1

0Fl10l0l 81l
lllNl81l 0l 6l0Nl18ll Fl8

BREVIAR TEORETIC

l. 6l0Nl18l 18l0868l0l0l
1. cncnc

Lungimea unui segment numrul care arat de cte ori se cuprinde unitatea de msur aleas n
segment.
Segmente congruente: dou sau mai multe segmente care au aceeasi lungime exprimat n aceeasi
unitatea de msur.

Mijlocul unui segment este punctul care mparte un segment n dou segmente congruente.

- ijlocul unui segment este unic
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment n mijlocul acestuia.

Proprietatea mediatoarei: Un punct este situat pe mediatoarea unui segment dac si numai
dac el este egal deprtat de capetele segmentului.

Simetria faj de un punct n plan: Spunem c un punct A` este 820trcul unui punct A fat d0 O
dac O este mijlocul segmentului AA`.

Simetria faj de o dreapt n plan: Spunem c un punct A` este 820trcul unui punct A fat d0 o
dr0apt d dac d este mediatoarea segmentului AA`.


| | | |
mediatoare
PB PA
d P
d

)
`

|PA||PB| P este punct al mediatoarei, adic
PM1AB

- P
A
M
B
d
A M B Notatie |AM||MB|
A d Notatie d 1 AB
|AM||MB|
M Md
B
A Punctele A si A` sunt simetrice Iat de O.
O O este centru de simetrie
A`
Punctele A si A` sunt simetrice Iat de dreapta d
d se zice ax de simetrie
A

d
A`
B C Notatie |AB||CD|
A D
2
. +nnivi

Msurarea unghiurilor:

Clasificarea unghiurilor

Unghiuri adiacente - unghiurile care au o latur comun, vrIul comun si celelalte dou laturi
situate de o parte si de alta a laturii comune.

Unghiuri complementare: unghiurile care au suma msurilor de 90
o

cComplementul unui unghi este diIerenta pn la 90
o
.
cDac un unghi are msura de x
o
atunci complementul su are msura de 90
o
-x
o
.
Unghiuri suplementare: unghiurile care au suma msurilor de 180
o

cSuplementul unui unghi este diIerenta pn la 180
o
.
cDac un unghi are msura de x
o
atunci suplementul su are msura de 180
o
-x
o
.


Bisectoarea unui unghi este semidreapta cu originea n vrIul unghiului care mparte unghiul n
dou unghiuri congruente.

Proprietatea bisectoarei: Un puncte este situat pe bisectoarea unui unghi dac si numai dac
el este egal deprtat de laturile unghiului.

grad
min
sec
60
la Iiecare
treapt
Scara unitjilor de msur pentru
unghiuri
A

O B
AOB drept
(90
o
)
N
O A B
Unghiul AOB nul
(0
o
)
A

O B
AOB-obtuz
(~90
o
)
A NO B

AOB alungit (180
o
)
A
B
O

C
NAOB, BOC sunt adiacente
NAOC si AOB nu sunt adiacente deoarece au latura comun| AO, au vrIul comun O, dar
laturile OC, respectiv OB sunt situate n aceeasi parte Iat de OA

A C
O
D B
A B


C
O
D
O
A

B

C
Notatie O B B O A


O
P

M

R

# P
OB # OA P
O

)
`

1 1 ,
bisectoare


bisectoare
,
O
OB # OA P
# P

)
`

1 1

cUnitatea de msur a unghiurilor este gradul.
cnstrumentul cu ajutorul cruia se msoar
unghiurile se numeste raportor.
cSubmultiplii gradului 2nutul si 80cunda
1
o
60` 1`60``
cDac dou unghiuri au aceeasi msur atunci ele se
numesc unghiuri congruente.
A
O
B
AOB ascutit
(90
o
)
Unghiuri opuse la vrf: unghiurile care au vrIul comun si laturile n
prelungire.
cUnghiurile opuse la vrI sunt congruente.
Unghiuri formate n jurul unui punct: unghiurile care au vrIul comun si
reuniunea interioarele lor acoper tot planul.
cUnghiurile Iormate n jurul unui punct au suma msurilor de 360
o
.

c 60
la Iiecare
treapt
3
. Iivnniv

Definijie yi terminologie: Triunghiul este reuniunea a trei segmente.


Clasificarea triunghiurilor
Dup laturi Dup unghiuri

Congruenja triunghiurilor:

Dou triunghiuri se zic congruente dac au toate elementele corespunztoare congruente

Cazuri de congruenj:
-Cazul L.U.L. -Cazul U.L.U. -Cazul L.L.L.







Suma msurilor unghiurilor unui triunghi
n orice triunghi suma msurilor unghiurilor este de 180
o
2A)+2B)+2C)180
o

Unghi exterior unui triunghi:
Un unghi Iormat de o latur a unui triunghi si de prelungirea altei laturi se numeste unghi
exterior triunghiului.
B A`
A
B`

C`
C
|AB||A`B`|; |AC||A`C`| ; |BC||B`C`|

B' ' A

C' B A

C ; A' ' C

B' A C

B ; C' ' B

A' C B

A
B A`
A
B`

C`
C
isoscel echilateral scalen (oarecare) ascutitunghic dreptunghic obtuzunghic
(2 lat. ) (toate lat.) (toate lat. diIerite) (toate ascutite) (un drept) (un obtuz)
' ' '
| ' ' | | |
'

| ' ' | | |
. . .
B A AB
A A
A A
B A AB
L U L

' ' '
'

| ' ' | | |
'

. . .
B A AB

A A
A A
U L U

' ' '
| ' ' | | |
| ' ' | | |
| ' ' | | |
. . .
B A AB
A A
B B
B A AB
L L L

B A`
A
B`

C`
C
B A`
A
B`

C`
C
-ABC|AB||BC||CA|
- |AB|, |BC|, |CA|-laturile triunghiului
-A,B,C vrIurile triunghiului
- B A A B B A

,

-unghiurile triunghiului
- Perimetrul triunghiului este suma lungimilor laturilor sale
!
ABC
AB+BC+CA

A
Ext ABC
Ext
ABC
nt ABC
B C
Ext ABC
4

Linii importante n triunghi:
Mediana triunghiului : uneste ;rful unui triunghi cu 2locul laturii opuse.

Propr0tat0a c0ntrulu d0 gr0utat0
Centrul de greutate al triunghiului se aIl pe median la o treime de baz si dou treimi de vrI.
;
1
2
;
3
1
;
3
2

P
A
AP
P
AP
A

nljimea triunghiului: uneste vrIul unui triunghi cu piciorul perpendicularei duse din acest
vrI pe latura opus (pe scurt ,perpendiculara dus din vrIul triunghiului pe latura opus)


Po:ta ortoc0ntrulu unu trungh

Mediatoarea triunghiului: mediatoarea unei laturi a triunghiului



Bisectoarea triunghiului: bisectoarea unui unghi interior al triunghiului
A

M N

G

B P C
BPPC AP median

0dan0l0 unui triunghi 8unt concur0nt0
Punctul de intersectie al medianelor unui triunghi se numeste centrul de
greutate al triunghiului.

AD1BC AD nltime

nlt2l0 unui triunghi 8unt concur0nt0
Punctul de intersectie al nltimilor unui triunghi se numeste ortocentrul triunghiului.

Ortocentrul unui triunghi ascutitunghic se aIl n interiorul triunghiului.

Ortocentrul unui triunghi dreptunghic se aIl n vrIul corespunztor unghiului drept
Dou din nltimile unui triunghi obtuzunghic cad pe prelungirile laturilor.

Ortocentrul unui triunghi obtuzunghic se aIl n exteriorul triunghiului.
Msura unui unghi exterior unui triunghi este egal cu suma
msurilor unghiurilor triunghiului neadiacente cu el.


A B 2 B A 2 B E 2



B E
A


C F

A
E
F H


B D C

A
R N
M O

B P C

mediatoare
| | | |
PO
B PO
P BP

)
`

0datoar0l0 unui triunghi 8unt concur0nt0
Punctul de intersectie al mediatoarelor unui triunghi se numeste
centrul cercului circumscris triunghiului.
OAOBOCR -raza cercului circumscris

5

Linia mijlocie n triunghi
Segmentul care uneste mijloacele a dou laturi ale unui triunghi se numeste linie mijlocie.

Asemnarea triunghiurilor
Dou triunghiuri se zic asemenea dac au unghiurile respectiv congruente si laturile respectiv
proportionale.

a:url0 d0 a802nar0 a trunghurlor
Cazul I Cazul II Cazul III

%0or02a lu %hal08 r0cproca 0
Teore2a lui Thales O dreapt paralel cu una din laturile unui triunghi determin pe celelalte
dou laturi (sau pe prelungirile acestora ) segmente proportionale.
A

M N

B C
Teore2a liniei 2ijlocii Linia mijlocie a unui triunghi este paralel cu baza
si egal cu jumtate din lungimea acesteia

2
si //
B
B
A
B A

)
`

Teore2a reciproc a liniei 2ijlocii
Dac din mijlocul unei laturi ducem o paralel la alt latur a unui triunghi atunci
aceasta njumtteste cea de-a treia latur a triunghiului.
A

E F

B C
2
mijlocie linie e deci |, | | |
//
| | | |
B
EF EF FB AF
B EF
EB AE

)
`


A A`
B`
B
C C`
' ' ' ~
' ' ' ' ' '
B A AB
B
B
A
A
B A
AB



' ' ' ~
' ' ' '
'

B A AB
A
A
B A
AB
A A

bisectoare

AI I A I A B

B80ctoar0l0 unui triunghi 8unt concur0nt0
Punctul de intersectie al bisectoarelor unui triunghi se numeste
centrul cercului nscris n triunghi.
EFGr -raza cercului nscris

,
|



' ' ' ' ' '
' , ' , '
' ' ' ~
A
A
B
B
B A
AB
B B A A
B A AB
A

E F



B G C



B
B`
A`
A C`
C
' ' ' ~
'
'
. .
B A AB
B B
A A
U U

)
`

A A`
B`
B C`
C
A A`

B B`
C C`
6
Reciproca teore2ei lui Thales Dac o dreapt determin pe dou din laturile unui triunghi
(sau cu prelungirile acestora) segmente proportionale atunci ea este paralel cu cea de-a treia latur.
B EF
F
AF
EB
AE
//
Reciproca teoremei lui Thales este o metod de a arta c dou drepte sunt paralele.
%0or02a funda20ntal a a802nr
O dreapt paralel cu una din laturile unui triunghi determin cu celelalte dou laturi (sau cu
prelungirile acestora ) un triunghi asemenea cu triunghiul dat.

%0or02a b80ctoar0
n orice triunghi bisectoarea unui unghi determin pe latura pe care o intersecteaz segmente
proportionale cu laturile unghiului.

Proprietjile triunghiului isoscel

Cum artm c un triunghi este isoscel ?
artm c are 2 laturi congruente
artm c are 2 unghiuri congruente
artm c o median este si nltime (sau reciproc)
artm c o bisectoare este si median (sau reciproc)
artm c o nltime este si bisectoare (sau reciproc)
artm c mediatoarea unei laturi coincide cu nltimea dus din vrIul opus (sau cu
bisectoarea unghiului opus, sau cu mediana dus din vrIul opus)

Proprietjile triunghiului echilateral
E F



A



C B
A



E F

B
C
A




B
C

E F
E F



A



C B
A



E F

B C
A




B C

E F
F
AF
EB
AE
B EF //
sau orice alte proportii
derivate ce se pot Iorma
cu aceste segmente
!1 Unghiurile de la baza triunghiului isoscel sunt congruente.
B A B A


! Mediana, nltimea, bisectoarea si mediatoarea corespunztoare bazei
triunghiului coincid.
AM medianAM bisectoareAM nltimeAM mediatoare
! a) nltimile corespunztoare laturilor congruente sunt congruente
b) Medianele corespunztoare laturilor congruente sunt congruente
c) Bisectoarele unghiurilor congruente sunt congruente.
! Triunghiul isoscel are o ax de simetrie (mediana corespunztoare bazei)

A







B M C

A


B D


C
B
EF
A
AF
AB
AE
AEF AB B EF ~ //
B
AB
D
DA
BD
AB

)
`

bisectoare

7

Cum artm c un triunghi este echilateral ?
artm c are toate laturile congruente.
artm c are toate unghiurile congruente.
artm c este isoscel si are un unghi de 60
o
.



Proprietjile triunghiului dreptunghic


Teore2a 2edianei relative la ipotenuz
Mediana relativ la ipotenuz are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
B A
B
A
20dana A
A 2 AB

)
`

2
90 )

( ,
3

Consecin( Centrul cercului circumscris triunghiului dreptunghic se aIl n mijlocul ipotenuzei.
C

M



A B
C
30
o








A B
Teore2a unghiului de 0
o

ntr-un triunghi dreptunghic cateta opus unghiului de 30
o
are lungimea egal
cu jumtate din lungimea ipotenuzei.

2
30 )

(
90 )

( ,
B
AB
2
A 2 AB

3
3


Toate propriettile triunghiului isoscel rmn valabile. n plus
!1 Toate unghiurile triunghiului echilateral au msura de 60
o
.
! Centrul de greutate, ortocentrul, centrul cercului circumscris
precum si centrul cercului nscris coincid.
! Triunghiul echilateral are trei axe de simetrie (medianele sale)

Teore2a catetei
Lungimea unei catete a unui triunghi dreptunghic este media geometric
dintre lungimea ipotenuzei si lungimea proiectiei catetei respective pe ipotenuz.
AC
2
BCcCD AB
2
BCcBD
Teore2a nl(i2ii
Lungimea nltimii triunghiului dreptunghic este egal cu media
geometric dintre proiectiile catetelor pe ipotenuz.
AD
2
CDcDB
A


B C
C




D

A B
8

Rapoarte constante n triunghiul dreptunghic ( funcjii trigonometrice)

-Sinusul unui unghi este raportul dintre cateta opus unghiului si ipotenuz.

ipotenuz
opus cateta
sin
BC
AC
sinB sin
B
AB

-Cosinusul unui unghi este raportul dintre cateta alturat unghiului si ipotenuz.

ipotenuz
alltura cateta
cos
BC
AB
cosB cos
B
A

-1angenta unui unghi este raportul dintre cateta opus unghiului si cateta alturat.

alltura cateta
opus cateta
tg
AB
A
B
A
AB
tg tg
-Cotangenta unui unghi este raportul dintre cateta alturat unghiului si cateta opus.

opus cateta
alltura cateta
ctg
A
AB
B c
AB
A
tg ctg
-1abelul valorilor uzuale ale funcjiilor trigonometrice

0
o
0
o

o
60
o
90
o
sin 0
2
1

2
2

2
3

1
cos 1
2
3

2
2

2
1

0
tg 0
3
1

1
3
Nu exist
ctg Nu exist
3
1
3
1

0







Teore2a lui !itagora
n orice triunghi dreptunghic suma ptratelor lungimilor catetelor este
egal cu ptratul lungimii ipotenuzei
AB
2
AC
2
BC
2

Reciproca teore2ei lui !itagora
Dac a, b,c sunt lungimile laturilor unui triunghi, a~b~c si a

+c

atunci
triunghiul este dreptunghic, iar ipotenuza este latura de lungime a.

Alt 1or2ul pentru nl(i2ea triunghiului dreptunghic n orice triunghi dreptunghic
lungimea nltimii sale este egal cu produsul lungimilor catetelor supra lungimea ipotenuzei.

B
AB A
AD
c

C




D

A B
9

























ll. 6l0Nl18l F180l1l80l0l
1. Tvvvcv

Patrulaterul este Iigura geometric Iormat din reuniunea a patru segmente.
ABCD|AB||BC||CD||DA|

Elementele patrulat0rulu con;0
-|AB|, |BC|, |CD|, |DA| laturi; |AC|, |BD| - diagonale
-A, B, C, D vrIuri
- B A D A D D B B A

,

- unghiuri
-Perimetrul patrulaterului este suma lungimilor laturilor sale !
ABCD
AB+BC+CD+DA.
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este de 360
o
2A)+2B)+2C)+2D)60
o
.

. Tvvcovnv

Paralelogramul este patrulaterul care are 2 cte 2 laturi paralele
A
B
D

C
patrulaterul convex:
patrulaterul n care prelungirea
oricrei laturi nu intersecteaz nici o
alt latur.

patrulaterul concav:
patrulaterul n care prelungirea
unei laturi intersecteaz o alt
latur a sa.
M
P
Q
N
10

Proprietjile paralelogramului:





Ca si o consecint a acestei proprietti avem punctul d0 nt0r80ct0 al dagonal0lor 08t0 c0ntrul
d0 820tr0 al paral0logra2ulu Paralelogramul nu ar0 a0 d0 820tr0

Cum artm c un patrulater este paralelogram ?
artm c are laturile opuse paralele 2 cte 2 am paralelogr
//
//
ABD
B AD
D AB

)
`

artm c are laturile opuse congruente 2 cte 2 am paralelogr ABD
B AD
D AB

)
`

artm c are 2 laturi opuse paralele si congruente am paralelogr
//
ABD
D AB
D AB

)
`

artm c are unghiurile opuse congruente 2 cte 2 am paralelogr


ABD
D B
A

artm c are unghiuri alturate suplementare am paralelogr
180 )

( )

(
180 )

( )

(
ABD
2 B 2
B 2 A 2

3
3

artm c diagonalele sale se njumttesc am paralelogr ABD
OD BO
O AO

)
`

Dreptunghiul este paralelogramul care are un unghi drept.

Proprietjile dreptunghiului:
Toate propriettile paralelogramului rmn valabile si pentru dreptunghi. n plus avem



ABCD paralelogram AB//CD si AC// BD
D C


A B
ABCD dreptunghi AB//CD , AC// BD si m(A)90
o


A B

O

C D
D C

O

A B
n orice paralelogram avem
!1. Laturl0 opu80 8unt congru0nt0 2 ct0 2
ABCD paralelogram |AB||CD| si |AC||BD|
!. Unghurl0 opu80 8unt congru0nt0 2 ct0 2
ABCD paralelogram

si

D B A
! Orcar0 2 unghur alturat0 8unt 8upl020ntar0
ABCD paralelogram
3
180 )

( )

( B 2 A 2 ;
3
180 )

( )

( 2 B 2 ;

3
180 )

( )

( D 2 2 ;
3
180 )

( )

( D 2 A 2
! Dagonal0l0 80 inu2tt08c
ABCD paralelogram |AO||CO| si |DO||BO|
D C

O

A B
!1. %oat0 unghurl0 dr0ptunghulu 8unt dr0pt0
ABCD dreptunghi
3
90 )

( )

( )

( )

( D 2 2 B 2 A 2
!. Dagonal0l0 dr0ptunghulu 8unt congru0nt0
ABCD dreptunghi |AC||BD|
!. Dr0ptunghul ar0 2 a0 d0 820tr0 20datoar0l0 laturlor
11
Cum artm c un patrulater este dreptunghi ?
artm c are toate unghiurile congruente )

( )

( )

( )

( D 2 2 B 2 A 2 ABCD dreptunghi.
artm c este paralelogram si are diagonale congruente dreptunghi -
|BD| |AC|
am paralelogr -
ABD
ABD

)
`

.
artm c este paralelogram si are un unghi drept dreptunghi -
90 ) A

m(
am paralelogr -
ABD
ABD

)
`

3
.


Rombul este paralelogramul cu oricare dou laturi alturate congruente.


Proprietjile rombului:
Toate propriettile paralelogramului rmn valabile si pentru romb. n plus avem


Cum artm c un patrulater este romb?
artm c are toate laturile congruente |AB||BC||CD||DA| ABCD romb
artm c este paralelogram si are laturile alturate congruente romb -
|BC| |AB|
am paralelogr -
ABD
ABD

)
`

artm c este paralelogram si are diagonalele perpendiculare romb -
BD AC
am paralelogr -
ABD
ABD

)
`

1

artm c este paralelogram si diagonalele sale sunt bisectoarele unghiurilor
romb -

m paraleogra -
ABD
D A A B
ABD

)
`

Ptratul este paralelogramul care are un unghi drept si laturile alturate congruente.
Ptratul este dreptunghiul care are laturile alturate congruente.
Ptratul este rombul cu un unghi drept .

Proprietjile ptratului
Toate propriettile dreptunghiului si rombului rmn valabile si pentru ptrat. n plus avem
!1 %oat0 laturl0 ro2bulu 8unt congru0nt0
ABCD romb|AB||BC||CD||DA|
!. Dagonal0l0 ro2bulu 8unt p0rp0ndcular0
ABCD romb AC1BD
!. Dagonal0l0 ro2bulu 8unt b80ctoar0 p0ntru unghurl0 ro2bulu
ABCD romb

;

;

;

A D B B D D A A B B D D B A D A A B
!. Rombul are un c0ntru d0 820tr0 punctul de intersectie al diagonalelor, precum
si 2 a0 d0 820tr0 diagonalele.

ABCD ptrat AB//CD, BC//AD, |AB||BC|, m(A)90
o
.

A


B O D

C
A




B O D





C
D C


O

A B
ABCD romb AB//CD, BC//AD si |AB||BC|
12
!1. %oat0 unghurl0 for2at0 d0 latur cu dagonal0 au 28ura d0 45
o

ABCD ptrat
3
45 )

( A D 2 , etc.
!. Ptratul ar0 un c0ntru d0 820tr0 punctul d0 nt0r80ct0 al dagonal0lor, pr0cu2 4 a0 d0
820tr0 dagonal0l0 20datoar0l0 laturlor

Cum artm c un patrulater este ptrat?
artm c are toate laturile congruente si un unghi drept patrat
90 )

(
| | | | | | | |
ABD
A 2
DA D B AB

)
`

3

artm c are toate unghiurile congruente si dou laturi alturate congruente
patrat

| | | |
ABD
D B A
B AB

)
`

.
artm c este att dreptunghi ct si romb patrat
dreptunghi
romb
ABD
ABD
ABD

)
`

.
artm c diagonalele sunt congruente si perpendiculare si se njumttesc
patrat
| | | |
| | | |
| | | |
ABD
OD BO
O AO
BD A
BD A

.
1rapezul este patrulaterul care are 2 laturi paralele si 2 laturi neparalele.

Linia mijlocie n trapez este segmentul care uneste mijloacele laturilor neparalele si are urmtoarea
proprietate

1rapezul isoscel este trapezul care are laturile neparalele congruente.

Proprietjile trapezului isoscel

P1. Unghurl0 alturat0 ba:0lor unu trap0: 8o8c0l 8unt congru0nt0
D C

O


A B
D C
O

A B
ABCD trapez isoscelAB//CD, ADBC=, |AD||BC|
D C

M E F N

A B
Lna 2loc0 intr-un trap0: 08t0 paral0l cu ba:0l0 0gal cu
8028u2a ac08tora
2
si // //
D AB
D AB
D B
A


)
`

$0g20ntul d0t0r2nat d0 dagonal0 p0 lna 2loc0 08t0 0gal cu 802df0r0nta ba:0lor

2
D AB
EF


ABCD trapezAB//CD si ADBC=
%0r2nolog0 AB, CD- baze; AB-baza mare; CD-baza mic; AD, BC
laturile neparalele; AC, BD diagonale, O- punctul de intersectie al
diagonalelor
13
ABCD trapez isoscel D B A

,


P2. Dagonal0l0 unu trap0: 8o8c0l 8unt congru0nt0
ABCD trapez isoscel |AC||BD|
P3. Mediatoarea bazelor este a d0 820tr0 pentru trapez.
1rapezul dreptunghic este trapezul care are un unghi drept

Schija recapitulativ a patrulaterelor









lll. f08N0ll Fl8180 8l 18l0868l0l0l $l 8llll F180l1l8ll08

ABCD trapez dreptunghic AB//CD, ADBC=,m(A)90
o
.
PATRULATER
PARALELOGRAM TRAPEZ
DREPTUNGH ROMB
PATRAT
TRAPEZ
SOSCEL
TRAPEZ
DREPTUNGHC
2 cte 2 lat. // 2 lat. //
lat.
alt.
1
dr.ept
1
dr.ept
lat.
alt.
Lat.
neparalele

1
drept
D C


A B
14

15