Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Idolii Forului Nu Are o Ideologie Un Dialog Emanuel Copilas-Sorin Adam Matei Despre Obsesiile Culturale Romanesti

Idolii Forului Nu Are o Ideologie Un Dialog Emanuel Copilas-Sorin Adam Matei Despre Obsesiile Culturale Romanesti

Ratings: (0)|Views: 149 |Likes:
Published by Emanuel Copilaș

More info:

Published by: Emanuel Copilaș on Dec 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2011

pdf

text

original

 
Dialog
TIMPUL
12
 
martie 2011
www.timpul.ro
Emanuel Copila[ (E.C.)
 ~n m\sura `ncare propune o abordare dialogic\ `ntre „in-telectualii specializa]i“ [i „intelectualii pu-blici“ – neav`nd ca obiectiv condamnarea a-cestora din urm\, ci oferirea unei noi per- spective asupra pie]ei ideatice rom=ne[ti prinini]ierea unor noi pun]i de leg\tur\ `ntre celedou\ „grupuri“ – [i, nu `n ultimul r`nd, pu-blicul cititor, poate fi considerat\ lucrarea
Idolii Forului
un proiect emancipator?
Sorin Adam Matei (S.A.M.)
Bine`n]eles.Acesta este proiectul cel mai important alvolumului. De comun acord cu Mona Mo-mescu, cel\lalt coordonator,
 Idolii Forului
`ncearc\ s\ deschid\ o discu]ie despre partici- parea la dialogul social [i legitimitatea ei,despre extinderea [i ad`ncirea dialogului prinincluderea mai multor voci. ~n subsidiar, vo-lumul se preocup\ [i de problema modeluluicultural central rom=nesc. ~n aceast\ direc]ie`ncerc\m s\ propunem, cum am men]ionat,un proiect emancipator, `n sensul c\ vrem s\aducem `n prim-planul scenei intelectualerom=ne[ti o categorie social\ [i intelectual\neglijat\, cea a speciali[tilor. {i, `ntr-un fel,volumul `ncearc\ s\ afirme c\ vocile lor s`ntmai importante. Aceasta nu `nseamn\ `ns\ c\vocile lor trebuie s\ fie totalizatoare sau tota-lizante sau c\ elimin\m anumite persoane prin aducerea acestui model `n c`mpul public.Dimpotriv\, noi consider\m c\ acesta ar fi unmodel de preferat, cu condi]ia s\ fie testat `nconfrunt\rile de idei, culturale, de zi cu zi.
E.C.
 ~n capitolul din lucrare pe care `l  semna]i
(Idolii Forului),
afirma]i c\ intelec-tualii „publici“ [i/sau „enciclopedi[ti“ abor-deaz\ mai degrab\ ideologic realitatea dec`t [tiin]ific, `n sensul de recurgere la metodo-logii empirice (p. 24). ~n aceste condi]ii, dia-logul pe care `l propune]i nu este oarecumdin start sortit e[ecului?
S.A.M.
Dac\ s-a `n]eles din capitol c\ eucer o metod\ [tiin]ific\ sau c\ promovez nu-mai metoda [tiin]ific\ pentru validarea adev\-rului celor spuse de un grup, trebuie s\ preci-zez c\ aceast\ impresie este eronat\. Ce `n-cerc s\ exprim `n acel capitol este c\ avem un`nvechit model cultural central. Este un mo-del ce p\rea oarecum onorabil `nainte de se-colul al XVIII-lea, d\dea semne de oboseal\`n secolul al XIX-lea, cu siguran]\ nu mai erade actualitate `n secolul al XX-lea [i absolutsigur nu ne poate duce nic\ieri `n secolul alXXI-lea. Modelul cultural al intelectualuluiatoate[tiutor, oracular, profetic, care `ncearc\s\ ne dea o solu]ie pentru toate problemele `n-tr-un fel de
 package
, este unul anacronicanacronic - fiind
[i
de tip teologal -, mo[tenitde prin secolele al XIII-lea [i al XIV-lea. Deaceea s`nt de p\rere c\ aceast\ paradigm\ cul-tural\ este `n primul r`nd ideologic\, `n sensulc\ ne propune un pachet complet de cunoa[-tere, de ac]iune politic\ [i de orientare mo-ral\, care, `ntr-un fel, nu mai las\ aer pentrurestul spa]iului intelectual.Ce propun `n schimb? Propun un modelintelectual modern de tip
 framework 
, un mo-del cadru. Acesta nu este un model care s\con]in\ anumite direc]ii ideologice de atac,nici m\car unele [tiin]ifice. Modelul intelec-tual modern (pe care, dac\ l-ar adopta, Rom=-nia ar avea nenum\rate beneficii) pleac\ de lac`teva premise. Prima este aceea a relativit\]iidiscursurilor intelectuale, `n sensul c\ potexista, la un moment dat, mai multe discur-suri intelectuale ce pot sus]ine opinii diferitedespre aceea[i realitate, `n moduri diferite,f\r\ a se invalida neap\rat reciproc, pentru c\nu [tim precis care grup are dreptate, care perspectiv\ are dreptate absolut\. Aici por-nesc de la premisa conform c\reia, `n lumeamodern\, cunoa[terea este de tip dubitativ: seinterogheaz\ pe sine dac\ are sau nu dreptate.Sigur, unora le poate p\rea resping\toare a-ceast\ perspectiv\ relativist\ [i ne pot trans-mite c\ ar fi un adev\rat p\cat s\ nu mai avemstele polare intelectuale. Dar s\ ne uit\m la ces-a `nt`mplat `n ultimii o sut\ cincizeci de ani`n Europa. Sau `n lume. S\ vedem unde ne-aucondus ideologiile ce ne-au dat stele polare,at`t cele „tari“, c`t [i cele mai „soft“. Holo-caustul, r\zboaiele mondiale extrem de s`nge-roase, totalitarismele... {i lista poate continua.S\ ne uit\m [i la ce ne-a oferit `ncadrarearelativist\, dubitativ\ a problematicii umane. Ne-a dat sisteme legale [i democratice, `ncare grupurile sociale, chiar extremiste, se pot `nfrunta unele cu altele (adjudec`ndu-[ilibertatea, dreptatea [i justi]ia), bazate pe undialog viu [i plenar al oamenilor. ~n favoareaintroducerii ideii fundamentale a dialogului plural [i relativist `n discursul social [i politicrom=nesc pled\m noi. Dar – m\ po]i `ntreba – de ce sus]ine]i `n carte c\ speciali[tii s`nt mai buni dec`t enciclopedi[tii, de ce afirma]i c\este mai bine s\ aib\ prioritate o clas\ despeciali[ti dec`t una de enciclopedi[ti? Vre]is\-i extermina]i, s\-i arunca]i peste bord peace[ti enciclopedi[ti? Nu, nici nu m\ g`ndescla a[a ceva. Eu propun dialogul, confruntareadeschis\. Afirm c\ `ntr-un sistem relativistexist\ mai multe op]iuni, cea enciclopedic\fiind una dintre ele, neproductiv\ din punctulmeu de vedere. ~n cadrul acestui
 framework 
discursiv, al acestui univers de dezbatere, re-comand ca speciali[tii s\ fie plasa]i `n prim- plan [i asculta]i. {tiind c\ nu [tiu totul, ei nuvor `ncerca niciodat\ s\ ne pun\ sacul `n cap[i s\ declare: v\ dirijez eu `n direc]ia corect\!Tenta]ia de a se ajunge la o tehnocra]ie atot-[tiutoare trebuie `ns\ [i ea evitat\.
E.C.
 ~n ce m\sur\ considera]i c\ pot ficonstruite autentice pun]i de leg\tur\ `ntre o g`ndire vertical\, elitist\, antimodern\ [i o g`ndire orizontal\, modern\, astfel `nc`t s\ nu se ajung\ la un „dialog al surzilor“ [i miza profund\ a volumului s\ fie receptat\ de c\treintelectualii enciclopedi[ti?
S.A.M.
~ntrebarea e dificil\ [i cred c\ se poate r\spunde la ea `n dou\ feluri. Mai `nt`i,voi preciza c\ aceste dou\ modalit\]i de a pune lumea `n problem\ se exclud reciproc.Prima articuleaz\ o perspectiv\ intelectual\, adoua alt\ perspectiv\. Acum este timpul s\lu\m o decizie. Cum vrem s\ fie lumea `ncare tr\im?Pe de alt\ parte, exist\ [i posibilitatea s\ neg`ndim la aceste dou\ alegeri, chiar dac\ s`ntincompatibile, ca fiind parte dintr-un concertnecesar al dialogului social [i, fiecare aleg`ndun anume model, nu ne r\m`ne dec`t s\ dove-dim c\ modelul nostru este mai bun, mai pro-ductiv, mai interesant, mai democratic, maicapabil s\ ne ajute s\ descoperim sensul pro-fund al justi]iei [i democra]iei. Acesta este tipulde confirmare empiric\ pe care `l am `n vedere. Nu cred `ns\ c\ aceste dou\ modele s-ar  putea combina. Ar ie[i o stru]o-c\mil\ din caren-am mai `n]elege nimic. Ori crezi c\ lumeaeste `mp\r]it\ `n dou\ categorii sau are oesen]\ care trebuie cunoscut\ numai de unii,ori nu te g`nde[ti la ea `n acest fel. Dar, pe dealt\ parte, nu sugerez c\ modelul opus esteabsolut gre[it; din perspectiva propus\ demine, nu putem afirma c\ exist\
a priori
mo-dele invalide. Validarea se poate face numai prin testarea lor practic\, `n discursul social.Cel mai important lucru este s\ discut\m [i s\dezbatem concret ce ne pot oferi cele dou\modele. Eu `mi fac alegerile `n func]ie deanaliza retrospectiv\ a ultimilor o sut\ cinci-zeci de ani de modernitate european\ [i rom=-neasc\ [i concluzia la care ajung este c\ unmodel relativist, al op]iunilor limitate [i alcompeten]elor deschise [i verificate este mai bun dec`t un model al intelectualilor oraculari,care vin `n fa]a noastr\ [i declam\: ce afirm\mnoi se bazeaz\ pe o tradi]ie intelectual\ care sereclam\ de la Platon, Aristotel, Sf`ntulAugustin. {i pun punct astfel discu]iei.
E.C.
 ~mi vine `n minte acum cartea lui Marcel Gauchet – 
Dezvr\jirea lumii. O isto-rie politic\ a religiei,
`n care autorul afirma,destul de conving\tor, c\ lumea modern\ s-an\scut prin „ie[irea din religie“. Este moder-nitatea compatibil\ cu religia? Este moderni-tatea unora dintre intelectualii rom=ni, care promoveaz\ religia ca valoare central\,modern\?
S.A.M.
Religiozitatea [i comportamentulreligios s`nt esen]iale pentru existen]a uman\.~ntrebarea mai interesant\ este `ns\: ce roltrebuie s\ joace religia – [i anume doctrinareligioas\, a[a cum este ea `nregistrat\ `n cor- pusul de practici [i de teorii – `n via]a publi-c\? O problem\ a Rom=niei contemporanederiv\ din faptul c\ religiozitatea r\m`ne maicur`nd o form\ exterioar\, oferit\ ca un soi decarapace sub care s\ ne ad\postim cu to]ii. Noi avem `ns\ nevoie de o religiozitate-sche-let, capabil\ s\ ne structureze pe fiecare `n parte [i `n mod privat. Din p\cate, avem oreligiozitate de tip arhaic, `n care lumea eacoperit\ cu chitina ritualurilor, a verbiajului pravoslavnic [i a liturghiilor.Ce m\ tulbur\ este modul `n care religiozi-tatea este `mbr\]i[at\, promovat\ la conferin]e[i `n traduceri ale clasicilor isihasmului, `nvreme ce comportamentele personale ([i cele biserice[ti) se degradeaz\ pe zi ce trece. Paro-hiile se v`nd, banii s`nt arunca]i pe faraonicecatedrale, ritualurile obscurantiste (cum ar fiexorcismul [i citirile vindec\toare) se r\sp`n-desc. Mai mult, m\ tulbur\ lipsa dialoguluireligios. Promovarea religiei nu ]ine cont defaptul c\ pot exista alte persoane cu acelea[ichem\ri spirituale, dar cu alte r\spunsuri,uneori ne-cre[tine, care au dreptul la aceea[idemnitate. {i c\ a fi religios `nseamn\ a `n]ele-ge chemarea religioas\ a celuilalt, nu a impu-ne imaginea religiozit\]ii tale asupra celuilalt.
E.C.
Critic`nd rela]ia asimetric\ „maes-tru-discipol“ – deoarece nu conduce la dez-
 Idolii Forului 
nu are o ideologie
Un dialog Emanuel Copila[ – Sorin Adam Matei despre obsesiile culturale rom=ne[ti 
Sorin Adam Matei este Associate Professor la Purdue University, Statele Unite,autorul volumului
 Boierii Min]ii
[i coordonator, `mpreun\ cu Mona Momescu, alvolumului colectiv
 Idolii Forului
.Emanuel Copila[ este preparator la Universitatea de Vest din Timi[oara [i docto-rand al Universit\]ii Babe[-Bolyai, Cluj-Napoca. Apublicat articole `n diferitereviste de specialitate din ]ar\.Volumul
 Idolii Forului:De ce o clas\ de mijloc a spiritului e de preferat „elitei“intelectualilor publici
a fost publicat anul trecut la Editura Corint. Lucrarea, editat\de c\tre Sorin Adam Matei [i Mona Momescu, reune[te analize ale unor importantenume ale intelectualit\]ii rom=ne[ti, nu toate `ns\ cunoscute sau binecunoscute publicului larg: Michael Shafir, Adrian Gavrilescu, Daniel Barbu, Caius Dobrescu,Mircea Flonta, Gabriel Andreescu, Stelu {erban, Lucian Nastas\ Kovács, MariusGhilezan, Vasile Morar, Bruno {tefan, Alexandru Matei [i István Aranyosi.
 Idolii Forului
are ca argument central premisa conform c\reia spa]iul public rom=nesceste (`nc\) structurat `n plan intelectual de c\tre curente filosofice ierarhice [i eli-tiste, care consider\ c\ au acces privilegiat [i un rol de-a dreptul sacrosant `n ceeace prive[te validarea [i distribuirea social\ a cunoa[terii. Genul acesta de g`ndire,tributar „grupurilor de prestigiu“ teoretizate de c\tre Sorin Adam Matei `n lucrarea
 Boierii Min]ii. Intelectualii rom=ni `ntre grupurile de prestigiu [i pia]a liber\ aideilor 
(publicat\ `n 2004 la Editura Compania), se constituie `n principalul obsta-col [i totodat\ principala provocare a procesului moderniz\rii Rom=niei. ~nc\ de laapari]ie, lucrarea a provocat felurite reac]ii, de la critice [i foarte critice p`n\ laaprobative sau simpatetice. ~n dialogul care urmeaz\, Sorin Adam Matei caut\ s\clarifice sensul unor concepte [i implica]ii con]inute `n puternicul [i coerentulmesaj social al
 Idolilor Forului
.
 
13
Dialog
TIMPU
 
L
 
www.timpul.ro
martie 2011
voltarea cunoa[terii dec`t `n manier\ `ngust\ [i disociat\ sau chiar ermetic\ `n raport cucadrul social din care provine –, se poate spune c\ 
Idolii Forului
 propun „democratiza-rea“ accesului la cunoa[tere [i al distribuiriicunoa[terii? Dac\ r\spunsul este pozitiv,demersul nu s-ar putea traduce, `n termeniilui Antonio Gramsci, printr-o socializare cri-tic\ a ideilor de pe pia]a intelectual\ rom=neasc\?
S.A.M.
Evident c\ da. O cultur\ matur\ [isigur\ pe sine trebuie s\ `ncurajeze o cunoa[-tere [i o educa]ie de tip maieutic-egalitar\. {i pun maieutica [i egalitarismul gnoseologic peacela[i plan, pentru c\ s`nt de p\rere c\ mareatradi]ie a filosofiei grece[ti ne transmite acestmesaj. Uit\m de multe ori c\ Platon, Aristotelsau Socrate erau, `ntr-un fel, produsele celemai bune ale democra]iei ateniene. F\r\ des-c\tu[area dreptului de a pune `ntreb\ri ([i maiales de a pune `ntrebarea fundamental\ a fi-losofiei grece[ti, „de ce a[a, [i nu altmin-teri?“), filosofarea european\ nu ar fi existat.Dac\ s`ntem cu adev\rat tradi]ionali[ti, `nsensul c\ ne reclam\m de la lumea lui Platon[i Aristotel, mi se pare natural s\ g`ndim des- pre actul intelectual ca fiind unul critic, aldialogului [i al `ntreb\rilor. Pentru c\, p`n\ laurm\, spiritul lui Socrate este cuprins `n cele- brul dicton: „[tiu c\ nu [tiu nimic“. Socrate se`ntreab\ „de ce [tim?“, „cum [tim?“ [i „cumtrebuie s\ m\ comport odat\ ce am aflat c\[tiu anumite lucruri, respectiv c\ nu [tiu nu-mite lucruri?“ Demersul lui a fost `n primulr`nd unul etic. {i, dac\ ne aducem aminte mo-dul `n care `ncerca s\ `[i lumineze concet\]e-nii, ne d\m seama c\ Socrate nu voia s\ `idomine precum sofi[tii, ci s\ `i ajute s\ `n]e-leag\ `mpreun\ cu el. Sigur, mul]i vor spune,`n special cei mai conservatori din Rom=nia,„ai uitat c\ Socrate a fost omor`t de concet\-]enii s\i, a fost condamnat la moarte pentru c\a pus prea multe `ntreb\ri?“ Dup\ anumitedezastre sociale [i politice, dup\ r\zboiul pe-loponesiac, situa]ia s-a precipitat `ntr-unasemenea mod `nc`t p`n\ [i bietul Socrate a„votat“ sau a p\rut a fi prins `ntr-o „partid\,“mai precis `n cea aristocratic\, [i a c\zut vic-tim\ acestei percep]ii. Dar aceasta a fost o problem\ ce ]inea de o conjunctur\ dat\ asociet\]ii ateniene, nu de criza ideii democra-tice ca atare. Moartea lui nu ne spune c\ mo-dul lui democratic de a chestiona [i de ainterac]iona cu ceilal]i nu mai trebuie p\strat.Ba, tocmai pentru c\ a fost ucis de concet\-]enii lui, trebuie s\ ne `ntreb\m cum trebuie s\utiliz\m opera]iunile critice pentru a `mbl`nzi[i a rezolva crizele sociale.Ce fel de relevan]\ are situa]ia mai susmen]ionat\ pentru Rom=nia? Este relevant\ pentru Rom=nia deoarece persist\ aici cultulideii de discipolat, cu un maestru atoate[tiitor [i un discipol atoateascult\tor. Uit\m c\ tre- buie s\ accept\m cu to]ii (profesori, discipoli,`nv\]\cei [i oameni consacra]i deopotriv\)faptul c\ s`ntem, fiecare dintre noi, `n posesiaunei anumite p\r]i a realit\]ii [i a cunoa[terii.
E.C.
Cunoa[terea este reciproc\, nuasimetric\.
S.A.M.
Exact. Unele lucruri noi pot fi lip-site de utilitate, invalide, profund imorale;exist\ ast\zi multe mi[c\ri `n Rom=nia caremerg `ntr-o direc]ie nu dintre cele mai pl\-cute. Dar noi trebuie s\ lu\m `n seam\ toateaceste discursuri, nu `n sensul s\ le promo-v\m, ci s\ le deconstruim, s\ le discut\m. S\ne lu\m la tr`nt\ cu ele. {i nu putem face acestlucru dec`t pornind de la premisa c\ oriceinterven]ie `n c`mpul social, politic trebuie s\fie luat\ `n serios.
E.C.
 ~n ce m\sur\ „grupurile de presti- giu“ teoretizate `n volumul 
Boierii min]ii
ar  putea `mbr\]i[a o perspectiv\ filosofic\ mo-dern\, non-elitar\ [i non-arhaic\, f\r\ s\ o perceap\, din cauza filtrului ideologic princare sus]ine]i c\ se raporteaz\ la realitate, caun atac implicit la adresa propriilor pozi]ii?Cu alte cuvinte, cum a]i putea convinge c\  perspectiva dumneavoastr\ este una strict ideatic\, iar nu una politic\ sau personal\,a[a cum o `n]eleg „grupurile de prestigiu“?
S.A.M.
Cred c\ aici avem de-a face cudou\ `ntreb\ri. Una ar fi aceea dac\ grupurilede prestigiu s`nt sau nu s`nt dezirabile, dac\ pot sau nu fi recuperate. Adoua se refer\ lacon]inutul unui grup de prestigiu, anume dac\acesta trebuie neap\rat s\ exprime o pozi]ie [i politic\, [i civic\, nu numai ideatic\.
E.C.
Cu alte cuvinte, ar putea fi de-ideo-logizat un grup de prestigiu f\r\ s\ dispar\,`n definitiv?
S.A.M.
Cred c\ la prima problem\ se poa-te oferi un r\spuns simplu. Grupurile de pres-tigiu s`nt, `ntr-un fel, o mo[tenire a trecutului.Mi-e team\ c\ mul]i nu vor `n]elege corect cevreau s\ afirm. Este vorba de ceva foarte sim- plu – grupurile de prestigiu nu reprezint\ nu-mai un anumit num\r de indivizi care promo-veaz\ un anumit tip de ideologie sau de dis-curs, ci [i un mod de „a ne imagina `mpreu-n\“. Grupul de prestigiu este un model social,o categorie social\ asem\n\toare cu, hai s\spunem, familia. Sau cu partidul politic. A-cestea s`nt modalit\]i pentru a exista al\turide [i cu al]i oameni. Eu subliniam faptul c\,`n cultura rom=n\, modalitatea cea mai la `n-dem`n\ de a fi `mpreun\ cu al]ii este aceea dea crea aceste grupuri de prestigiu, structurate`n jurul ideii alegere, de ungere, de induc]ie(ca s\ folosesc o expresie american\:
to beinducted into the hall of fame
). E[ti adus `ntr-un anume grup, nu te duci pur [i simplu „s\ ba]i la u[a“ lui. Aceasta este o modalitate pa-ramodern\ pentru c\ `i str`nge pe oameni lao-lalt\ pe alte criterii dec`t exercitarea unui dia-log deschis, critic. Prezum]ia grupului de prestigiu este c\, atunci c`nd te afli laolalt\ cual]ii ca tine, trebuie s\ m\r[\lui]i `mpreun\.Pentru c\ modernitatea presupune deschi-dere [i pluralism, mar[ul caden]at nu se mai potrive[te. Din punctul acesta de vedere, credc\ grupurile de prestigiu rom=ne[ti ar fi multmai folositoare dac\ ar `ncepe s\ se dizolve,s\ se transforme m\car `n altceva, `n re]ele desimpatie [i de rezonare politico-social\ [iintelectual\. Nu vreau s\ spun `ns\ c\ `n Ro-m=nia exist\ numai grupurile de prestigiu.S-au `nt`mplat foarte multe `n ultimii vreo[apte ani. Exist\ o foarte vital\ [i interesant\mi[care cultural\ [i politic\ rom=neasc\, maiales de st`nga, care respinge tot ceea ce a e-xistat `nainte. M\ respinge pe mine, `l respin-ge pe Horia Roman Patapievici, respinge pemai [tiu eu cine... Apreciez efervescen]a cul-tural\ creat\, de[i nu s`nt de acord cu multedintre mimetismele lor. A[ dori doar ca noiiveni]i s\ intre `ntr-un dialog autentic cu ceg\sesc la fa]a locului [i s\ nu se `nchid\ `ngrupuri agorafobe, al c\ror prestigiu este `m- prumutat de la idei venite de aiurea.
E.C.
 Deocamdat\ grupurile de prestigiur\m`n totu[i ni[te insule [i se insuleaz\ volun-tar `n cadrul unei cunoa[teri tot mai diverse[i tot mai dinamice, pe care se tem c\ nu aucum s\ o st\p`neasc\ exhaustiv.
S.A.M.
Este exact ceea ce `ncercam s\transmit `n
 Boierii min]ii
[i, pe urm\, `n pri-mul capitol din
 Idolii Forului
. Nu trebuie s\fim naivi, `mi dau seama c\ proiectul esteunul ambi]ios [i `ntr-o anumit\ m\sur\ utopic; bine`n]eles, oamenii vor prefera s\ fie `m- preun\ cu cei asem\n\tori lor, s\ caute sigu-ran]a solidarit\]ii umane necondi]ionate. Esteceva absolut natural. Nu putem s\-i for]\m peoameni s\ fie `n alt fel. Dac\ ar con[tientizam\car primejdia acestui fel de a fi `mpreun\cu al]ii, dac\ [i-ar da seama de importan]a ac-tului critic, dac\ ar `n]elege importan]a ideii„mi-e drag Platon, dar mai drag mi-e ade-v\rul“, ar fi mult mai bine. {i aici doresc s\ leamintesc celor care iubesc grupurile de pres-tigiu centrale din Rom=nia c\, la un momentdat, Alexandru Paleologu a scris o carte ex-trem de interesant\, intitulat\ chiar 
 Amicus Plato
(sed magis amica veritas), `n care de-construia o parte din ideile filosofice ale luiConstantin Noica, de[i `ntre Paleologu [i Noica existau rela]ii mult mai str`nse dec`tcele existente `ntre grupurile de prestigiu (su-feriser\ `mpreun\ `n anii ’50, la un momentdat fuseser\ exila]i la C`mpulung etc.) Dac\s-a putut atunci, cred c\ se poate [i acum.
E.C.
 De acord, dar, cinic vorbind, nucrede]i c\ este mai confortabil din punct devedere psihologic s\ faci parte dintr-un grupde prestigiu dec`t s\ te expui insecurit\]ii dea g`ndi critic?
S.A.M.
Autoizolarea, `nchiderea `n sines`nt determinate [i de modul `n care se tr\ie[te`n Rom=nia. Cum nu se [tie precis ce se va`nt`mpla m`ine, unii simt nevoia s\-[i g\seas-c\ siguran]a ontologic\ `n predictibilitateaactelor celorlal]i, lega]i de ei cu „jur\minte decredin]\“ ca `n Evul Mediu. Dar lumea seschimb\, Rom=nia nu este chiar un haos...Trebuie s\ ie[im, trebuie s\ ne asum\mmisiunea, trebuie s\ ne asum\m pe noi `n[ine, pentru c\ altfel nu vom progresa `n vreun fel.Din fericire, exist\ multe min]i `n Rom=niacare `[i asum\ lumea `n care tr\iesc [i aucurajul de a se exprima, prin cele mai feluritecanale [i `n cele mai diverse moduri. Din punctul acesta de vedere, trebuie s\ `mbr\-]i[\m internetul, nu s\-l consider\m doar unmediu unde rom=nii `[i vars\ obsesiile [i re-sentimentele. Desigur, exist\ mul]i indivizicare `mproa[c\ re]elele cu vitriolul antisemi-tismului, rasismului, legionarismului sau co-munismului, dar ei nu s`nt singurii care semanifest\ `n lumea virtual\. Dac\ reu[im s\cre\m o mas\ critic\ de dialog ra]ional saum\car rezonabil, atunci cred c\ democrati-zarea [i l\rgirea discursului public create deinternet [i de forumurile electronice vor func-]iona `n favoarea, nu `n defavoarea noastr\.
E.C.
 Intelectualii rom=ni „publici“, deieri [i de ast\zi, s`nt fascina]i de putere, a]iargumentat `n
Boierii min]ii.
 Martin Seliger opereaz\ o distinc]ie `ntre „ideologiile funda-mentale“ (`n sens mai degrab\ discursivdec`t ideologic-totalitar), proprii opozi]iei [i„ideologiile operative“ ale celor afla]i la pu-tere, nevoi]i s\ negocieze [i s\ recurg\ lacompromisuri. Pornind de la aceasta, se poate afirma c\ „ideologia fundamental\“ aunui grup ajuns la putere se estompeaz\ pro- gresiv `n beneficiul celei „operative“. C`t debine crede]i c\ ar putea fi aplicat\ aceast\ tipologie „grupurilor de prestigiu“ alc\tuitedin intelectuali „publici“, respectiv intelec-tualilor specializa]i?
S.A.M.
~n Rom=nia exist\ o distinc]ie maiveche (ce se suprapune peste cea men]ionat\de tine), anume aceea dintre ideologiile con-vingerii [i ideologiile compromisului, amintitede Max Weber `n celebrul s\u eseu
 Politica, ovoca]ie [i o profesie
. Pe de o parte, avem de-aface cu ideologii aurorale, sacerdotale, sacrali-zante, care plaseaz\ `n centru na]iunea, culturasau alte valori „tari“. Prozeli]ii lor s`nt sf\tui]i
 
Dialog
TIMPUL
14
 
martie 2011
www.timpul.ro
fie s\ se retrag\ `n alcovurile culturii sau `nchiliile m\n\stirilor, fie s\ ias\ `n via]a public\,s\ le impun\ tuturor aceste ideologii, f\r\ niciun fel de compromis.Pe de alt\ parte, exist\ un discurs mai di-fuz, o ideologie mai timid\ a dialogului des-chis, de tipul celui propus de Bahtin, poli-fonic, `ntre grupuri [i idei. Grupurile de pres-tigiu tr\iesc `n general din mana ideologiilor sau a datoriei sacerdotale de a fi `n spa]iul public. Nu exist\, cred, grup de prestigiu `nRom=nia care s\ adopte o ideologie a com- promisului, a lucrului cu cel\lalt.M-ai putea `ntreba dac\ partidele politiceau astfel de ideologii pragmatice. Partidele politice rom=ne[ti au [i practic\ aceast\ideologie a compromisului. Chiar prea multa[ spune...Politica rom=neasc\ (a[a cum o v\d eu dela distan]\) `mi pare din ce `n ce mai mult o politic\ a expedientului, a rezolv\rii proble-melor 
hic et nunc
. M\ tem c\ partidele poli-tice nu au viziuni de lung\ durat\ [i aceasta sedatoreaz\ tocmai faptului c\ ideologiile cul-turale [i sacerdotale au aspirat, au `ncorporat`n ele orice n\zuin]\ de a face ideologie de principii. {i din punctul acesta de vedere credc\ ambele p\r]i ale jocului cultural-politic dinRom=nia ar trebui s\ se reformeze. Partidelear trebui s\ devin\ mai principiale, s\ adopteideologii mai serioase, bazate pe valori, `ntimp ce grupurile culturale ar trebui s\ renun-]e la aceste ideologii arhaice ale valorilor imuabile (care pot lesne conduce la funda-mentalisme de tot felul), `ncerc`nd s\ ini]iezeun dialog ideologic, cultural, politic [i socialcu publicul, s\ se adapteze la nevoile [in\zuin]ele acestuia.
E.C.
Ce p\rere ave]i despre expertocra- ]ie? Cum ar putea, altfel spus, intelectualii,odat\ afla]i `n c`mpul puterii, s\ `[i p\strezecapacit\]ile critice?
S.A.M.
M\ bucur foarte mult c\ mi-aiadresat aceast\ `ntrebare, pentru c\
 Idolii Forului
ar putea fi interpretat ca un discurs `nfavoarea tehnocra]iei, a domniei exper]ilor. Nici g`nd de a[a ceva.
 Idolii Forului
faceurm\toarea propunere: avem `n acest moment`n Rom=nia un discurs politico-culturaldominat de intelectuali enciclopedi[ti, care seaga]\ de dou\, trei, patru, cinci valori [i `n-cearc\ s\ le impun\, indiferent dac\ se potri-vesc sau nu lumii `nconjur\toare. ~n contra- partid\, volumul spunea c\ ar fi foarte binedac\ intelectualii speciali[ti ar interveni lar`ndul lor `n c`mpul discu]iei culturale [i dac\ar `ncerca s\ explice ce se poate face pentrufiecare problem\, prin prisma propriilor calific\ri. Din punctul acesta de vedere, vo-lumul `ncearc\ s\ `i antreneze pe intelectualiispeciali[ti s\ se manifeste pe pia]a de discurssocial, pe pia]a ideilor. Nu-[i propune s\ `iaduc\ pe intelectualii speciali[ti la putere, fieea simbolic\ sau politic\.Ce doream s\ afirm – sau volumul `n ge-neral `[i propunea s\ afirme – este c\ echili- brul politic, social [i cultural rom=nesc ar fimai bine servit dac\ discursul ar fi polifonic[i dac\ (acesta este
 parti pris
-ul volumului)intelectualii speciali[ti ar fi asculta]i primii.Ei nu ar trebui `ns\ adu[i la putere. {i trebuies\ specific de ce. E p\rerea mea personal\, probabil ceilal]i autori ai volumului vor exprima alte perspective. Cred `n primul r`ndc\ politica este treaba tuturor cet\]enilor unuistat, inclusiv a celor care nu s`nt intelectualisau mai ales a celor care nu s`nt intelectuali, pentru c\ ei s`nt majoritatea.Consider c\ reprezentan]ii unei na]iunitrimi[i `n parlament trebuie s\ reflecte [i s\reprezinte aceste straturi sociale c`t mai bine.{i din punctul acesta de vedere ar fi o adev\-rat\ nenorocire dac\ numai un segment foarte`ngust al popula]iei, respectiv intelectualii,chiar [i cei specializa]i, ar avea acces la putere.~n subtext, volumul nostru militeaz\ pentru politica `n]eleas\ ca o dezbatere pan-social\mai cur`nd, iar nu una dus\ doar `ntre exper]i.Ce rol au `ns\ exper]ii? Acela de a interveni`n discu]ie [i de a structura discursul, `n cazul`n care ceilal]i parteneri la la dialog recunoscvaloarea [i validitatea argumentelor lor. Deaici deriv\, `ns\, datoria intelectualilor spe-cializa]i de a le vorbi oamenilor `ntr-un lim- baj accesibil, de a crea argumente potrivite pentru audien]\.
E.C.
 Pornind de la distinc]ia pe care a]itrasat-o `ntre cele dou\ tipuri de intelectuali, se poate afirma c\ „specializa]ii“ le adresea- z\ o provocare celor enciclopedi[ti `n terme-nii cobor`rii acestora din urm\ `n arena cuadev\rat [tiin]ific\, articulat\ de metodologii[tiin]ifice, argument`nd `n favoarea renun]\riila explica]ii simpliste, psihologizante, care practic eludeaz\ miza `ns\[i a dezbaterii?
S.A.M.
{i mai important, dezbatereaaceasta trebuie s\ aib\ loc `n spa]iul public, `n prezen]a [i cu participarea publicului. Discur-sul specializat nu trebuie `ns\ aruncat pemas\ ca un soi de talisman, „eu am un trucmai bun ca oricine altcineva“, ci folosit ca ounealt\. Instrumentul trebuie descris, modali-tatea lui de func]ionare explicat\ [i apoi tes-tat\, accept`nd posiblitatea ca testul s\ o res- ping\. Numai a[a se vor putea m\sura ade-v\rul sau neadev\rul a ceea ce spunem noi `ncartea noastr\, anume c\ discursul intelectua-lilor specializa]i ar putea fi mai bun pentru c\este relativist, mai pragmatic, mai adaptatnevoilor oamenilor.
E.C.
C`t de bine pot fi delimita]i „intelec-tualii specializa]i“ de cei „publici“? Undei-a]i `ncadra pe Andrei Marga sau pe Vladi-mir Tism\neanu `n aceast\ tipologie?
S.A.M.
Un intelectual public, a[a cum `n-cerc s\ opera]ionalizez conceptul `n capitolulmeu, [i cum le-am propus celorlal]i autori s\`l g`ndeasc\, este un intelectual care are oideologie public\ sau despre public. Vorbe[te`ntr-un anumit limbaj, are anumite valori,imagineaz\ publicul `ntr-un anume fel [i, cumam men]ionat, are un anumit con]inut, cvasi-sacerdotal. Pune pe primul loc cultura„mare“, `nalt\, av=nd toate r\spunsurile pen-tru toate problemele. Astfel, `n]elesul terme-nului intelectual public `n Rom=nia este oare-cum delimitat. Nu reprezint\ un intelectual public oricine se exprim\ `n pia]a public\.~ntrebarea care trebuie pus\ este `ns\: cumtrebuie s\ fie intelectualii publici? Autorii vo-lumului
 Idolii Forului
consider\ c\ intelec-tualul
 poate
s\ [i
trebuie
s\ fie public, dar c`nd se exprim\ `n arena public\ trebuie s\avanseze un discurs validat de experien]a luiintelectual\, profesional\. ~n momentul `ncare intr\ `n discu]ia public\, trebuie s\ pro-duc\ ceva nou, ceva original [i validabil dec\tre „breasla“ din care face parte. Intelectua-lul trebuie s\ adauge ceva [i inova]ia nu poatefi un discurs nediferen]iat, vag, enciclopedic,care ofer\ r\spunsuri bazate pe nara]iunicvasi-filosofice, eterice [i `n acela[i timpnespecifice. Domnul Andrei Marga poate s\fie [i este un intelectual public mai ales atuncic`nd exprim\ opinii `ntemeiate pe experien]asa de educator [i filosof.
E.C.
 Pornind de la ce a]i dezb\tut maidevreme, putem considera c\ mediul cultural rom=nesc nu are un exerci]iu al democra]ieitocmai pentru c\ intelectualii enciclopedi[ti, publici, se adreseaz\ publicului f\r\ a-l im- plica efectiv [i, astfel, discursul r\m`ne prac-tic `n dou\ sfere contigue ce interac]ioneaz\  prea pu]in, iar dac\ o fac, raportul dintre eleeste oricum asimetric?
S.A.M.
Trebuie spus c\ acest tip de dis-curs are un public al s\u. Dac\ te ui]i cu mareaten]ie, ai s\ vezi c\ acest public activ esterelativ mic, fiind compus din cei mai apro- pia]i ca profesiuni [i ca op]iuni sociale [i cul-turale de oracolele discursului enciclopedic.Urm\rind detale de audien]\ la „50 de minutecu Liiceanu [i Ple[u“, afl\m c\ emisiunea arecam 200.000 de spectatori, dintre care apro-ximativ 40 de mii o p\r\sesc pe parcursul ei.Asta `n timp ce exist\ `n Rom=nia peste1.000.000 de persoane educate cu posibilit\]imateriale ce le permit o via]\ cultural\ activ\.Sub aceste dou\ grupuri, urmeaz\ o maremas\ intelectual\ ce urmeaz\ tot acest discursdintr-o anumit\ iner]ie cultural\. Primeledou\ grupuri tr\iesc, `ns\, `ntr-un balon des\pun, izolate `n bun\ m\sur\ de problemele[i de nevoile majorit\]ii audien]ei lor, care `iaccept\ ca pe un zgomot de fond necesar.Sigur, uneori se produce c`te un scurtcir-cuit `ntre aceste dou\ grupuri [i lumea obi[-nuit\ mai aude c`te ceva, c`te un zvon, c`te unsunet din zonele eterice ale marii culturi. Dar marile probleme sociale [i culturale ale ro-m=nului de r`nd r\m`n nerezolvate de acestmare discurs. Ele s`nt multe [i m\runte, dar `nacela[i timp fundamentale, s`nt problemelelegate de interac]iunile umane de zi cu zi.Avem `n Rom=nia de zi cu zi o foarte marenevoie de capital social: mai mult\ `ncredere`ntre oameni, interac]iune, mai mult\ partici- pare civic\. O mai mare aten]ie la discrepan-]ele educa]ionale `ntre sat [i ora[, o mai acut\con[tientizare a faptului c\ primivismul infra-structurii rom=ne[ti (s`ntem ]ara cu cele mai pu]ine locuin]e cu acces la canalizare [i ap\curent\ din Uniunea European\) este [i o pro- blem\ cultural\. Lucrurile astea nu s`nt numaini[te chestiuni de rezolvat `n mod opera]io-nal. Ele ]in de op]iunile culturale, de
 softwear 
-ul rom=nilor, de subdezvoltareatradi]ional\ a Rom=niei, dar [i de acceptareaunor priorit\]i de discurs public ce nu ]in contde realit\]ile de zi cu zi.Un discurs despre aceste probleme, desprevalori comunitare [i despre participare comu-nitar\ este absolut necesar. Marele discurs au-roral, cultural al grupurilor de prestigiu centra-le din Rom=nia se fere[te ca „dracul de t\m`ie“de problemele contingente, mai ales de cele ceimplic\ nevoile comunit\]ii [i un spirit de co-munitate. Se promoveaz\ un libertarianism demulte ori strict mimetic, instrumentat mai multca o demonstra]ie intelectual\ de genul „s`n-tem [i noi `n ton cu lumea“.Pentru a pune degetul pe ran\ [i mai ap\-sat: problema infrastructurii trece, dup\ p\-rerea mea, dincolo de bani [i de administra]ie.Este o problem\ antropologic\ a convie]uiriirom=nilor. La fel salubritatea. Acestea nu s`ntdoar probleme de care ar trebui s\ se ocupe prim\riile, ele s`nt [i probleme culturale. Au-torit\]ile nu vor face ce trebuie p`n\ c`nd pu- blicul nu va exercita o presiune puternic\asupra lor, oblig`ndu-le s\ rezolve aceste pro- bleme. Iar publicul nu va face acest lucru, p`n\ nu va vedea c\ infrastructura nu este nu-mai o problem\ a celuilalt, a statului, ci estechiar problema lui. Iar intelectualii nu potajuta publicul s\ treac\ printr-o revolu]ie cul-tural\ a `n]elegerii nevoii de a crea spa]ii [iinfrastructuri comune p`n\ c`nd nu genereaz\un discurs despre problemele comunitare. Dar dac\ tot ceea ce pot oferi publicului intelec-tualii este un libertarianism g\unos [i mimetic,evident c\ lucrurile nu se vor mi[ca `n vreunfel. Exist\ multiple modalit\]i de a readuce lavia]\ acest discurs despre valori comunitare,despre importan]a spiritului civic, acestea ne-trebuind s\ fie st`ngiste sau radicale. Comu-nitarianismul [i civismul trebuie s\ fie atitudiniculturale, universale, `mp\rt\[ite de c\tre to]iactorii sociali [i politici responsabili.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->