Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs 4 - Psihologia Dezvoltarii

Curs 4 - Psihologia Dezvoltarii

Ratings: (0)|Views: 247|Likes:
Published by panterablo

More info:

Published by: panterablo on Dec 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

12/14/2011

pdf

text

original

 
 N  N  I  I  E  E  R RSS I  I  A A E  E D D E  E  M  E  E  D D I  I  I  I  N  N 
 Ă  Ă 
 
Ş Ş 
 I  I  A A R R M  M  A A I  I  E  E D D I  I  N  N  R R A A I  I OO A A22001111 aaccuullaaeeaaee M eeiicciinn
ă ă 
 , ,sseecc
    
iiaaA Assiisseenn
    ă ă 
 M eeiiccaall
ă ă 
 –aann33 PPssiihhoollooggiiaaee z zvvooll
ă ă 
iiii 
1
PPSSIIHHOOLLOOGGIIAADDEEZZVVOOLLTT
ĂĂ
RRIIII CCuurrssnnrr..44 „PERIOADA ANTEPRE
Ş
COLAR
Ă
(1 – 3 ANI)”
În aceast
ă
perioad
ă
copilul se dezvolt
ă
în condi
iile l
ă
rgirii considerabile a spa
iului vitalfa
ă
de perioada precedent
ă
, în condi
iile cre
ş
terii câmpului
ş
i capacit
ă
ilor explorare, cunoa
ş
tere
ş
i înv
ă
are
ş
i nu în ultimul rând de rela
ionare
ş
i comunicare. Aceste aspecte apar pe fundalul
ş
i în contextul unor achizi
ii între care Zlate (1993) remarc
ă
mai ales mersul, reprezentarea
ş
ilimbajul
ş
i au drept suport dezvoltarea fizic
ă
 
ş
i psihic
ă
ce se men
ine înc
ă
într-un ritm accelerat.
1. Dezvoltarea fizic
ă
 
În privin
a dezvolt
ă
rii fizice, amintim cre
ş
terea în greutate (dela 9,5 Kg la un an la 14 Kg la 3 ani)
ş
i în în
ă
l
ime (de la 74 cm la un an la 92 cm la 3 ani),cre
ş
tere care se va ad
ă
uga în medie, în fiecare an pân
ă
la pubertate 7 cm în în
ă
l
ime
ş
i 1 Kg îngreutate. Creierul copilului cre
ş
te
ş
i el în greutate de la 980 g la un an la 1100 g la 3 ani. În fapt,principalele aspecte de cre
ş
tere
ş
i maturizare fizic
ă
 
ş
i care au
ş
i un efect de armonizare adimensiunilor corpului sunt:- cre
ş
terea masei musculare
ş
i osoase, ceea ce duce la cre
ş
terea rezisten
ei organismuluila factorii de mediu ca
ş
i a capacit
ă
ilor copilului de efort
ş
i de participare la activit
ă
i tot maidiverse
ş
i mai grele;- dezvoltarea
ş
i cre
ş
terea creierului
ş
i a S.N.C. în ansamblu, fapt ce faciliteaz
ă
o maieficient
ă
înv
ă
are
ş
i adaptare; copilul în
elege
ş
i asimileaz
ă
mai u
ş
or informa
ii
ş
i deprinderi;apare controlul sfincterian
ş
i o mai bun
ă
coordonare motorie apar noi capacit
ă
i de conservare ainforma
iei – reprezent
ă
rile;- dezvoltarea analizatorilor, cu prec
ă
dere a celor vizual, auditiv, kinestezic, proprioceptiv
ş
i mai ales a aspectelor acestora ce sunt implicate în elaborarea
ş
i achizi
ia vorbirii - a
ş
a-numitul“analizator verbo-motor”.
2. Dezvoltarea psihic
ă
 
Motricitatea
, ca factor extrem de important
ş
i în aceast
ă
perioad
ă
se dezvolt
ă
încontextul ac
iunii cu obiectele, constituind înc
ă
sursa
ş
i modalitatea principal
ă
de cunoa
ş
tere, deexersare a senzorialit
ă
ii, a manualit
ă
ii
ş
i a abilit
ă
ii de cunoa
ş
tere în general
ş
i poate ficonsiderat
ă
cheia de bolt
ă
a dezvolt
ă
rii psihice. Este cunoscut faptul, izvorât din rigoarea datelor
ş
tiin
ei, c
ă
orice referire cu valoare de psihodiagnoz
ă
privind aceast
ă
perioad
ă
cuprinde în modobligatori aprecierea psiho-motricit
ă
ii, dovedind înc
ă
odat
ă
leg
ă
tura indisolubil
ă
întremotricitate
ş
i celelalte aspecte ale pihicului.
 
 N  N  I  I  E  E  R RSS I  I  A A E  E D D E  E  M  E  E  D D I  I  I  I  N  N 
 Ă  Ă 
 
Ş Ş 
 I  I  A A R R M  M  A A I  I  E  E D D I  I  N  N  R R A A I  I OO A A22001111 aaccuullaaeeaaee M eeiicciinn
ă ă 
 , ,sseecc
    
iiaaA Assiisseenn
    ă ă 
 M eeiiccaall
ă ă 
 –aann33 PPssiihhoollooggiiaaee z zvvooll
ă ă 
iiii 
2
Astfel, se atribuie motricit
ă
ii acestei perioade urm
ă
toarele valen
e:
- de perfec
ionare a ac
iunii cu obiectele, cunoa
ş
terea obiectelor
ş
i exersarea ac
iunii cuacestea alimentând procesul de formare a mecanismelor inteligen
ei prin interiorizareaexperien
elor senzorial-motrice, acestea devenind deprinderi (de autoservire, îmbr
ă
care, servireamesei, etc.); copilul manipuleaz
ă
lingura, furculi
a în timp ce se hr
ă
ne
ş
te, bea ap
ă
din pahar, etc.;- de perfec
ionare a motricit
ă
ii mari, a mersului, a locomo
iei, l
ă
rgindu-se
ş
idiversificându-se câmpul cunoa
ş
terii; cre
ş
te autonomia când, la un an începe s
ă
mearg
ă
, la 16luni mersul este sigur
ş
i bine coordonat iar la 2 ani diversificat;- de perfec
ionare a motricit
ă
ii mici, fine
ş
i de coordonare a acesteia, fundal pe care sedezvolta abilit
ă
i premerg
ă
toare form
ă
rii limbajului oral
ş
i apoi scris, desenului, cititului, etc.;aceste abilit
ă
i dau copilului sentimente de încredere în sine, de autoevaluare pozitiv
ă
 
ş
iautovalorizare;- de l
ă
rgire
ş
i diversificare a gamei de mecanisme adaptative ce vor ajuta socializareacopilului într-un mediu ce pune probleme tot mai mari
ş
i mai diverse; copilu apuc
ă
, manipuleaz
ă
 obiectele, le examineaz
ă
, le încearc
ă
, le desface în buc
ă
i, încearc
ă
s
ă
le reîntregeasc
ă
, este într-ocontinu
ă
activitate
ş
i mi
ş
care.Schemele senzorio-motorii ale perioadei precedente, prin interiorizare
ş
i complexaredevin în cel de-al doilea an de via
ă
ac
iuni mintale, procesul fiind mijlocit de perfec
ionareareprezent
ă
rilor ce permit astfel trecerea de la ac
iunea concret
ă
cu obiectele la reprezentarea eimintal
ă
. Reprezent
ă
rile devin acum imagini-simbol, mijlocind
ş
i favorizând trecerea la o etap
ă
 superioar
ă
c
ă
tre sfâr
ş
itul celui de-al treilea an când operarea se face, în faz
ă
incipient
ă
, cusimboluri verbale, mai eficiente.În jurul vârstei de 1,5 – 2 ani, prin maturizarea bazei neuro-fiziologice
ş
i prin exersareacunoa
ş
terii senzoriale în contextul ac
iunii cu obiectele, se ajunge ca acele obiecte
ş
i ac
iuni s
ă
seconserve mintal (în memorie) sub forma unor imagini
ş
i succesiuni de imagini a
ş
a încât,progresiv, copilul s
ă
-
ş
i poat
ă
evoca trecutul
ş
i s
ă
-
ş
i poat
ă
anticipa ac
iunile înainte de a leexecuta. Pe aceast
ă
baz
ă
se construie
ş
te încet istoria individului, con
inând toate elementele deidentificare de sine
ş
i de rela
ionare cu ceilal
i, sistemul de informa
ii, priceperi
ş
i deprinderi,con
inutul ca
ş
i o serie din mecanismele psihicului.Dac
ă
motricitatea (ac
iunea cu obiectele) îl
in pe copil în dimensiunea concretului
ş
irealului existen
ei, reprezent
ă
rile îl ajut
ă
s
ă
se rup
ă
de prezent
ş
i de concret, de contactulnemijlocit cu obiectele, dându-i mai mult
ă
libertate de manifestare atât în plan comportamentalcât
ş
i în plan psihic. Dimensiunea psihic
ă
evolueaz
ă
prin eficientizarea cunoa
ş
terii,autoreglajului
ş
i adapt
ă
rii, a
ş
a cum am v
ă
zut, reprezentarea constituind un pas important detrecere de la cunoa
ş
terea direct
ă
la cea mijlocit
ă
.
Gândirea
În palierul cunoa
ş
terii, pe baza eficientiz
ă
rii senzorialit
ă
ii
ş
i a reprezent
ă
rii, gândirea,care în al doilea an de via
ă
r
ă
mâne predominant legat
ă
de ac
iunea sezorio-motorie, devine,progresiv, în cel de-al treilea an, intuitiv
ă
, preopera
ional
ă
. De
ş
i debuteaz
ă
operând rudimentar,analitic
ş
i comparativ, mediind diferen
ierea propriului corp de obiecte
ş
i a obiectelor unele dealtele, gândirea copilului la 3 ani este înc
ă
 
egocentric
ă
, magic
ă
, animist
ă
, precauzal
ă
.
 
 N  N  I  I  E  E  R RSS I  I  A A E  E D D E  E  M  E  E  D D I  I  I  I  N  N 
 Ă  Ă 
 
Ş Ş 
 I  I  A A R R M  M  A A I  I  E  E D D I  I  N  N  R R A A I  I OO A A22001111 aaccuullaaeeaaee M eeiicciinn
ă ă 
 , ,sseecc
    
iiaaA Assiisseenn
    ă ă 
 M eeiiccaall
ă ă 
 –aann33 PPssiihhoollooggiiaaee z zvvooll
ă ă 
iiii 
3Este
egocentric
ă
fiind centrat
ă
pe sine, pe emo
iile, trebuin
ele
ş
i experien
ele proprii, f 
ă
r
ă
 a putea schimba unghiurile de vedere, perspectiva asupra existen
ei.
Magic
ă
este pentru c
ă
proceseaz
ă
 
ş
i asimileaz
ă
experien
a dup
ă
legile psihicului bazal, amotiva
iei
ş
i afectivit
ă
ii bazale
ş
i nu dup
ă
cele ale realit
ă
ii, rezultând o viziune asupralumii în care totul este posibil.Derivând din aspectele egocentrice
ş
i magice, gândirea este în acela
ş
i timp
animist
ă
, însufle
ind toate obiectele, investindu-le cu propriet
ă
i
ş
i capacit
ă
i de a vorbi, de a ac
ionaa
ş
a cum copilul însu
ş
i se manifest
ă
.De asemenea, dup
ă
expresia lui Piaget (1965), gândirea copilului de 3 ani are caracter
precauzal
, neputând eviden
ia cauzalitatea în ciuda avalan
ş
ei de informa
ii primite car
ă
spuns la frecventele întreb
ă
ri ale copilului.Perioada
„Ce”-urilor
(în jur de 2 ani)
ş
i a
„De ce”-urilor
(în jur de 3 ani)nu duce înc
ă
la formarea capacit
ă
ilor de în
elegere a rela
iilor cauzale (chiara celor simple), chiar dac
ă
apare aspectul de permanentizare a obiectului înc
ă
înainte de 2 ani, atâta timp cât înc
ă
nu se poate realiza ceea ce numimconservarea materiei
ş
i constan
a perceptiv
ă
.În strâns
ă
leg
ă
tur
ă
cu reprezent
ă
rile, memoria
ş
i gândirea copilului se dezvolt
ă
limbajul(vorbirea) din necesitatea de a în
elege realitatea
ş
i de a se face în
eles, de a comunica. Dac
ă
 pân
ă
la un an copilul “se juca cu vocea” (Golu, 1993) (exerci
iul vocal fiind în acela
ş
i timpsatisfac
ie prin exercitarea trebuin
ei de mi
ş
care, inclusiv a organelor fonatorii, dar în acela
ş
itimp
ş
i exerci
iul senzorial satisf 
ă
când trebuin
a de stimulare sonor
ă
) la fel ca
ş
i cu obiectele,reu
ş
ind s
ă
pronun
e câteva cuvinte, la doi ani posed
ă
limbajul, folosindu-l curent în rela
iile cuceilal
i. Se ajunge astfel, ca peste ac
iunea direct
ă
cu obiectele s
ă
se suprapun
ă
treptat ac
iuneamintal
ă
(prin verbalizarea ac
iunii), cuvântul începând s
ă
aib
ă
semnifica
ie, s
ă
devin
ă
evocatorpentru ac
iunile, situa
iile
ş
i tr
ă
irile emo
ionale legate de aceste situa
ii, specificemediului devia
ă
al copilului.În aceast
ă
perioad
ă
 
dezvoltarea limbajului
urmeaz
ă
trei etape care sunt într-o oarecarem
ă
sur
ă
distincte dar care, în acela
ş
i timp se întrep
ă
trund (Verza, 1993):1) Limbajul mic “primitiv”, cu circula
ie restrâns
ă
, în familie, onomatopeic, holofrazic,circumstan
ial.2) Limbajul situativ, folosind cuvinte concrete, cu structur
ă
gramatical
ă
, dar puterniccolorat
ş
i înc
ă
rcat gestual, emo
ional.3) Limbajul contextual, vorbirea desf 
ăş
urându-se cu text
ş
i context discret, form
ă
care vadomina treptat limbajul situativ.Evolu
ia limbajului de la “cuvântul-fraz
ă
” al perioadei precedente la stadiul depreconcept în jurul vârstei de 2 ani
ş
i apoi la faza gramatical
ă
în jur de 2,5 ani, la stadiulstructurii sintactice în jur de 3 ani este urmat
ă
dup
ă
aceast
ă
vârst
ă
de “stadiul diferen
ierii

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->