprovizionare a plantelor cu elemente chimice necesare dar si absenta factorilor chimici inhibitori sau poluanti, dar si inlaturarea agentilor patogeni, parazitiilor, buruienilor. Trebuie avut in vedere ca factorii de vegetatie actioneaza in complex fiind intr-o permanenta interdependenta.

Un exemplu : se stie ca in conditiile de irigare plantele consuma mai multe elemente nutritive si atunci vom creste dozele de ingrasaminte si un sistem adecvat de lucrari a solului.

RELATIILE PLANTELOIR LEGUMICOLE CU FACTO RII DE MEDIU SI POSIBILITATILE DE DIRIJARE ALE ACESTOR

RADIATIA SOLARA este principala sursa de energie care

asigura caldura necesara cresterii si dezvotarii plantelor. La noi in tara datorita asezarii geografice din valoarea totala a radiatiei solare, vara se inregistreaza 40-42% ; primavara 2931% ; toamna 18-20%, iar iarna numai 9-10%. Radiatia solara luminoasa, singura care poate influenta fotosinteza 45%, din totalul radiatiei solare globale, iar din aceasta doar 36% este absorbita de 1 frunze. Randamentul energetic al fotosintezei este suficient de ridicat pentru a face din regnul vegetal un excelent captator si producator de energie. Prin selectie se poate ameliora rata conversiei energiei luminoase in energie chimica si depinde asigurarea altor factori cu caracter limitativ ca : umiditatea, elementele nutritive din sol, nivelul temperaturilor, intensitatea vanturilui, continutul in dioxid de carbon al aierului. La nivelul mai multor culturi randamentul energetic al fotosintezei este apreciat in valoarea 'indicelui foliar' care este raportul intre suprafata totala a frunzelor si suprafata totala a terenului ocupat. Exemplu : plantele cu port erect (drept), indicele foliar are o valoare de 7-8 m frunze/msol, fata de cale cu port tarator cu 3-4 m frunze/m.

De ce este importanta cunoasterea valorilor radiatiei solare? Este importanta in zonarea culturilor si amplasarea serelor. Pe teritoriu tarii noastre, in camp valoarea radiatiei zilnice asigura cerintele plantelor fiind superioara nivelului decompensatie al fotosintezei (100 kwh/m), iar vara valoarea radiatiei luminoase sunt mai mari de 500-600kw/m. Judetul Constanata prin amplasarea la malul marii, valoarea radiatiei luminoase este mai mare ca media pe tara asigurand conditii optime pentru amplasarea solariilor si serelor. Valoarea radiatiei zilnice in sere este influentat de perioada anului - ianuarie, decembrie, noiembrie, fiind mai mic, apoi de natura materialului de acoperire a serelor cea mai buna fiind sticla cu un coeficient de transmisie de 0,8, dar si depunerile de praf, fum, zapada, unde transparenta initiala scade cu 20-30%. Fiind factor cosmic radiatia solara este greu de dirijat, dar putem folosi unele masuri tehnologice cum ar fi : cultivarea speciilor si soiurilor de plante cu o mai buna expozitie a frunzelor la radiatiile solare, asigurarea plantelor cu apa si elemente nutritive, protezarea plantelor cu culise contra vantului, practicarea culturilor succesive, suplimentarea aerului din sere cu CO2.

LUMINA este un factor determinant in viata plantelor legumicole ce

actioneaza asupra plantelor prin : intensitate, durata, compozitie spectrala. Dar variatiile acestor parametri nu se pot dirija decat in mica masura - lumina este considerata factor limitativ. Lumina este suportul energetic al fotosintezei, al formarii si stucturii anatomice a masei biologice, iar numeroase procese metabolice si fiziologice ca : sinteza pigmentilor, a glucidelor, proteinelor, vitaminelor, enzimelor, inchiderea si deschiderea stomatelor, respiratia, transpiratia, formarea elementelor de rod, sunt influentate de lumina. Cunoasterea relatiilor plantelor cu lumina are importanta in zonarea culturilor, stabilirea epocilor optime de infiintare a culturilor in camp, in spatii protejate in vederea esalonarii productiei, intocmirea schemelor de culturi succesive si asociate, procesul de producere a

rasadurilor, stabilirea schemelor de infiintare a culturilor, a densimii plantelor.

INTENSITATEA LUMINII influenteaza durata si ritmul de

desfasurare al proceselor fiziologice si in primul rand cresterea plantelor. Cu cat lumina este mai intensa creste viteza reactiilor chimice la nivelul celulelor, procesele fiziologice din plante se desfasoara mai rapid. 2

Plantele legumicole se dezvolta bine la o intensitate de 20-30 mii de lucsi. Cunoasterea nivelului minim al intensitatii luminii de la care incepe activitatea fiziologica pentru fiecare specie are importanta la alegerea zonelor de cultura, a epociilor de infiintare a culturilor in camp si sere, a speciilor in culturile asociate, aplicarea unor lucrari de ingrijire. Dupa aceste criterii plantele legumicole se clasifica astfel : pretentioase la lumina necesita 8000 lucsi : tomate, ardei, vinete, bame, fasole, castravati, pepeni galbeni, pepeni verzi, etc. mediu pretentioase la lumina necesita 4000-6000 de lucsi : morcov, patrunjel, telina, varzoase, salata, spanac, ridichi. putin pretentioase la lumina necesita 2000-3000 lucsi : plante perene, ceapa verde, sfecla pentru frunze, macrisul. nepretentioase necesita lumina pentru formarea partilor comestibile : andivele, sparanghelul, ciupercile, cordonul, telina de petiol.

Care este concluzia - speciile din prima grupa se vor cultiva in zonele cele mai favorabile din sudul tarii, iar plantele mai putin pretentioase in nordul tarii.

Plantele nepretentioase se cultiva in spatii special amenajate. Ce arata experienta - cresterea intensitatii luminii reduce numarul nodurilor si fruze la tomate pana la prima inflorescenta, la ardei are loc o corelatie pozitiva intre vigoarea rasadurilor si cantitatea de lumina primita de plante, iar la varza productiila de capatani creste direct proportional cu cantitatea de lumina. INSUFICIENTA LUMINII are efect negativ asupra plantelor provocand etiolarea acestora, incetineste ritmul de crestere, prelungeste vegetatia, intarzie recoltarea, florile avorteaza. La rasaduri duce la etiolare, au aspect clorozat, se alungesc si sunt sensibile la boli. EXCESUL DE LUMINA favorizeaza pierderi de apa din tesuturile plantelor, se reduce fotosinteza creste respiratia si transpiratia care determina ofilirea plantelor. Apoi excesul de lumina este daunator cand scoatem rasadurile de la lumina insuficienta in camp la lumina puternica ce produce un soc fiziologic. Evitarea acestuia se face prin calirea rasadurilor si adaptarea treptata timp de 8-10 zile. DURATA PERIOADEI DE ILUMINARE reprezinta sensibilitatea specifica a plantelor la durata zilnica de lumina si influenteaza dezvoltarea diferitelor organe mai ales a mugurilor florali, inflorescentelor si florilor. Pentru inducerea initierii florale fiecare specie necesita un numar de zile minim numit Pragul fotoperiodic, iar granita luminii zilei dintre domeniul inductiv si cel neinductiv este considerata ca 'lungimea critica a zilei'. Tinand cont de aest criteriu plantele legumicole se clasifica astfel : plante de zi scurta - in zone cu clima tropical la care inductia florala impune o perioada de intumeric si este posibila sau accelerata daca durata zilnica de iluminare nu atinge lungimea de 12-14 ore : tomate, ardei, vinete, castraveti, pepeni, bame, fasole.

plante de zi lunga in zone cu clima temperat la care dezvoltarea mugurilor floriferi este posibila sau acelerata daca durata zilnica de iluminare depaseste lungimea critica de 1618 ore. Nu necesita perioada de intuneric aceste pante 3

pot inflorii si la lumina continua ca : varza, salata, cicoarea, ceapa, mararul, mazarea. plante neutre nu au reactii indiferent de luminozitate : sparanghelul, soiuri de salata, spanac, fenicul, tomate. plante intermediare : zi lunga- scurta, sau zi scurta-lunga : anghinarea, telina, morcovul.

Dar mai sunt situatii ca la cartof, desi dezvoltarea florilor este indusa de zilele lungi, formarea si cresterea tuberculilor are loc in conditii de zi scurta.Pentru a intra in repaus vegetativ cartoful necesita zi scurta. Cultivate in alte conditii de lungime a zilei decat cele optime, plantele legumicole isi modifica perioada de vegetatie, isi maresc durata pana la inflorire si fructificare sau nu fructifica. Concluzia : plantele de zi lunga : salata, spanacul, ridichea de luna, ceapa verde, conopida, dau rezultate daca se cultiva primavara si toamna cand zilele scurte determina prelungirea vegetatiei si intarzierea tulpinilor florifere. CALITATEA LUMINII Plantele legumicole au reactie specifica fata de calitatea luminii. Astfel la la lumina alba plus radiatiile infrarosii, grabeste inflorirea la tomate, contriguie la cresterea numarului de flori. La sere si solarii materialul de acoperire modifica calitatea luminii, se stie ca sticla retine mai mult raiatiile ultraviolete, in timp si materialele plastice pe cele infrarosii cu repercursiuni asupra capacitatii de izolare termica.

Din experienta trebuie sa folosim folii de plastic de diferite culori si materiale. Cele mai bune rezultate la cultura de tomate sau obtinut cu folii de culoare galbena, salata si cicoare cu folii de culoare albastra. La producerea rasadului : la salata - galben deschis; la tomate - galben, albastru, rosu; la ardei - galben inchis, albastru deschis;

OPTIMIZAREA REGIMULUI DE LUMINA La culturi efectuate in canp, masurile sunt : zonare si alegerea terenurilor, perioadele optime de infiintare a culturilor, desimea plantelor si combaterea buruienilor, lucrari specifice: defolierea, sustinerea plantelor, copilit, scheme de plantare, orientarea randurilor, In spatii acoperite (sere, solaria, rasadnita) avem masuri directe: amplasarea constructiilor in zone favorabile; constuirea corespunzatoare; orientarea corecta a constructiilor pe directia N-S; folosirea materialelor de acoperire cu trasparenta maxima precum si curatirea de praf, frunze, zapada;

mulcirea solului cu materiale reflectorizante; iluminarea artificiala; 4

masuri indirecte alegarea soiurilor si hibrizilor adaptati la lumina redusa; reducerea temperaturii in spatiile de cultura in corelatie cu lumina; stimularea legarii fructelor la tomate in lunile cu deficit de lumina;

Avem in legumicultura situatii cand sunt necesare masuri pentru reducerea intensitatii luminii. Astfel vara in perioada de insolatie puternica umbrirea este necesara astfel la sere si rasadnite : - stropirea acoperisului, peretilor laterali, cu huma, praf de creta, spuma reziduala, argila, care se aplica cu diferite pompe, folasirea de zaluzele din sipci de lemn montat la nivelul acoperisului.

CALDURA este un factor hotarator in germinatia semintelor, cresterea plantelor, formarea clorofilei, infloriurea, fructificarea, durata de repaus, transpiratia, perioada de vegetatie. Fiecare specie are nevoie de o temperatura minima- optima si maxima de vegetatie. Aceasta adptare la conditiila vitrege de temperatura ne va scuti de a lua masuri de protectie a plantelor impotriva frigului. Avem : - plante rezistente la frig - morcovul, patrunjelul, pastarnacul, telina, varza alba, bulboasele, spanacul, laptuca, salata ce suporta

temperaturi de 0C, la incoltire 2-5C, iar tempetatura optima 1420C - rezistente la frig - care asimileaza mai bine la 16-18C, dar partile aeriene sunt distruse cand OC se mantine mai mult timp. Exemplu - cartoful. pretentioase la caldura - tomatele, ardeiul, vinetele, fasolea, dovlecelul.

Temperatura minima de incoltire 10-14C, optima de incoltire 2025C, se dezvolta bine la 25-30C. Temperaturile de 3-5C duc la moartea plantelor. Rezistente la caldura - castavetii, pepenii galbeni, pepenii verzi, bamele.

Temperatura de incoltire 14-16C, fructifica bine la 28-32C, suporta 35-40.

CORELATIA TEMPERATURII CU CEILALTI FAVTORI DE VEGETATIE a) cu lumina - cand lumina este puternica procesul de fotosinteza este mai ridicat, iar in cursul noptii asimilatia se opreste, intensificandu-se respiratia. b) cu umiditatea - la temperaturi mei coborate, plantele absorb apa mai putina si invers. Umiditatea ridicate micsoreaza rezistenta la temperaturi scazute. Cand umiditatea este scazuta, temperatura ridicata plantele se vestejesc.

POSIBILITATI DE DIRIJARE A CALDURII Inlaturarea excesului de caldura.

- folosirea rationala a terenului - alegerea cu expozitie nordica, modelarea terenului E-V, - reducerea temperaturii prin irigare, aerisire puternica, umbrirea, mentinerea foliajului, mulcirea solului; stabilirea rationala a desfiintarea culturiilor; momentului 5 Evitarea deficitului de caldura realizarea de perdele de protectie, mulcirea solului; alegarea si folosirea rationala a terenului; masuri tehnice : aerisirea solului prin lucrari profunde, evacuarea apei, mulcire cu gunoi de grajd; suplimentarea cu caldura artificiala; pentru infiintarea si

SURSE DE CALDURA UTILIZATE IN LEGUMICULTURA A Radiatia solara - sursa de baza pentru legumele in camp. Fenomenul de sera sta la baza incalzirii naturale a serelor si solariilor. B Caldura biologica se obtine in urma decompunerii materiei organice, gunoiului de grajd. Se utilizeaza la rasadnite si solarii. C Energia eoliana se poate folosi la actionarea pompelor pentru ridicarea si stocarea apei, la producerea energiei electrice. Caldura tehnica se realizeaza prin : centrale termice - gaz metan, pacura, carbune;

centrale de termoficare - apa incalzita la 110-114C; energie industriala reziduala - apa ca agent de racire; energia electrica; energia solara; ape termale;

AERUL Plantele legumicole au nevoie de un regim favorabil de aer si gaze atat in atmosfera de deasupra solului in care cresc organele aeriene, cat si in sol unde se gaseste sistemul radicular. In compozitia aerului se gaseste 78% N; 21% O2; 0,03% CO2. OXIGENUL este necesar chiar din din primele faze de crestere, in faza de germinatie mai ales. Apoi in sol oxigenul este folosit nu numai de plante ci si de microorganisme si poate fi insuficient la un sol tasat sau cu crusta si unde stagneaza apa. In timpul pastrarii semintelor, a materialului saditor si a produselor legumicole este nevoie de oxigen, dar si de interactiunea dintre acetea si umiditate, temperatura si lumina. DIOXIDUL DE CARBON participa direct in procesul de fotosinteza. Cand in atmosfera concentratia de Co2 scade sub 0,03% se limiteaza actiunea favorabila a factorilor lumina, caldura, apa, hrana. O crestere a Co2 poate dubla activitatea fotosintezei. Masurile capabile sa duca la sporirea concentratiei de Co2 in aer : fertilizarea cu ingrasaminte organice, incalzirea cu biocombustibil sau administrarea directa cu Co2 este foarte importanta in cultura plantelor legumicole. In sere se poate imbogatii aerul cu Co2 prin folosirea dioxidului de carbon lichefiat in butelii, arderea metanului, a petrolului. In sol concentratia de Co2 este mai mare ca in aer, dar insuficienta oxigenului in sol si cresterera Co2 stanjeneste respiratia

la nivelul radacinilor, inhiba dezvoltarea radacinilor si germinatia semintelor. Cresterea de Co2 peste 1% devine 6 daunatoare pentru plante, dar o concentratie de 3-4% este utila la pastrarea unor legume.Co2 peste 1% in atmosfera se gaseste in special in cazul rasadnitelor, solariilor si serelor-solar destinate producerii rasadurilor cand se foloseste biocombustibilul. ALTE GAZE amoniacul care se intalneste tot in rasadnite, solaria si sere-solar, iar peste 3-4% devine toxic. EFECTUL POLUARII ATMOSFEREI R LEGUMICOLE Poluarea se datoreaza: degajarii in atmosfera a substantelor poluante de intreprinderi; eliminarea gazelor arse din diferite motoare; chimizarea intense a culturilor; acumularea deseurilor industriale; arderea combustibilului in domeniu casnic; Poluantii se intalnesc in atmosfera sub forma gazoasa, de pulberi si aerosoli. Protectia culturilor legumicole se poate realiza partial prin : supravegherea permanenta a gradului de poluare; masuri tehnice de micsorare a emanatiilor de agenti poluanti; crearea de perdele de protectie si zone verzi. ASUPRA PLANTELO

EFECTUL VANTULUI ASUPRA PLANTELOR LEGUMICOL E

Curentii slabi de aer au actiune fovorabila asupra cresterii plantelor deoarece dupaploaie , zvanta aparatul foliar, impiedica inmultirea agentilor patogeni, iar in perioada de temperaturi excesive raresc plantele. Vantul puternic rupe frunzele, tulpinile, scutura fructele, impiedica polenizarea cu ajutorul insectelor, deterioreaza sistemul de sustinere, intoarce tulpinile cucurbitaceelor, duce la seceta solului. Apoi se deterioreaza plasticul de la adaposturi, scade temperatura in adaposturi. Cand avem adapost natural se impune masuri de confectionare de perdele de protectie din stuf, coceni de porumb, panouri din plastic. APA - toate procesele fiziologice si biochimice in viata plantelor se realizeaza numai in prezenta apei. Apa este elemental de constructie, vehiculant al substantelor minerale si a celor de sinteza, are rolul de regulator termic al tesuturilor prin prin transpiratie si evaporatie. Spre deosebire de alte plante legumicole sunt produse suculente cu un continut mare de apa - 70-75% la usturoi, pana la 94-96%, la castraveti, iar tocmai apa asigura suculenta, prospetimea legumelor. Pierderea apei determina ofilirea partilor comestibile si deprecierea calitativa. Continutul in apa este mai mare la plantele tinere precum si la cele cultivate in sere si solarii.

CERINTELE PLANTELOR FATA DE APA Consumul de apa variaza in funtie de faza de vegetatie fiind in crestere de la germinare pana la recoltare. Consumul de apa

a unei culturi depinde de sistemul radicular, precum si de anatomia aparatului foliar. Dupa consumul de apa si capacitatea de absorbtie speciile legumicole se impart in 4 grupe :

Grupa I - consum redus, posibilitatea de a micsora transpiratia, un sistem radicular puternic - tomate, morcov, patrunjel, pepeni; Grupa II - are un consum de apa neeconomic, mare, frunzele maresc evaporatia, au sistemul radicular slab dezvoltat - varza, conopida, gulia, castravetii, salata, spanacul, ardeiul, vinetele, praz, telina; Grupa III - consum mare de apa - sfecla rosie, dovlecelul, cartoful timpuriu; Grupa IV consum mic de apa, aparat foliar redus, sistem radicular slab dezvoltat - ceapa, usturoiul. Lipsa apei in sol determina reducerea productiei, deprecierea calitatii. Excesul de apa duce la scaderea continutului de substanta uscata si duce la erducerea rezistentei la plantare. Prevenirea excesului de umiditate se poate realiza prin : amplasarea culturilor de legume pe terenri ferite de inundatii; alegarea terenurilor mijlocii si usoare cu un bun drenaj; madelerea terenului in straturi; lucrarea terenului periodic mai adanc; nivelarea terenului; irigarea rationala;

Deficitul de umiditate duce la fenomenul de ofilire cu urmari daca este de lunga durata asupra productiei poate fi prevenit prin : lucrarile solului periodic;

combaterea buruienilor; asigurarea unei desimi corespunzatoare; protejarea culturilor prin perdele de protectie, culturi in culise; mulcirea solului cu materiale organice sau cu folii de material plastic; irigarea;

SOLUL constituie suportul material al majoritatii plantelor legumicole si cea mai importanta sursa de hrana. Sunt mai multe tipuri de sol ce se deosebesc prin textura, structura si sunt determinate de clima, roca, varsta, relief, vegetatie. Solurile formate pe argila sunt mai bogate in saruri minerale, in timp ce solurile formate pe nisipuri, gresii, pietrisuri, au o capacitate de retinere a apei mai redusa. 8 De aici fertilitatea solului care reprezinta proprietatile solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor in cantitati suficiente substante nutritive si apa fara deficit de aer si exces de saruri. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. In scopul cresterii fertilitatii solului se impune cunoasterea texturii factorilor atat cu caracter fizic cat si biochimic si anume : Textura si structura solului Prin textura se intelege proportia in care intra in alcatuirea solului particolele elementare de diferite marimi. La noi in tara avem urmatoarele fractiuni granulometrice : pietris - > 2 mm nisip grosier - >0,2 mm nisip fin - 0,2-0,02 mm

praf I - 0,02-0,002 mm praf II - 0,01-0,02 mm argila coloidala - < 0,002 mm In functie de aceste fractiuni deosebim :

- soluri nisipoase care au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa in schimb capacitate de retinere a apei este mica, sunt bine aerate, se incalzesc usor, se racesc repede, sunt sarace in elementa nutritive. Nu sunt recomandate pentru culturi de legume, necesita un consum mare de apa. - soluri argiloase - au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa, au in schimb mare capacitate de inmagazinare a apei, sunt neaerate, prin uscare formeaza crapaturi adanci, sunt bogate in elemente nutritive. Nu sunt indicate pentru legumicultura. - solurile lutoase au proprietati intermediare, au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil intre fazele : lichida, solida, gazoasa si sunt cele mei indicate pentru cultura legumelor. STRUCTURA SOLULUI este data de reunierea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : granulometrica, nuciforma, bulgaroasa si lamelara. Un sol cu structura gromelurala prezinta conditii bune de crestere si dezvoltare a plantelor si este caracteristic cernoziomurolor, solurilor brune. In funtie de grupa solurilor clasificarea plantelor legumicole se clasifica : - soluri mijlocii toate speciile dede legume cu exceptia sparanghelului; - soluri usoare fasolea oloaga, mazarea, salata de camp, ridichiile, sfecla rosie, spanacul, tomatele;

- soluri umede conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prajul, telina radacina, varza alba, tomate; - soluri grele bobul, varza rosie, varza alba; Pentru a inbunatati structura solurilor pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se excute o afanare profunda si sa se foloseasca o rotatie rationala. Stuctura solului este data de reunirea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : glomerulara, nuciforma, bulgaroasa, si lamelara. 9 Un sol cu stuctura glomerulara prezinta conditii bune de crestere si dezvoltarea plantelor si este caracteristic cernoziomurilor,solurilor brune. In functie de grupa clasifica : solurilor plantelor legumicole se

- soluri mijlocii toate speciile de legume cu exceptia sparanghelului; - sooluri usoare - fasolea oloaga, mazarea, salata de camp ridichiile, sfacla rosie, spanacul, tomatele. - soluri umede - conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prazul, telina radacina, varza alba, tomatele. - soluri grele - bobul, varza rosie, varza alba,. Pentru a imbunatati structura solurilor pe care se aplica ingrijirea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura se nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se execute o afanare profunda si sa se foloseasc a o rotatie rationala.

Constantele hidrofizice ale solului trebuiesc cunoscute in vederea aplicarii corecte a irigatiilor intervalul umiditatii active ( IUA) rezultat din duferenta Cc si Co si care reprezinta apa pusa la dispozitia plantelor. Insusirile chimice ale solului influenteaza fertilitatea acestuia. Un rol deosebit il au : Continutul in humus suportul elementelor minerale si furnizor de azot organic.Avem soluri foarte bogate 7%, bogate 5-7%, normale 3-5%, mediocre 2-3%, submedrioche 2% capacitatea de camp pentru apa (Cc) coeficientul de ofilire (Co)

Solutia solului se compune din substante in stare de dispersie moleculara ionica de natura organica sau minerala. Concentratia solutiei solului variaza in functie de tipul de sol, climat, aport freatic, cantitatea apei de irigat, activitatea microorganismelor, natura ingrasamintelor. Solutia solului constituie sursa directa de aprovizionare a platentelor cu substante nutritive. Cu cat acesta contine o gama mai larga si o cantitate de substante nutritive mai apropiata de cerintele legumelor cu atat solul este mai fertil. Cand solutia are un caracter foarte scid sau foarte alcalin - solutia solului are un efect daunator asupra plantelor. Calitatea apei folasita la irigere poate influenta concentratia solutiei solului. La culturile din sere prin folosirea unor cantitati mari de ingrasaminte, s-a constatat o crestere a continutului de saruri, ce a

dus la reducerea activitatii microorganismelor din sol, caderea productiei. Reactia solului conditioneaza regimul de nutritie al plantelor si este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului pe de o parte si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. Reactia solului se exprima conventional prin simbolul Ph si din acest punc de vedere solurile pot fi neutre ( Ph=7), acide (pH mai mic de 7) si bazice (pH peste7). 10 Reactia solului are rol in solubilizarea si accesibilitatea pentru plannte a elementelor nutritive in primul rand al fosforului si a microelementelor. Cultivarea plantelor pe soluri cu reactii necorespunzatoare determina scaderea productiei. Legumele prefera pH neutru sau usor acida si chiar usor alcalina.

Capacitatea tampon este o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritive si reprezinta insusirea solului de a se opune tendintelor de a-I modifica reactia. Cresterea continutului in materie organica din sol, in special in sere pana la 6-8% asigura acestora o capacitate tampon ridicata. In cazul solurilor cu reactie acida se indica folosirea ingrasamintelor cu reactie alcalina si invers. Valoarea nisipoase. capacitatii tampon este foarte slaba la solurile

Concluzia - pentru cultura legumelor cele mai indicate soluri sunt cele aluvionale, molisoluri. (cernoziom, lacoviste). Nutritia Elementele nutritive ce alcatuiesc factorul hrana pentru plante influenteaza o buna crestere si se materializeaza prin : sporirea cantitativa si calitativa a productiei;

scurtarea perioadei de vegetatie;

De ce legumele au pretentii mai ridicate fata de elementele nutritive ? sistemul radicular slab superficial al solului. dezvaltat, raspandite in stratul

plantele legumicole saracesc repede solul datorita productiilor realizate; Sa vedem rolul catorva elemente nutritive in viata plantrelor:

participa la alcatuirea moleculelor unor substante organice cu rol plastic; intra in compozitia unor enzime, vitamine, pigmenti. etc.

Azotul se gaseste in compozitia aminoacizilor, a proteinelor, acizilor nucleici. Azotul favorizeaza desfasurarea normala a metabolismului, influentand cresterea masei vegetative si a fructelor. In exces se stimuleaza cresterea vegetative in detrimental fructelor, prelungeste perioada de vegetatie, intarzie fructificarea si maturarea fructelor, reduce rezistenta la boli si la pastrare, sub aspect general plantele au culoare verd inchis. Cea mai grava consecinta a unei nutritii excesive in azot duce la acumularea de nitriti si nitrati in organele comestibile si pot forma substante cancerigene. Carentele in azot se evidentiaza prin cresteri slabe, frunzele inguste, care cad usor iar florile, fructele, semintele raman nedezvoltate. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis cu nervure roscate, limb foliar mic, tulpina scurta, subtire.

Fosforul are rolul in transportul energiei biochimice, participa la procesul de fotosinteza a aminoacizilor, a pigmentilor. Stimuleaza inflorirea, fructificarea, depozitarea substantelor de rezerva, maturarea fructelor, influenteaza calitatea legumelor. 11 Carenta de fosfor se manisfesta mai rar prin slabe crestere a plantelor, influenteaza negative fructificarea, intarzie coacerea, scade calitatea productiei, scade rezistenta la boli. Carenta de fosfor conduce la carente de azot. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis apoi albastrui si cad, tulpinile slb dezvoltate. Potasiul participa la absorbtia apei prin cresterea rezistentei la ger si seceta a activitatea enzimelor,influenteaza pozitiv favorizand sinteza azotului, iar in prezenta coacerea fructelor. radacina, contribuie la plantelor. Stimuleaza calitatea fructelor, fosforului accelereaza

Insuficienta potasiului duce la dezvoltarea insuficienta a tesuturilor mecanice, se reduce rezistenta la seceta si ger, scade calitatea fructelor. La tomate carenta potasiului duce la aparitia pe frunze a unor zone colorate in verde sau galben. Sub aspect general frunzele au pete colorate la inceput mici apoi se extind spre marginea frunzelor, iar in final au culoarea galben-brun si mor. In exces sfecla si cartoful cresc normal insa dau produse de calitate inferioara. Calciu se acumuleaza in radacini si frunze batrane. In exces calciu determina reactie bazica a solului nefavorabil plantelor legumicole, determina aparitia clorozei, frunzele se ingalbenesc. Insuficienta calciului determina reactie acida a solului, stagneaza cresterea plantelor. La tomate de sera lipsa calciului duce la putrezirea zonei pistilare a fructelor, la cartof diminueaza productia.

Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite, rigide, limbul are culoare verdegalbui, radacina scurta, groasa, tulpina mica si rigida. Magneziul influenteaza cresterea organelor de reproducere. Insuficienta apare pe solurile reci, incetineste cresterea plantelor, a infloririi, coacerea fructelor. Sub aspect general frunzele ingalbenesc, apar arsuri la cartof, roscat la conopida, pete albicioase la varful frunzei de ceapa. Tulpina ramane subtire. In exces magneziul este toxic si duce la moartea plantelor. Trebuie sa urmarim aprovizionarea solului cu sulf, fier, bor, cupru, magneziu, molibden, zinc, fiecare are aportul lui la obtinerea productiilor propuse si mai ales la calitatea ei. Aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive este in stinsa corelatie cu : prezentaacestora in mediul incojurator,cu caldura, umiditatea din sol si aer, reactia solului. Temperatura mediului din care se absoarbe elementele nutritive joaca un rol deopsebit, gradul de umiditate mai scazut micsoreaza capacitatea absorbtiei substantelor hranitoare. Nevoia plantelor legumicole fata de elemente nutritive este direct

proportionala cu perioada de vegetatie si productia planificata. Castravetii au nevoie de o cantitate mai mica de elemente nutritive decat morcovul, la fel ceapa, usturoiul, prazul au un sistem radicular slab dezvoltat., 12 Care sunt sursele de asigurare? Acestea sunt ingrasamintele organice, ingrasamintele organice verzi, ingrasamintele chimice bacteriene. Modul, momentul stabilesc pentru fiecare specie. Dozele se stabilesc prin calcule tinandu-se cont de tipul de sol, rezerva solului, productia planificata, consumul specific, partilaritatile biologice si factorii de vegetatie. Ca moment de aplicare - fertilizarea de baza 60% in proportie apoi frtilizarea in mai multe etape. Forma de administrare - solida sau lichida. Fertilizarea de baza in forma solida. In legumicultura cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea combinata a simple si complexe, forma de ingrasamintele administrare se

calitatea,

ingrasamintelor organice cu cele minerale.

PRICIPIILE BIOLOGICE ALE CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE

Cunoasterea partilaritatilor biologice ale plantelor legumicole prezinta o deosebita importanta practica pentru ca pe baza lor se stabilesc si se dirijeaja tehnologiile de cultura atat in camp cat si in spatiile protejate. Pentru practica legumicola prezinta importanta cunoasterea plantelor folosite, daca sunt soiuri sau hidrizi, precum si destinatia lor pentru sistemul de cultura ( camp, sere, solarii) ; formele de cultura (tinpurii, de vara, tarzii) si destinatia productiei (consum proaspat, pastrare, industrializare). Aceste aspecte impun crearea de noi soiuri, corespunzatoare cerintelor productiei. Clasificarea botanica a plantelor legumicole Caracteristicile botanice sub aspectul morfologic si structural au implicatii practice deosebite : ce inseamna? au rol important in stabilirea asolamentului, rotatiei, succesiunii si asocierea culturilor; aspectul plantei (habitatul) participa la stabilirea schemelor si distantelor de plantare; cunoasterea dezvoltatarii sistemului radicular implica aplicarea corecta a irigarii, fertilizarii si prasilelor; caracteristicile frunzelor, in special suprafata frunzelor infuenteaza

stabilirea metodei de udare, precum si aplicarea corecta a tratamentelor foliare; plantele legumicole din aceeasi familie botanica au boli si daunatori comuni; structura florala intervine in tehnologia producerii de seminte si impune reguli care sa impiedice polenizarea incrucisata;

Clasificarea plantelor legumicole dupa durata vietii Acest criteriu se refera la 'durata vietii' plantelor care reprezinta intervalul de timp necesar pentru parcurgerea succesiva a tuturor perioadelor si fazelor de vegetatie de la samanta la samanta, sau de la organul vagetativ la organul vegetativ. Durata parcurgerii fazelor de dezvoltare vegetativa si generativa este diferita de la planta la planta. 1 Plantele legumicole se grupeaza in : - anuale - cuprinde speciile ce au un numar mic de elemente ce sunt parcurse intr-un singur an - tomate, vinete, ardei, castravetele, dovlecelul, pepenele galben, pepenele verde, fasolea de gradina, mazarea de gradina, ridichiile de luna, salata, spanacul, conopida, loboda, mararul, bamele ; - bienale - ciclul de viata se desfasoara pe parcursul a doi ani. In primul an se formeaza organele vegetative in care se depoziteaza substante hranitoare de rezerva, organele comestibile, iar in al doilea an se formeaza tulpinile florale, florile, fructele, semintele. Din aceasta grupa fac parte varza, radacinoasele (morcov, patrunjel, pastarnac), ceapa prazul ;

- perene - care cresc si fructifica in fiecare an, timp de mai multi ani (4-15 ani). Iarna organele vegetative aeriene pier, iar perpetuarea speciei se realizeaza prin organele vegetative subterane in care s-au depozitat : bulbi, tuberculi, rizomi, stoloni sau radacini( sparanghel, revent, hrean, andive, tarhon, leustean). De ce trebuie sa tinem cont de clasificare ? sa stabilim structura asolamentului; sa stabilim graficul de obtinere si valorificare a productiei marfa si a semintelor; stabilirea unor verigi tehnologice specifice de cultivare si producere a semintelor;

In legumicultura se mai folosesc 2 termeni : a) perioada de vegetatie care este intervalul de timp de la rasarirea plantelor si pana la prima recoltare si cu acest criteriu grupam semintele si hibrizi in : timpuri, semitimpuri, semitarzii, tarzii. b) Durata de vegetatie cuprinde intervalul de la monentul rasaririi si pana la incheierea vegetatiei. Aceasta perioada poate fi scurtata prin carnit.

Clasificarea plantelor legumicole dupa organele comestibile Organele comestibile reprezinta scopul in sine al cultivarii plantelor si anume : a) plante legumicole la care se consuma organele vegetative - radacini ingrosate : morcov, patrunjel, pastarnac, telina, sfecla rosie, hrean, ridichi;

tuberculi : cartof timpuriu si de vara; bulbi : ceapa, usturoiul, praz, tulpini false : praz, ceapa verde, ceapa de iarna, usturoi verde; frunze verzi : spanac, salata, loboda, tarhon, telina frunze, cimbru busuioc, marar leustean; frunze etiolate : andive; muguri cu crestere inchisa : - terminali - varza alba, creata, chinezeasca; - auxiliari - varza de Bruxel;

c) la care se consuma organele generative; primordii de inflorescenta : conopida, brocoli; parti de inflorescenta : andivele; 2 fructe la maturitatea tehnica : ardei vinete, castraveti, dovlecei, bame, fasole pastai, mazare pastai; fructe la maturitatea fiziologica : tomate ardei (gogosari, kapia, de boia), pepene verde, galben; fructe la maturitatea tehnica si fiziologica : tomate mature sau gogonele, ardei gras, lung; seminte la maturitatea tehnica : mazare fasole bob; SI DEZVOLTAREA PLANTELOR

CRESTEREA LEGUMICOLE

A) Cresterea este un proces complex morfologic, fiziologic si biochimic care prin modificari cantitative ireversibile volumului. Cresterea se bazeaza pe : Germinatia semintelor in anumite conditii interne de samanta buna si conditii externe - umiditate, temperatura. Se incepe cu absortia apei, creste samanta in volum, crapa tegumentul, apoi hipocotilul; Fotosinteza este sinteza hidratilor de carbon. In prima etapa lumina este absorbita de planta verde si trasformata in energie chimica. Etapa a doua reactii chimice si enzimatice. B) Dezvoltarea consta in modificari calitative ce conduc la inmultirea plantelor. Un rol important in desfasurarea celor doua procese il au factorii de mediu : temperatura, lumina, umiditatea solului, dar si cei interni, substantele hormonale regulatoare de crestere (biostimulatori) si substante de crestere din grupa vitaminelor. Substante stimulatoare Auxinele sunt compusi naturali sintetizati de catre plante si acumulati in diferite organe. Prin folosirea lor se mareste plasticitatea celulelor, ce duce la formarea de noi radacini. Giberelinele au rolul de accelerare a reactiilor biochimice. Administrate extern actioneaza asupra cresterii plantelor, stimuleaza facultatea germinativa a semintelor. Substante retardante au rol prin reducerea proceselor de diviziune, franeaza cresterea in inaltime pe o durata limitata de timp. In practica se foloseste Cycocel, Ethrel si Alar. In Romania in 1972 a fost obtinut din produsul COMPUS VII mai

multe sinteze 39, 40, 41, 42, cel mai bun a fost Sinteza 41 fiind utilizat la tratarea rasadurilor si a plantelor de tomate, ardei, castraveti. Ca urmare a tratamentului cu retardanti plantele se adapteaza mai bine la seceta, la temperaturi ridicate si scazute, au o rezistenta mai mare la boli si daunatori. 3 De regula in concentratii de 0,05-0,2% (500-5000 ppm) se folosesc 1-2 tratamente la rasad, la 1-2 frunze adevarate. Se pot aplica tratamente la plante in cultura in ciclul I normal sau cand luminozitatea este scazuta si persista, da nu mai devreme de 10-15 zile de la plantare. Ethrelul stimuleaza cresterea numarului de flori femele la castraveti, grabeste maturitatea. La tomate timpurii aplicarea Ethrelului cand fructele din prima inflorescenta au un diametru de cca 2 cm determina sporuri de productie de 20-25%. La tomatele pentru industrie se aplica cand 50% din fructe sunt deja formate determinand o coacere la 80-85% uniforma cca ce permite mecanizarea. Durate de actiune a retardantilor este 3-6 saptamani. INMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea reprezinta proprietatea de a se multiplica, respectiv de a-si spori numarul de indivizi. Plantele legumicole se inmultesc pe 2 cai : generativa (sexuata) si vegetativa (asexuata). inmultirea generativa (sexuata) foloseste semintele : tomate, ardei, vinete, castraveti, dovlecei, pepeni, varza, conopida, praz, ceapa, frunze, sau fructe uscate indehiscente : morcov, patrunjel, pastarnac, telina, sfecla, rosii, spanac. inmultirea vegetativa (asexuata) : usturoi, cartof, hrean, tarhon,

folosindu-se organe sau parti de organe vegetative ale plantelor. vegetativ si generativ : anghinare, cordon, sparanghel, stevie, macris. asexuata in sens stict : realizata prin gamete asexuati specializati 'spori'- la ciuperci.

INMULTIREA SEXUATA ( reproducere sexuata) este proprietatea plantelor de a lasa urmasi prin intertmediu unor 'gameti sexuali'. Aceasta se realizeaza prin seminte realizate prin unirea gametilor de sexe diferite. Ce avantaje are inmultirea sexuata: coeficient mare de multiplicare de la o singura planta obtinandu-se un numar mare si foarte mare de seminte - la varza : 1:1300 -1;2000 ; tomate 1:4000 ; morcov 1:200 ; ceapa 1:100 ; castraveti 1:50. continut redus de apa ce face ca semintele sa se pastreze 2-7 ani, iar prin coborarea temperaturilor pana aproape de congelare semintele se pot pastra sute de ani. se pot manevra usor, ocupa spatiu mic de pastrare. operatiunile de ambalare se face mecanizat. se pot crea rezerve de seminte pentru situatiile critice. permite semanatul seminte/ha. mecanizat, cantitate mica de

permite introducerea in practica de hibrizi valorosi.

Dezavantaje impurificarea soiurilor in conditiile nerespectarii cerinte tehnologice in cultura semintelor. Seminte hibride se obtin cu cheltuieli mari. unor

INMULTIREA ASEXUATA (vegetativa)

Este cea mai veche si cea mai simpla metoda de inmultire si se foloseste la speciile de plante leguimicole care nu formeaza seminte (hreanul, cartoful, usturoiul,) Se recomanda ca fiind mai economica la plantele care formeaza seminte putine sau sterile (leusteanul, tarhonul, cordonul). Este o metoda avantajoasa, prin care se transmit la descendenti insusirile valoroase pe care la are planta mama si permite obtinerea de productii chiar din primul an. Dezavantaje : - coeficient de multiplicare mai mic; - cantitate de material mai mare; - pastrare mai anevoioasa, apa multa; - volum mare de pastrare, impuritati de pastrare cu cheltuiele; In practica se utilizeaza mai multe metode : . Inmultirea prin bulbi si bulbili se aplica la ceapa esalonata, usturoi, ceapa de Egipt (bulbili). Detasarea si plantarea in camp se face toamna (septembrie) sau primavara (martie), manual sau mecanizat. . Inmultirea prin tuberculi se utilizeaza la cartof. Se planteaza primavara.

. Inmultirea prin rizomi se practica la macris, stevie, revent, folosindu-se portiuni din rizomi care au cativa muguri vegetativi. Plantarea se face primavara devreme . . Inmultirea prin radacini tuberizate se practica la hrean si batat. La hrean se folosesc radacini de 5-15 cm si grosime de 2 cm, avand muguri la ambele extremitati (cei din portiunea intermediara trebuie eliminati prin razuire). Pentru pastrare, radacinile se sectioneaza la o extremitate orizontal, iar la cealalta oblig. . Inmultirea prin drajoni (lastari formati din muguri radicali) ca la anghinare, cordon si tarhon. Drajoni se detaseaza cu o portiune de radacina si se planteaza direct in camp sau se inradacineaja in rasadnite sau ghivece. Plantarea se face primavara devreme. . Inmultirea prin butasi se practica la plantele legumicole care au insusirea de a emite radacini adventive din lastari vegetativi. Se utilazeaza la tarhon, batat. Butasii detasati de la planta se fragmenteaza sau se lasa intregi in lungime de 10 cm si un numar de 3-5 frunze. Frunzele de la baza se inlatura iar cele superioare se fasoneaza. Plantarea se face primavara. . Inmultirea prin marcotaj se practica la tarhon si cardon ai caror lastari emit radacini cand vin in contact cu solul. La baza plantarii se face un musuroi, iar dupa ce apar radacinile lastarul se detaseaza de planta mama si se 5 planteaza toamna sau primavara. . Inmultirea prin despriderea tufelor se practica la plantele perene ca tarhonul, reventul, anghinare, leustean, macris, stevie, cimbru. Tufele se despart prin taiere cu cutitul sau cazmaua. . Inmultirea prin altoire se practica cu scopul de a creste rezistenta la atacul ciupercii Fusarium si nematozi. Se practica

la castraveti, pepeni galbeni, tomate, vinete. La castraveti portaltoiul este Cucurbita ficifolia care trebuie sa fie in faza cotiledonala, iar altoiul la prima frunza adevarata. Altoirea se face prin alipire. Se mai practica si metoda prin intepare unde se foloseste un ac special care se introduce oblic la 45 in tulpina portaltoiului. La altoi se face o pana de dimensiunile orificiului. Plantele se acopera cu pungi de material plastic si dupa 3 zile se perforeaza pentru aerisire, iar dupa 8-10 zile plantele altoite nu se mai protejeaza. . Inmultirea prin culturi de celule 'in vitro' este cea mai moderna metoda de inmultire vagetativa la cartof, conopida, tomate, pepeni galbeni. Avantaje - se pot practica culturi pe toata perioada anului in laboratoare; permite scurtarea perioadei de multiplicare; favorizeaza crearea de noi genotipuri; se obtin plante sanatoase; etc.

Incoveniente laboratoare dotate; personal calificat; fitohormoni scumpi;

INMULTIREA AXEXUATA SAU IN SENS STRICT Este specifica pentru ciupercile comestibile. Grupate in clase Basidiomycetes, acestea prezinta pe partea inferioara a palariei organe sporifere, bazidii, pe care se formeaza bazidiosporii care prezinta germeni axexuati specializati pentru inmultire. Prin germinarea bazidiosporilor se da nastere miceliului primar utilizat pentru insamantarea ciclurilor de productie. In practica se foloseste

miceliul clasic ambalat in staniol ,se inoculeaza micelul primar pe stratul de gunoi de cabaline. SISTEMUL DE CULTURA A PLANTELOR LEGUMICOLE A. Dupa locul de cultura : - in camp plantele cresc fara protectie intr-un anumit climat. - culturi fortate in spatii inchise (sere, rasadnite), in care factorii de vegetatie sunt dirijati, iar produsele proaspete se obtin in perioade deficitare ale anului. - culturi protejate se efectueaza in diferite constructii mai simple (solarii, tunele, rasadnite reci), unde beneficiaza numai partial de un microclimat artificial, in interior temparatura este cu 2-5C mai mare ca in exterior. - culturi adapostite care se apara de intemperii prin mijloace simple sub forma de obstacole impotriva vantului sau a frigului (clopote, folii de polietilena asezate pe 6 cultura sau ca in SUA teren modelat de la SUD la VEST), iar dupa rasarirea plantelor de tomate se aseaza inclinat sprijinit de araci, o banda de hartie care face ca tomatele sa reziste si la -3C cand plantele sunt mici si pana la 2C in timpul infloritului. Tomatele pot fi protejate prin modelare speciala a terenului - bilonare cu pante asimetric. Dovleceii pot fi protejati cu clopote din plastic. B. Dupa caracteristicile substratului de cultura in medii naturale; in medii nutritive artificial ( fara sol)

C. Dupa metoda de infiintare prin semanat direct in camp;

prin plantarea rasadurilor; prin plantarea de organe sau portiuni de organe de planta;

D. Dupa esolonarea productiei extratimpurii timpurii semitimpurii (de vara) tarzii ( de toamna) intarziata ( toamna tarziu sau primavarta urmatoare)

In sere ciclul I - iarna-vara ciclul II - vara-iarna culturi in ciclul I decalat - primavara-vara sau primavaratoamna culturi in sere-solar (neancalzite artificial, reci)

In solarii ciclu scurt - primavara-vara ciclu prelungit - primavara-toamna

E. Dupa destinatia produselor consum in stare proaspata pentru industrializare

Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete; - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; - rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste. IUNIE - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; - pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli; - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna; - este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. IULIE - Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.

AUGUST - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; - strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient; - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu; - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; - in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; - incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie; - daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara. SEPTEMBRIE - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand sau uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in

pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 67 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE - se scot cartofii de toamna; - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; - se recolteaza varza si se pune la murat; - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina; - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosiicoapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; - se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; - Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari

obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele; - se aduna porumbul care este copt; - se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda; - pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. NOIEMBRIE - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; - varza se recolteaza tot acum; - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune. Ardei

In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pamnt bogat, afnat, lucrat adnc si ngrasat cu gunoi de grajd. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Romnesc, Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei lung: Kapia, Lung romnesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc. Rasadul Semanatul n rasadnita se face catre sfrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile trzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la nceputul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfrsitul lunii aprilie. n celelalte cazuri, ardeii se planteaza la nceputul lunii mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punnd cte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi naltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie ngropate la aceeasi adncime ca cea din rasadnita. ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamni pentru ca plantele sa se nradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; n timpul nfloririi masive se ntrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se crneasca ramurile fiecarei plante, lasnd doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.

Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati. Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, cnd se pateaza si nu mai produce recolte de calitate.

Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si ndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura n cmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc. Rasadul Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) n februarie. Soiurile trzii se seamana pe straturi la sfrsitul lunii mai. Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si n luna iulie pentru cele trzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adnc dect a fost n rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda si se trage pamnt n jurul plantei. ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatna. Recoltarea se face treptat, cnd inflorescentele sunt ndesate si albe, nainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se taie de la baza, cu tot cu frunze. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine n primavara; samnta de ceapa se seamana n martie (0,8-1 kg la 100 mp), n rnduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adncime, lasnd poteci de 50 cm la 10-15 rnduri. Pentru a grabi rasarirea, samnta se nmoaie n apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei.

Recoltarea se face n luna august cnd bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza n ncaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum (bulbi) La sfrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm ntre rnduri si 10-12 cm ntre bulbi pe rnd, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. ngrijirea consta n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 ngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. ngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamni de la plantare. Recoltarea se face n august cnd tulpinile s-au nmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamnt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvnte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi n luna aprilie n rnduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600800 gr samnta. Rasadul este bun de plantat cnd are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfrsitul lunii mai, la 25-30 cm ntre rnduri si 10-15 cm pe rnd. Dupa plantare se uda, apoi se ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se planteaza toamna trziu sau primavara ct mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm ntre rnduri si 5-10 cm pe rnd. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna cu grebla n primavara.

Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de 30-35 cm. Vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samnta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se ngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite n teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: "Delicia" pentru culturi timpurii, "Danubiana" pentru culturi de vara, "Pana Corbului" si "Bucurestene" pentru culturi trzii. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul n rasadnite se face la sfrsitul lui februarie, nceputul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamnt la radacina sau n ghivece nutritive. Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd au 6-7 frunze, la 60-70 cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la care au stat n rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei. Cum se ngrijeste? n general, ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar ngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 ngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele mbatrnite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg. Rosia compozitie- ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume, datorita fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitati de substante hranitoare. ntr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultiva?

Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti "Marita 15" si "Marita 25" Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: "Aurora", cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; " de Tulcea", cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; "Campbell" produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa "Heinz" Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de tomate n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. Tomatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte naturale, mai ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se seamana n luna februarie ntre 4 si 8 gr samnta la 1 mp. La 2-3 saptamni de la rasarire, cnd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm cnd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie. Cnd a trecut pericolul brumelor trzii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii aprilie si pna n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina. Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamntul din cuib. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri. Nu se stropesc direct plantele! Cum se ngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se nfig n pamnt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe rnd, pe care se ntinde srma la 50-60 cm naltime. n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fsii de crpe sau alt material textile, imediat sub frunze, nconjurnd tulpina n asa fel nct fructele sa aiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa,

din cei care apar n preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamntului. Primavara si la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se ncalzi un pic. ngrasarea pamntului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamni. n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se mprastie printre plante si se ngroapa prin prasit n sol. Crnitul este o lucrare foarte indicata, att pentru culturile timpurii ct si pentru cele trzii. Consta n retezarea vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele trzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor n cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea trzie se accelereaza coacerea nainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe rnduri.

Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata, fiind fragede, cu gust placut, putin amarui. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. Valoarea alimentara este deosebita. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea, in timpul iernii, se vor obtine "papusile" (andivele). Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"), radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. In ele se asaza radacinile, la 1-3 cm una de alta, in pozitie verticala, dupa ce mai intai s-au scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina, mranita si nisip. De asemenea, deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm, iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. Sub influenta caldurii data de ingrsamant, incep sa creasca frunzele. Deoarece cresc in stratul de pamant, raman albe si adunate in forma de "papusa". Andivele se taie pe o mica portiune din colet, pentru a nu desprinde frunzele. La un metru patrat de

sant se pot pune la fortat 180-200 radacini, recoltandu-se 12-15 kg andive. In pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec obisnuit), una langa alta. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. In acest caz, papusile cresc complet afara, din care cauza au frunzele desfacute. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: stabilirea datei de plantare; varsta optima a rasadului; durata de semanat la rasarire; stabilirea datei de semanat. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Semanatul se face in doua moduri: - semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat, alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 7-10 cm. Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm, iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. Cand plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie.

Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%, si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Se acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. Pentru aceasta sunt mai multe variante: - introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 40-50 cm, circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul; - saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri; - instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi asezat. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: - dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. - lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena noua etc.). - aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. udarea se face moderat cu apa calduta (20-22C); - udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. - fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0,4-0,5 1%. Se fac 2-4 fertilizari, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia

primelor frunze adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. - raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind alungirea; - tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire; combaterea bolilor si daunatorilor; - calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, varzoase, rasadul capata o culoare violacee. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza, pepeni galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor, ardeiului si vinetelor. De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare, fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 400 - 500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu, mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 - 30 cm cu MSS 1,4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a a rcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul constructiv. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0,15 mm. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau salata.

Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu, se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar, din hibrizi timpurii. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm, sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Intre randuri se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea solului si conducerea plantelor. Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci solul. In continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 m/ha. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise, aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se inchid. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat si pe rand. Prin prasile se combat si buruienile. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu araci. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Carnitul se face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 - 8 inflorescente pentru ciclul prelungit. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.

Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit. Productia medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul prelungit. Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de polietilena de 0,05 mm grosime. In zilele calduroase se face aerisirea. Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa 2 3 inflorescente. In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m, iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Prof. univ. Dr. Conf. univ. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an, in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Data de plantare, transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic, pahare de iaurt, inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Folosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade incidenta bolilor. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele, bolile si semintele de buruieni; pamantul trebuie mentinut la 70C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita, la 6 mm adancime, udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena; asezati rasadnitele la umbra, la 21C, pana germineaza semintele. Dupa aceea puteti indeparta folia, iar rasadnitele se pot muta in plin soare. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. Victor POPESCU

Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 1415C ziua si 11-13C noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. De asemenea, plantele vor fructifica mult mai devreme, crescand numarul de recolte. Dupa aceste 10-14 zile, temperaturile trebuie mentinute la 21-23C ziua si 15-17C noaptea. Important este ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13C - daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. In zilele noroase, temperaturile pot fi scazute putin. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna, inainte de a fi folosita. Udarea cu apa mai rece de 10C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil, amestecat in apa de udare. Pe masura ce rosia se dezvolta, fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. Dupa 4-6 saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Se planteaza la o adancime cu 2,5 cm mai mare decat cea din rasarnita, cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90120 cm latime. Se uda imediat dupa transplantare. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate, pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) - aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei, pe masura ce aceasta se dezvolta, cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. De asemenea, vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze, nu de codita sau de buchetul de rosii. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii, pentru ca acesta se poate rupe. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport, desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm; dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite, inlaturand varfurile terminale. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. De asemenea, se continua copilirea rosiilor.

Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei, ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului - asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului, lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera, pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32C iar noaptea peste 24C sau sub 14C). Alte probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea scazuta a luminii, dezechilibrul substantelor nutritive, daunatorii si cele legate de calitatea apei. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5,8-6,8. In functie de rezultatul analizei pamantului, poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu sau nitrogen inainte de plantare. In jurul rasadurilor de rosii, la 8-10 cm, se poate aseza un strat de paie curate. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de calitate foarte buna. Oricum, piata este cea care determina, de cele mai multe ori, daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13C - niciodata mai mici de 10C - pentru a se mentine mai mult. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21C pentru a deveni rosii. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc

insorit, pamant usor drenabil si sterilizat, asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Oricum, este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci), putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare, sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi, urmat de aspectul prost al plantei in general, datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. Plantele raman mici ca inaltime, se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. In cele din urma, planta moare. Obiectul inventiei - procedeu Potentiali beneficiari - intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura, gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente, inaltimii medii a plantei, greutatii medii al unui fruct, continutului vitaminei C si a acizilor organici. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante, dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni, vitamine, proteine si alte substante fiziologic active.

AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate; sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%; marirea numarului de inflorescente; cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita - comercializare, cooperare, asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile, Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19.03.2003 Adresa: Chisinau,_Mateevici 60, USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail.md

Obiectul inventiei - procedeu Potentiali beneficiari - intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura, gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta, precum si reducerea gradului de afectare a plantelor. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta. AVANTAJE

sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha; sporirea rezistentei plantelor la seceta; reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 -7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 -15% comparativ cu plantele netratate. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita - comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia, Brinza Lilia, Turta Constanti, Zubarev Vera, Barba Nicanor, Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23.05.2002 Adresa: mun. Chisinau, str. Padure 26/1, Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura, uniform repartizate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului, astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea, preancoltirea, tratarea semintelor cu substante stimulatoare, scarificarea; granularea, drajarea, tratamentul cu Nitragin. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent, cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea,

triorul, selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata, umeda sau termica. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide), folosindu-se, in general, 100 - 250 gr. pentru 100 kg. samanta. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%, formalina 0,1%) si apoi uscarea lor. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala, cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor, cum este taciunele zburator al graului si orzului. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac, castravete, ardei, tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor, intr-un sol reavan. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor, in special legume, folosindu-se substante chimice: auxine, vitamine, microelemente. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna, trifoi, sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. La legume, se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob), realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata, deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula, avand in componenta un liant, substante insecto-fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante nutritive si microelemente. Semintele capata o forma regulata, cu avantaje importante pentru semnatul de precizie.

Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor, la rasadurile de legume sau la puieti, inainte de plantare. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile tarii noastre, sunt trei epoci: toamna, primavara si vara. Epoca de semnat depinde de specia de plante, de biologia fiecarei specii, de soiurile sau hibrizii cultivati, de conditiile de clima, sol, relief si temperatura solului, de scopul pentru care se face cultura, de termenul de livrare. Semnatul se efectueaza cu masina, in randuri si, numai in cazuri rare, prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea, in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta, care nu se prasesc si nu se raresc. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. Distanta dintre randurile de plante este de 12 15 cm, iar intre plante de 0,25 - 4 cm., in functie de speciile sau soiurile de plante. Se foloseste la cereale paioase, la unele plante leguminoase, la inul de ulei. Semanatul in randuri dese. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 68 cm. Astfel, se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata, avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si, prin urmare, un spatiu de nutritie mai corespunzator. Semanatul in randuri departate. Distanta intre randuri, cel mai frecvent, este curpinsa intre 30 - 80 cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri, fiind vorba de culturi prasitoare. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob, in benzi si in cuiburi. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor, cate una, la distante aproximativ egale, inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. Semanatul in cuiburi. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Semanatul in coame. Pe solurile cu exces de umiditate, se foloseste metoda aceasta. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele.

Datorita denivelarilor realizate la semanat, se mareste suprafatade evaporatie a apei, iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. Semanatul in rigole. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Pe masura ce plantele cresc, odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. Metoda se practica in zonele aride, asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. Semanatul in culise. Se practica, de obicei, in legumicultura, in zone cu vanturi puternice si frecvente. In acest scop se seamana benzi formate din 2 - 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta, iar intre ba\enzi s ecultiva fasole, pepeni, castraveti, ardei etc. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei, rasaririi si uniformitatii culturii. Variaza intare limite destul de mari, in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere, particularitatile de germinatie, umiditatea solului, data semanatului, metoda de recoltare, textura solului. Natura de samanta. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------- in care: PxG Cs - cantitatea de samanta (kg/ha) d - desimea plantelor ma mp. (seminte germinabile la mp). P - puritatea semintelor (%) G - germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. sau 1 ha. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor, desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand.

Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante, scopul pentru care se face cultura, conditiile de clima si fertilitatea solului, adancimea apei freatice, mposibilitatea de a se iriga.

Tehnologia de cultur a tomatelor n sere

Dintre culturile practicate n sere, tomatele ocup primul loc. Datorit temperaturilor foarte ridicate din timpul verii, cultura se realizeaz n dou cicluri: ciclul I din ianuarie pn la sfritul lunii iunie i ciclul II din prima decad a lunii iulie pn la jumtatea lunii decembrie. Pregtirea serelor se face difereniat pentru cele dou cicluri de cultur, mai ales n ceea ce privete modul de efectuare a dezinfeciei solului. Ordinea n care se efectueaz lucrrile de pregtire n ciclul I este urmtoarea: evacuarea resturilor culturii precedente i stabilirea focarelor de boli i duntori, mobilizarea adnc a solului la 28-30 cm cu MSS 1,4, frezarea solului la adncimea de 15 cm, dezinfecia chimic a solului cu sulfat de cupru 500-1000 kg/ha sau Nemagon 500 kg/ha, Ditrapex 500-600 kg/ha, Dazomet 500-600 kg/ha, Bromur de metil, fertilizarea de baz cu ngrminte chimice conform rezultatelor analizelor agrochimice, frezarea pentru ncorporarea acestora i modelarea terenului. Dozele de ngrminte pentru fertilizarea de baz depind de gradul de fertilitate a solului. Pentru ciclul II se administreaz ngrminte organice n sol (80-100 t/ha), dezinfecia scheletului se realizeaz pe cale chimic, iar dezinfecia solului pe cale termic cu aburi supranclzii. Doze orientative de ngrminte pentru fertilizarea de baz la cultura tomatelor n sere

Doze ori 14314b12o entative (s.a. kg/ha) N P2O5 K2 O MgO 250 200-500 500 100-120 Sczut (80)* (200) (300) (60) 400 Moderat 100 (50) 100-150 50-100 (300) Ciclul I 100 Normal 0-100 300 0-50 (450) Ridicat 0 0 0 0 Ciclul II Se reduc dozele cu 1/3 *Cifrele din paranteze reprezint cantitile maxime de substane nutritive care pot fi asigurate cu ngrminte minerale. Ciclul de cultur Starea de aprovizionare a solului

Rsadurile se produc n sere nmulitor, se seamn pe strat sau direct n ghivece, n decada a treia a lunii octombrie, folosind 200 - 250 g smn pentru un hectar de cultur. Dup 8-12 zile, rsadurile se repic n cuburi nutritive cu latura de 10 cm, confecionate din turb roie 34%, turb neagr 33% i compost forestier 33%, sau n ghivece din plastic cu volumul de 1 litru, folosind acelai amestec. Pentru ciclul II semnatul se face n prima decad a lunii iunie. Vrsta rsadului este de 30 - 35 zile. Lucrrile de ngrijire a rsadurilor constau n: dirijarea atent a factorilor de vegetaie, dirijarea temperaturii n funcie de luminozitate, fiind cuprins ntre 20 i 220 C n zilele senine i 16-180 C n cele noroase, iar noaptea 14-160 C; rrirea ghivecelor la 20 de zile de la repicat; fertilizarea cu soluii de ngrminte complexe sau foliare; asigurarea umiditii, aerisirea periodic, tratamente cu Cycocel 0,1 % cnd plantele au 3-4 frunze adevrate; combaterea bolilor i duntorilor. Pentru ciclul I folosirea iluminrii suplimentare permite reducerea timpului necesar pentru obinerea rsadurilor, dar este costisitoare. nfiinarea culturilor pentru ciclul I are loc n intervalul 1 ianuarie - 15 martie, n funcie de

posibilitile asigurrii energiei. Pentru ciclul II plantarea are loc n jurul datei de 15 iulie. Schema dorit de plantare la hibrizii NiZ este de regul 125 + 35 X 35 cm.Aceasta nseamn 35.000 pl/ha. Printre rndurile de tomate se pot planta gulioare sau salat. Lucrrile de ngrijire se aplic la sol, se combat bolile i duntorii, se dirijeaz factorii de vegetaie i se fac lucrri speciale la plante. Solul se afneaz manual cu furca sau sapa, sau mecanic cu motopritoarea. Mulcirea se execut cu paie de gru sau de secar, dup 50-60 zile de la plantare, prin aternerea unui strat gros de 5-10 cm de paie pe intervalul pe care se circul. Mulcirea se poate executa i cu folie de polietilen neagr n grosime de 0,05 mm. Tomatele mulcite cu polietilen neagr de 0,15 mm grosime au dat producie mai ridicat, cea timpurie fiind de 42 t/ha, iar cea total de 96 t/ha, fa de 53 t/ha la varianta martor. Dirijare factorilor de vegetaie se face cu mult atenie. Lumina se poate dirija mai puin. Se iau msuri pentru meninerea curat a geamurilor. Din luna mai i pn la nceputul lunii septembrie se iau msuri de opacizare prin aplicarea lucrrii de cretizare a geamurilor cu soluii din hum sau lam (de la fabricile de zahr). Temperatura se dirijeaz cu ajutorul instalaiei de nclzire astfel ca n primele zile dup plantare s se menin la 20220 C, apoi se reduce la 160 C n zilele senine. Dup plantare se va urmri meninerea nivelului de umiditate n aer de 67-70 %, iar n sol de 70-75 % din I.U.A. Pn la nflorire, n aer se va menine umiditatea relativ de 55-60 %, iar n sol de 80-85 % din I.U.A. n perioada de fructificare, umiditatea n aer se va ridica la 65-70 %, iar n sol se menine la 75-85 % din I.U.A. Irigarea se face prin aspersiune, pe rigole (mai rar) sau prin

picurare, n funcie de tipul de instalaie cu care este dotat sera respectiv. La fertilizarea tomatelor n sere n cursul perioadei de vegetaie se va ine seama de consumul specific. Consumul specific de elemente la culturile de tomate (kg/t)
Tipul de cultur Ser, ciclul I Ser, ciclul II Solar Producia kg/m2 8-10 5-7 5-7 N P K Ca Mg 3,09 0,64 0,64 2,19 0,63 4,00 0,39 5,23 3,30 0,48 5,00 0,47 5,73 4,16 0,63

Dup plantare se pune accent pe coninutul de fosfor i potasiu al solului din sere, apoi cresc cerinele fa de azot, iar n perioada recoltrii intense se acord atenie potasiului, pentru asigurarea unei caliti comerciale corespunztoare. O atenie deosebit se acord aerisirii. Cnd plantele sunt mici, volumul de aer din ser este suficient, la ciclul II fiind necesar ventilarea pentru reducerea temperaturii. La nceput se aerisete numai n zilele nsorite. Pe msur ce plantele cresc se intensific aerisirea. O bun aerisire se realizeaz prin ventilaie forat i distribuire aerului prin conducte perforate din folie de polietilen. Prin aceste conducte se poate distribui i dioxid de carbon n concentraie de 0,18 % care contribuie la obinerea unui spor de producie de 18-22 %. Pentru culturile din sere i solarii se ntocmesc programe speciale de fertilizare. Programe de fertilizare a culturii de tomate n sere i solarii - kg/ha

Azotat Superfosfa de Sulfat de Sulfat de t Cultur amoniu Complex Complex potasiu magneziu Momentul optim concentrat a 16.48.0 13.26.13 (45-49% (14-16% (36-40% (33K2O) MgO) P2O5) 34%N) Ciclul: iarn-var (I) A. De baz B. n vegetaie 15-30 z.d.p.* 31-60 z.d.p.* 61-90 z.d.p.* 91-120 z.d.p.* 121-150 z.d.p.* N SERE 150-180 z.d.p.* Ciclul: var- iarn (II) A. De baz B. n vegetaie 10-20 z.d.p.* 21-50 z.d.p.* 51-80 z.d.p.* 81-110 z.d.p.* A. De baz, toamna B. Primvara 50-100 N SOLARII C. n vegetaie 10-30 z.d.p.* 61-60 z.d.p.* 50-100 100-150 100-150 100-200 100-150 250-300 300-400 0-100 100 100 100 100 100 100 300-500 100 100 400-600 100 150 200 100 0-100 50 50 50

100-200 100 300 200 100

0-300 -

100 -

200-400 200 200

100-200 50 50

*zile dup plantare Combaterea bolilor i duntorilor se face cu mult atenie, prin tratamente mai numeroase, folosind produsele menionate n tabelele de la tehnologia de cultur a tomatelor n solarii. Completarea golurilor se face n primele dou sptmni de la plantare, cu rsad din rezerva de rsad, de bun calitate i din acelai hibrid. Susinerea plantelor se face cu sfori legate cu un capt de srma spalierului, cu cellalt de baza tulpinii plantei. Legtura se face mai larg, pentru a permite ngroarea tulpinii. Operaia se execut dup 15-20 zile de la plantare, cnd plantele sunt deja bine nrdcinate. Pe msur ce plantele cresc, se paliseaz prin rsucirea pe sfoar. Copilitul se face sptmnal i const din suprimarea tuturor lstarilor ce cresc la subsoara frunzelor, cnd au 4-5 cm lungime. Defolierea se ncepe nainte de intrarea n prg a fructelor din prima inflorescen i se poate continua treptat pn sub etajul de fructe din care se recolteaz. Nu se vor elimina mai mult de 3 frunze pe sptmn. n partea superioar a plantei se va conserva foliajul pe 80-100 cm. Polenizarea suplimentar se realizeaz prin micarea plantelor prin ''baterea srmelor" cu un b, prin folosirea vibratorului electric sau a atomizatorului. Stimularea legrii fructelor se face prin tratarea inflorescenelor cu Tomafix (0,03-0,05 %), Tomatoset (0,5-1 %), Tostim 3 % sau 2,4 D n concentraie de 10 mg/l ap, prin mbierea inflorescenelor sau pulverizarea acestora cu soluie. Influen pozitiv are i tratarea plantelor cu Cycocel 0,1 % la 10-15 zile dup plantare. n vederea sporirii produciei timpurii se poate aplica tratamentul cu Ethrel 250 ppm, prin stropire, cnd fructele din prima inflorescen au diametrul de 2-2,5 cm.

Cizelarea fructelor este o lucrare ce trebuie extins i n serele din ara noastr. Const din ndeprtarea fructelor din inflorescene, rmase mici. Efectuarea acestei lucrri va duce la un plus de producie de 5-10% pe unitatea de suprafa. Crnitul plantelor se execut pentru ciclul I, dup 8-12 inflorescene, iar pentru ciclul II dup 4-8 inflorescene. Se face cu circa 60 zile nainte de ncheierea culturii, lsnd 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescene. n serele nalte, dac se realizeaz cicluri prelungite, se poate efectua coborrea periodic a plantelor pe msura defolierii, ntinderea pe sol a tulpinii i ridicarea vrfului n sus. Plantele pot avea 25-30 de inflorescene i o lungime de 7-8 m. Acest sistem poate fi ntlnit n Olanda. Recoltarea tomatelor n ciclul I poate ncepe la sfritul lunii martie i chiar mai trziu, n funcie de data plantrii i dureaz pn la sfritul lunii iunie. Producia este n jur de 80-100 t/ha. n ciclul II recoltarea ncepe n ultima decad a lunii septembrie i se prelungete pn la jumtatea lunii decembrie, realizndu-se o producie de 50-70 t/ha. Recoltarea se face manual, la diferitele grade de maturare, n funcie de destinaia fructelor, la interval de 2-3 zile. Dup recoltare fructele se sorteaz, se calibreaz i se ambaleaz n ldie de 6 kg. Pentru postmaturarea fructelor temperatura optim este de 22-270 C. Postmaturarea fructelor verzi se ntrerupe la 100 C. Fructele din ultimele recoltri pot fi supuse postmaturrii. Tomatele n prg pot fi pstrate la 7,50 C circa 7 zile. Fructele care provin de la hibrizii deintori ai genei ''long shelf life", de pstrare ndelungat, se pot pstra ntre 30 i 90 de zile.

Tehnologia de cultur a tomatelor

n solarii
Tomatele reprezint principalele culturi din solarii, innd seama de importana deosebit a acestora. Se pot practica dou sisteme: ciclul scurt, care ine de la 20 martie - 5 aprilie, pn la 15 - 20 iulie i ciclul lung care se nfiineaz la aceeai dat cu ciclul scurt, dar desfiinarea culturii se face n jur de 15 - 20 septembrie. Ciclul scurt se practic n special n sudul i vestul rii, folosind cei mai timpurii hibrizi.

Pregtirea terenului se ncepe din toamn cu defriarea culturii anterioare. Se strng i se scot din solar toate resturile vegetale, spalierul, etc. Fertilizarea de baz se face cu 50 - 70 t/ha gunoi de grajd descompus, aplicat o dat la 2 - 3 ani. Programul de fertilizare al tomatelor ar trebui s se bazeze pe analiza solului !Nu cost prea mult; aceste costuri vor fi recuperate nzecit datorit aplicrii mult mai exacte a fertilizatorilor (costuri mai mici) i implicit a produciilor mult mai satisfctoare. n general, putei lua n considerare urmtoarele cantiti de ngrminte necesare ntr-un sol cu un nivel sczut de fertilizare, la o producie estimat de 60 tone/ha: 192 kg/ha azot (N), 180 kg/ha fosfor (P) i 400 kg/ha potasiu (K) ca ingredieni activi. Aceasta nseamn aplicarea a 570 kg cu 34 % azotat de amoniu, 900 kg cu 20 % super-fosfat i 800 kg cu 50 % sulfat de potasiu la hectar. Gunoiul de grajd, din cantitatea total de fosfor i jumtate din cantitatea de potasiu trebuie aplicat ca fertilizare de baz. Restul trebuie aplicat ca fertilizare starter i apoi ealonat. 1/3 din cantitatea de azot trebuie aplicat ca fertilizare

starter, iar restul ealonat, de 3 - 4 ori de-a lungul perioadei de cretere.

Efectund analizele la sol, beneficiai de programul detaliat pentru fertilizare, necesar solului Dvs.

Mobilizarea adnc a solului la 28 - 30 cm se face cu MSS 1,4, cu plugul cultivator de vie (PCV 1,2) fr corman sau prin spare la cazma, pe suprafeele mai mici. O dat la 3 - 4 ani este bine s se fac subsolajul la adncimea de 40 - 50 cm. n eventualitatea folosirii solarului cu salat, spanac sau ceap verde se continu cu mrunirea terenului, modelarea n straturi nlate i nfiinarea acestor culturi. n timpul iernii se execut reparaii la scheletul solarului, se nlocuiesc srmele lips, se ntind cele rmase. Primvara ct mai devreme posibil, n funcie de condiiile climatice concrete, se va face acoperirea solarului cu folie de polietilen, asigurnd o bun etaneizare. Solul se mrunete cu freza i se dezinfecteaz cu 30 kg/ha Lindatox 3 sau Galithion 20 - 25 kg/ha. Cu 6 - 8 zile nainte de plantare, terenul se erbicideaz cu 6 l/ha Galex 500 EC sau Treflan 4 - 6 l/ha, n 450 - 500 l ap/ha. Treflanul se ncorporeaz n sol la adncimea de 8 10 cm. Terenul se modeleaz n straturi nlate cu limea la coronament de 94 cm sau n biloane echidistante la 70 cm. Rsadurile se produc n sere nmulitor, n rsadnie calde sau n sere nclzite, acoperite cu plastic. innd seama de data plantrii i de vrsta rsadului n jur de 50 - 60 zile, semnatul se ncepe din a treia decad a lunii ianuarie. Se seamn n ldie sau pe strat nutritiv, folosind circa 250 gr smn pentru 1 ha. Rsadurile se repic n ghivece din plastic de 8 cm sau cuburi nutritive de 7x7x7 cm, la apariia primei frunze adevrate. Se aplic lucrri obinuite de ngrijire. Tratamentul cu Cycocel 0,1 % previne alungirea rsadurilor. O

atenie deosebit trebuie acordat clirii rsadurilor, cu 10 - 12 zile nainte de plantare, innd seama c n solar temperaturile sunt mai reduse. nainte de plantare rsadul se ud bine, se trateaz cu Mycodifol 0,2 % sau oxiclorur de cupru 0,5 % i cu Decis 0,05 %. Plantarea se face ntre 20 i 25 martie n zonele mai sudice i pn pe 5 aprilie n zonele mai nordice, cnd n sol se menine constant temperatura de 10 - 120 C. Plantarea se face manual, cu 1 - 2 cm mai adnc. Distanele de plantare sunt 70-80 cm ntre rnduri i 30 cm pe rnd la ciclul scurt; 35 cm pe rnd la ciclul prelungit. Dup plantare rsadul se ud local cu 0,5 - 1 l ap la fiecare plant, pentru a nu rci solul. Lucrrile de ngrijire prezint complexitate mai mare dect n cmp. o

Completarea golurilor se face n primele 10 zile de la plantare cu rsad din acelai hibrid, pstrat n acest scop, pentru a realiza o cultur ncheiat. Solul se menine afnat i curat de buruieni prin praile repetate, aplicate manual sau mecanice (la nceputul culturii). Primul prit manual se face la 10 - 12 zile de la plantare. Urmtoarele praile se repet la interval de 10 - 15 zile, n funcie de nevoie. Fertilizarea fazial se face n dou etape: la legarea fructelor n prima inflorescen i la a doua inflorescen. La tomatele cultivate n ciclul scurt se aplic o fertilizare cu 300 kg/ha azotat de amoniu la legarea fructelor din etajul al treilea, care se repet la legarea celei de a cincea inflorescen, dar la ciclul prelungit. Tomatele cultivate n solar se irig difereniat, n jur de 10 - 12 udri pentru ciclul scurt i 14 - 16 udri pentru ciclul prelungit. La nceput normele de

udare sunt mai mici (200 - 250 m3/ha pentru a nu rci solul), iar pe msur ce vremea se nclzete i plantele cresc, normele se mresc la 350 - 400 m3/ha. Norma de irigare este cuprins ntre 4.000 i 5.500 m3/ha. Irigarea se face pe rigole, dar rezultate mult mai bune se obin prin folosirea irigrii prin picurare, care asigur o distribuie mai uniform a apei de udare i reduce cu 25 - 40 % norma total de irigare. Irigarea prin picurare poate fi folosit i la aplicarea ngrmintelor. Plafonul minim de umiditate din sol este de 65 - 70 % din IUA. Combaterea bolilor i duntorilor se realizeaz prin aplicarea corect i la timp a msurilor de igien cultural i prin tratamente fitosanitare cu substane chimice (vezi tabele anexate). Susinerea plantelor se face la circa 20 zile de la plantare, pe spalier cu o singur srm la ciclul scurt sau cu cu sfori mai lungi, susinute de srme fixate pe scheletul solarului, la ciclul prelungit. Sptmnal se face copilitul radical cnd copilii au maxim 5 cm lungime. La ciclul scurt crnitul se face dup 3 - 4 inflorescene iar la cel prelungit dup 7 - 8 inflorescene. Defolierea se face repetat, prima imediat dup prinderea rsadurilor ndeprtnd 1 - 2 frunze de baz. Pe msur ce frunzele de la baz se nglbenesc, acestea se ndeprteaz. Prin tratarea plantelor cu procain 1 - 2 ppm, la 10 zile dup plantare, apoi sptmnal pn la 6 iulie, s-au obinut sporuri de producie de 21 - 46 % la cea timpurie i 13 - 30 % la producia total. n condiii de nebulozitate i temperaturi sczute se iau msuri pentru stimularea polenizrii, a legrii i creterii fructelor. Se folosete Tostim 3,3 %, Atonic LC - 1: 4000 la 20 de zile de la plantare, Noseed 0,1 % sau Tomafix LC - 0,09 %. Inflorescenele se trateaz prin mbiere sau pulverizare, cnd 2 - 4 flori sunt deschise. Lucrarea se repet la 4 - 5 zile. n mod obinuit se stimuleaz

primele dou inflorescene i numai n situaii speciale cea de-a III-a. Pentru a grbi coacerea fructelor i creterea produciei timpurii se fac tratamente cu Ethrel sau Romthrel, n concentraie de 250 ppm, cnd fructele din prima inflorescen au diametrul de 2,5 cm. Dirijarea factorilor de mediu, n special temperatura i umiditatea se realizeaz prin aerisire. La nceput aerisirea se realizeaz prin deschiderea uilor de la capetele solariilor, iar n zilele mai clduroase aerisirea se realizeaz i prin zona de mijloc a solariilor prin ridicarea, la nceput, apoi prin nlturarea complet a foliei pe o lungime de 6 - 8 m. Recoltarea tomatelor din ciclul scurt n zonele foarte favorabile ncepe n jurul datei de 20 mai, iar n cele mai puin favorabile n jur de 5 - 10 iunie. Pentru consumul intern fructele se recolteaz cnd nuana roie cuprinde 1/3 din fruct, iar pentru export cnd aceast nuan apare numai n zona din vrful fructului. Recoltarea se face manual, zilnic sau la 2 - 3 zile, se continu pentru ciclul I pn n decada a treia a lunii iulie, iar pentru ciclul prelungit pn n septembrie. Combaterea principalilor ageni patogeni la plantele legumicole
Agentul patogen i boala produs 1 Botrytis cinerea (putregaiul cenuiu la salat) Pseudoperonospora cubensis (mana la castravei) Aliette C 50 WP 0,5 3 Produse avizate pentru combatere 2 Candan 26,2 2 SC Sumilex 50 WP Acrobat M 2690 WP Aliette 80 WP Concentraia Timp de de aplicare pauz (%) (zile) 3 4 0,15 0,1 0,2 0,2 21 14 14 21

Bravo 500 SC Curzate Plus T 44,5 WP Previcur 607 CS Ridomil Cu 45 WP Champion Dithane M 45 Pseudomonas lachrymans (ptarea umghiular a frunzelor de castravei) Sancozeb Vandozeb Turdacupral Sulf muiabil Karathane Kumulus DF Microthiol special Baycor Sphaerotheca fulginea (finarea cucurbitaceelor: pepeni galbeni i verzi, castravei, dovlecei i dovleac) Rubigan Saprol Topas Tilt Bumper Shavit Merpan Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb al rdcinilor de morcov) Erysiphe umbelliferarum f. sp. dauci (finarea la morcov) Rovral 50 WP Bayfidan 250 EC Afugan 30 EC Bumper 250 EC

0,25 0,2 0,15 0,4 0,3 0,2 14 0,2 14 0,2 0,5 0,4 4 0,1 7 0,3 4 0,4 4 0,1 15 0,03 7 0,1 21 0,025 7 0,015 18 0,015 7 0,05 14 0,2 0,2 0,05 0,05 0,015 21 28 7 7

Kumulus 80 DF Shavit F 71,5 Sulf muiabil 80 PU Systane 250 EC Topas 100 EC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bravo 500 SC Captadin 50 PU Peronospora destructor (mana cepei) Curzate Plus T 445 WP Dithane M 45 80 WP Folpan 50 WP Nemispor 80 WP Previcur 607 SL Ridomil gold MZ 608 WP Botrytis allii (putregaiul cenuiu al cepei) Bravo 500 SC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bremia lactuce (mana la salat) Dithane M 45 80 WP Mancozeb 800 WP Polyram 80 DF Ripost M Rovral Sumilex

0,4 4 0,05 4 0,4 21 0,015 7 0,025 0,2 0,3 0,2 0,2 0,25 0,2 0,2 0,2 0,15 0,25 21 14 14 14 14 14 21 14 21 7

0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,05 0,05

14

21 14 14 21

Botrytis cinerea (putregaiul cenuiu la tomate)

21 14

Folpan Merpan Captadin Ridomil cupru plus 45 WP Ridomil plus 48 Phythophthora infestans (mana tomatelor) Ridomil MZ 72 Sandofan C Curzate Manox Ripost M Acrobat MZ Rovral Dithane M 45 Alternaria porri f. sp. solani (ptarea brun a frunzelor sau alternarioza) Sancozeb Vandozeb Bravo 500 Tilt Bumper Topas Leveillula taurica (finarea ardeiului) Saprol Bayfidan Shavit Kumulus DF Sulf muiabil Benlate Fundazol Topsin

0,25 0,2 0,2 0,5 0,25

21 21 14

3 0,25 3 0,25 3 0,25 21 0,2 0,2 0,05 21 0,2 14 0,2 14 0,2 14 0,2 0,02 18 0,02 7 0,035 7 0,125 21 0,05 28 0,05 4 0,4 4 0,4
Tratament n jurul bazei tul-

Verticillium dahliae (verticiloza sau ofilirea la vinete)

14 14 14

pinii cu soluie 0,05% -I trat. i 0,1% trat. II i III folosind 0,5 l

Metoben soluie/plant Bavistin

14 14

Principalii duntori ai culturilor de plante legumicole i produsele de combatere recomandate

Duntorul Produsele Culturile de atacate combatere Sintogril 5 G Toate speciile Counter 5 G Galithion 5 G Mesurol 4 G Concentrai a (%) doza (kg) 50 kg (30) 40 kg (30) 30 kg 3 - 6 kg 30 Nr. Mod de tratament administrar e e

Coropini a (Gryllotalpa gryllotalpa) Limaxul cenuiu (Deroceras agreste)

1 1 1 1 1

Pe sol, pe toat suprafaa cu uoar ncorporare Seara, n zonele de atac, pe sol

Salat, castravei, varz, Metaldehid fasole 5G Neoron 500 EC Omite 570 Vinete, EW castravei, fasole, bame, ardei Nissorun 10 WP Flumite 20 SP Varz, Sinoratox conopid. 35 EC Celelalte afide sunt Actellic 50 specifice EC ptr. solanacee, Diazol 60 mazre, EC ardei, fasole, Pirimor 50 salat WP Sumi-Alpha 2,5EC

0,08 0,10 2 0,04 0,04 0,15 0,15 0,15 0,05 0,03 0,02 0,0125 1-3 La semnalare, prin stropirea aparatului foliar Stropire aparat foliar. Tratamentul al II-lea dup 10-12 zile

Pianjenul rou comun (Tetranychus urticae)

Pduchele cenuiu al verzei (Brevicoryne Brassicae - i alte afide)

Fastac 10 EC Mospilan 20 SC Diazol 60 EC Tripsul comun (Thrips tabaci) Ceap, Mospilan 20 castravei, SC vinete Supersect 10 EC Grgria mazrei (Buchus pisorum) Fasole Grgria fasolei (Achanthoscelid es obtectus) Carbetox 37 EC Ekalux S Supersect 10 EC Fastac 10 EC Victenon 50 WP Gndacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) Hostathion 40EC Vinete, tomate Supersect 10 EC Fastac 10 EC Decis 2,5 EC Dimilin 25 WP Sinoratox 35 EC

0,20 0,04 0,03 2

La semnalare, prin stropirea aparatului foliar. Tratamentul II dup 10-12 zile Stropirea aparatului foliar la apariia n mas a adulilor i repetat dup 10 - 12 zile

0,4 0,1 0,03 0,03 2 3

0,05 0,1 0,03 0,02 0,05 0,05 0,15 0,15 0,05 1-3 Stropiri nainte de ecloziunea oulor Stropire aparat foliar la 1-3 Stropirea aparatului foliar la semnalarea larvelor n cultur

Buha verzei (Mamestra brassicae) Omida fructelor (Helicoverpa armigera)

Varz, conopid, ridichi

Tomate, ardei, bame, Diazol 60 fasole, bob EC

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

Varz, conopid, ridichi, mutar

Decis 2,5 EC

0,03 0,04

semnalarea larvelor n cultur Stropire aparat foliar la semnalarea atacului

Musca minier (Liriomyza trifolii) Musca verzei (Delia brassicae)

Sumi-Alpha 2,5EC Trigard 75 Castravei, WP tomate, pepeni, Vertimec vinete 1,8 EC Dipterex 80 SP Varz, conopid Carbetox 37 EC Diazol 60 EC Ceap de Zolone 35 consum i EC semincer Sinoratox 35 EC

0,02 0,02 2-4 0,09 0,2 0,4 2

0,15 0,20 0,15

Musca cepei (Delia antiqua)

Stropirea aparatului foliar la apariia n mas a adulilor. Tratamentul II dup 10-12 zile

Cultura tomatelor in solarii si rasadnite

Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu o cultura timpurie incamp deschis. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza, pepeni galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor, ardeiului si vinetelor. De aceea, la cultura in solarii, cand urme 858h76i aza dupa acestea, este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare, fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 400 - 500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu, mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 - 30 cm cu MSS 1,4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).

In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul constructiv. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0,15 mm. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau salata. Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu, se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar, din hibrizi timpurii. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm, sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Intre randuri se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea solului si conducerea plantelor. Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci solul. In continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 m/ha. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise, aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se inchid.Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat si pe rand. Prin prasile se combat si buruienile. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu araci. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Carnitul se face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 - 8 inflorescente pentru ciclul prelungit. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit. Productia medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul prelungit. Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase.

Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de polietilena de 0,05 mm grosime. In zilele calduroase se face aerisirea. Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa 2 - 3 inflorescente. In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m, iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.

Culturi anuale - Ardeiul

ArdeiulArdeiul

Ardeiul este o leguma solicitata in gospodarie. Cele mai raspandite soiuri la noi sunt:

IUTE de ARAD - soi foarte bun pentru culturile din rasadnita calda; fructul are lungimea de circa 6-8 cm, este conic, cu varful putin curbat, cu gust iute. Durata pana la inceperea recoltarii este de 90-110 zile de la cultivare.

De SEGHEDIN - soi care se cultiva mai mult in regiunile 23223k1018x din vestul tarii, unde se foloseste mai frecvent pentru boia de ardei. Fructul are forma conica, putin turtita pe ambele parti, de culoare rosu-aprins. Este rezistent la seceta.

URIAS de CALIFORNIA - soi de ardei gras, cu fructul foarte mare, cu peretii carnosi, suculent si cu gust dulce. Are culoarea verde-inchis la maturitatea de consum si rosu-inchis la cea fiziologica. Este soi tardiv.

KALINCOV - este un ardei gras, foarte raspandit in cultura. Se cunosc doua tipuri: unul de culoare verde-deschis, cu durata de vegetatie de 120-125 zile, altul galben-lamai, ceva mai timpuriu decat primul. Fructul este mare, cu tri sau patru muchii, carnos. Estre soi productiv.

LUNG ROMANESC, CORNUL CAPREI, CAPIA sunt soiuri de ardei lung, cu fructul conic, lungimea medie de 20 cm, culoarea verzuie la maturitatea de consum si rosu-deschis la cea fiziologica. Durata de vegetatie este de 125-135 zile, cu exceptia ardeiului Capia, care este mai tardiv decat celelalte soiuri cu circa 10 zile.

TIMPURII de BUCURESTI - este un soi de ardei gogosar cu fructul mare turtit, cu 4-5 coaste carnoase, de culoare rosu-aprins. Durata pana la recoltare este de 140 zile. Da rezultate bune in toate regiunile tarii.

URIAS DULCE - este un soi de ardei gogosar cu fructul mare de culoare rosu - inchis. Este tardiv, avand durata pana la recoltare de 150-160 zile. Merge mai bine in regiunile din sudul tarii.

Cultivare

Ardeiul are cerinte deosebite privind caldura, umiditatea si lumina. Necesita caldura multa, incetinind si apoi incetand cresterea la temperaturi sub 15 grade Celsius. Umiditatea redusa si lipsa de lumina mai ales cand temperatura este ridicata determina ca florile sa nu mai fie roditoare. Fiind foarte pretentios fata de umiditate, in timpul vegetatiei se vor aplica 9-10 udari. La inceput, in primele 2 saptamani de la plantare, ardeiul nu se uda aproape deloc pentru a nu raci solul insa, pe masura ce vremea se incalzeste, numarul udarilor creste; de asemenea trebuie sa creasca si cantitatea de apa la o udare. Avand radacini mai putin profunde, are nevoie de un sol bine afanat, desfundat din toamna si bine ingrasat. Odata cu desfundatul terenului se administreaza si ingrasamintele - ingrsamant natural. Productia de ardei poate fi esalonata pe cea mai mare parte a anului sub forma de productie extratimpurie, timpurie, de vara si de toamna. In perioada rece, ardeiul se cultiova in spatii protejate - rasadnita calda, solariu. Pentru productia de toamna, in vederea obtinerii rasadului, semanatul se face in perioada 15 martie- 15 aprilie, in rasadnita calda. Semantul se face in randuri la distanta de 5-6 cm si 5 cm pe rand. La plantare pe locul definitiv, rasadul se scoate cu pamant cat mai mult la radacina.

Pentru culturile de vara si toamna, ardeiul se planteaza la locul definitiv in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie, dupa recoltarea culturilor premergatoare semanate primavara devreme. In primaverile reci, daca acestea intarzie in vegetatie, se vor forta prin acoperire cu folii de polietilena. Distanta de plantare este de 40 cm intre randuri si 30 cm pe rand.

Lucrarile de ingrijire sunt cele obisnuite pentru distrugerea crustei si buruienilor, precum si pentru afanarea si aerisirea solului. Se aplica cele 9-10 udari de-a lungul duratei de vegetatie ori de cate ori este nevoie. Nu se uda in primele 14 zile dupa plantare. Se aplica ingrasarea suplimentara. Recoltarea se face pe masura ce ardeii au ajuns la maturitatea de consum.

Tehnologia de cultur a ardeiului

Importan Dintre speciile legumicole cultivate n ara noastr, ardeiul ocup un loc important, avnd numeroase ntrebuinri. Fructele de ardei se pot consuma n stare proaspt, ca atare, ceea ce prezint mare importan deoarece vitaminele sunt utilizate integral de ctre organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game foarte largi de mncruri, se preteaz pentru a fi prelucrate n industria conservelor sau pentru prepararea boielei de ardei. Unele specii i varieti de ardei au o deosebit valoare decorativ i 141s1818b pot fi cultivate n ghiveci, n cas. Datorit numeroaselor varieti, ardeiul prezint importan deosebit pentru mbuntirea consumului de legume i asigurarea unei nutriii corespunztoare. Valoarea economic ridicat a ardeiului rezult i din faptul c asigur venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaa intern i extern.
Exigene ecologice

Ardeiul este o plant pretenioas fa de factorii de vegetaie. Temperatura minim de germinare a 0 seminelor este de 14 - 15 C, iar cea optim de 25 280 C. La temperatura minim, germinarea are loc dup 18 - 20 zile i chiar mai mult, iar la cea optim n 9 - 11 zile.
Producia cea mai mare se obine atunci cnd n sol se menine o umiditate de 65% din capacitatea de cmp pentru ap a solului.

Temperatura apei de udare este foarte important, mai ales la cultura n sere, unde producia cea mai mare s-a obinut atunci cnd apa de udare a avut temperatura de 25 - 270 C. Asigurarea hranei este important pentru obinerea de producii ridicate de ardei. Pentru o ton de fructe ardeiul consum 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 i 7,0 kg K2O. Consumul de substane nutritive depinde de natura solului, faza de vegetaie, soiul cultivat i sistemul de cultur practicat. Reacioneaz foarte bine la fertilizarea cu ngrminte organice, aplicate att la ngrarea de baz, ct i n cursul perioadei de vegetaie. Necesit o bun aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influeneaz pozitiv calitatea recoltei. Coninutul plantelor n azot, fosfor i potasiu este diferit. Azotul se gsete cel mai mult n frunze, mai puin n tulpin. Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uoare, nisipo-lutoase, aluviale, cu reacie neutr sau uor acid (pH=6,8). Ardeiul are pretenii foarte ridicate fa de aer, n mod deosebit n sere, n perioada fructificrii, cnd plantele cer aer proaspt. Este sensibil la curenii reci de aer. n vederea asigurrii unei bune ealonri a produciei, ardeiul se cultiv n cmp, n solarii i n sere. Tehnologia culturii ardeiului n cmp Tehnologia de cultur este asemntoare pentru ardeiul gras, gogoar, lung, de boia i iute.
Foarte bune premergtoare sunt : lucerna, trifoiul, mazre, fasolea, dar se poate cultiva i dup rdcinoase, bulboase i bostnoase. naintea ardeiului primvara, se pot face culturi anticipate de salat, spanac, ridichi de lun, ceap verde etc.

Ardeiul se cultiv prin producerea prealabil a rsadurilor. Rsadurile se obin n spaii nclzite

(sere, rsadnie). Pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar se folosesc 400 gr smn, iar pentru semnat direct se folosesc 1,2 1,5 kg smn. In cazul n care smna nu este tratat, cu 2 - 3 zile nainte de semnat se trateaz cu TMTD 3g/1 kg smn, sau alte produse pe baz de Thiram sau Captan pentru a preveni cderea rsadurilor. Vrsta rsadurilor este de 60 - 65 zile. La ardeiul gras, lung i gogoar cele mai bune rezultate s-au obinut cu un rsad cu vrsta de 65 zile. Cu cteva zile nainte de plantare rsadurile se clesc printr-o aerisire mai puternic ziua i noaptea, iar cu cteva ore nainte de scoaterea rsadului se ud abundent. Plantarea se ncepe cnd n sol se realizeaz temperaturi de 150 C. Data calendaristic se stabilete n funcie de condiiile climatice concrete ale anului respectiv. Sunt mai multe scheme de plantare. Pe stratul nlat se planteaz dou rnduri la 70 cm. ntre plante pe rnd distanele difer cu varietatea : la ardeiul gras se las pe rnd 15 - 20 cm, realiznd o densitate de 65 - 88.000 pl/ha; la ardeiul gogoar distanele pe rnd sunt de 20 - 25 cm, densitatea fiind cuprins ntre 54.000 i 65.000 pl/ha; la ardeiul lung distana pe rnd este de 15 cm, realiznd o densitate de 88.000 pl/ha; la ardeiul iute distana pe rnd este de 10 cm. Lucrrile de ngrijire urmresc realizarea unei culturi ncheiate i crearea condiiilor pentru creterea viguroas a plantelor. La 4 - 5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplic 3 - 4 praile mecanice ntre rnduri i 2 praile manuale pe rnd. Cu ocazia prailelor mecanice se poate face i un uor muuroit. Udarea se face dup plantare pentru asigurarea prinderii. Dup aceea nu se mai ud

circa 2 sptmni pentru a favoriza o nrdcinare mai profund. Apoi, pn la fructificare se ud la interval de 7 - 10 zile cu norme de 250 - 300 m3/ha. n timpul apariiei masive a fructelor, cnd plantele de ardei au cea mai mare nevoie de ap, udrile se fac mai des, la intervale de 5 - 6 zile cu norme de 300 - 350 m3/ha, astfel ca umiditatea n sol s fie n mod constant de 80 - 85% din capacitatea de cmp. Se evit pe ct posibil udarea n timpul nfloririi masive. Pe suprafeele mici se poate face copilitul i crnirea plantelor, n scopul obinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numr mai mare de fructe pn la venirea brumelor de toamn, pe de alt parte. Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnic, la ardeiul iute i lung att la maturitatea tehnic, ct i la cea fiziologic, iar la ardeiul gogoar i de boia numai la maturitatea fiziologic. La ardeiul gras recoltarea poate ncepe n prima decad a lunii iulie i continu pn n prima decad a lunii octombrie. La ardeiul lung i gogoar recoltarea ncepe n a doua decad a lunii august i se continu pn la cderea brumelor. Recoltarea se face manual, preferabil prin tierea pedunculului, se condiioneaz, se ambaleaz i se transport ct mai repede la unitile de desfacere. Produciile medii care se obin sunt de 20 - 60 t/ha la ardeiul gras, gogoar i lung i de 8 - 12 t/ha la ardeiul iute i ardeiul de boia. Cultura prin semnat direct prezint o serie de avantaje : se face economie de for de munc cu producerea rsadului i plantarea, rdcinile ptrund mai adnc, plantele folosesc mai bine apa i elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitile de mecanizare sunt mai mari,

densitatea poate fi mult mai mare. Ca dezavantaje, menionm obinerea unor recolte mai trzii i mai reduse, ca i limitarea arealului de cultur. Alegerea hibridului/soiului este esenial. Se prefer hibrizii timpurii i cu dezvoltare rapid, care formeaz mai multe fructe n acelai timp. Amplasarea culturii se face pe terenuri cu textur nisipo-lutoas, care s nu formeze crust. nainte de semnat este necesar tvlugirea terenului. Semnatul se face cnd n sol temperatura se menine la 13 - 140 C, adic n jurul datei de 10 mai n sudul rii. Sunt necesare 1,2 - 1,5 kg smn la hectar.
Cultura ardeiului n solarii

n solarii, n mod obinuit se cultiv ardeiul gras, dar se pot obine rezultate economice bune i din cultura ardeiului lung i iute. Pregtirea solului i a solariilor se face ca la tomate. Rsadurile se produc n spaii nclzite. Se folosesc 400 g semine pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar. La plantare rsadurile vor avea 60 zile. Plantarea rsadurilor se face atunci cnd temperatura solului se menine pe adncimea de 10 cm, la nivelul de 14 - 150 C, calendaristic ntre 1 i 10 aprilie. Lucrrile de ngrijire n solarii sunt mai complexe dect n cmp. Dup plantare, se ud local la fiecare plant, cu 0,5 - 1 l ap, pentru a nu rci solul. n timpul vegetaie, numrul udrilor atinge 18 - 20. Se face completarea golurilor i se menine solul afnat prin 4-5 praile. Se poate face mulcirea cu paie sau cu folie de polietilen. Imediat dup plantare solarul se ine nchis pentru acumulare de cldur. Aerisirea se face

numai ntre orele 10 i 16. Cnd temperatura depete 270 C, se intervine prin aerisiri. Recoltarea ncepe n prima decad a lunii iunie i se poate prelungi pn n prima decad a lunii octombrie. Se obin 35-60 t/ha, din care aproximativ jumtate pn la 20 iulie, valorificnduse la preuri ridicate.
Cultura ardeiului n sere

Obinuit n sere se cultiv ardeiul gras i ardeiul iute. Acest sistem de cultur asigur produciile cele mai timpurii i valorificarea la preuri ridicate. Rsadurile se produc n sere nmulitor dup tehnologia specific. La plantare rsadurile trebuie s aib bobocii florali bine formai, acest lucru realizndu-se ntr-un timp variabil, n funcie de intensitatea luminii din perioada de producere. Serele i terenul se pregtesc ca la cultura tomatelor. Deoarece ardeiul necesit n sol o temperatur mai ridicat, cnd nu se dispune de nclzirea tehnic a solului, se recomand amenajarea de straturi nclzite biologic. Se folosete gunoi de grajd sau compost forestier, amenajndu-se trei biloane de-a lungul traveei, late la baz de 30-35 cm, la partea superioar de 20-25 cm i nalte de 15-20 cm. Compostul forestier, n cantitate de 200 t/ha, are un aport termic biologic, permind meninerea n substrat a unei temperaturi de 180 C. Pe travee se planteaz 4 rnduri la distana de 80 cm, iar pe rnd la 52 cm, pentru a realiza o densitate de 24.000 pl/ha. Cnd se amenajeaz biloane, se planteaz 3 rnduri pe travee, la distana de 100 cm, iar pe rnd 39 cm, realiznd aceeai densitate. Aerisirea serei se limiteaz n perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor periodic, n timpul zilei, iar uneori chiar i noaptea,

astfel ca s se produc o mprosptare a atmosferei prin schimbul cu mediul exterior, dar numai cnd climatul permite. Se va evita risipa de cldur cnd plantele sunt mici. Dup 1 aprilie aerisirea se face zilnic. Fertilizarea cu diferite produse aduce sporuri de recolt. Fertilizarea se face n conformitate cu buletinele de analiz agrochimic. Odat cu legarea primelor flori ncepe faza de consum puternic de elemente minerale, consum care practic dureaz pe toat perioada de recoltare. n vegetaie se pot folosi i ngrminte foliare cu microelemente i cu magneziu. Pe tot parcursul perioadei de vegetaie se aplic msuri preventive i curative de combatere a bolilor i duntorilor.

Denumirea comerciala

ERBICIDE Substanta activa Denumire g/l Benfuralin 180

UTILIZARI Cultura Doza Momentul (l sau aplicarii kg/ha) 13513c21n 6-10 ppi 10 8-10 1,5-2 2 8-10 6-8 5 ppi post pre ppi-pre

Balan 18 EC

castraveti patlagele vinete

Cobex 25 EC Dacthal 75 WP Dymid Dual 500

Dinitramina Chlorthal dimethyl Diphensmina Metolalor

25 75 80 500

salata ardei gras tomate ardei tomate, ardei, patlagele vinete ardei gras,

EC tomate, varza, Flutrix Triflurin 240 fasole urcatoare tomate fasale urcatoare varza, conopida, gulii 13513c21n 25+25 ardei gras 50 50 72 25

5-6 4-5 4-5 5-6 4-5 4-5 ppi-pre ppi-pre ppi ppi

Metrobromuron KFRB 50 W Propizamid Fusilade (P Fluazifop-butyl P 009) Paarlan 72 EC Semeron 25 WP Sencor 70 WP Tillan 6 E Teflan 24 EC Izopropalin Desmetrin

Galex 500 EC

Matolaclor+

6-8

pre pre post ppi post

fasole urcatoare 6-8 salata 1,5-2 tomate, ardei, 2-3 patlagele vinete tomate varza, gulii 13513c21n , 1,5-2 1,5-2

Metribuzin Pebulat Trifluralin

70 72 24

conopida tomate,ardeigras 0,5-0,3 tomate tomate ardei gras varza, conopida 5-7 6 4-5 3-5

ppi,post, ppi ppi

Insecticide
ACTARA

Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube la culturile de cartof. Pentru cobaterea gandacului de colorado se folosesc 0.06Kg/ha. DECIS 2,5 EC Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube in culturile de cereale, cartof, legume, sfecla de zahar, lucerna, trifoi, vita de vie, capsunisi pomicultura. Produsul actioneaza asupra daunatorilor, atat prin contact, cat si ca urmare a ingerarii plantelor tratate. REGENT 200 SC Se foloseste in combaterea formelor rezistente ale gandacului de Colorado si afidelor de cartofi, a plosnitei, a tripsului si si gandacului balos al cerealelor, gargaritei, sfeclei de zahar si a ratisoarei culturilor de porumb si floarea soarelui.Insecticid de contact si de ingestie cu actiune asupra sistemului nervos al insectelor. Volumul de solutie recomandat este 400-800l/ha. MOSPILAN 20 SP Se foloseste pent 454f53e ru combaterea gandacului de Colorado si a insectelor care ataca culturile de cartof, legume, pomi fructiferi, vita de vie si plante ornamentale. Produsul este eficace in toate stadiile de dezvoltare a insectelor (oua, larve, adulti). Produsul se dizolva in apa pentru a fi aplicat. OPTIMOL 4 G Se foloseste pentru combaterea speciilor de melci daunatori la culturile de salata, varza, conopida, gulie, spanac, fasole, legume radacinoase, grau, sfecla, rapita, cartof, arbusti, pepiniere. Se aplica prin pulverizare la suprafata solului, in doza de 15 kg/ha.Actioneaza prin ingestie, imobilizare, deshidratare si otravire.

Fungicide
BRAVO 500 S.C. Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : sfecla, tomate, ceapa, castraveti, vita de vie, cartofi, mar, par, prun, piersic si capsuni.

Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. Se a 555b11f dministreaza prin stropire. Produsul se dilueaza in apa, respectiv 20 ml de produs in 10 l de apa, pentru o suprafata de 100 m 2. BRAVO 75 WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea unor boli cum sunt: fainarea cerealelor, rugina bruna a cerealeleor, fusarioza, septorioza, mana cartofului si a tomatelor. Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. Actioneaza asupra mai multor mecanisme din ciclul biologic al agentului patogen. Se administreaza prin stropire. CHAMPION 50WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : castraveti, fasole, vita de vie, pomi fructiferi si cartof. Este un fungicid de contact, utilizat in combaterea bolilor la legume, pomi fructiferi si vita de vie. Produsul actioneaza prin ionii de cupru, care combat ciupercile daunatoare si bacteriile care produc arsurile bacteriene. Produsul se dilueaza in apa, respectiv 30g de produs in 10 l de apa, pentru o suprafata de 100m 2 . RIDOMIL GOLD MZ 68WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cartof, hamei, tomate, ceapa, tutun, vita de vie. Este un fungicid cu proprietati sistemice si de contact, absorbit rapid de partea verde a plantei (30 minute) detinand un control foarte bun asupra infectiilor din interiorul si din exteriorul plantei. TOPSIN 70 PU Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cereale paioase, sfecla, tutun, tomate, vinete, castraveti, pepeni, mar, par, cires, visin, capsuni, vita de vie, floarea soarelui. Asigura combatera cu success a fainarilor, putregaiurilor umede si uscate, a rapanului si a patarii frunzelor la principalele culture si plantatii agricole.Produsul se dilueaza in apa folosind 5-10g de produs la 10 l de apa, pentru o suprafata de 100m 2 .

Erbicide
2,4 D SARE DMA 600 Se foloseste pentru combaterea buruienilor anuale si perene din culturile de cereale paioase si porumb.Se aplica post emergent(dupa rasarire) in doza de 1l/ha, respective 250-300l solutie la ha, pent 646f53g ru cele paioase si porumb.Se va evita aplicarea erbicidului pe culture dicotile precum floarea soarelui, cartofi, soia, care sunt foarte sensibile. SENCOR 70WP Este un erbicid foliar si de sol, folosit in combaterea buruienilor in curs de rasarire si cele deja rasarite. Dozele de SENCOR 70WP sunt in functie de textura solului si de continutul in substanta organica a cestuia. Pe solurile grele cu continut mare de argila se vor administra dozele maxime recomandate. PROMEDON 50 PU Se foloseste pentru combaterea unui numar mare de buruieni anuale din culturile de floarea soarelui, cartof, mazare, ceapa, morcov. Se poate aplica concomitant cu alte erbicide. Se recomanda ca inainte de folosire sa se faca un test de compatibilitate. Este un produs cu actiune sistemica asupra buruienilor, absorbit prin frunze si radacini. Nu este active fata de buruienile perene. Eficacitate buna se obtine cand buruienile sunt in faza de cotiledoane, pana la 2-3 frunze. STOMP 330 EC Se foloseste in combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale din culturile de porumb, orez, plante tehnice si legume.Produsul se poate utilize atat inainte de semanat cat si dupa semanat, dar inainte de rasarire. MERLIN MIX Se foloseste in combaterea cu succes a buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate: mohor, mei, stir, troscot, rapita, palamida, mustar salbatic. Prin actiunile reticulare, produsul devine accesibil absorbtiei prin radacini, prin actiunea sistemica creste eficacitatea, iar prin actiunea

de reactivaer realzeaza performanta unica si exceptionala care permite reactivarea produsului inca de la primele ploi si distrugerea duruienilor care au rasarit intre timp sau care sunt in curs de rasarire. Se aplica premergent (inainte de rasarire) in 200-400 litri apa/ha Bolile legumelor
Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii,ardei, varza, co nopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse. Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp),ferind plantele sanatoase.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA)

Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impo 454b13e triva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII

Mana Tomatelor:
Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori si fructe. n cmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 3-15 mm n diametru. La nceput tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbui, cu aspect umed, apoi devin cenusii brunii , fiind nconjurate de o zona ngusta decolorata. n conditii favorabile, petele se maresc, conflueaza si acopera ntreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a frunzelor, n dreptul petelor se observa un puf fin, albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii, conidioforii cu conidii. n cazul atacurilor intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la nceput mici, ovale, cenusii brunii, care apoi se extind si nconjoara tulpina pe portiuni mari, de 10-20 cm. De regula, tulpinile se putrezesc si se rup sau se ndoaie n caz ca sunt palisate, productia de fructe fiind astfel ratata.

Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute. Se recomanda aplicarea unui asolament rational;se va evita cultivarea tomatelor n vecinatatea cartofilor, deoarece boala trece usor de la acestia la tomate, se va evita recolatarea semintelor din fructele atacate, toamna se vor aduna si se vor arde toate resturile de plante, dupa care se va face o aratura adnca; n sere se vor distruge resturile de plante, iar pamntul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li se vor administra ngrasaminte minerale, n special doze mari de potasiu, care intensifica rezistenta plantelor.

Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA

- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%., DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. Pe frunze, tulpini si fructe apar pete brune, acoperite cu puf cenusiu. Fructele putrezesc la zona de insertie a pedu nculului, in anumite conditii apar pete albicioase cu unpunct necrotic in centru.

Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% , DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si

adancite pe fructe. Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Septorioza (patarea alba a frunzelor) Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare albcenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se

puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA

BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari , concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA

BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perf orate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc. Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa. Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida. BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza. Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste. Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L

APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.

Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA), Rubigan 0,020,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brunroscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate. Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA

BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune. Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA

Daunatorii legumelor
Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata.

Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.

Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. ,OPTIMOL 4 G(4 % Metaldehida) 15 kg/ha Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%,ACTARA 25 WG(1,5 GR /10 L APA) Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG(1,5 GR/10 L APA );DECIS 2,5 CE(5 ML IN 10 L APA),ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA)

 Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la bruncenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.

Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp, cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.

Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.

Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu . MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA)