Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
74Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Test 1 Filosofie ASEM

Test 1 Filosofie ASEM

Ratings: (0)|Views: 7,547 |Likes:
Published by Inga Antones
mic ajutor pentru cei care au probleme cu filosofia la ASEM
mic ajutor pentru cei care au probleme cu filosofia la ASEM

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Inga Antones on Dec 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2014

pdf

text

original

 
Testul 1:Filosofie
1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume
Ca conceptie despre lume, filosofia este una din principalele forme a manifestarii spiritului uman,constiintei umane. Ea este teoria despre lume, om in unitatea lor dialectica. Denumirea de filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste, sophos – intelepciune. Filosofia este modul deasimilare a lumii, este instrumental principal de perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cuasa probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce prezinta lumea,care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I locul sau in aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea, dragosteaFilosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre lume la oameni. Conceptia despre lume este totalitateade idei despre lume in intregime, despre om, despre locul lui in lume, este totalitatea de cunostinte desprenatura, societate si om si raportul fata de aceasta lume. Fundamentarea conceptiei despre lume si estefilosofie. Ea e nucleul conceptiei despre lume si procesul de formare a ei. 
2.Care este obiectul de studiu a filosofiei?
Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie sa dee intr-o forma maximal generalizata tabloullumii, omului si interactiunii lor. Obiectul filosofiei este generalul in sistemul “lume-om”. La rindul sauacest sistem este compus din 2 subsisteme distincte : lume si om. Fiecare din ele are nivelurile sale, iar interactiunea laturilor 4 aspecte: ontologic, gnoseologic, axiologic si spiritual-practic. Filosofia este ostiinta complexa, care trebuie sa dee raspuns la multe problem de aceea in filosofie intra asa discipline caontologia, gnoseologia, antropologia, sociologia, etica, estetica.In obiectul filosofiei intra cele mai generale legitati a existentei material si existentei omului. In obiectulfilosofiei nu se include tot generalul din existent materiala, dar acel general care este legat de raportulomului, atitudinii lui cu lumea. Altfel spus, obiectul filosofiei contine acel general din realitatea materialacare ii ajuta omului in formarea conceptiei despre lume. Si daca problemele conceptual sunt specific ( ce prezinta lumea in intregime? Ce este omul? Ce este adevarul?) atunci si raspunsurile la ele sunt deosebite.
3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice
Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din cauza ca realitatea existenta este diversa, din cauzaca atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile la fel sunt diverse, apoi si filosofia seevidentiaza in mai multe domenii de cunoastere:Ontologia – stiinta despre existentGnoseologia – stiinta despre teoria cunoasteriiAntropologia – stiinta filosofica despre omLogica – stiinta despre formele gindiriiEtica – stiinta despre moralaEstetica – stiinta despre arta, gustul artisticPraxiologia – stiinta despre activitatatea practica a omuluiToate impreuna alcatuiesc domeniul cunoasterii filosofice. In realitate e greu de intilnit system filosoficunde s-ar intilni toate aceste domenii. De regula intilnim doar citeva, in dependent de interesul filosoficdat si doar in 3 sisteme am putea sa le intilnim ca o integritate complexa : sistemul lui Aristotel, sistemullui Toma d’Aquino, si a lui Hegel in epoca moderna.
4.Caracterizati esenta conceptuala a mitului
Conceptia mitologica includea in sine diferite cunostinte primitive , credinte si mituri nesistematizate.Miturile erau principalele modalitati de explicare a realitatii, serveau ca paradigm a activitatii umane.
 
Mitul este o legenda, o povestire, o istorie sacra despre aparitia lumii si fenomenelor naturii, zeilor sieroilor. Mitul descopera o taina, arata careva forte supranaturale care aveau o comportare exemplara.Miturile sunt niste evenimente care niciodata nu s-au intimplat, dar permanent au loc. Ele sunt metafore aceea ce este imposibil de a explica cumva.Se deosebesc urmatoarele mituri : despre animale, despre fenomenele cereti, cosmogonice siantropogonice, despre sfirsitul lumii, moarte, marele potop, despre zamislirea neprihanita, despre zeimurind si inviind. Miturile se transmiteau din generatie in generatie si trebuiau strict executate. Dupa olegenda, sufletele stramosilor strict supravegheau executarea miturilor si aspru pedepseau pt incalcarea poruncilor stramosilor. Conceptia mitologica indeplinea mai multe functii, asigura succesiunea spiritual ageneratiilor, consolida un anumit system de valori, mentinau un anumit comportament in societate.
5.Caracterizati succint esenta conceptual a religiei.
Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si credinte primitiveformulind o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din impartirea lumii in : cea naturala sisupranaturala. Specific pentru aceasta conceptie este nu numai admiterea existentei unei fortesupranaturale, dar si atribuirea ei unui sens specific: ca lumea este supranaturala este adevarata lume, caeste primordial si determina lumea naturala si sociala. Lumea supranaturala, ori divina, dirijeazacudezvoltarea naturii, vietii umane. Toate fenomele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiileacestei conceptii.
6.Care sunt asemarile si deosebirile dintre filosofie si stiinta?
Filosofia şi ştiinţa reprezintă două moduri distincte de a pune probleme teoretice.O deosebire importantă între filosofie şi ştiinţă constă în aceea că fiecare filosof trebuie să-şi pună problema metodei încă o dată,în timp ce omul de ştiinţă are la dispoziţie un repertoriu de metode în careare încredere ca într-un dat de mai presus de el. Aspirând la întemeiere,fiecare filosofie va căuta începutulfără de presupoziţii,sărind din acesta "printr-un act de optare,ce echivalează cel puţin cu o anticipaţie denatură metodologică". Metoda nu se poate justifica originar în chip eficient ,ci "se legitimează mai multde facto , prin puterea ei de a organiza datele cunoaşterii şi de a clădi o lume".Filosofii pot opta fie pentru purismul metodologic(ca Parmenide, Bergson ,Hegel),fie pentru expansiune metodologică (ca Platon,Plotin).O altă diferenţiere între ştiinţă şi filosofie pe baza discursului popperian s-ar putea face în ce priveşte termenul de "adevăr".Ştiinţa nu e episteme,ea nu atinge adevărul ,ci utilizează acest termen însens de normă, de limită ideală în procesul cunoaşterii .Filosofia în schimb clădeşte adevărul în timp ce-ldezvăluie. Stiinta este concepută ca o serie de soluţii date unor probleme. Pentru a fi filosofie unansamblu de reflecţii trebuie să se constituie ca creatie universală, integrală, un sistem absolut alintelectului. Pentru a fi universală, trebuie ca filosofia să-ţi asume constitutiv obligaţia de a se confruntacu orice problemă. Aceasta însă presupune un risc. Există posibilitatea ca lumea să fie o problemă în sineinsolubilă. Pentru filosofare are primat conştiinţa problemei, iar nu soluţia, care se poate să nu fie dată laun moment dat. Pragmatismul, în cadrul căruia o problemă insolubilă nu este problemă, nu este consideratde Ortega filosofie , ci “teoria sinceră în care se exprimă modul cognitiv al ştiinţelor particulare.
7.
In ce consta problema fundamentala a filosofiei?
Problema fundamentala a filosofiei –raportul dintre gindire si existent, constiinta si materie.Lumea inconjuratoare prezinta o totalitate de procese si fenomene materiale si spirituale.Problema fundamentala avea diferita formulare pe parcursul istoriei. In antichitate ea se formula caraportul dintre trup si suflet, natural si supranatural. F.Bacon considera ca problema fundamentala este problema dominatiei omului asupra naturii prin diferite inventii. Pentru Helvetius problemafundamentala e problema fericirii omenesti, iar pt J.J Russo este problema inagalitatiisociale si caiiledepasirii ei. A.Camus avea in vedere sub problema fundamental problema sensului vietii, problemasinuciderii. Lucian Blaga era de parerea ca problema fundamentala este Universul ca un tot intreg. Altfilosof roman Ion Petrovici considera ca raportul dintre spiritual si corporal este problema cheie a
 
oricarei filosofii. L. Feuerbach reducea problema fundamental la problema omului, la problemacorelatiei dintre psihic si fizic.PF are 2 laturi : ontologica si gnoseologica. Prima trebuie sa raspunda la intrebarea “care-I factorul prim, cine pe cine determina(material constiinta sau invers)?” in dependenta de aceea ce se ia ca factor  primordial – materia sau idea – toate sistemele filosofice se impart in materialism si idealism.Materialismul e un current filosofic care in explicarea lumii reesa din recunoasterea existentei, materieica factor prim si cauza a realitatii , idealismul afirma contrariul. Existenta, lumea sunt infinite,necreabile si indistructibile. Materialismul afirma ca constiinta este secundara ca produs al dezvoltariimateriale, ca reflectare a lumii materiale.Idealismul afirma primordialitatea spiritualului, ratiunii in raport cu materia. Se disting 2 varietati aidealismului: obiectiv si subiectiv. Idealismul obiectiv(Platon, Hegel) afirma primordialitatea ratiuniiuniversal, ideei care exista obiectiv. Idealismul subiectiv(Berkeley, Hume, Mach) considera primar constiinta, senzatiile subiectului, ca nu exista nici o existent, nici materiala nici spirituala in afara siindependent de constiinta umana, independent de retrairile subiectului.
8.Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei.
Deoarece filosofia este o teorie despre lume in intregime, om si raportul lui cu realitatea, ea indeplinestemai multe functii: ontologica, gnoseologica, metodologica, antropologica, sociologica, etica, estetica,axiological, praxiologica…Toate aceste functii pot fi reduse la 3 momente:
Sinteza cunostintelor si crearea tabloului lumiiunic c ear coincide nivelului de dezvoltare astiintei, culturii si experientei istorice.
Fundamentarea, justificarea si analiza conceptiei despre lume.
Formularea metodologiei generale a cunoasterii si activitatii omului in lumea inconjuratoare.Filosofia permanent primeste si prelucreaza informatia din diferite domenii, integreaza diverse cunostinteumane si formeaza un tablou stiintific al lumii unic. In acelasi timp, filosofia nu pretinde la rolul stiinteistiintelor, de a nu include in sine toate cunostintele. Filosofia generalizaza generalizarile stiintelor concrete. Ea insa nu trebuie sa rezolve problema stiintelor concrete, ea actioneaza asupra lor princonceptia filosofica, care influienteaza viziunea savantului, atitudinea lui catre lume si cunoastere.
9.Caracterizati succinct specificul gindirii filosofice orientale antice.
In orientul Antic filosofia apare in sec. 6 a.Ch, in acelasi timp in care ea apare in Europa, la greci. Modulde viata oriental, caracterul orinduirii sociale, influienta religiei asupra constiintei sociale, modul deraspuns au influientat in modul cel mai direct caracterul gindirii filosofice antice. De aceea, intre gindireafilosofica oriental antica si gindirea filosofica europeana(a Greciei Antice) exista anumite deosebiri.In Orient, filosofia apare ca o continuare a gindirii religioase, rationalizare, teoretizare a cunoasteriireligioase. Aceasta exista separat de stiinta, spre deosebire de filosofia Greciei antice.Totodata, cunostintelor obtinute despre natura li se atribuia un caracter practice, fiind folosite in diferitedomenii de activitate: cunostintele matematice si astronomice in navigatie. Filosofia avea aplicatie practica : cunostintele ei erau folosite pentru elaborarea unor modalitati de gindire si conduita socialacaracteristice diferitor grupuri sociale ce formau societatea antica oriental.La baza culturii Indiei stau “vedele” – sistem de cunostinte sacre, care desriu norme morale, traditii,obiceiuri, idealuri caracteristice diferitor grupuri sociale antice – caste, precum si o multime de mituriconsecrate zeilor.Astfel, in perioada specificata, in India este indeosebi pronuntata gindirea religioasa. Spre deosebire deIndia, in China filosofia poarta amprenta sociala. Primele idei filosofice sunt expuse inca in mitologia

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->