Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gage A

Gage A

Ratings: (0)|Views: 116 |Likes:
Published by Ana Ologescu

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Ana Ologescu on Dec 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2013

pdf

text

original

 
I
1
~
!
-~
: ': ,ţ:
frf
i _':',
~
,~-
k~i
1
-:"l'l
. : ţ
~,
ii
~
i f 
~~
'~
,~
1
£ ' 1 .
'~;~
'il
~~
C4t.Jt.e-
A7f't7~Ce .
.,
-;~ ..0i:,;~.:.:~." .
INTRODUCERE
 DezvoUarea continşi în ritm susţinu
a
tuturor ramurilor econo-miei naţionale pune sarcini din
ce
în
ce
l1wi importante luerătorilor dincdnstrucţii. Infăptuirea programului
de
investiţii prevăzut., ,de Congresulal X-lea al Partidului Comunist Ron pentru cincinalul
'1971-1975,
necesiînsemnate lucrări topografice, care să permită studiul terenului;întoc'mirea proiectelor, amplasa;ea obiectivelor şi :ll;rmălrirea'realizării lor: I:ucrările topografice trebuie să asigure ca operaţiunile de studiu, proiecl.tare şi execuţie
se
efectueze cu cea
mai
mare eficienţă {economică, întim,p
cît
mai scurt şi
de
calitate ridicată. In cadrul lucrcl.rilor torpografice, operaţiunile
de
calcul. ocupă un locimportant. Munca desfăşurată
de
tehnicianul topograf 'pe teren
se
con,..cretizează, în cele mai frecvente cazuri, în obţinerea codrdonatelor punc-tplor pe baza !Cărora ,se întocmeşte planul topografic. Pemru ,aceasta, eltrebuie să cunoască cele mai moderne mijloace
de
chlcul, folosirea coreca acestor mijloace, precum şi metodele şi procedeele
rd :e
calcul :cele maiavantajoase, corespunzătoC(re scopului tehn:icurmăirit. În acest mod, :pla-nurile topografice întocmite în vederea studiilor 
de
teren, :proiectării
iŞi
exe-cvtării lucrărilor 
de
investiţii vor contribui la întocmirea documentaţieinecesare acesto?" lucrări.'Deoarece în cadrul lucrărilor topografice, calculele ocuun loc 'im-l)()rtant, este necesar 
ca
această tehnică să fie studiaşi însuşită, pentrua putea satisface toate cerin(lele in timp 1.til. Rezultatele calculelor depind 
d~
corectitudinea elementelor măsurate pe teren şi
de
organizarea acestora.Pentru
ci
elimina măsurările eronate, este necesar ca, prin calcule prelimi-nare,
se
verifice încadrarea acestora 'în toleranţele stabilite prin instruc-ţiuni, iar pentru
o
bună organizare trebuie
~e
I(lsigure :instruirea personalului tehnic
ce
efectuează operaţiunile
de
calcul; planificarea şi repartizarea judicioa
a
lucrărilor;asigurarea la ti1J"bpcu datele tehnice rezultate din măsurări;asigurarea cu mijloace
de
calcul. şi materialele necesare:
ma-
 şini c.l~sq,lcuJ.at,Jigle
de
calculat, tabele, fomwlare, rechiziţe etc. ;_ executarea controlului şi evidenţa lucrilor. . Indeplinirea acestor condiţii duce la obţinerea unor lucrări
de
calitatesuperioară. Calitatea calculeloT nu
se
apreciază, numai după Tezultatele co-
rC'cte
obţinute, ci şi după metodele
aPI~ 
deosebită atenţie .trebuie
3
:;.t
.' ,,/,I 
I
- (/1
J-
"",:,s,;~\.o~~>:' 
,L-}y, '~ " .
~~~:-f'~
~ ) C \
L I . .
. . .
-
~~jl
1-1-- 
L I ~ .'....
0
,....ti
Q-M.I. '.
.~'.- • ~ .~~1-.' ~
4 ..•.
" " - -
-------
QvtvI' ~ .
h' 
.
~
 A r - - ' -
.
_ ~
- ; ; , - .
-.:.:~~.
- -
-
-
1 / ,
il;-
~t..£.
._~~.,_.~ ~;,:~~'::--'c'_.---:'~,
_
...
':',.--.'-"
- - _ . _ - _ . _ - - _ . _ .
• •
{~~.
~
.~ .~ ; ., r ; iJ 
h.
- 1 ' . ~ ~
,') Î
. I
l
ff'
I
. ".. \.~i
lt'o...
'. 0 '" 
(. I .
-fI
R-
'---
.
.
 \ 
il.
'Î"--fJ 
7\:/\'"l'--'....
C.~L
li\ 1 .
IUYi.?~.
f'  
ţ,
L X .v , " " " "'(
Cu.u,y- ~
J
r;
 \
.
 _ l " < .
"1)
F - . "
'~..l..
~w..j~.'\.~
V i
Q..i'~~
7 ,
< Z . , - . - . t , ; } - .
" '" ':/'\ 1 \ " ,
.4 ':' _ .' , '-;;. 1>-..
" ~ ~ . . " " - ' - ' \ . . A . . . ~ . . .
4~
Clu,.',c'_i'., -.
' · ~ l-h'
'P~
t'/'  
n :.i':f.'
v-aJ.. ~.
lh \...
,-"'1.t'\.
,'."'" \.
I ,
W.
t...Jt;.,.
'\u~oi-,':_~o.- ~'
le..
!lj;)
 J . ()
l  
J..o
1
,F
!
 
5
 _ .
, . . . .
CAPITOLUL I
.
t!'
, .
. . .
t
La executarea lucrărilor topografice apar probleme complexe, a cărorrezolvare necesicunoştinţe temeinice din partea operatorului topograf.Acest lucru impune ca, Încă din faza de proiectare a lucrilor, să se sta-bileasatit metodele de executare a lucrărilor pe teren, GÎt şi metodele şimijloacele de calcul. Avînd În vedere că operaţiunile de calcul ocupii unvolum mare de muncă, este necesar ca În funcţie de scopul şi precizia cese urmăresc, să se aleagă metodele şi mijloacele cele mai economice. Inacest scop s-au Întocmit tabele, abace şi nomograme, din care se extraganumite date, şi se folosesc rigle şi maşini de calculat. Folosirea acestorase face În mod diferenţiat, În aşa fel ca precizia necesasă se realizeze cuun volum de munşi de timp t mai mic. .
METODE ŞI MIJLOACE DE CALCUL FOLOSITE
IN
TOPOGRAFIE
A. GENERALITĂŢIB. METODE DE CALCULCalculele topografice se execută prin metode numerice şi grafice.
 Metodele numerice
nt folosite frecvent, diversele probleme topo-grafice rezolvÎndu-se prin aplicarea relaţiilor de aritmetică, algebră, geo-metrie, trigonometrie etc. Pentru fiecare problemă s-au stabilit relaţii ma-tematice şi o anumită tehnologie de c.alcul, În aşa fel Încît Însuşirea şiaplicarea lor să se poaface cu uşur~nţă. De asemenea s-au stabilit metodede compensaI"~, prim care erori~e inerente provenite din suri să serepartizeze cit mai judicios.
 Metodele grafice
se aplică numai la anumite probleme, de obicei pen-tru obţinerea datelor ajutătoare. Rezultatele căutate se obţin În acest cazprin extragerea lor din grafice (ahace sau nomograme) special conStruite.Valorile extrase din grafi1ce au o precizie mai mi, de aceea folosireaacestora este limitaşi numai CÎnd se poate realiza precizia necesară.
4
~-~---~---
~.--.~-~-~--.~---~----------
acordată clarităţii şi acurateţi.i formularelor pe care sint executate calculele.ilcest lucru
se
obţine numai printr-o atenţie deosebite! şi prin perseverenţi1în lucru. Toate rezultatele, mai ales cele intermediare, trebuie înscrise la lo-cul respectiv în fonllulare ,.nu se recomandă executoxea calculelor pe hirtiiseparate şi înscrierea în formulare nUJ)wi a q'ezultatelor. Toate abaterile
de
la formulare sau ulte calcule suplimentare trebui? explicate
cţt,
obser-vaţii corespunzătoare.
De
asemenea, trebuie
se
arate precis toate surselede unde s-'au extras datele
de
bază care figureaîn diferite calcule, titlul jormularului de calcul, prin
ce
metodă
se
execută etc. Calclilele
se
executădirect pe curat, nefiind recomandabilă transcrierea lor.Cînd este necesar ca tiatele greşite să rămînă ca document, acest lucrutrebuie justificat cu observaţii corespunzătoQ7"e ,.corectarea înscrierilor gre-~ite
se
face tăind tiatele eronate cu roşu şi înscriind datele corecte cu aceeaşiculoare deasupra. Dacă greşeala este a calculatorului, ea
se
radiacu guma,înscriindu-se în loc valoarea cO'rectă.Se pot .face abateri
de
la formularele de calcul, atunci cînd metoda fo~osită îmbunătăţeşte lucrul şi introduce
o
mai mare precizie şi claritate. La executarea calculelor,
o
deosebită importanţă are stabilirea unor reguli precise şi anume:_ stabilirea numărului
de
zecimale cu care
se
lucreazu;_ rotunjirea nUmUrului si'i se facă întotdeauna pînă la valoarea ceamai apropiată a acestui număr;
de
exemplu, dacă din numerele 0,485
463 8
 şi
2,152 436 9
trebuie .să ise reţi;numai cinci zecimale acestea vor fi:0,485
46
şi
2,152 44 ;
_ dacă rotunjirea se face dînd la
o
parte numai
o
cifră
5
'Sa.u.5urmat 
de
zerouri, rotunjirea
se
face pînă la cifra imediat superioară;
de
exemplu,numerele
2,264 795; 3,864 345 2
şi
4,285 435 O
{rotunjirea făcîndu-se pentru cinci zecimale) vor avea du1"otunjire untoarele valori
i
2,26480;
3,864 35
şi
4,285 44.
_ cîn
se
aplicorecţii, rotunjirea acestora se face în aşa fel caerorile provenite din rotunjirisă influenţeze
cit
mai puţin exacWatea cal-culelor ulterioare.
-
. . . .
:
,(,
~
i
'tf 
1,;;'.
- ' 1 ; . "
I.
r.
i.....
~'
J ; '
 
.~i.
" , : " ,
; ~ 1
'f,
4
- 1
.~
, ; 1
~.\ 
, - - - - - - - - - .
o,. ,
rată de abace şi nomograme, ace6tea servesc ca un mijloc stgur şi rapid deverificare a rezultatelor obţinute prin calcul, eliminînd repetarea calcu-lc:'lorpentru verificare.In continuare sînt prezentate cele mai folosite abace şi nomograme înoperaţiile de calkluletqpografice.a. Abaca trigonometrică. Are forma unui sfert de cerc (cadranul 1)şi se compune din (fig. 1):_ o scară orizontală liniară cu
100
de diviziuni, care serveşte la obţi-nerea valorilor funcţiilor trigonometrice cosinus şi cotangentă ;- o scară verticaliniară cu 90 de diviziuni, care serveşte la obţi-nerea valorilor funcţiilor trigonometrice sinus şi tangentă ;- două scări suplimentare (tipărite cu verde), care dubleascaraorizontală şi verticală, avînd diviziunile scărilor principale multiplicate depatru ori;_ cercuri concentrice (tipărite cu roşu) duse prin fiecare diviziunede pe scara orizontală, pînă la scara verticală;- razele sfertului de cerc (tipărite cu negru), din grad în grad, avîndvalorile înscrise lîngă cercul exterior;- o reţea rectangulară (tipărită cu verde) dusă prin diviziunile scăriiorizontale şi verticale.Cu ajutorul abacei trigonometrice (v. fig. 1), se pot rezolva următoa-rele probleme:- aflarea valorilor naturale ale liniilor trigonometrice sinus, cosinus,tangentă şi cotangen;- determinarea produsului sau raportului dintre un număr şi o func-ţie trigonometrică;- determinarea raportului dintre două,,funcţii trigo12ometrice;- determinarea produsului-dintre un nur şi raportul a două funcţiitr.igonometrice ;- rezolvarea tringlliurilor dreptunghice şi a triunghiurilor oarecare.Abaca este construită pentru unghiuri în diviziunea sexagesimală. Dacăunghiurile date sînt în diviziune centezimală, acestea se transformă mai întii în diviziunea sexagesimală.Exemple 1.
Se cere să
se
determine cu ajutorul 'abacei trigonometricevalorile naturale: sinus, cosinus, tangentă şi cotangenale unghiului
de
40°.
 Determinarea sinwmlui.
Pe abacă se fixează punctul
B,
la intersecţiar3zei de
40°
cu ceraul de
100
m. Linia ori:wntală a punctului
B
intersec-tează scara verticală (sin) la diviziunea
64,3.
Ordit1lulde mădme al v,aloriisinus se stabileşte din raportul laturilor triunghiului dreptunghic
OAB,
"1' , A
64,3
6 .'
° ,
de
lca
OB
=
 j(jQ'=
O, 43,
decl
Sltl
40 = 0,643,
 Determinarea cosinusului.
Pe abaa fost fixat punctul.
B.
Linia ver-ticală a acestui punct intersectează scara orizontală (cos)la diviziunea
76,6.
~Gl'dinul de~mărimeal-valorii cosinusului"se'stabileşte-din r,aportullaturilor~c'iul1ghiului dreptunghic
OflB,
adică
g ~ =
~~~6=0,766,
deci cos
40°=0,766.
7
2. MIJLOACr~ GHAFICE DE CALCUL
Pentru obţ~nerea anumitor date şi în special pentru verificarea rezul-tatelor obţinute prin ca.l:cul,s'efolosesc abace şi nomograme. Acestea sîntreprezentări grafice ale diferitelor func!:ii, avînd scărI funcţionale pe carese fixeadatele cunosoute şi scări pentru citirea rezmltatelor.
 Abacele
sînt construcţii complexe, formate dintr-un fascicul de razedesenate pe un c8roiaj rectangular, re:;,u!tate!e fiind citite la intersecţiarazelor şi dreptelor ce reprezint[l datele cunoscute,
Nomogramele
sîntconstrucţii mai simple, care rezolv[\ de obicei o singură problemă.Prin folosirea abacelor şi non1ogramelor se asigură o mare rapiditate~în~Qbţinorea,n~zUiltatelQ.r.(inl[lturindu-se operaţiile de calcul), nu se produc:gr~eli .şi în multe situaţii, precizia obţinulfl este' suficientă.""Cii1deste~'necesao precizie a rezultatelor mai man' decit cea care poate fi asigu-C. MIJLOACE DE CALCUL
:-" l"
(. ..1)"
'V-
6
,
.
1. GENERALITI
 în
lucrările topografice, operaţiunile de eakul au oOUipatîntotdeaunaun volum important. Din acest motiv, mijloacele de calcul au cunoscut ocontinuă perfecţionare, iar metodele au fost adaptate acestora. În acestsens se poate arăta la început calculele s-au executat "cu mîna", apoiau fost in:tl'odiUl?ilogaritmii, care au înlocuit operaţiunile de înmulţire ,?î  împărţire, .prin adunare şî scădere. 'Maşina mecanică de ealculat a fost introduîn cal,oulele topografice, la scurt timp după construirea ei, atrăgînd după sine o adevărată revoluţi2in metodele de calcul, prin transformarea n,;laţii1ormatematice şi înlocuirealogarîtmilor liniilor trigonometrice, cu valorile naturale. Maşina mecanice'!de ealculat a fost perfecţionată continuu, realîziindu-se maşini la care sepot executa toate operaţiunile aritmetrice, .?vîridocapacitate numerică sufi-cientă pentru calculele topograficecul'ente.Pentru rirea vitezei şi volumului de calcul s-au construit maşihlelectromecanice şi electronice de calcul. Pentru folosirea acestora a fostnecesar ea relatţii'1ematematice fie transformate şi să se întocmeascăprograme pentru efectuarea la calculatol'ul dectronic a tuturor operaţiuni-lor de calcule topografice.Dar cai!Jculeletopografice nu se efeetuează în totalitate cu maşinile decalculat. Multe din ele se pot efectua rapid şi comod cu rigla de calcul saucu ajutorul abacelor şi nomogramelor, iar o serie de elemente sint calculate în tabele din oare treibuie extrase. Abaca, nomogiramele şi tabelele prezen-tate au fost întocmite de specia1iştiromâni, ca :prof. Nestorescu, ing. Coflea,ing. Ciurileanu şi alţii.În calculele topografice se folosesc toate aceste mijloace în mod di-ferenţiat, pentru obţinerea rezultatelor dorite la precizia necesară,
~ -'
ffl'.
,
II
1 ' :
II..~.'..,
!
~-'J
' 1 " ; . '
;ft
",
II
I~.,
f Y 'l; 1
~~,
,.,~,
I
ii,
= il
II.
I~)'
~~
! L "
Il-
ij.."","
1:
I~
1~1ii
~~
fi
I
t.
I~
I ~ " ~"
h{
'!~,'
I~
; 1 '

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->