Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cultura si Civilizatie Cursuri

Cultura si Civilizatie Cursuri

Ratings: (0)|Views: 68|Likes:
Published by Jimmy Gy
Cursuri pentru cultura si civilizatie
Cursuri pentru cultura si civilizatie

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Jimmy Gy on Dec 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/01/2013

pdf

text

original

 
CURS 1Definirea termenilorCultura e un fenomen social foarte complex aproape imposibil de prins intr-o definitie; asa se sexplica faptul ca toate incercarile de a defini cultura dupa schema logica clasica s-au dovedit daca nu imposibile, cu siguranta unilaterale.Conceptele de CC sunt plurisemsantice. Diferiti analisti ai fenomenului culturiifolosesc in sensuri variate atat termenul de cultura cat si pe cel de civilizatie. S-a stabilit astfel un inventar al sensurilor termenilor de CC folosite in diferite lucrari si s-au gasit aproximativ 200 de sensuri diferite pt acesti termeni.Aceasta situatie poate conduce la o serie de confuzii. In cuida acestei multitudini de sensuri, cercetatotrii fenomenului cultural folosesc de obicei termenul de cultura pentru a desemna creatiile sufletesti, spirituale, sistemele de idei si valori, iar termenul de civilizatie pt a desemna creatiile materiale, mijloacecu care omul isi adapteaza mediul inconjurator.De exemplu Simion Mehedinti in „Civilizatie si cultura” defineste cultura drept sumatuturor creatiilor sufletesti, intelectuale, etice si estetice, iar civilizatiadrept suma tuturor creatuulor tehnice care ajuta la adaptarea omului la mediulgeografic.Ovidiu Dramba in „Istoria culturii si civilizatiei” delimiteaza cultura ca referindu-se la ansamblul aptitudinilor, actelor si operelor limitatela domeniul spiritului si intelectului, iar civilizatia ca totalitatea mijloacelor cu ajutorul carora omul se adapteaza mediului fizic si social.De fapt pluralitatea de sensuri pentru cei doi termeni ca si confuziile care senasc adesea in folosirea lor provin in cea mai mare parte din provenienta celor2 concepte.De exemplu germanii intrebuinteaza pt faptele de civilizatie termenul kultur, iar francezii pt faptele de cultura termenul civilisation.Termenul cultura provine din latinescul „culturae”, numai ca in antichitate oameniifoloseau acest termen cel mai adesea in intelesul original de cultivare a pamantului ca actiune de transformare a naturii, sens care in multe limbi romanice s-aperpetuat pana azi. Celalalt inteles al culturii, „cultura animi” si opusul lui „cultura agri” ca educatie a spiritului provine din mediile intelectuale ale Romei antice.Etimologic, civilizatie deriva din latina clasica unde adjectivul „civilis” si substantivul „civilitas” desemneaza calitatile generale ale cetateanului in relatiile cuceilalti cetateni, anume politetea si amabilitatea.Conceptele de CC nu trebuie depasite, nu trebuie gandite dual, temeiul lor trebuind a fi cautat in unitatea lor doarece fiecare termen isi are sensul in celalalt.Cultura este nesemnificativa daca nu se regaseste in calitatea relatiilor din societate, din civilizatie, iar civilizatia este lipsita de importanta daca nu potenteaza cultura.Deci cele 2 concepte se supun in procesul lor de definire si principiului incompletitudinii in sensul ca nici unul nu-si ajunge siesi, fiecare face trimitere lacelalalt pentru a se defini.Intre cultura si civilizatie, spun unii autori, nu poate fi un raport de fatalasuccesiune sau evolutie paralela absoluta, nici de subordonare sau incluziune, ci mai degraba o relatie de interactiune(doar mintea noastra le separa in plan real, constituind fenomene ingemanate).CURS 2Schimbarile din epoca moderna au imbogatit sensul notiunii de cultura. Un rol important l-a avut miscarea romantica prin orientarea catre cercetarea valorii culturilor, a traditiilor si obiceiurile diferitelor popoare. Din sec 19, culturaa devenit obiect de studiu datorita explorarilor etnografice a culturilor primit
 
ive si populare. Prin largirea si sistematizarea creatiilor umane, asa cum au evoluat ele de-a lungul timpului, s-au dezvoltat alaturi de filozofia culturii cadisciplina autonoma, noi discipline particularede sine statatoare precum: etnografia si antropologia culturala, psihologia si sociologia culturii care legitimeaza stiintific, culturologia, o teorie generala despre cultura si aporturile acestora cu civilizatia.In epoca contemporana exista 2 tendinte in definirea culturii:Restrangerea conceptului la unele din cele mai elaborate valori din sfera artisticului si stiintificuluiExtrapolarea fara discernamant a acestui concept la intreaga viata socialaMarele sociolog roman Dimitrie Gusti ofera 3 acceptii ideii de cultura:Cultura obiectiva prin care intelegea un sistem de bunuri culturale ce formeazastilul unei epoci(date de creatiile literar-artistice, descoperirile stiintificede aparitia unui cult religios)Cultura institutionala prin care includea statul, biserica, scoala, armata, organizatii economice, stiintifice, artisticeCultura personala ce semnficia atitudinea personala fara de opera de cultura, raportul viu dintre persoane si valoarea culturalaProblema hotaratoare in analiza culturii e relatia natura-societate-cultura.Intr-un anumit sens am putea defini cultura ca o sinteza intre natura si societate .De exemplu Andre Marlaux definea cultura ca fiind acel moment in care umanul sedesprinde de biologic.Cultura in genere se defineste ca fiind totalitatea valorilor spirituale creatade omenire in parcursul practicii sale social-istorice si care reprezinta progresele realizate in cunoasterea naturii, societatii si a definirii insasi a fiintei umane. In sfera ei, cultura include atitudinile, actele, operele limitate la domeniul spiritului si intelectului care deservesc satisfacerea memoriilor spirituale si intelectuale. In acest sens, dpdv istoric, culturii ii apartin operele de stiinta, filosofie, istorie, literatura, muzica, arhitectura, sculptura, pictura, arte decoratice, etc. Totodata ea include datinile si obiceiurile, credintele si practicile religioase asa cum au evoluat ele de-a lungul mileniilor.Fiecare cultura reprezinta expresia unei anumite societati, iar studierea atitudinilor si comportamentelor individului se face pe fundalul unei culturi specifice. Dpdv al propriei dinamici, cultura include in mod firesc urmatoarele elementeesentiale constitutive:Cunoasterea; cultura fiind un act de cunoastere, receptare si selectare a unui imens flux informational, cu un rezultat cognitiv al activitatii practice. Acestmoment al culturii e deosebit de important intrucat nimeni nu se poate realiza ca personalitate fara a asimila un bogat si selectat volum de cunosctinte fara acunoaste o anumita mostenire culturala.Valoarea semnifica raportarea rezultatelor cunoasteruii la nevoile, trebuintelesi aspiratiile omului, aprecierea lor critica in functie de interesele social-umaneCreatia este momentul de salt calitativ de la un fapt natural la unul cultural.Creatia este insasi principiul de geneza al valoriiComunicarea care inseamna generalizarea sociala si asimilarea critica a valorilor culturale, realizarea functiei sociale a culturiiDpdv al functionalitatii, cultura se clasifica:element cultural, complex cultural, tip de cultura, aria culturala, modelul cultural.Elementul cultural este unitatea de baza, cea mai simpla a unei culturi, el desemnand orice produs cultural care incorporeaza o valoare.Complexul cultural e alcatuit dintr-un ansamblu de elemente culturale, corelatefunctional si stilistic intre ele. El determina un anumit sistem cultural care genereaza un anumit tip de cultura.Tipurile de cultura se clasifica functie de anumite criterii:Criteriul temporal-istoric: cultura antica, medievala, renascentista, moderna, contemporanaCriteriul spatial-geografic: zona de afirmare a unei culturi: greaca, egipteana,etc.Criteriul tipologic – culturi primitive, arhaice, evoluate
 
L. Blaga imparte cultura in cultura minora(copilaria unei culturi)si cultura majora(maturitatea ei).T. Vianu foloseste notiunile de cultura partiala si totala.Aria culturala desemneaza regiuni si zone etnoculturale in care se gasesc culturi inedite ca esenta si asemanatoare ca forma(aria culturii europene).Modelul cultural indeplineste o functie normativa fara de celelalte culturi pe care le influenteaza. In fiecare epoca istorica exista culturi si civilizatii reprezentative care le influenteaza pe celelalte.Finalitatea oricarui act de cultura o reprezinta creatia de valori, lumea valorilor fiind deosebit de bogata si complexa. Valorile reprezinta un raport intre unobiect(bun material, creatie spirituala, un principiu, o idee, un comportament)si un subiect care apreciaza obiectul respectiv. Obiectul devine obiect al valorizarii in virtutea calitatilor pe care le are, iar subiectul apreciaza aceste calitati, in masura in care ele satisfac anumite trebuinte de ordin material sauspiritual.Valorile se pot calsifica dupa natura obiectului in:Valori economice: avutie, proprietateValori politice: democratie, dreptate, pluritateValori stiintifice: adevar, certitudine, obiectivitateValori religioase: viu, sacru, profanValori sportive: fair-playValorile fundamentale ale umanitatii sunt:Adevarul ca valoare de cunoastereBinele ca valoare moralaFrumosul ca valoare esteticaLibertatea ca valoare folosofic-politicaDupa criteriul stabilitatii sunt valori perene si valori cu o arie restransa decunoastere, iar dupa gradul de impact cu societatea, valori sociale si valori individualeCURS 3Comunicare si cultura. Caracteristici„Cultura inseamna comunicare, iar comunicarea inseamna cultura” afirma Edward Hall,de unde rezulta ca cele doua concepte sunt inseparabile. Comunicarea ca interactiune sociala este procesul prin care indivizii din aceeasi cultura sau din culturi diferite isi transmit reciproc mesajele. Intregul proces este influentat decultura careia ii apartin deopotriva emitatorii si receptorii. Cum, cand, unde,in ce fel, prin ce mijloace se comunica sunt chestiuni dictate de cultura fiecaruia. Orice cultura are anumite caracteristici:Cultura nu este innascuta, cu invatataInvatarea este cea mai importanta caracteristica a culturii. Cultura se dobandeste prin invatarea de catre oameni inca de la cele mai fragede varste, mai intaia lucrurilor elementare pentru supravietuire, apoi pe masura dezvoltarii ca diinte biologice si sociale, insusirea acelor norme, atitudini, comportamente etc. care sunt considerate dezirabile de catre cultura proprie.Invatarea culturala are loc in mai multe feluri: prin interactiunea cu ceilalti,prin observare, prin imitare ca si prin alte mijloace cum sunt contactul din priviti, utilizarea tacerii si a spatiului, prin invatarea limbii materne, prin pr

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->