Frumusetea suferintei

Inca din vechime si pana in ziua de azi suferinta este privita ca un lucru ciudat, ca un dezastru decat ca o binecuvantare. Pentru multi este o nebunie sa spui ca ea poate fi binecuvantare: cum sa spui ca a suferi este o binecuvantare?, pentru cei mai multi este un chin, un blestem din partea lui Dumnezeu. Insa cei care au trecut ptin scoala ei stiu de ce spun ca ea este o binecuvantare. O sa vorbim despre cum putem descoperii frumusetea suferintei, punand in opozitie cele doua categorii de oameni amintite mai inainte: cei care privesc suferinta ca pe ceva ciudat si cei care privesc suferinta ca pe o binecuvantare. In prima categorie se afla cei ce traiesc inca sub sistemul Vechiului Legamant: vedem clar exemplul lui Iov care nu intelege de ce are el parte de suferinta si al celor trei prieteni care nici ei nu percep ca un om neprihanit sa aiba parte de suferinte. In categoria a doua sunt cei cari traiesc sub sistemul Noului Legamant: vedem exemplul apostolilor care se bucurau in suferinta, gaseau placere in ea. 1. Suferinta in Vechiul Legamant: o sa vorbesc despre ea pornind de la exemplul cel mai relativ, exemplul lui Iov si am sa incep pornind de la versetele urmatoare: Iat, noi numim fericii pe cei ce au rbdat. Ai auzit vorbindu-se despre rbdarea lui Iov i ai vzut ce sfrit i-a dat Domnul i cum Domnul este plin de mil i de ndurare. (Iacov 5:11) Vreau sa spun, daca Iov nu trecea prin suferinta, astazi nu am fi auzit despre rabdarea lui Iov, poate nici nu auzeam de Iov, tocmai pentru faptul ca a suferit mult el a fost consemnat in Biblie drept un om al suferintei, al rabdarii. Totusi, cum spuneam, chiar daca a suferit un singur lucru nu a inteles, de ce Dumnezeu a trimes aceasta suferinta in viata sa, de ce i-a fost ingaduit sa sufere, neprihanit era, nu o spune numai el , o spune Insus Dumnezeu. Sa vedem atunci de ce i-a fost ingaduit lui Iov sa sufere. Cum spuneam existau doua feluri de gandiri sau doua curente: a) numai cei rai si pacatosi trebuie sa sufere ca o pedeapsa pentru pacatul lor, ca nu se poate ca un om neprihanit sa sufere, ca, daca au parte de suferinte aceasta se intampla datorita faptului ca au pacatuit b) de ce cei neprihaniti sufera iar celor rai le merge bine. Iata cateva exemple din primul fel de gandire, iata ce spun prietenii lui Iov: Adu-i aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihnii au fost nimicii? Dup cte am vzut eu, numai cei ce ar frdelegea i seamn nelegiuirea i secer roadele! Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimicii de vntul mniei Lui. (Iov 4:7-9) Dac fiii ti au pctuit mpotriva Lui, i-a dat pe mna pcatului. (Iov 8:4) Pentru evlavia ta te pedepsete El oare i intr la judecat cu tine? Nu-i mare rutatea ta? i frdelegile tale fr numr? Luai fr pricin zloguri de la fraii ti, lsai fr haine pe cei goi. Nu ddeai ap omului nsetat, nu voiai s dai pine omului flmnd. ara era a ta, fiindc erai mai tare, te aezai n ea, fiindc erai cu vaz. Ddeai afar pe vduve cu minile goale, i braele orfanilor le frngeai. Pentru aceea eti nconjurat de curse i te-a apucat groaza dintr-odat. (Iov 22:4-10), desigur ca aceasta era o minciuna. Ai spune ca aceasta s-a intampltat doar atunci, dar pana si in vremea Domnului Isus era aceasta gandire, iata ce spun ucenicii despre un orb din nastere:

Ucenicii Lui L-au ntrebat: nvtorule, cine a pctuit: omul acesta sau prinii lui, de s-a nscut orb? (Ioan 9:2), adica se gandeau ca el este orb fie ca a pacatuit el fie ca au pacatuit parintii lui, insa raspunsul Domnului le arata defapt ca gandurile noastre nu sunt gandurile lui: Isus a rspuns: N-a pctuit nici omul acesta nici prinii lui; ci s-a nscut aa, ca s se arate n el lucrrile lui Dumnezeu. (Ioan 9:3) Cu alte cuvinte suferinta in viata unora nu vine numai pentru ca ei sunt pacatosi ci si pentru ca in ea sa se arate lucrarile lui Dumnezeu, puterea Sa nemarginita exact ca in cazul lui Iov. Defapt toate cuvantarile prietenilor lui Iov sunt menite sa-i arate lui Iov ca deaceea sufera el, nu pentru ca este neprihanit ci pentru ca este pacatos. Aatfel gandirea lor percepea doar faptul ca cel rau trebuie sa sufere si nu cel neprihanit. Cea de-a doua gandire era aceea ca celor rai le merge bine si ca numai cei neprihaniti au parte de necazuri si nu intelegeau cum este posibil asa ceva, nu intelegeau cum se poate ca un om neprihanit poate sa aiba parte de suferinte, acest lucru nu il intelegea Iov, iata ce spune el: i place s chinuieti, s dispreuieti fptura minilor Tale, n timp ce faci si strluceasc bunvoina peste sfatul celor ri? Oare ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om? Zilele Tale sunt ca zilele omului, i anii Ti ca anii lui, ca s cercetezi frdelegea mea i s caui pcatul meu, cnd tii bine c nu sunt vinovat i c nimeni nu m poate scpa din mna Ta? (Iov 10:3-7) iar daca citim capitolul 24 vedem clar cum Iov spune ca celor rai le merge bine si nu au parte de necazuri, ca numai el care este neprihanit are parte de durere, lucru pe care nu-l intelegea. Si nu numai Iov avea gandirea aceasta, iata ce spune Asaf: N-au parte de suferinele omeneti i nu sunt lovii ca ceilali oameni. (Psalmi 73:5), deaceea spune el mai departe ca totul le merge bine ( vezi versetele 6-11) si spune mai departe : Aa sunt cei ri: totdeauna fericii, i i mresc bogiile. (vers 12).Degeaba mi-am curatit eu inima si mi-am spalat mainile in nevinovatie, caci in fiecare zi sunt lovit si in toate diminetile sunt pedepsit(vers 13-14), iar Eclesiastul spune: Este o deertciune care se petrece pe pmnt: i anume, sunt oameni neprihnii crora le merge ca i celor ri, care fac fapte rele, i sunt ri crora le merge ca i celor neprihnii, care fac fapte bune. Eu zic c i aceasta este o deertciune. (Eclesiastul 8:14), nu intelegea nici el chiar daca era cel mai intelept cum se poate ca cei neprihaniti sa aiba parte de durerea pe care cei rai ar trebui sa o aiba si cum se poate ca cel rau sa aiba parte de linistea pe care cel neprihanit ar trebui sa o aiba. Aceste doua gandiri apar si in zilele noastre, foarte multi se intreaba cum se poate ca celor rai sa le mearga bine in timp ce cei neprihaniti au parte de necazuri, iar altii cand vad vreun necaz in viata unui om spun ca aceasta se intampla numai pentru ca el a pacatuit, lucru aproape adevarat dar nu in toate cazurile, Domnul Isus spunea unora sa nu pacatuiasca ca sa nu li se intample ceva mai rau, insa nu in toate cazurile este asa. Iov se incadra in cea de-a doua categorie, nu intelegea cum se poate ca lui sa i se intample asemenea lucruri in timp ce multi altii au parte numai de fericire. Si foarte multi il judeca pe Iov, chiar si prietenii sai il judecau, chiar astazi multi cand citesc cartea lui

Iov il judeca oarecum: cum poate spune Iov ca nu este nevinovat, ca nu are nici o vina?, insa daca citim cu atentie vom vedea ca Iov avea dreptate, era neprihanit cu adevarat. Tocmai deaceea vom vedea cum a fost viata lui Iov inainte de suferinta, cum a fost in timpul suferintei si cum a fost dupa suferitna. a) Cum a fost Iov inainte de incercare? Trebuie sa mai intelegem un lucru , nu toti vom avea parte de aceleasi suferinte, adica nu la toti va fi atat de mare incercarea cum a fost in cazul lui Iov, depinde de starea in care te afli,care este starea ta spirituala, Iov a fost incercat in felul acesta tocmai pentru ca putea sa duca o sufrinta asa de mare, Dumnezeu nu i-a ingaduit mai mult decat putea duce, ci a lasat doar atat cat putea suferi, dupa cat de mare a fost suferinta lui ne dam seama cat era el de spiritual si de neprihanit. Fiecaruia i se da dupa credinta lui, dupa nivelul spiritual la care a ajuns. Sa vedem cum era Iov. Pornind de la urmatoarele versete vom studia viata lui Iov si vom vedea cum a trait el: Era n ara U un om care se numea Iov. i omul acesta era fr prihan i curat la suflet. El se temea de Dumnezeu i se abtea de la ru. (Iov 1:1), cu aceste cuvinte incepe cartea lui Iov, ca o marturie din partea oamenilor, Iov era un om neprihanit si curat la suflet, care se temea de Dumnezeu si se abatea de la rau, caci prin frica de Domnul se abate de la ru. (Proverbe 16:6); caci frica de Domnul este urrea rului; trufia i mndria, purtarea rea i gura mincinoas, iat ce ursc eu. (Proverbe 8:13). Spiritual vorbind Iov era un om neprihanit, acest lucru nu il spune numai Biblia ca o marturie din partea oamenilor ci Insus Dumnezeu spune despre el ca este neprihanit si inca inaintea Satanei: Domnul a zis Satanei: Ai vzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pmnt. Este un om fr prihan i curat la suflet, care se teme de Dumnezeu i se abate de la ru. (Iov 1:8) Ce lucru minunat sa ai o marturie buna inaintea oamenilor, dar ce lucru si mai minunat este sa ai o buna marturie inaintea lui Dumnezeu, sa spuna despre tine in fata Satanei: nimeni nu este ca el pe pamant, el este fara prihana, se teme de Dumnezeu si se abate la rau, asa era Iov in toate aspectele vietii sale. Un lucru l-a ajutat pe Iov sa ajunga neprihanit, frica sa de Domnul, reverenta sa inaintea lui Dumnezeu, prin ea se abatea de la rau si traia in neprihanire, asa cum spune chiar el ( vezi cap 31: 1-22, 24-34) de ce facea el aceste lucruri? iata raspunsul sau: Cci m temeam de pedeapsa lui Dumnezeu i nu puteam lucra astfel din pricina mreiei Lui. (Iov 31:23) Iov avea in adevar o viata neprihanita in toate domeniile: viata de credinta, viata familiala, materiala, viata de slujire. Dupa ce am vazut ca spiritual era intr-o stare neprihanita, vom vedea cum traia el in celalalte domenii. Viata de familie Iov avea o familie bogata: o sotie si zece copii. Dpdv familial el era un tata spiritual care se ingrijea de starea spirituala a copiilor sai, iata ce spunea el: Poate c fiii mei au pctuit i au suprat pe Dumnezeu n inima lor. (Iov 1:5) tocmai deaceea el chema si sfintea pe copii sai, aducand jertfa pentru ei: i, dup ce treceau zilele de osp, Iov chema i sfinea pe fiii si: se scula dis-de-diminea i aducea pentru fiecare din ei cte o ardere de tot. Iov parca cunostea cuvintele Noului Testament, unde vorbeste despre episcop adica priveghetor:

s-i chiverniseasc bine casa i s-i in copiii n supunere cu toat cuviina. Cci, dac cineva nu tie s-i crmuiasc bine casa lui, cum va ngriji de Biserica lui Dumnezeu? (1 Timotei 3:4-5). Cred ca multi ar trebui sa luam exemplul sau, mai inainte de a sluji sa invatam sa ne carmuim bine casa, in special copii,de ce ei? daca pot spune asa, ei sunt oglinda slujitorului, in ei se vede felul in care i-ai invatat. Viata materiala Avea apte mii de oi, trei mii de cmile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de mgrie i un foarte mare numr de slujitori. i omul acesta era cel mai cu vaz din toi locuitorii Rsritului. (Iov 1:3) Se poate oare sa fi bogat si sa fi neprihanit? spunea Domnul caci cu greu va intra un bogat in Imparatie, insa ce este cu neputinta la oameni este cu putinta la Dumnezeu. Bogatia este un subiect controversat, multi spun ca toti trebuie sa fim saraci, care este adevarul privitor la bogatie? Cum a juns Iov sa fie neprihanit desi era cel mai cu vaza si bogat dintre toti fii Rasaritului? Acest raspuns ni-l da chiar el: Dac mi-am pus ncrederea n aur, dac am zis aurului: Tu eti ndejdea mea; dac m-am ngmfat de mrimea averilor mele, de mulimea bogiilor pe care le dobndisem; (Iov 31:24-25) i aceasta este tot o frdelege care trebuie pedepsit de judectori, cci m-a fi lepdat de Dumnezeul cel de sus! (Iov 31:28) Deaceea a ajuns Iov neprihanit chiar daca era bogat pentru ca nu avea inima lipita de bogatiile sale, nu se incredea in ele si nici nu se lauda cu ele. Faptul ca nu avea inima legata de ele se vede atunci cand pierde tot. i Satana a rspuns Domnului: Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui i tot ce este al lui? Ai binecuvntat lucrul minilor lui, i turmele lui acoper ara. Dar ia ntinde-i mna i atinge-Te de tot ce are, i sunt ncredinat c Te va blestema n fa. (Iov 1:9-11) Si le-a pierdut pe toate si nu l-a blestemat pe Dumnezeu ci l-a binecuvantat, acum care dintre noi daca am pierde tot L-am putea binecuvanta pe Dumnezeu? Aici s-a vazut ca Iov nu iubea bogatia, parca este Pavel care spune: tiu s triesc smerit i tiu s triesc n belug. n totul i pretutindeni m-am deprins s fiu stul i flmnd, s fiu n belug i s fiu n lips. (Filipeni 4:12); i-a demonstra Dumnezeu prin Iov Satanei ca el nu are inima legata de bogatii si ca nu il urmeaza pe El doar pentru ca a fost binecuvantat cu bogatie.Ce om! Apoi vedem ca el nu avea inima legata de bogatie prin faptul ca a dat si altora: Dac n-am dat sracilor ce-mi cereau, dac am fcut s se topeasc de plns ochii vduvei, dac mi-am mncat singur pinea, fr ca orfanul s-i fi avut i el partea lui din ea, eu, care din tineree l-am crescut ca un tat, eu, care de la natere am sprijinit pe vduv; dac am vzut pe cel nenorocit ducnd lips de haine, pe cel lipsit neavnd nvelitoare, fr ca inima lui s m fi binecuvntat, fr s fi fost nclzit de lna mieilor mei; dac am ridicat mna mpotriva orfanului, pentru c m simeam sprijinit de judectori; atunci, s mi se dezlipeasc umrul de la ncheietur, s-mi cad braul i s se sfrme! (Iov 31:16-22) Un om spiritual in privinta bunurilor materiale se identifica prin faptul acesta ca nu are legata inima de ele fiind dispus in orice vreme sa dea celui lipsit nu cu zgarcenie ci cu bucurie, iata ce spune Scriptura despre iubirea de bani:

Dac avem, dar, cu ce s ne hrnim i cu ce s ne mbrcm, ne va fi de ajuns. Cei ce vor s se mbogeasc, dimpotriv, cad n ispit, n la i n multe pofte nesbuite i vtmtoare, care cufund pe oameni n prpd i pierzare. Cci iubirea de bani este rdcina tuturor relelor; i unii, care au umblat dup ea, au rtcit de la credin i s-au strpuns singuri cu o mulime de chinuri. (1 Timotei 6:8-10) Cum trebuie atunci sa ne comportam cu bunurile materiale: Cine este credincios n cele mai mici lucruri este credincios i n cele mari; i cine este nedrept n cele mai mici lucruri este nedrept i n cele mari. Deci, dac n-ai fost credincioi n bogiile nedrepte, cine v va ncredina adevratele bogii? (Luca 16:10-11) ndeamn pe bogaii veacului acestuia s nu se ngmfe i s nu-i pun ndejdea n nite bogii nestatornice, ci n Dumnezeu, care ne d toate lucrurile din belug, ca s ne bucurm de ele. ndeamn-i s fac bine, s fie bogai n fapte bune, s fie darnici, gata s simt mpreun cu alii, aa ca si strng pentru vremea viitoare, drept comoar, o bun temelie, pentru ca s apuce adevrata via. (1 Timotei 6:17-19) Iov traia in felul acesta, era credincios bogatiilor prin faptul ca le carmuia bine: atat in casa lui pentru nevoile existentiale cat si pentru cei fara de aceste posibilitati. Bogatia este o mare responsabilitate acordata celor bogati, ei au responsabilitatea de a se ingriji de cel saraca, de orfan, de vaduva. Viata de slujire Viata de slujire trebuie sa preceada dupa o viata sfanta, neprihanite, dupa ce sti sati carmuiesti bine casa si lucrurile materiale, asa era in cazul lui Iov. Ce insemna defapt slujirea lui Iov: Urechea care m auzea, m numea fericit, ochiul care m vedea m luda. Cci scpam pe sracul care cerea ajutor i pe orfanul lipsit de sprijin. Binecuvntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima vduvei. M mbrcam cu dreptatea i-i slujeam de mbrcminte, neprihnirea mi era manta i turban. Orbului i eram ochi, i chiopului picior. Celor nenorocii le eram tat i cercetam pricina celui necunoscut. (Iov 29:11-16), iar mai departe spune: Oamenii m ascultau i ateptau, tceau naintea sfaturilor mele. Dup cuvntrile mele, niciunul nu rspundea, i cuvntul meu era pentru toi o rou binefctoare. M ateptau ca pe ploaie, cscau gura ca dup ploaia de primvar. Cnd li se muia inima, le zmbeam i nu puteau izgoni senintatea de pe fruntea mea. mi plcea s m duc la ei i m aezam n fruntea lor; eram ca un mprat n mijlocul unei otiri, ca un mngietor lng nite ntristai. (Iov 29:21-25) asa slujea Iov, aceasta era slujirea lui. Si atunci de ce totus a venit suferinta in viata sa? Era neprihanit, avea o familie bogata, avutii si slujea cu bucurie, atunci de ce a venit incercarea in viata sa? Atunci cand Satana a venit inaintea lui Dumnezeu, Domnul a zis Satanei: Domnul a zis Satanei: Ai vzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pmnt. Este un om fr prihan i curat la suflet, care se teme de Dumnezeu i se abate de la ru. (Iov 1:8), dar iata ce ii spune Satana: i Satana a rspuns Domnului: Oare degeaba se teme Iov de

Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui i tot ce este al lui? Ai binecuvntat lucrul minilor lui, i turmele lui acoper ara. Dar ia ntinde-i mna i atinge-Te de tot ce are, i sunt ncredinat c Te va blestema n fa. (Iov 1:9-11) Din aceste cuvinte intelegem de ce a venit incercarea in viata lui Iov: Iov avea menirea sa devina o marturie in fata Satanei, sa-i arate ca nu are inima legata de bogatii, ca nu se teme de Dumnezeu doar pentru ca l-a binecuvantat si ca, chiar daca ar pierde tot nu-L va blestema pe Dumnezeu. Iov nu stia aceasta, insa Dumnezeu il cunostea pe Iov, stia ca el ii slujeste cu adevarat si ca nu va face ceea ce Satana a zis, l-a ales Dumnezeu pe Iov ca sa-l faca de rusine pe Satana acuzatorul oamenilor. Astfel a venit incercarea in viata lui Iov pierde toate averile si ce avea mai scump: cei 10 copii si cu toate acestea are taria de a spune: Gol am ieit din pntecele mamei mele i gol m voi ntoarce n snul pmntului. Domnul a dat i Domnul a luat binecuvntat fie Numele Domnului! (Iov 1:21)Ce minunat!Oare care dintre noi am putea rosti aceste cuvinte intr-o asemenea situatie, este atat de usor sa spui aceste cuvinte cand iti merge bine, dar Iov le spune chiar si atunci cand pierde tot, ce om! Parca il si vad pe Satana venind a doua oara rusinat inaintea Domnului, Iov l-a facut de rusine prin rabdarea sa in incercare si dovedit ca nimic din ce Satana a spus nu era adevarat: ca el nu il slujea pe Dumnezeu doar pentru ca era binecuvantat. Iata ce spune Domnul acum despre el: Domnul a zis Satanei: Ai vzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pmnt. Este un om fr prihan i curat la suflet. El se teme de Dumnezeu i se abate de la ru. El se ine tare n neprihnirea lui, i tu M ndemni s-l pierd fr pricin. (Iov 2:3) iata raspunsul Satanei: Piele pentru piele! Omul d tot ce are pentru viaa lui. Dar ia ntinde-i mna i atinge-Te de oasele i de carnea lui, i sunt ncredinat c Te va blestema n fa. (Iov 2:4-5) Acuma spune, daca atunci cand a pierdut toate nu Te-a blestemat acuma daca te vei atinge de trupul sau cu siguranta Te va blestema. O boala la lovit pe Iov, se scarpina cu un ciob si sta pe cenusa si cum nu era deajuns il mai incearca si nevasta sa care ii spune sa blasteme pe Dumnezeu, insa iata ce spune el: Vorbeti ca o femeie nebun. Ce! primim de la Dumnezeu binele, i s nu primim i rul? (Iov 2:10) Daca Iov asculta de nevasta lui si il blestema pe Dumnezeu implinea exact ceea ce Satana i-a spus lui Dumnezeu: Te va blestema in fata!, dar Iov ca un om evlavios a biruit ramanand tare in fata incercarii. n toate acestea, Iov n-a pctuit deloc cu buzele lui. Ce viata a trait Iov si ce rabdare a avut el in incercare, insa un lucru nu intelegea el , de ce are parte de incercare, el nu stia de ceea ce Domnul a spus Satanei, el nu a suferit pentru ca era pacatos ci pentru ca in el sa se arate slava Lui Dumnezeu, sa fie o marturie inainte Satanei, un om prin care Dumnezeu il face de rusine pe Satana. Unde sunt acei oameni astazi, sa se spuna despre ei: l-ai vazut pe cutare sau cutare, nu este nici unul ca el pe pamant. Odata trecut prin incercare Iov era alt om, daca pana atunci spunea ca era neprihanit, dupa ce trece prin incercare si vede slava Domnului, iata ce spune: Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a vzut. De aceea mi-e scrb de mine i m pociesc n rn i cenu. (Iov 42:5-6), incercarea l-a urcat o treapta mai inalta pe scarile sfinteniei, s-a vazut pe sine un nimic in comparatie cu un Dumnezeu asa de Mare si Atotputernic. Domnul a adus pe Iov iari n starea lui de la nceput, dup ce s-a rugat Iov pentru prietenii si. i Domnul i-a dat napoi ndoit dect tot ce avusese. (Iov 42:10)

n cei din urm ani ai si, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvntri dect primise n cei dinti. A avut paisprezece mii de oi, ase mii de cmile, o mie de perechi de boi i o mie de mgrie. A avut apte fii i trei fete(Iov 42:12-13), ce sfarsit minunat i-a dat Domnul dupa incercare, ce binecuvantare este in incercare! Dupa cum spuneam existau doua gandiri in Vechiul Legamant, cele amintite mai sus, oamenii nu intelegeau suferinta si in majoritatea oamenilor azi se intampla la fel, insa in Noul Legamant suferinta trebuie privita cu alti ochi, iata ce spune Pavel: Ba mai mult, ne bucurm chiar i n necazurile noastre; cci tim c necazul aduce rbdare, rbdarea aduce biruin n ncercare, iar biruina aceasta aduce ndejdea. (Romani 5:3-4) iar Petru spune: Preaiubiilor, nu v mirai de ncercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca s v ncerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; dimpotriv, bucurai-v, ntruct avei parte de patimile lui Hristos, ca s v bucurai i s v nveselii i la artarea slavei Lui. (1 Petru 4:12-13) si Iacov adauga: Fraii mei, s privii ca o mare bucurie cnd trecei prin felurite ncercri, (Iacov 1:2) Daca in Vechiul Legamant oamenii se intristau, erau desnadajduiti atunci canf=d sufereau, in Noul Legamant suntem indemnati sa privim incercarea ca o mare bucurie, sa ne bucuram in incercare nu sa o privim ca pe ceva ciudat care a dat peste noi. Pentru a intelege acest adevar, trebuie sa privim la lucrarea suferintei in viata noastra, la roadele pe care le aduce ea. Pavel spunea: tim c necazul aduce rbdare, rbdarea aduce biruin n ncercare, iar biruina aceasta aduce ndejdea. , Iacov zice: ca unii care tii c ncercarea credinei voastre lucreaz rbdare. Dar rbdarea trebuie s-i fac desvrit lucrarea, ca s fii desvrii, ntregi i s nu ducei lips de nimic. (Iacov 1:3-4) , iar Petru: pentru ca ncercarea credinei voastre, cu mult mai scump dect aurul care piere, i care totui este ncercat prin foc, s aib ca urmare lauda, slava i cinstea, la artarea lui Isus Hristos (1 Petru 1:7) Iata belsugul pe care il aduce incercarea in viata noastra: pentru a avea rabdare avem nevoie de necazuri pentru ca doar necazul aduce rabdare pentru ca acolo trebuie sa rabzi ( rabdarea lui Iov s-a vazut in incercare), pentru a avea biruinta ai nevoie de rabdare pe care o primesti in necaz ( vezi Iacov 1:12) iar pentru a avea nadejde trebuie sa ai biruinta care o primesti in urma rabdarii in necaz. Iacov spune ca lucrarea aceasta a rabdarii va lucra in noi pana vom deveni desavarsiti, intregi, adica vom avea parte de atatea necazuri pana ce rabdarea venita in urma lor ne va desavarsi pana ce nu vom duce lipsa de nimic. Pe cand Petru spune ca dafapt atunci cand vine vreo incercare este defapt incercata credinta noastra , care este asemuita cu aurul, ba mai mult Petru spune ca este mult mai scumpa decat aurul . Este adevrat c orice pedeaps, deocamdat pare o pricin de ntristare, i nu de bucurie; dar mai pe urm aduce celor ce au trecut prin coala ei roada dttoare de pace a neprihnirii. (Evrei 12:11) Iubitii mei , trebuie sa intelegem ca incercarea nu vine asa la intamplare cum nu a venit nici in viata lui Iov, ci ea are un scop precis, ea are o lucrare de savarsit in noi, sa ne faca rabdatori, biruitori si plini de nadejde, desavarsiti, sa dea la o parte zgura de pe chipurile noastre astfel incat sa ne asemanam tot mai mult cu Hristos. Sa privim incercarea ca pe o

binecuvantare nu ca pe un blestem, sa descoperim frumusetea ei si vom culege roadele ei minunate. Ea trebuie sa fie incununata cu bucurie, sa luam dar pilda apostolilor cari se bucurau atunci cand erau loviti si batuti pentru Numele lui Hristos ( vezi Fapte 5: 41) sa luam exemplul lui Pavel care spune : De aceea simt plcere n slbiciuni, n defimri, n nevoi, n prigoniri, n strmtorri, pentru Hristos; cci cnd sunt slab, atunci sunt tare. (2 Corinteni 12:10), sa nu uitam ca noua ni s-a dat harul nu numai sa credem ci si sa suferim pentru Numele Lui. Un ultim indemn: Bucurati-va in necaz! Sfnt cuptor al suferinei, Ce m arzi, fr s pier, Aripi noi dai tu credinei, S m nalte ctre Cer! Iar din lutul ce-nfoar Viaa sufletului meu, Tu faci zilnic s rsar Chipul sfnt din Dumnezeu! Imi tei haine din lumina Venicei neprihniri, Curindu-mi toat tina, Omenetei mele firi. Sfnt cuptor de suferin Tu de Domnu-ai fost sfinit, Cnd pe cruce-a Lui Fiin, Pentru mine S-a jertfit!... M sfinete totdeauna, O, cerescule cuptor, Ca s pot primi cununa La sfrit, biruitor!