ALUNGA.

RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE

Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

uu(e

1/ii{ma 1997

rJransUrtion Copyrigfit

2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l

in EimGaromanii apartin CEdi-

rJoate drepturi[e asupraversiunii

turii (j)J(jIc.R..1L:N/l. 1?,fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c.R..1L:Nfi.

fcfitura (j)/iarana CBucuresti Str. sfanta CEcaterina nr.15, sect.4, O.P. 53 rJe{; 021-3372424

e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.ifiai :Marinescu

Descrierea

CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei

VHLMA, LUULE
Alunga raul din tine / Luule Vii1ma ; trad.: Georgeta Timcu. - Blleure~ti : Dharana, 2007 ISBN 978-973-8975- j 3-2 I. Timeu, Georgeta (trad.) 159.961

Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga

Binecuvantarea sufletului

Alunga raul din tine

Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar, atunci, fleee minm din vlara lui de aeum ineolo, fleee treaba de zi ell zi, fieee gand iscat, fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii, acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. Bo In Ra

AlZinga raul din tine

tertia civilizatiei , ,
De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. Va voi raspunde pe scurt. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie, ~i se poate, sa-ti indrepti trecutul. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii, deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. Haideti sa ne lamurim impreuna. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata, dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat, omenirea ar inceta sa mai existe. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Un om care se respecta pe sine, i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\.de locul ~i atributiile celuilalt. In acela~i timp, aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Daca familia dispare, va disparea ~i omenirea. Acesta este nivelul actual al civilizatiei. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. Materialism insearnna puterea femeii. dar ~i puterea efeminata. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat, noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. 7

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.

Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere i ii va condamna la suferinta i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insai va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia ii iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iubete tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i primete ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t .1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!!

12

AT,ungav

v ,.. rau.I am tme

I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. 11 ura/i pe acest om. Daea aCUln,chiar aiei, va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului, chiar dadi sunte{i divortati, copilul va trai. Daca nu puteti, eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele, nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Dupa cateva are, COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta, a recunoscut ca este 0 negativista. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile, toate defectele ~i insuccesele lor, gre~esc. Gre~iti, dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei, dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui, dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin, el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Fiul unei femei depravate, tara nici un rost, nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mama lui, ale carei defecte Ie ura~te. Pentru a-~i imbunatati viata, el va dori sa-~i imp una propria randuiala. De regula, un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i, treptat, se va na~te
A

m e1 gelOZla.

.,

Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. eu cat illfidelitatea este mai mare, eu atat gelozia este mai putemica. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc, de~i, de regula, eel putin una dintre pani nu re-

1" <,)

Luu!e ViilmCi

cunoi19te, Tortura tacita, reciproca, sfar~e~te, de 0 bicei, printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei, daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. Dar, dupa cum se ~tie, barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii, fie eEl iubirea se duce, fie ca se transforma in du~manie. Un lucm este clar - sorul nu va avea parte de ea. 1nt1'-o astfel de sitna!ie, femeia poate sa-~i corecteze viata de familie, doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata, rezultatull1U va intarzia sa apara. Cu cat criza este mai mid, ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie, a dec3.zut in desfranare ~i a1cooIism, se comporta de femei co. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. Diei capEl, nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit. Femeia care reu~e~te, prin iubirea ei, s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi, remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar, ,.draga mea, nu tu 1ai lUCit de biirbat?" - 0 intreb eu. Si, de regula, aceasta femeie nu este 10. prima casatorie. Cel care vrea sa infranga incapat,?narea celuilalt, paate sa reu~easca, dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Cei doi s-au ales unul pe celalalt, sufletele lor i-au adus sa fie impreuna, dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt. S-au cravedit a fi pro~ti, n-au invatat ~i acum viata
:J

14

Alzll1ga raul din tine

ii invata pe ei, dar mult mai aspru. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta, i$i va aminti categoric de primul dintre ei, regretandu-$i prostia. Asta este Iectia vietii. Si cum fiecare vine in viata asto.ca sa invete acest adev3r intelept, urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata, dar deja 10. un nivel mult mai ridicat. $i asta va continua pa.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. Altre!, il a$teapta pieirea. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente, voluptate momentana $i doba.ndirea unei experiente superficiale de viata, lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. Dar, cum se zice, da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. Cine se disatore$te pentru bani, va suferi din cauza lor. Dar, daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din ,,'iata, el va deveni $i mai bogat. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. In general, multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. In ultima vreme, ocupandu-ma de bolnavi, am vazut, prin ei, pe parintii, bunicii-bunieele. strabunicii - strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata, desavaqita, de om allui Dumnezeu, sunt fericita .. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori, clar, daca ma credeli, analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Dadi trupul
1~

-)

Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire, insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei, se afla in conflict cu copiii, pentru cii, rura sa fie con~tienti, ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru, dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui, copiii 11 vor invinovati pe el. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza, va fi socotit vinovat tot el. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca, dar, de regula, 0 urate ~i pe mama sa. Dadi copilul este agresiv, parintele a merita. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca, este a alta treaba. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt, ehiar daca la inceput e po sibil sa-i atinga scopul, el comite a crima. TaUil este spiritul copilului, mama este sufletullui. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi, sub amenintare, Ie tine despartite. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. Spiritul este eel care merge inainte. Numai el este viata ve~nica. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati?

16

Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor ui inchise. Exact in aceasta situatie se afla i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra ... $i dadi spuneti ca el insui nu vrea sa vina, mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui i corecta!i-va greeala. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte. Po;(fmp[u cin viapa de 19 ani, 0 :l::rumuse!ede fata, nu-i vazuse tatal de peste 10 ani i i-l imagina ca pe un monstru, pentru ca aa il descrisesera ceilalti. Dupa ce s-a eliberat, prin mu1ta perseverenra, de acest stres, a simtit ca trebuie sa-i caute tatal i I-a gasH. "Am intrat in camera tatalui meu .Ji,.Jti!i, am vazut un barb at absolut obisnuit, numai ea arata mai batran, era slabit ~'iobosit. An; stat mult de vorba. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire, dar ell mama -nll. La pIe care, arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.Jez. L-am imbrali.Jat .'fiel a fneeput sa planga .... Tata!" In timp ce imi povestea, de fericire, fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamltoit repede. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la nite oameni. Intelegea ca. nu tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. A promis ca. va inva!a sarguincios. Dadi din familie lipsete tatal, fiica nu va ti sa-i fie sOlie so!ului 17

o fetita

Luule Viilma ei, iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. Le lipse~te experienra vietii de familie. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. Fiul , , '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze, el nu are scopuri in viata. Daca el este in permanenta dojenit, tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma, chiar ~i pe partea rea. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal, este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Cand este invarat sa-~i urasca mama, este invarat sa-~i urasca sufletul. Cine i~i ura~te tatal, acela ura~te sexul masculin. Cine isi uraste mama. uraste sexul feminin . Iubindu-~i tatal, fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. Dadi fiica se supara pe mama sa, se va supara in acela~i timp pe sine. Daca fiica i~i ura~te mama, automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin, intrucat mama sa este femeie.
.} J ~.J

Daca. fiul se supara pe tatal sau, se va supara ~i pe sine. Daca i~i ura~te tatal, automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin, intrucat tatal sau este barbat. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului, sa cereri iertare copiilor; treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou, chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca, macar in numele vierii copiilor. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta, dar trebuie sa va 18

A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e, Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea, ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei - sa-~i iubeasca sotul. IertatiIe, pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca, inainte de a putea da iubire, el trebuie sa 0 fi prim it. Orieum el i~i va cheltui furta fizi ca, fara sa ceara voie. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru greelile lor. Daca nu yeti face acest luem, yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. iar mama - sufletul. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite, nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect, inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet, ~tie sa a~tepte ~i, pe partea lui, ~tie sa-~i ierte mama, sotia ~i soaera. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. Nu poate merge inainte atunci ca.nd nu are forta. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo., conform educatiei primite de acasa, inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. Dadi 1'a111an totu~i impreuna, nu Ie ramane decat munca. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. eu fiecare 19

Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil. Cine neaga esenta energetica a bolii, adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres, acela nu se va putea face bine.

Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere. Femeia citise eartea mea, sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. Nu ~tia, evident, ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie. Ostilitatea fata de el era evidenta. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl, dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie, incM femeii i-au ta~nit lacrimile, iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. " Ce Fica? Ce ro.utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. Pute!i dumneavoastra so. muncifi cat muncete ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.niito.;i .;i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai i spunefi dl sunt ro.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. Dar, oare,, nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de ,. , viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. Ce nu obtinea eu binele, Iua eu japea. Fara sa-~i dea seama, el era un vampir. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica - pe mine nimeni
20

AlungS diul din tine nu ma iubete, ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic. Acum, acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos, ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine, mei unul pe ceUilalt. Sa se ajute intre ei nici vorba. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta, dorinta de a iubi. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin.ovatie, spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte, ar fi vorbit altfel. Daca wi am care a ~tiut S3. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli - care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau - el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit, nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. S-ar putea recasatori cu eea mai paniea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de fi permit sa-mi faca aClceva!" E un pic de adevar aici, ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar, din pacate, in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21

LIIlIIe ViiIma

ilalt. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi, ocoliti de iubire. Nu duce lipsa de barbati, dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. Eo. arata foarte bine, este buna - un adevarat Inger dupa parerea multora, dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie.\Hii ei. Frica ,.nilfzeni nu m6 iube.Jte' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. mascata in iubire pentru barbati, s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge. Prima victima este portofelul barbatului, a doua - barbatul insu~i, femeia fiind mult mal rezistentE't.Nici ea, nki bar'.1 l' batl1 nu gan desc a~a. "'vI al. b'me spus, nu ganGes:::oeIoc. .. , 1

Parintii sonlor 1 ,

4i:i Y

SOtiilOT 1

Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. Ne-am lamurit ca mama - femeia - este ceo. 0.1 carei izvor su1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. Daca n-ar 1'ia~a, nu ar mai supravietui niciun barbat. Ca..l1d fiul se va easatori, el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa, atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. Dar, o va aprecia eomparand-o eu mama so., Daea mama nu-~i iube~te sotul, daca are 0 parere negativa despre sexul masculin, atunci ~i fiul va fi lipsit de
22

Alunga ralll din tine iubire. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei, asta inseamna, in esenta, ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. avand sentimentul de vinovatie, ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei, ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. Daca nora este isteata, va pricepe despre ce este vorba, iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat, 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca, daca. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI, toate celelalte defecte anterioare, inclusiv defectele soacrei, vor fi compensate. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta, va avea parte de un sot 1ini~tit. Bineinteles ca., avand 0 asemenea nora, sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i, daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana, va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI, iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. Iertati-o. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie, pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc, ca a avut parte de 0 sotie buna. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei ... Cfu1d soacra se cearta cu nora, fiul se va supara, fara sa vrea, pe sotia sa, pentru ca soacra este sufletul fiului. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23

Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. In realitate, fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa - sufletul sau - pentru ca sa poata trai normal cu sotia. De obicei, ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. Deseori, aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii, lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia - prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria iiea, 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. Dar, pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra, nLls-o sehimbati pe nora. Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. Iertari-va una pe alta, daca. vreri ca acest barbat sa devina mai puternic, mai curajos ~i mai sanatos. Femeia care nu-~i iube~te sotul i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea, de obicei, spre fiu. Fiul devine totul pentm ea, mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar, intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred, pentru ca soacra a ineetat demult 53. fie doar mama lui, acum Ii este prietena ~i "prieten". Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata, care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora.

24

A lunga raul din tine

Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. A111belesunt sufletul copiilor lor. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei, dar in suflet 0 ponegre~te, rela!iile dintre copii vor fi incordate. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: ,,!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee
.{; Jaml 'Z'le e.I

rXflmp{U cEin

viata

Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. Dupa iradiere a urmat chimioterapia. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A,.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. E treaba medicilor. Este uluitoare aceasta opime simplista. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora, pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. A~a cum am banuit, tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala, illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora. Din pacate, cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile. de~i poate s-au straduit, tatal 25

LUllle

Viilma

fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau, :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora.

Pwtemp[u din viafd

Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i, mra sa se jeneze, a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. $i ea se simrea bine eu doi tari. Eo. a inceput sa-i spuna socrului - tata ~i soacrei - mama. Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata. Fara sa fie con~tienta, prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei - nora lui. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: ., Cine stie, poate tot raul este spre bine ". Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. Cata lume n-o.1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii ... De obicei. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal, da1'eea.mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. Cine se va elibera de prejudeca!i, se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului.
26

Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o.cestuia. Dar e suficient un prim conflict ~i biato., nefericito.soacra nu mai poate fi consolata. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo.habar nu are de acest conflict. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres, acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei, niei du~mania ginerelui sau nurorii. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra ;opilulni, copilul nu va putea fi niei jignit, nlei umilit. In [elul acesta, daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor, totul va fi bine. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii, sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii, aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15.chim el sub puterea raului. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine, ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora. S-a.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine, ma fnjura, ma calomniaza ~i ma umile.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.tie. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare, certare!e ~i rau intenlionate. Iertari-va aceste stresuri. Elibera!i-va de frica - ,. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ". Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o. Din moment ee ati aparut pe 27

Luule Viilma lume ea sa traiti, ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari ales eonsoarta, v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei - soeml sau soacra. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta, in vieti1e anterioare a prieL.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. Cine n-a avut minte atunci, acum a aparut ca sa invete, dar pe post de victima. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul, adid noi in~ine. Daca vor fi invatate, suferintele 'lor Inceta.

~11lp[U

din viatii

mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul, f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. Ea voia sa fie independenta. Zicea ca este 0 persoana normal a, modema. V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. Mama Iui 11branea, 11 spala, dar nu indraznea 58.-ispun~l nimic. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna, mai presus de ariee, situatia materiala. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.Jxbat.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.ul~i mai bogat. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. Baietii l~;ialeg soria dupa cum este mama lor. Fam nului dum..lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra. Platind tributul modei ziIei, ea dec1ara ca vrea sa fie independenm, :tara' 28

Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. Daca v-ati fi inte1es gre~eala, baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata, despre oameni, erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum, cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte, sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Daca iertarea vine din toata inima, fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. In acest caz, fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE, va disparea din via!a Iui. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca, datorita transformarii dumneavoastra, se va schimba ~i el. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Daca el nu vrea sa va asculte, InSeam.l.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre;;elile. Daar vi s-a pamt. Nu uitati - fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a, iar acum vre!i sa-1 fartati din nou, sa-1 faceti altfel. ~i iara~i din considerente personale - pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul.

29

Lliule Viilma

Despre sensul nonsensului

Viata este mi~eare in viitor. Dad\. omul nn ~tie sa traiasca, se oprqte din drum. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale,dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica, au fost eei mai puternici. Gamenii de arta emotionali, n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident,'\. Spai.. ma in fala necunoscutului a impEi,rtiIomenirea in d.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3,ieei condamnaIl 1a pieire. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc, la evenimente importante devin ral, du~mano~i. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. Ca.nd se vihcarqte 0 femeie -- treburile marunte i~i incetinesc mersul. Cand barbatul se vaidire~te - se opre~te via~a. In vremurile de crizi'i, ca acum, vaicareala bi1rbatului este periculoas2. atilt pentru e1 insn~i, cat 9i pentru cop ii, ace9tia Hind spirituI san. Vaidireala duce tatdeauna 10. nonsens. Cand se afli'i In impas, un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi, In gaud sau prin cuvinte, cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar, acum fenomenul a devenit de mas.i. Aceasta stare de inutilitate, de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30

Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a,~aCZlma~fi vrut", Omul este condamnat la abandon. Este teribil de trist d.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii, traiqte pentru a muri. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza, acela are nevoie de 0 leqie critica. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens, sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Orice situatie te invata cate ceva, dar la modul dureros. Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88.-1 numiti nonsens. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Cereti-i
4'
.) 1

Litule J,'iilma

iertare pentru ca, ne~tiind sa ganditi, ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres. Ea nu apare bruse, nu este insotita de un torent de emotii, ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. In realitate, i'n spatele ei se afla insatisfactia, cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca, de a actiona, de a trai. Veti simti ca sunteti necesari, necesari sie ~i prin sine - necesari celorlalti. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Este un sentiment special, sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate, sentimentul ca fiintezi. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp - inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. Cautati persoana care va iubqte, ea exista. Dragii mei, n-ati inteles ca daca nu exista iubire, nu exista nici trup. Aveti dej a trupul, se vor adauga ;;1eelelalte, daca veti ac!iona eu cap. Ispititorul dumneavoastra mintea - va face suftetul bolnav, va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne.

32

Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Mintea are doi poli - unul spiritual ~i l.mul fizic. Echilibrullor este ratiunea, intelepciunea. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. Rezultatul a fost nonsensul. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. EI tremura pentru bogaria lui. Nici unul, nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. Nu au cautat sensul vietii, au cautat bogatia. Sanlntocului ii este mai u~or. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Bogata~ului Ii este mai greu. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. Din punct de vedere al esentei Universului, viata tara spirit inseamna nonsens, stagnare ~i pieire la mvel fizic. Si totu~i viata nu se opre~te, pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. Cine inte1ege natura erizei omului modem, va trai ~i in viltor. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate, va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Trupul nostru este muritar, dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. In noua galaxie, viata omeneasca este mult mai lunga. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad, se in~eaHi. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice, deoarece, prin cre~terea ratiunii, corpul nostru va fi guvernat de idei. Pe
33

Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor.

Rautatea irationam ,
Am vorbit muIt despre rautate, cum apare ea ~i cum poate distruge. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i, dar de teama nici nu indraznesc sa se supere, ~i cei care detesta la~itatea, inclusiv pe a lor. Numai ca nu 0 numesc rautate. Chipurile, ei vor sa educe curajul, pe allor ~i pe al altora. "Eu nu urasc, dar allii ma urasc pe mine" - spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. 0 face prin fapte, prin cuvinte ~i prin ganduri. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire - ~i asta este tot rautate - ~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. Persoana respectiva poate sa nege, dar esenta nu se schimba. Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te, fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid. Fara iubire viata inceteaza. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e, pentru dl omulle atrage prin frica lui. Pentru ca viata sa poata continua, cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Lupta presupune intotdeauna rautate. Sparge el, omul, zidul frieii, dar acesta devine tot mai gros, fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. Abia ea se intensifica rautatea.

34

Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii, indiferent ce inteiege omul prin iubire. Rautatea i~i are izvorui in frica - nimeni nu ma iube$te. Multi neaga ca s-ar teme, intrucat: - au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii, iar ulterior de sot sau sotie. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata, ce Ii trebuie, de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. Nu este con~tient de faptul ca, daca el nu depune eforturi, spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii, indiferent de sex. Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume; - le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima. Chiar daca voi suferi. tot nu recunosc. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor, cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a, pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare, pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern; - la ei, frica - nimeni nu ma iubete s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii. "N-am nevo ie de iubire, important e sa Jiu 35

Luule Viilma lasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .}ilumea sa ma respecte ", declara ei cu mandrie. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet, dar sigur, spre moarte, neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. Au facut fn viafa atatea lucruri bune, fndit toata lumea fi iube.}te pentru dE au jaClit aNita bine. Sau sunt iubiti de sot, sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. Iubirea este forta necesara pentm a face. Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. Iubirea este totul, iubirea este Dumnezeu. Munca este doarmunca. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. Dar el nu este de acord - s-o faea altcineva pentru el! Si, dupa 0 logica stranie, sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. Eu, de exemplu. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat, dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. eu cea mai buna intentie, el conduce, el da indicatii, lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Sotul sau sOlia supergrijulii, care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt, pot parea la inceput, pentru un observator strain, 0 pereche ideala, dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Ace~tia se extenueaza reciproc, pe ei ~i pe altii. Cine ignora ro36

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,

Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.

38

Alunga raul din tine Dragi marne i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea veniea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ieit om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

..r

.1

41

LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo.mai grea varianta, dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. Mi se pune intrebarea: ,.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu, nu trebuie, dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul, afi putea. chiar n interesul dumneavoastra, sa priviji adevarul in fafa, intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. !ii, fn afard de asta, copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo., de fapt, i~i mascheaza partile negative, dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii, care va este necesar. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca, socotind di nu~~i au rostul, ca nu e decent, ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie, constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . , Daca copilul ar auzi, macar cu 0 meche, vorbindu-i-se despre rau, ar incepe sa invete. ~i aceasta inseamna ca. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ

JJ

OJ.

42

Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele, daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa, dar care v-au interesat. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul, ehtal' daea mintea lui este lnititica ". Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea se vcde ell ochiulliber, se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. De rapt, de asia ~i apare copilnl pe lume, ca ea sa se schimbe. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie, :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru.iijerent Clan Q,; Jfi ell., tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:; ~i el ca mama are dreptate ;>1 se amara~.e ea, ~ d -. ~t '11 , - ~ t - mtr-aevar,~ este mal. rau d eea ea, " . daca ea face mer-eu acest repro~, copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama, Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet, necare generatie va 1'1 mai nego.tiva decat precedenta ca apoi, dupa trecerea crizei, sa devina mai inte1eapta, adica mai buna. Daca anit marna cat ~i copilul l:;;i'lor corecta gre~eala, boaIa va trece mai repede. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei, va fi nevoie de mai mult timp. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa.

ii

ii

-"'-"

43

Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite - generozitate, inflexibilitate ~i falsitate - ~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric, 0 sa spuneti di generozitatea este buna, la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu..!i parti1e bune ~i partile rele, iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea. Prima mama, dupa toate seITLDdeexterioare, este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea, in esenta, este buna. Foarte rar este zgarcita, ceea ce e de rapt spre bine1e familiei, ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. Alte persoane, complet straine, vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama, dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. Spre mahnirea mallei i a farrJliei, la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid, gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei - partea nevaZ"uta a mamei, pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator:

44

Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee

GENEROASA

invizibila
a mamel

AVARA

Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e,! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra.. Atunci, prin avaritie, el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau. De regula, lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad, adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. Partea mare buna, vizibila a mamei, adica partea mare rea, nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. grava. A doua mama este in aparenta. inflexibila. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei, in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te, apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare, mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. bunatate. Un astfel de copil i~i prime~te
45

Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate, dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit

Partea
vizibila
a rn<::tmi91

invizibila a mamei

fngaduiloare

Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. A treia mama este in aparenta foarte falsa. Tot ce spllile este un neadevar. Partea nevazuta a falsitatii - cinsiea - poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi, Ii iese exact pe dos. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala - fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna,mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata, a ajuns deja 1a cota critidi. Mama este jumatatea copilului. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea, totu~i pentru copil ea este buna, m46

Alunga raul din tine ,meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute, sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. Si, in felul acesta, 0 mama care ura~te necinstea, devine ea insa~i demonstrativ falsa. Copilul i~i iube~te mama. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna, copilul va fugi inapoi la mama sa. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Daca. i~i gase~te parin!i adoptivi, ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi, cu mid diferen!e. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau, adica sa se elibereze de d, fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. Grice spirit preTuie~te cinstea, sinceritatea, adevaml. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna, hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine, dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. Fara asta viata nu are sens. Partea vizibila a marnei Partea invizibila

CINSTEA

a mamei
47

Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar, copiluI nu a fost nevoit sa sufere. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. Daca el nu spune adevarul, nu va fi crezut, dadl spune adevarul, iara~i nu va fi crezut. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!, va In~eIali. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. Cine va inre1ege di, daca i~i va schimba modul propriu de gandire, va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru, li va cfipata echilibrul interior. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. Generalizand, se poate spune ca copilul seamana eu parinrii, dar, intrucat el '>Teasa invete, iar invatatorul este rau, el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. De obicei ea se intinde pe trei generaW i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune, ea va daroade la nepo!i. Aadar, dragi parinri i parinti ai parinrilor, lichidati cauza i copiii i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. La eel care iarta, cicatricile 'lor disparea. Daca nu dispar, 48

Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort.

Cea mai simplii rautate cOnlplexa

Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: - Frica - nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. - Sentimentul de vinovatie il face pe om slab, ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. . - Frica atrage rauI. - Rautatea distruge. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om, nu exista om tara ele. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor, fiindca viseaza sa devina ideal de buni. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea are dnd sem..Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. Durere
2. Temperatura 3. Ro~eala 4. Marire excesiva 5. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor. Daca apar impreuna, corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. Daca nu stingeti focul, veti pierde cate ceva pentru totdeauna.

49

Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand, toate sau toate odata. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata, bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor.

Durerea
Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate:

Durere acuta - rautate acuta Durere surda - rautate surda

Cineva tocmai te-a suparat. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra.utatii. A9 vrea sa ma razbun dar nu pot. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate.

Duren~ ascutWi ,
rautate ascutita

Durere

cronidi

rautate de lunga durata. Durere brusca - rautate brusca. ~i a~a mai departe.

Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50

Alungo.. ro..ul din tine

Durere de cap

Duren~ in stomac

Durere cioare

in pi-

In getot Durere

" in

chi pul

rautate din cauza ca nimeni nu mo.. il{be~te, ca sunt neglijat. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. rautate legata de dorin!a de a domina - pe tine ~i pe altii. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. Invinovatirea altuia este tot a di~tate. rautate legata de terminarea unei activitati, obtinerea sau cheltuirea banilor, intr-un cuvant, probleme economlce. rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista, fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu

Durere

Temperatura
Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra.

Temperatura mare
Temperatura cronica Temperatura

rautate puternica, crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca. Dupa cum se ~tie, peste 41 grade Celsius omul moare.
':::' ..1 ;

septidi

Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te, pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza, ne-am imbolnavi eu totii. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei, acela se cale~te. Cine vecle in el cloar partea rea, aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL

in:ro~irea
Inroirea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea iei afara. Pentru ca rautatea sa incapa, vasele sanguine se dilaHL Corpul tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi.Noi vedem roea!a la exterior, dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. Oamenii care urIS.de furie se J:moesc de rs.utate. Ei nu tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea i ~i-o varsa pe altii. Cine nu ~tie sa evite acest lucru, va primi 0 lectie care glasuiete a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai i nu-i ura~te, zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele i se inroete ~i el. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Acesta nu-i elibereaza rautatea, ci 0 tine in el ~i se distruge. eel care urla, varsa cauza furiei, iar cd care tace, sufera ~i 0 tine in el. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu roeala. Rfulile care s-au vindecat urat, au 0 nuanla roiatica.

52

Alunga raul din tine Sau, de exemplu, roeala de la inlepaturile de msecte. Ea cre~te i crete 1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun.

in tamp fare cfin viata mea

Culegeam fiucie di..'1tr-oturn. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem i de per~oana vinovata. Eu ~tiu sa inteleg viata, dar de la mine se cere mai mult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica, pentru mine greeala este mare. A apamt 0 viespe bazaind sup arata, ca sa ma convinga. M-am indepfutat de turn i apoi m-am intors i mi-am continuat gandul. De data asta n-am mai auzit bazaitul, dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde ii are sediul frica. Pentru ca nu rezolvasem situatia, frica a crescut i a devenit rautate. Am inteles imediat ca n-am procedat bine i, evident, am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand, de dragul meu, viespea s-a sacrmcat. I-am cerut 9i ei iertare. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. Nici 0 r0geata, nici 0 umflatura, nici o reactie Ia veninul de viespe. Ba prin veninul ei, viespea mi-a facut mai bine. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta, jenanta 9i umilitoare, rautate ce a fost inabu9ita. Acum despre roeala (eritem) provocata de razele solare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53

Luule Viilma noastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare, acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie, acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Umflatura (edem) 2. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe, in eaviHili, in artieulatiL Aderente 4. Tumora 5. Cancer 6. Litiaza (pietre) 7. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime, excesul este 0 cre~tere. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Rautate mica - cre~tere mica Rautate mare - cre~tere mare Rautate ascunsa - cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila - cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare, eu atat boaia este mai toxica. Cu cat rautatea este mai du~manoasa, eu atat mai haina este boala. Cu cat rautatea este mai conereta, eu atat boala este mai clara. 54

Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata, eu atat mai dur este focarul de infectie, de exemplu, ea1culii. Daca pe om 11irita totul, atat situatiile personale cat ~i cele generale, ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze, apare obezitatea.

Distrugere
1. Raniri: - prin taiere - prin lovitura - prin strangere - prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa, de la un ciob, de la cutitul de bucaHirie, bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal, rana este atrasa de rautatea din noi. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee - eu cat rautatea este mai Inver~unata, cu atat rana este mai mare. Rautatea arzatoare, razbunatoare duce la raniri prin arsura. 2. TesuturHe nu se pot reface complet - Rani care se vindeea urat. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca, ranile nu se VOl' vindeca. Daca copilul nu se insanato~e~te, la asta contribuie rautatea parintilor. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. - Boli de pie Ie

55

Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. Cand viata este tot mai suparatoare, pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult, altfel corpul ar pieri. - Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. Leziuni la oase: - Ruperea oaselor - Subtierea, inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. - Strambarea oaselor - Luxatii, intinderi de artieulatii. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Cu cat rautatea este mai putemiea, eu atat distruetia este mai mare. Rilutatea paterna - supararea pe tine lnsuti, pe altii ~i pe mama, rautatea materna - supilrarea pe tata, supanlrea copHlor pe tata, supararea pe tot sexul maseulin, totul se depune in oase. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu, el poate sa te pacaleasca, sa te triideze. eel mai bine rupe oasele rlutatea unUl barbat fala de alt barbat. Cu cat rautatea este mai concreta, eu atat fractura este mai curaI8.. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0.1 rauta!ii corLfuze 10. un om eu un mod de gandire eonfuz. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele, eel ce se infurie pe altul. Rautatea navalnica duce 10. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patologica a oaselor - osteoporozii, osteomielita.

56

Alungii riiul din tine

~mp{u

ain viatd

TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hranete. Tradarea este descoperita i amandoi se dezonoreaza. Ruinea, ascunsa fata de ceilalti, se transforma in sufletul femeii intr-o dumanie dispretuitoare cu care 11unnarete pe biirbat, chiar dad el i-a recunoscut vina. In spateie stapanirii de sine, in spatele unei vieti aparent frumoase, se ascunde neputinta de a ierta. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. Copilul nu are cum sa tie de acest episod nefericit din viata lor personala, pe care ei I-au ascuns. Pentru ceilaIti, relatiile dintre soli erau exemplare. $i pe copill-au educat in mod exemplar, dar corpul unui copil nu suporta minciuna i seoate adevarulla suprafata. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui dumania ucigatoare impotriva tatalui sau, oasele lui nu se vor lecui. r Netiinta, nedorinta de a scoate 10. lu.."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. Suferinta delicata, politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. In primul rand, omul care are copii asigura sanatatea aeestara i a nepotilor. In 0.1 doilea rand, odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara i Ie va ingreuna viata, mai ales copiilor Iui, i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti, ci :;;1ca ei Inii sunt continuatorii acelora~i greeli, dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de
J
::''7

Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca, totu~i, nu au gandit corect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nu se insanato~e~te, inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. Forta lui sufleteasdl este slabita. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea, pre cum un vulcan, copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi, pe fondul parintesc, a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. Ca totdeauna, aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. Fara exceptie, toate traumele, inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila, se produc din rautate. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. Pentru persoana care, din economie de timp, alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina, acest drum s-ar putea sa fie ultimul. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau, iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine - iubirea dumneavoastra cordiala. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. Cine nu are rautate in d, nu va avea accident de ma~ina. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire, dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau, act58

Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede, raniIe se 'lor vindeca fmmos. Dar, daca victima accidentului ~i apropiatii lui, mai ales parintii, 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare, Insanato~irea va intarzia mult, iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. viala. Tot eei se intampla unui am matur este, inainte de arice, propria Iui gre~eala. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi, eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. rubi!i, nu diutati vinovatL Averi griji, nu va alarmati. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3.-1 recuceriti . -, 1R '-' pentm 0 '/lata ae re,La va Ioare. ~ estu.1 18-sa11 mana mepe y, , dicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "i tineti 111.inte, bolnavul are nevoie de lini~te, sa fie singur eu el insu~i pentru a g,ndi. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se

.,

..I

:;,

faca biller

~mp{u

cfin viata

De curand au avut l.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. In prima ma~ina se aflau tatal, mama, fiul ~i fiica lor. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. Fiica avea 1'animari pe fata. Mama - fracturi la oasele bazinului. FiuI - nid 0 zgarietura. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice. 59

Luule f7Wma Fetele, Intelepte fiind, i-au tacut lectia de iertare, s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. S-au eliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale, fiicele - cateva vanatai. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. Ambele au negat ca sunt stresate. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali. 4. Secretii: - Lacrimi - Transpirarie - Saliva - Mucozitati din nas

-Flegma -Voma
-Puroi - Secretii ale organelor sexuale - Sange - Urina - Fecale. De illdaHl.ce au aparut, secretine trebuie 5i;;' iasa din corp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii, corpul se irnbolnave~te. Ganditi-va la fiecare fel de secretie, de care .dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. eu cat fautatea este mai proaspata i mai sangeroasa, eu atat mai sangeroasa este secreria. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult, ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. 60

Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. ~i el dore~te lucruri, oa:neni ~i atatea altele. Dore~te sa fie sanatos, dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. Cateodata omul ajunge la extreme cand, de exemplu, dore~te ca martul sa invie. Am avut astfel de. cereri, mai bine spus, obligatii, pentru ca, dupE\.parerea solicitantului, eu, ca medic, trebuia sa repar gre~eala altor medici, care cici macar nu fusese greeala. Persoana nu era nici pe departe proasta, in acceptiunea obinuita era ceea ce se cheama am. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. Omul deplans nu are limte nici dupa moarte. Dar, daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului, celui care jelete Ii va fi intr-adevar greu. Pentru ca.inainte acela facea totul. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga..'1direcorecta, trebuie sa aiba. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. In caz contrar, lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL.'TIulari liehid. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism, 1ntr-o mai mare cantitate, cele mai diferite feluri de rautate .. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. Nici n-ar trebui, in general, sa folosim deodorante. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate, nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. Echilibrul constituie norma.

61

Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i, aeela va avea rezultate bune. Dar claca omul nu depune eforturi, dar \Tea reznltate btme, considerand Cft se envine, ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. Niei nu poti vorbi. Dar, dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale, atunci, corespunzator eu graba sa ilogicil, poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i, desigur, cunoatem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. rautatea provocata de ciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine, se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit, la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. Cel care li ascunde insa umilinra, din maudrie, pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau, ceilalti sa-l considere aa, la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora.

Dacil umilinta i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane, apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. Daca copilul nu este inteles, dadi alam1a data de el nu este ascultata, daca e1 este nevoit sa-i inghita meTeu la-

62

Alunga raul din tine 2rimile de tristete, vor aparea vegetatiile adenoide. Ele pot =lscoase, dar vor apfu'ea din nou. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca, deoarece canalele lui energetice sunt infundate. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. Sa nu va relineti niciodata, din poHtete, pornirea de a stranuta. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara, lasati-o. Altfel, veti face guturai. Flegma este rautatea plangaretilor, a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc, supararea pe cei care te acuza ~i deei, supararea pe tine insutl ea aeuzator. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. Tratamentul in staliuni Ie ajuta, dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare, fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. Voma arata 0 rautate provocata de sila, rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas, ca nu poate face fa~a situatiei, fie ea nu are forta necesara, fie ca nu are posibilitati, atunci incepe sa vomeze. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata - fie ea mancare, fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. Regretul dupa

ii

63

Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea, revalta fata de ceva anurne, Iipsa dorintei de a merge inainte - in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna, chiar daca trebuIe. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc, care merg inainte in vlata, pentru ei viata insemnand viitoml. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta - rautatea din urnilinta. Dadi un am mic Ia suflet, 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau, rautatea lui va fi imprevizibila. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme, mergand pana la distrugerea tuturor, indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. De aeeea a umili, ca ~i a inchide ochii la umilinta, este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Ea poate rnocni veacuri in ~ir, ca focul sub cenu~a. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole, tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii, indiferent in ce situatie. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. La un om eamia nimie nui este pe plac, 11ieibinele, niei raul, ciar care eu toate aeestea trebuie 58,traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare, la el, niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. Rautate mica inseamna 0 buba mica, rautate mare un buboi mare. A~a este ~i caracterullui - un mic du~man 64

Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. Du~mania irationala fata de -iata, pe care omul 0 ascunde, deoareee vrea sa fie bun, :zbucne~te in afara sub forma de puroi. Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta, chiar daea :--imeninu-l observa. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Indiferent de jiagnostic, indiferent de mierobul care a produs imbolna'.-irea, cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra, eu atat vindecarea va fi mai grea, pentru ca, prin gandurile dumneavoastra, sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt, acela va suferi de infectii sexuale. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: - trichomoniaza - rautatea disperata a unei persoane u~uratice, - gonoree - rautatea posaca a celui umilit, - chiamidioza - rautate autoritara, - sifilis - rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta, de a se razbuna. Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange, asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65

LUllIe ViiIma

dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca, cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva, rautatea se scurge sub forma de sange. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. Uterul fiind organul chalaei sexuale, acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat, intr-un acces de razbunare, so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el - sa-lin~ele, in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta ... In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii, ci sfin!enie. Pentru cele care considera ca. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata, leqia va fi ~i mai aspra. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta, cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. eu cat mama este mai nervoasa, cu ata.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale, apare amenoreea - lipsa menstrua!iei. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare, eu atat mai rau mirositoare este rautatea. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare, cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau, fecalele lui vor fi inchise la culoare. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia
66

Alunga raul din tine maxima, corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca, totu~i, rautatea sa fie scoasa afara. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale, asta se vede in fecalele deschise Ia culoare, in urina anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile, urina Iui devine acida. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina, corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie, eorpul a atins punetul critic. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a, corpul se distruge, ori direct ~i repede, ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop, dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate, fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice, caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza, toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult, corpul, conform acestor ganduri, va incerca, printr-o osardie ~i mai mare, sa-l ajute. Rezultatul 67

LlIuie Viilma

va fi sdipari de urina ~i de fecale, La copii, aceasta problema are legatura cu parinrii. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii, blocati de frica, pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn. Copilul va avea enurezis de noapte. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau, el va seapa urina In timpul zilei. eu timpul, frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. 5. Fenomene de disfunctie: - avem oehi, dar nu vedem, - avem mechi, dar nu auzim, - avem cap, dar nu judeciim, - avem coarde vocale, dar nu vorbim, - avem organe sexuale, dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll, - avem maini-picioare, dar ele nu se mi~ea, - avem organe, dar ele nu-~i fac treaba, - avem pide pe cap, dar nu avem par, - ~i a~a mai departe. Despre ciiderea piirului. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire, dar vor acest lueru. Pentru a merge Inainte, oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc ... Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. lata ea in tot raul este ~i un bine. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68

Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu, in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. Evident, corpulsimte ca nu este iubit, ca este urat, dar continua sa-l invete pe am. eei care vor intelege acest lucru, vor evita caderea. parului. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade, asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. In caz contrar, rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie - a te afla in postura de uciga~ - nu este necesara in aceasta viata.

6. SHibirea, extenuarea, uscarea, mortificarea.

Se spune despre cineva ca s-a uscat. Aceasta inseamna distructie. La inceput, insesizabil. pentru ochi, se mortifica organele, de exemplu ficatul in cazul cirozei. Totdeauna, aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Din pUllet de vedere medical, ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare, pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. 0 astfel de persoana
69

Lllule v'iilma

este victima caracterului sau inchis. In lupta lui cu viata sau depus, pe parcurs, straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai, i~i exprima doar revolta, dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. Pielea ascunde viata sufleteasca. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Un fesut gras este camara rautatii. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a, nu trebuie sa disperati. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate, ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. 70

Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate; pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Cu cat pie1ea este mai grasa, cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea, rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa, la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret, dar 0 tine in el. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. normalii fnseamnii un om echilibrat. Pigmentul este "luminita" vietii, temperamentul. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi, acela are pielea alba. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora, mai putin educati, Ie merg bine treburile, pigmenrnl va erupe, ca un mic vulcan, 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. Nu ca cei eu piele alba nu au pigment, au, dar el este pur ~i simplu ascuns. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele, nu se poate afirma, demnitatea lui este afectata. Petele innascute - alunitele - provin de la stresurile similare ale mamei. Aparitia lor in timpul vietii, fie ca sunt mai mari sau mai mici, este manifestarea propriilor stresuri. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71

o piele

Luule 'Viilma afirme, ehiar daea este extrem de necesar. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei, karmei din vietile anterioare. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate.

Despre ,cat de greu este sa ierti

Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea, ea este sensul vietii mele pentru di, prin ea, eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire, pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale, eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii, a oamenilor ~i a sa proprie. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute, dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit, fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. Va ajuta celodalti, daea ajutorul este primit, ~i nu va ajuta, daca. ajutorul este refuzat. Nu va avea emotii. Nu va simti nici tristete, nici bucurie, nici rautate, nid iubire. Celeare iarta, simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l.Esenta este in afara emotiilor. Va fi el insu~i. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. 72

Alunga raul din tine Atingand acest nivel, la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat, dar poate sa ~i ramana, daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Dupa un timp reapare nevoia de a fi, pur ~i simplu, ~i de a nu mai reactiona la nimic. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie, cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. Este un adevarat chin sufletesc. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra, Calea vietii unui om duce in viitor. Ca sa fii om trebuie sa alegi, Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ", Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta", Nu clarviziunea este importanta. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune, Fiecare nOlla zi, ca ~i noua via!a, se va 73

Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar. Important este sa-ti gaseti sensu1 vietii. Cine nu are linite sufleteasca, poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. De exemplu, daca eti laudat poti sa stra1uceti de fericire, dar poti sa te i miri cu calm: "Ce este a.;a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi, pentm ca tu tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. Un om detept primete cu calm lauda i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat, dar eu merg mat departe pe drumul meu". Un om dqtept primete critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate, dar 0 sa vezt. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante. Mulsa merg inainte pe calea mea". fumesc! Recunoaterea sincera nu are nevoie de cuvinte. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. Din pacate, pe lumea asta sunt prea multe laude pre:acute i prea putina critica cinstita. Dar e i asta un semn a1timpuri10r noastre. "De fie care data iert, ma simt u.;urat, apoi 0 iau de la capat. Unde gre.;esc? Poate ca ce fac, nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. Emotiile sunt ca valul, se involbureaza repede, dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. Dupa ce ati iertat, va culcati pe 0 ureche. Ce sa va mai osteniti, daca acum va e mai uor? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-i spuna necazul... Fiind un om bun, din compatimire, (adica din sentimentu1 de vinovatie), yeti lua imediat asupra dUl11.1leaVOastra 0 parte din povara, :ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor. Dupa aceea veti incepe sa va

74

Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati, dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. Atunci veri gandi speriat: ,.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Nu-i, oare, a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang, acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i, ca rezultat, se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine, ba dimpotriva, ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Prin unnare, fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire - care duee la boala - ~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie, deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume - saindrepte gre~eli1e mamei ei. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. "Nu am 0 inima de caine, sa ml-mi pese de lata mea" - spune 0 astfel de mama. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine, bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. Dar noi, dragi oameni, am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe, frica ~i rautatea, daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. Va rog sa ma crede!i, cu cat veri 1nV8.tamai repede lectia iertarii, eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care

75

Luule Viilma nu va face placere, puneti-va imediat intrebarea:., De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? .,Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. Ca nu pot sa sufar balfde. Sau, mai bine zis, fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i, dar nu+mi dau seama , , ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza. Pur .;i simplu, te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. Iertarea este 0 mundi sfanta. Ea nu. va cia rezultate,

dadi nu ne intelegem gre~eme.

Repetarea monotona este buna 1a ineeput, pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Bolile mai u~oare tree mai repede. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. Haideti impreuna ell mine. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~, am iertat pe bunice - bunici, am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara, ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. Copilul se reface repede, dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. La care mama va zambi ironic: "Pai cum, dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului, dar am invatat sa fac ~i acest luem, fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse.

76

Alunga raul din tine "Am gre$it. Barbatul acesta nu e pe gustul meu, asta nu e dragoste" - declara femeile care au copii, tmeori chiar multi copii. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. Sigur, nu-m! spun ei chiar tot. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta, provenita din neintelegere. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu, nu poate. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic, nici pentru ele insele, nici pentru copii, atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. Si intr-adevar, cu cat copilul este mai mic, cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<;istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: ,,Da, n-am procedat bine. N-am $tiut. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii. Atmosfera din familie se amelioreaza, nu mai domll_e~telnstrainarea. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama, in care unul tiranizeaza pe celalalt, este 0 familie distrusa, chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. " Uite ce mama grozava ai!" - ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie.
77

Luule Viilma

Aceasta ura contra so!Ului, crescuta sub masca iubirii, actioneaza ucigator asupra copilului. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. Pentm 0 privire profana ~i, mai ales, judecand dupa jaloanele proprii. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot, in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. ~1ama, fiind sufletul copilului, actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. Manifestarea grijii este un instinct. Grija este caracteristica ~i animalelor. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi, eo.ne face oameni. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra - ~titi oare, in general, ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~, femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei - 0 sa-mi fac 0 jellnilie, 0 casa fJ'umoasa, 0 ma$ina, 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da, dar, pentm ca este extrem de ocupat, nu mai are timp, nici chef sa-~i mfmgaie sotia. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul, dar, din pacate pentm ei, nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei. Para sa Ii se spuna, ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre, pe care femeile Ie a~teapta atat de mult, mor pe buzele lor. Se spune ea femeile iubesc cu urechile, iar barbatii eu ochii.

78

Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina, In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina. Se iube~te cu inima. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte, nici de podoabe pentru corp. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele. Cunoscatori In aceasta treaba, care nn se pot in~ela, sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba, numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. Barbatul reu~e~te mai u~or. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te, sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. Un corp feminin normal, dezbracat, nu-l mai excita. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior, chiar daca ii mai biciuie pasiunea, Ii omoara dragostea sufleteasca. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii, pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul, a~a cum 0 fac prostituatele, prin lenjerie sexi ~i zorzoane, sotii lor ~i-ar mai dezlega limba - e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. Dar, prin comportamentul lor, femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat, el face ce trebuie - munce~te ~i In relatiile intime. Aici, nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe. La iubire - prin iubire. La obligatie - prin obligatie. I~i face "treaba" In pat 79

Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta, sa adoarma mai repede, pentru ca maine are foarte mult de lucru - trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te, extenueaza, este periculoasa pentru cei bolnavi etc. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie, ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te, se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. Femeia, este ea oare doar partea vatamata?

Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului.
Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul, acesta nu va face nimic rau. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei, el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte, irationala, a unui prizonier. A~a apare rautatea. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea, a carei forta motrice este femeia. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. Aceasta transformare este posibila numai atunci
80

Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar, cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. Dragostea sufleteasdi, cea care zide~te familia, cre~te odata cu anii. Iar emo!ia, care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii, va disparea. EmoWle, chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc, ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea.

Femeie, elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit ... eel mai greu Ie este acum copiilor, pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc, copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu.iasca acest sentiment mai presus de orice, chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa.

Respira ca sa fii sanatos

Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. Un exemplu. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari, care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. ~i atunci ii spun urmatoarele:

81

LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul. Lowl dureros respira ~i el, de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. Aeum, eu fmpreuna eu dumneavoastra, pI'in inspirafie, voi duee binele in load bolnav ~i, prin expiratie, voi seoate raul din loeul bolnav. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. Nu, pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. Vom da, eu gandul, posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. Nu trebuie sa faeem nieio pauza. 1'v1inunat,eontinuam sa respiram fmpreuno...Nu uita{i sa va gandifi. Am expirat raul 9i am inspirat hinele, am expirat raul ~i am inspirat binele, am expirat mai mult, ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine, mai mult bine. Deja v-a mai trecut ... Afi expirat raul, afi inspirat bineie ... Durerea, aritmia, aeeesul de astm tree in eateva minute. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram, in plus, ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura, dumnezeiasea. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. Atat de greu, inca.t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe - a~a de tare se grabese. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior - asta nu!, dar daea este vorba despre un organ intern - parea nu-i pare atat de rau. Abia dupa aceea, ulterior, aeeasta pierdere i~i va arata importanta. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82

A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte, apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. La fiecare inspiratie, in eon~tientul nostru intra un gand. Jumatate din ganduri sunt negative. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele:

La fiecare inspira,ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand, pentru a pricepe. Subliniez - spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul, imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni,fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca, fie ~i numai pentru asta, el trebuie sa-mi provoace 0 durere. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. Cer iertare corpului meu pentru eli, ne~tiind sii gandesc, i-am provoeat atatea suferinfe. Cand mii bantuie indoielile, spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat.
83

Luule Viilma

Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el, ma izbavesc de nevoia de a sufer;' Capat infelepciune fara sa sufar, a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili i sa tragi o concluzie. Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu;, nu 0 singurii data, # sa tragi nn 0 singurii concluzie.
Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele, aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. Cine i~i coreeteaza treeutul, i~i corecteaza prezentul. Cine l~i eorecteaza prezentul, l~i eorecteaza viitorul. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire, ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Iertarea este tocmai acea rugaciune, rugaciunea con~tient direcrionaHi, a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. Cine cere mai mult, acela va fi deceptionat.

Stresul- prieten sau d~w..an.?

Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un duman?" 84

Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. eel mai bine in!eleg copiii. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta, copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine .;i ffi spune ca nu exista vina, d greeli i din greeli se fnvata. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam i sa facem din rau bine. Pentru ca, cu adevarat, binele este ceea ee fac eu fnsumi. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma i atund tu vei fi de:jtept i puternie, atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Dar, daca tu nu mil lai, eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. Aa ffi vorbete sentimentul de vinovafie. Dar de unde vine friea? Prietenul tau, pe nume frica, vine sa-fi spuna - scumpule, eti un fricos. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. Numai omul curajos este puternic i detept, de el nu se lipete raul. Fricosul este totdeauna slab i atrage raul. Frica fti spune: prietene, daea nu ma lai, eu voi erete i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Cine devine rau, va suferi. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul i te fndeamna safadfapte unite. Frieile sunt multe, au multe nume, dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. Lasa-le pe toate acasa, ele VOl' sa eatige pe teren propriu. Spune-Ie chiar tu acest lucru, ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Fricile mele, de exemplu, cred fn cuvintele mele. Si cere iertare corpulut tau pentru ca, finand fricile fn tine i dandu-le voie sa creasca, i-ai pricinuit un rau. eel mai bun prieten
85

LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau, eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de.Jtept. Si tu vrei acest lucru. De$teptul este curajos .Jiputernic, bolile nlt se lipesc de el. Dad trupul tau nu se simte bine, inseamna ca tu, din frica, at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. N-ai .Jtiut acest lucru .Jt ai lasat sa intre in tine .Ji rClUtalea. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede. alifel vei suferi. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Rautatea care nu este data afara, te distruge. Numai rautatea provoaca durere. De la rautate creyte febra. Rautatea inro.Jeyte 10cui bolnav. De la rautate se fac edeme, se rup oasele yi apar sangerari. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa, sa n-o iei Clltine. Odata candva rautatea a venit sa te inve;1?ce este binele - este nun-wi iubire. Dar pentru ca iubirea sa poata veni .Jisa te faca fericit, tu trebuie sa dai afara rautatea. N-ai .}tiutpan a acum acest lucru .}i ai fost nevoit sa sz{feri. Acum, las-o acasa, n-o lua cu tine. Ea se va bucura, fiindca ii e bine acasa. Acasa e totdeauna eel mai bine, nu-i a.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e.}ti rau, asta inseamno. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea, alifel te vei imbolnavi. Ea vine tocrnai pentru asta, ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul .}i cii el vrea sa-i dai drumul afara. Ea nu .}tie sa-fi zicii aiifel, decat sa-fi spuno. ca e.Jtirau. Iart-o pentru aceasta confilzie". Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri, nici copilul nu poate fi convins ca este a~a. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei, copilul 86

Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total, chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. Ca urmare a unor ganduri incorecte, rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i..Din pacate, un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect, aid este nevoie de interventia rapida a medicului. ~i medicul asta ~i face. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor, dar daca pentru bine1e copilului, Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul, ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. Nu cred ca 0 sa reU$esc, nu e pentru toata lumea etc. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. Va ingrijiti de corpul eopilului, dragi parinti, dar i-ati abandonat sufletul. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta, de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta, ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire - asta omul nu poate face. Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc, acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Dar tineretul chiar nu aude bine. Tipetele ~i bombaneala parintilor, precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca

87

Luule Viilma o reaqie de aparare - nu vor sa asculte lueruri neplacute. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. Ochii vad unele lucruri, altele - nu, pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Cand suntem lini~titi, vederea se narmalizeaza, cand avem in noi rautate, ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM, pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. Era yorba de un sportiv in activitate, care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. El se afrrmase doar prin sport. In sport era apreciat. In rest era insa umilit. Forra lui fizica rezista selectiv. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti, de dragul binelui. Dadi parinrii accepta acest lucru, con~tient sau incon~tient, totul este in ardine. Dar daca ei considera, in chip de stapani, ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese, copilul ori va lupta, incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti, ori va muri - este tot 0 eliberare. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia, se va vedea Ia finaiulluptei. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. Tot mai des mar de moarte sub ita - se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. Poti sa-i angajezi surori medicale, sa-i pui monitoare, golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. lnima lui se opre~te pen88

Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor - doar in postura de consumator - a secat izvorul iubirii. Mamele nu in!eleg acest lucru - vezi Doamne, au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Copilul nu este un obiect eu care, laudfu1du-se, parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. Copilul este iubire. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au, spiritual, nevoie de el. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material, palpabil. Asta este soarta copiilor in societatea, chipurile, de binefacere. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane, spre natura sau animale. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. Sau, poate, nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva, mai bine sa moara. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului, ca apoi sa poata iubi ~i pe copil, acesta se va insal1ato~i categoric. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. Sentin!a poate fi foarte trista, atat pentru ea cat ~i pentru copil. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata, au 0 boala la cap. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea, dar altfel nu pot sa-i ajut. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei,
89

Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te, atrage asupra sa nefericirea. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i, in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. Daca el n-o face, ea incepe sa se inraiasca, dar ce e rau aici este faptul ca, din politete, ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului, dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi, copilul care s-a nascut sanatos, se poate imbolnavi, chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui, baza carora este creierul, energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala, ~i 0 va face sincer, atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate. Femeia care, in sfanta ei simplitate sufleteasca, iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. Si astfel dintr-un flacau de la tara, simplu ~i nerafinat, poate cre~te un geniu. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei.

90

Alunga raul din tine

Planeta durerii suflete~ti- Pamantul

Sufletul este mama. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Este firesc, altfel nu am fi oameni. Din cauza grqelilor necorectate, mamele au un puternie sentiment de vinovarie, dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. De~i este 0 dorirrta sine era, ele nu ~tiu ins a ce este binele. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum .1aceau ei". Certurile, chiar :tara cuvinte, ale parinri10r raman in sufletul copiilor. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul, mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. Deci, asta este partea pozitiv6 a raului meu. farta-ma puiuIe, ca a trebuit sa inveri in felul acesta, 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. Pan a acum n-am ~tiut, acum, prin necazul tau, mam de~teptat, iarta-ma ". In loc de asta, urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. Dragi mame! Sunteri aarneni , 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra, gre~iti la :fel. Toata omenirea invata din gre~eli.

91

Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria, aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc - in sufiet. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa i imediat se Infude. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au, mar! $i numat tu e~ti de vina, tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni, sunt imaculati i nu se poate sa nu-i plangi. Cei care Insa sunt mca in viata, trebuie invinov~l!iti de ceva. Este un paradox, nu-i aa? Si se poate i mai mult. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie, nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". Astfelli Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iubete. Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete, dar n-a tiut cum sa 0 fadi. Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat , , s-a transformat in du~manie. Cereti iertare corpului ea, invinuind pe altii, va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. Caud invinovatiti pe cineva, apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul, daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima.

92

Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului, mama - suf1etul Iui. Invinuindu-va copilul, va invinuiti pe dumneavoastra in~iva. Copilul intelege totdeauna mai mult, pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. Invinuirile sunt insotite de amenintare - pe care 0 numiti preventie, dorinta de a preintampina raul. Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i, comiteti 0 mare eroare. Povetele, avertismentele, chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz..lle~tesa Ie nesocoteasea, de~i poate 11indarjesc, nu 1'iranese sufletul. Cuvintele pot sa ramana acelea~i, dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!. Deschideti bine oC.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi, sotuJ. (sotia), vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva. Ofiee om subjugat de sentimentul de. vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova.tie fata. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine, de~i ea I-a edueat. Pentru ea este i..'1lportantaparerealumii~.i nn durerea sufleteasca a lului, pricinuita chiar deea ..Niciun copil nu se na~te a1coolic. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa, iar mama sa - a lectie penlm copil. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui."'1ul celalalt. Dar daca. iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu, 1a eel care a iertat, durerea sufleteasca va dispm-ea, 1a celalalt va rama.ne. Apare 1a cabinet tL.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii i este neferieiL Mama n invinuie~te ca, fiind bolnav, ii da batai deeap.De cenu, e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa.vada;Sru.c"'. 93

Luule Viilma sele copilului, acestea fiind succesele ei. Nu vede insa figura rugatoare a copilului - ml-mi fa rau!, ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el. E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite. $i din mila fata de sine - saracul de mine, cat sunt de nefericit - el se va simti ~i mai rau. o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi .;i acum e .;i mai rau. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. Pana .;i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ". In aceste tanguiri este atata repro~, spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat. Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: - chiar daca parintii i-au conceput tru.pul, copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. $i-ar fi putut alege parinti mai bogati. Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei; - mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor. Dar dad s-a naseut in acest secol, nu a avut cand sa invete lectia razboiului. Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu.ror vietilor sale; - discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi, neapucand sa rezolve 0 problema, i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema; - frica - n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea, care deocamdata este, are un gust amar. Ea devine amara din cauza rautatii. 94

Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. ~i astfel, pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. La fel este ~i sufletul copilului. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale, stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele, eel nu sunt iubite, ea Val' sa seape de ele, ca sunt a povara pentru toata lumea etc., etc. Repertoriul este foarte asemanator. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite, dar, prin insinuarile lor, toate vor sa-~i faca copilul sa sufere, vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil. Parintii, care nu s-au realizat, vor ca copiii lor sa fie fericiti. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i, ne~tiind, incep sa-~i invidieze copilu!. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o rtutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. Cu cat vanitatea este mai mare, cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare, orieal te-ai stradui, nu te poti mi~ca din loc. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. lnvidia este un stres perfid. Nu exista oameni tara invidie. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95

Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati, dar ~i strainii. Una din formele ei este gelozia. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. Drumul devine greu, mra bueurie, mra sens. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. Binele va veni de la sine. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Una se teme pentru copil, deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. ma~ina, cum se fac luerari de constructie sau altceva, periculos pentru micut. Se teme sa nu se raneasca copilul. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este, evident, tatal. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva, in viitor, copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit, spune!i-i, ~i el va in!elege, daca Ii spune!i eorect. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. EI nu intelege pove!ele mamei. Ca doar computerul nu mu~ca, nu ii cade pe picioare, nu-l atrage intr-o banda eriminala. Computerul nu te invinovate~te, nu te sperie, nu se infurie, cu el !i-e bine. Dar mama este nemul!umita. Ea spune ca ti se striea vederea, de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite.
96

Alunga raul din tine

o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat, ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul, va ramane in continuare sclava lui. Din copil a creseut un lene~, un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni, in afara de chinuita mama, nu ~tie sa faca patul. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. Dupa program, care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu, trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:;..ranita. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. ~
Ol'

Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile, ~i a~a incordate, pana la scandal, scandal care, ea 0 explozie, Ii arunca pe membrii familiei care incotro, unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul, ori sa devina ni~te ra-

t$.

La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia, iar mai tarziu, nimeni nu mai vrea. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. Devin inutili. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. Mama tie eel mai bine, deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare, de a face curat, de a calea rufe etc. Bucuria de a face Ii ramane 97

Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa, dirijeaza, la nevoie da sfaturi, se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor, de priceperea, de abilitatea, de logica, de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te, dar moderat. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre.;eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei, mai ales familia. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice, sa se zdrobeasca, sa regrete, sa se ingrijoreze, sa ceara, sa impuna, sa domine, sa ameninte, sa pedepseasca etc. Tot ce face va fi insotit de bucurie. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor, acum oameni maturi, vin rar pe la ele. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. Parintii care ~i-au crescut corect copiii, nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. Au ~i copiii viata lor, de ce sa-i deranjezi. Cand 0 sa-i fie rau parintelui, vor veni. lnima Ie va spune rand sa vina. Dar mamele, care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie, dau fuga la ei ca ni~te apucate, nedandu-~i pace nici lor, nici celorlalti.

98

Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te, va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. Daca are un hobby, va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. Mol' de plictiseala, nu are rost sa ma apuc de ceva, n-am ce face. Justificari -gasesc destule. Apropo, ;>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. Draga copiie, chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. Iarm-ti sentimentul de vinovatie, spaimele, rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. Inima ei se va lini9ti. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama, mama visurilor tale, in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Crede-mat Vreau sa va previn - munca este grea 9i de lunga durata, dar bine:Ia.ca.toare. Sa nu fiti naivi, yeti primi, ca raspuns, 9i lovituri, deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri, invatati continutul acestei cfu1:i.In caz contrar, discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase.
99

a femeie

Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul. Puteti avea frisoane, varsaturi, diaree, urinare frecventa, transpiratii. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate, de deceptii. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor.

P.xJ;mp[u din viata mea

M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. Dupa cum se ~tie, inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect, Ie vine in ajutor, pe masura posibiIWitilor, vezica urinara. Ca 0 teava de evacuare, ea elimina in permanenta deceptiile in exces, altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e, de insuccesele meIe. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori, am descoperit cu uimire ca am un stres - nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres, altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii, de aceea am destul de suferit. Cum se obi~nuie~te 100

Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum, ~tiu sa-mi tin gura. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Dimpotriva, ma simt bucuroasa ~i mandra ca tiu sa fiu echilibrata, macar exterior. Aceasta este parte a mea tare. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul - asta mai invat deocamdata. Daca mi-a aparut un astfel de stres, trebuie sa-1 eliberez. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i, daca stau sa ma gandesc, se intampla intradevar, sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul, pentru ca vad cat este de rau. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. A~tept sa ma apere aitul, ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. Asta duce la deceptie i la indarjire. Acum ~tiu ca propriul meu stres - oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Daca ar sari, eu n-a mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres.

Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara, pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. ,
Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor, dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. Din fericire, am invatat deja sa 101

LlIlIie Viilma gandesc mai bine, dar nu-mi neg negativitatea. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu, pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa, putemica, de~teapta. Cine ~tie, poate ~i frumoasa. o 'lad deodata in locul meu pe mama. Da, exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez, prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. Fiind imagine a mamei mele, simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. Repet iara~i ~i iara~i, indiferent de ordinea cuvintelor. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. Incapatanarea mea m-a ajutat, prin partea ei buna, sa ies din unele situatii delicate, iar prin partea rea - peste masura de mare - a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. larta-ma, Doamne! Dar aceasta este adevarul. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba, ca ma predau. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. Sotul ~i copiii au vazut, desigur, dar in prezenta altara Hi domini ematiile. Frica - nimeni nu ma iu, , , be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane.

102

Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. N-am '.-anat gre~elile altora, dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare. Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Si pe cei care imi sunt apropiati. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu .Jtiu ce-mi place mie. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" . Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Cine te

iube~te mai mult, acela te invata mai mult ...

Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului - asta n-am 9tiut in copilarie. Acum imi vine sa rad. Omul este totu9i un prost. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Altfel, cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. Daca exista durere, exista 9i rautate - trebuie sa fim cinstiti. Cer iertare corpului meu. Durerea din vezica urinara a trecut demult, dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine, dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca.t ar fi trebuit, acum Ie-am spus direct: " Cum a.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId, dar inca n-a{i taiat copacul. Doar I-afi crestat nitelu.J.Jipe deasupra .Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede, tocmai bine ca urmele sa ramdna". 103

Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.

Despre minciuna
Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune, dar prin spaimele noastre atragem contrariul. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele, infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. Asta inseamna minciuna. Exista minciuni mici, mari ~i foarte mari. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul, a clevenit un sti1 de viata. eu cat omul ~tie sa minta mai bine, ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti, mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o.ltii. De exemplu, cineva vede gafa f8.cuta de altul, dar claca ii ceri parerea, nu ti-o spune verde in fata. De bine - poate sa spuna, dar de rau nu vrea sau, mai degraba, nu are curajul. Si atunci d, omul bun, 11va statu.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva, ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. In final, toata lumea se napustete asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca, dorind sa fie 104

Alunga raul din tine un om bun, care nu face niciodata rau altuia, el de fapt a facut cel mai mare rau. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale. Este greu sa auzi adevarul. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel, pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer, teatral ~i fals. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul, a~a-numitii oameni hipercivilizati, vad i..'1sa foarte rau. De exemplu, vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave, dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea, ce sot bun are, ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele .;i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca, .;i sa traiasca corect, nu sa se autoamageasca". Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau, important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. Doamne, tu care e~ti drept, invata-ma cum sa-i explic eu acestui om, mult prea bun, ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate - lui ii place adeviiruL El ~tie ea, daca eu ii spun adevarul, sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. Sentimentul de vinovatie, spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte, ca i.la serviciu ii merge rau, chiar din cauza ei, dar nu vrea sa recunoasca. Pentm ca se considera buna. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau, dar ca sa-i spui unuia bun, in 105

'"

Luule Viilma fara, care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude, este 0 mare arta. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea, dar nu ~tia sa gandeasca. Se plangea ca nu-i ajung banii, dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. Doamne milostiv, ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri, indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. Odata, tratand pe un strain, am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. In sfanta mea naivitate, tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi, i-am spus cauza, ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta .}i dumneavaastra nu va e ru.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. Ru~ine mi-a fost, dar doar pentru ca, din delicatete, a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca, chipurile, sanatatea lui se va indrepta. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui, eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna, pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca, poate, atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. Daea vreti sa ma contraziceti, sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. Un om in aparenta cinstit care, candva, n-a putut sa 106

Alunga raul din tine fme, de fridi, a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. EI a venit pe lume sa invete cru;n cuvintele se transforma in fapte. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. Extrema este totdeauna periculoasa. Vorbind despre cinste, daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie, cand va cre~te mare, ne avand experienta , s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. EI nu va mai ere de in nimeni, nici in parinti, pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~a lumil paditoase, au respectat cinstea atat de mult, indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. De aceea, copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. Poate fi de~tept, putemic, sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare, va temeri de ei sau Ii urali. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i, fala de premcatorie, neeinste, hotie, combinali107

Luule Viilma uni, ma~inatiuni ~i mita, fata de toate lucrurile tulburi. Dar ~i fata de tacere, tainuire, ~i fata de minciu..'la salvatoare. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul, daca durnneavoastra, om inteligent, va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. Cu cat va dezvoltati ideea, ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca, dindorinta de a fi bun (adidi, din spaima ea dadi spun lucrurilor pe,nume, n-o sa mat fiu iubit), ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i, din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru, dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere, mai mare, in functie de cat de multa rautate atl retinut i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca, in pacato~enia lui, e cinstit fata de ellnsu~i. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. Cereti iertare corpului ca, prin aceasta, I-ati condamnat la 108

Alunga raul din tine chinuri. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea, ca 0 ur,lti, ca 0 cre~teti, lle~tiind sa 0 eliberati. Spre uimirea dmnneavoastra, yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori, ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. Prill aceasta, a!i invatat sa va aparati de ei. Evident, minci una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. Cum sa clispara daca oamenii, prin ele, trebuie inca sa mai illvete.

Despre aju.torul acordat celor care fipa

dupael
Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru, dupa ce i-ali cunoscut mai bine, veti putea anticipa ce explozie urmeaza. Odata trecut momentul, omul redevine deschis i placut. Iertati-i rautatea, inainte ca ea sa se declall~eze, iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el - restiti dunmeavoastra eu voce tare, in locullui, acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. In felul acesta, el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea, dar pentrl,l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. Daca yeti rezolva eoreet situatia, to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. 109

Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala, a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. Iertati-l di va irita cu neintelegerea, neghiobia, neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. Poate sa va spuna arice ~i oricand, yeti fi surd. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra, pentru ca ati invatat aceasta lectie. Dar, daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul, candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. Surzenia apare ~i la copii din fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. La batrani, contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar, dar ei l1U-~ivad gre~elile, ca ~i dumneavoastra de altfei. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. umilitoare, dar in realitate ele va ina1ta. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te, dupa ce ati cerut sincer iertare. Dar, dadi ati cerut iertare, fiind silit de 0 situa!ie, sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa, va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. In realitate, triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. Umilindu-va, atrageti umilin!a din partea celuilalt. Daca va e foarte mila de un batran, pentru ca acela va este mama., tata, sora sau frate, cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra, ci de rauI propriu. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata - prin suferinta. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri

~i

110

Alunga raul din tine du~miLnoase- nu-i mai pasa nimanui de mine, tofi a~teapta sa mar, fmi doresc raul, nimeni nu face ceva de dragul meu etc. La batrani, autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului - nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti.

Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul.
A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. De obicei, nu asculta sfaturile, prefera medicarnentele. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor, pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. Nu-l considerati rau pe el, ci faptele lui. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete, dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. Batnlnetea este 0 notiune relativa. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor, dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori, dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati, celor dragi, care ins a nu accepta invatamintele bune, ba dimpotriva se imaiesc. La randul sau, aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente - se da la 0 parte. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. Cu timpul vor aparea probleme.
111

Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii, iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii, dar distanta nu permite. Justificarea este convingatoare. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i, in aparent a, eel care vorbe~te are dreptate. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. Adevarul e ea nici parintii, nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. " - Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. Dar, orice bine in exces se intoarce in rau. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini, copacul se poate inalta pana Ia cer, dar nu mai e copac. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe, nu mai are viata. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata, bunica sau bunic, chiar daca mai tipa Ia
VOl.

Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete, nu numai din experienta proprie, ci ~i dintr-a altora, chiar ~i rnai mult, dad este posibil. Dar, fugim de lectiile de viata ca, apoi, candva, sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112

Alunga raul din tine urma, dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. Omul modern, inteligent, a ajuns pana acolo ineat, Cll cat se considera mai de~tept, ell atat mai putin vrea sa moara. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. Orice durata are candva un sfar~it al ei. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a, acela ~tie ~i el sa moara. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund, aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. De dite ori nu ar fi trebuit, ca in loc sa menrinem viara in om, sa-I ajutam sa pIece din lumea o.ceasta, pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au, practic, pricepereo. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. celui ce se pregate~te sa pIece. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. putere ca s3.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. ~i pe mama. Dadi va aflo.ti langa un muribund, puteti S8.i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo.voo.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs .. Intelegereo. lectii10r de viara va impra~tia panico.. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Veti simri ca raul mo.tern s-o. transformat in bine ~i chiar eo., mama, va deveni neobi~nuit de insufletita. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta . tvlata. 10. capataiul tatalui dumneavoastra, Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare, veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra. Luminarea spiritului 113

Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Va disparea sentimentul de regret, va va ramme Intelepeiunea vietii. Moartea nu va va mai ingrozi. Ea a devenit un mentor. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata, In timp ce gradinitele, casele de cop ii, azilele de batrani ~i inchisorile sunt, eu diferente nesemnifieative, martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ramme pro~ti. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii.

Orice om este captivul gandurilor sale. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica.
Pentru un om eu judeeata, batranetea nu este 0 boala, iar tineretea nu inseamna absenta bolii. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. De regula, fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta, ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea, acela va fi umilit. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii, parintii ~i bunicii. Cel mai mult sufera generatia de mijloe, pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei, fiica ineepe sa tu~easca a oftica, iar nepotiea fuge de acasa, minora fiind. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114

Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie - adica minciuna - devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent, spre marea lor nemultmnire, ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Oamenii nu-~i vad superficialitatea, nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i, dezamagiti, trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. Nu ajunge insa numai iertarea. Dadi veri invata sa gs.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul, totuI va fi in ordine. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara, pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau, spuneti-i in fata ee a faeut, ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Prin tacere, eel care sufera, mare~te raul pentru ca suferind, se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda ..g. De cand e lumea, cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. Omul are nevoie de aceasta inva!atura, dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze, va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui, nu poate deveni mai de~tept. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga.

115

Luule Viilma

Despre dorinta de a fi foarte puternic

" Vreau sa fiu foarte puternica!)J - declara, subliniind fiecare cuvant, femeile de tip Iuptator autentic. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei, evident masculina, include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. eu siguranta, feministele vor protesta imediat. Barbatoase, ell 0 podoaba capilara bogata, femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a i barbati. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama, folosind un ton rastit, insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii, iica ei ar putea sa decida ca, pentru linitea familiei, este mai bine sa fii barb at. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna - setea de ca~tig. Aceste fete slLnt derutate, deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. Dar, dadi mama renunta de buna voie la demn.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei, aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. Nu ~tie sa fie femeie, pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa, dar din toata fiinta ei emana ceva masculin, dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi, in locul ei, va fi preferat un barbat. Nu o intereseaza lucrurile marunte, feminine, ordinea ~i curatenia, ea are scopuri mari, barbate~ti. 116

Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru, dar eu 0 singura eondifie - sa-.Ji iubeasca mat intdi so!ul, chiar dadi acesta este un simplu muncitor. Din momentul dind va fncepe sa-.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru, ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru, pentru ca va inceta sa fie femeie ". Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala, care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3.. In lac sa se compare, ca forta, cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti, numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere, fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. Atunci barbat .... va fi mai masculin, iar femeia - mai femitl nina. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla, ce sa mai vorbim de femei. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul, mai devrerne sau mai tarziu, ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. De exemplu, Ia organele femeie~ti, Ia bueuria de a fi mama ... In treaeat fie spus, s-ar putea sa mai aiba copii, dar fericirea materna va fi eu atat mai mica, eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Fetele acestor femei nu vor fi fericite, pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. La ele totul este impins la extrem. Pretind foarte mult, dar toate pretentiile lor se reduc
117

Luule Viilma in fond la una singura - sa fii a~a cum spun ell. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta, pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. De obicei, acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. De fiecare data, ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital, corpul lor tot mai incearca sa intervina. Se imbolnavesc, de exempIu, de radiculita lombaro-sacrala, care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici, picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus - de ani buni, corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune, dar nu l-ati ascultat. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex, pentru ca altceva nu .;tie este parerea unei femei autoritare. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca, daca nu vrei sa fact sex, pori sa ramai flira unul din organele respective, dar n-ati inteles. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult, acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. Pas cu pas, corpul v-a directionat gandurile in matca necesara, dar n-ati avu.t niciodata timp sa-l ascultati. Doar i-ati acuzat pe barbati. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra, v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. Dar, intruca.t va este tot mai rau, asta inseamna di nu ati procedat bine. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra.

118

Alunga raul din tine Dorinla neabatuta, invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea, se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. Forla femeii este iubirea. Iubirea femeii poate face totul, mergand pana acolo incat te poate apara de moarte.

P,~mp[u in viatii
S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta, dar viguros ~i energic, care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. Bra}lil ii atarna ca un vrej. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. Durerea venea de la cea:fa..I-am vorbit despre stresurile lui. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata, ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Barbatul a dat din cap afirmativ, deci a inteles totul. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet, ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei, cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/".$i, intr-adevar, ~a a fost. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. M-am uitat la el - era numai iubire. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui - ma iubea ~i pe mine. Nu ca femeie, ca om. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme, dar care este confundata cu politetea :fa.tarnica. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. Probabil, tatal dumneavoastra a trecut prin foc i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119

Luule Viilma "A.;a a fost, - mi-a raspuns barbatul. - tata a fticut tot razboiul. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. Se mira i el. De fiecare data. cand ne aezam la masa, acasa la noi, mama mai punea 0 ft17:filrie.ji pentru el .;i pe locul lui nu se a.Jeza nimeni. Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce. Mama .jtia ca se va fntoarce .Ji s-a fntoys. Au trait pana la 90 de ani .Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei, tata s-a dus dupa ea ". Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. Orbirea omeneasca ma doare. Primesc 0 scrisoare - ce sa fae, copiii ma urasc, sorul m-a parasit .si nu se mai fntoarce, eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .}i acum sa fac .}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i, sa vedeti, in familie a mai aparut un copil ~i, ca sa puna capac, acesta este eel mai eapricios dintre toti. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii, pentru ca traia numai de dragullucrurilor. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina. Pentru majoritate, ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. Incercati sa intelegeti, doamnelor, ci'iviata vi se complica nu de altceva, ci din cauza seeei de a ca~tiga. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine, a poseda, aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii, bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile. Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia. Eliberati-l, adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120

Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre, di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Cand veti dobandi starea de eehilibru, vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia.eute. Tineti minte ca, dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire, ei se vor imai ~i mai tare. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat, nu milllit. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te.

Meditatia sau 0 discutie cu gandurile , , noastre

Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva, n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. Orice clipa. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea, a 0 contempla ~i a 0 admira. Veti inva!a sa fiti ferieit. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila, voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti.

Prima meditatie ;
Respir 0 data, inca a data, imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este aa cum vreau eu. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am, eu altul, care a venit sa ma invete. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau, aparut de undeva, in tot cazul din mine. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. sa nu ne deranjeze nimemo

121

Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, te iert ca ai intrat in mine. larta-ma ca te-am primit, ca nu te-am lasat sa pleci, ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin capriciile mele, neexprimate prin cuvinte, prin istericale, prin tacerea mea incapatanata, prin deceptiile mele nenumite, prin provocarea de certuri, prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele, prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu - prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez, am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita i ma scoate din minti. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile, am a~teptat ca, in sfar~it, cineva sa ma bage in seama i, inghitindu-mi lacrimile de rautate, cand s-a ivit ocazia, inadins nu am facut nimic, pentru ca am ateptat ca odiosul duman sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. larta-ma, rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca, rara sa vreau, am mers pe aceeai carare batuta, fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii, fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. Stii, rautate ca nimic numi iese cum vreau ..eu, ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului, fericirea mea nu ar fi avllt margini. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, iartama ca te-am crescut atat de mare, incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi, fiindca pana acum nu am vazut, n-am auzit, n-am simtit i n-am inte1es, de~i ma consideram atot~tiutoare.
122

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ieit ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acelai feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iubete, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

Luule Viilma cu oftaturile tale, cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Nu pot sa spun totul, eu insumi nu ma inteleg, invat doar. Cum iti spun ceva, tu te superi. Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine, dar oricum te superi. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit i gandurile altora, dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse, asta nu recuno~ti. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. La drept vorbind, eu procedez ca # tine - de dragullinitii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea, nu m-ai fnteies bine. Urasc minciuna. Dupa parerea mea, e mai bine cand un hot sustrage un lucru, decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie i ie dai un alt nume. Atunci ma simt foarte riiu. Te iubesc mai mult decat orice pe lume, dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. Ma simteam ofens ata, cand aflam ca el cere un sfat altcuiva, temandu-se sa VIDa la mine. Eram mahnita ~i plangeam, a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil, iar el raspunde binelui eu rau. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Le condamnam pe mamele care, in schimbul grijii lor, pretindeau de la copi! sa fie ascultator. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. II invinovateam canu are incredere in mine, de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza, dar pana acum nu i-am cerut iertare. Considerandu-ma infailibila, am acumulat inver~unare in suf1etul meu. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca, lasandu-te sa cre~ti, nu mi-am dat seama ca in mine se

128

AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia, n-are importanta pentru ce, numai sa se umileasca in fata mea. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. Acum inteleg de ce, cateodata, l'n loc sa ierte, oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu - dragostea copiluZui meu. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare, de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Cerule, acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui, bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea, ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator - pentru ea de regula nu ne analizam gandurile. Draga rautate copi- '" ZuZmeu nu ma iubete, ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. Corpule drag, iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te, ti-am mcut atata rau. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine, copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine, cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez, pentru ca aveam nevoie de leetia el.

129

Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Toata fiin!a mea se revolta. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos, cum se lasa sacul de pe umeri, ~i sa-mi spuna la revedere. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta, pentru mine, dar simt, draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara, dar acum ~tiu ca tu, draga corpule, in permanen!a m-ai inva!at spiritual, dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. Draga rautate, i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o!

9vleditatia a treia ,
Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa, mra sa sta!i 0 secunda, uitand de picioare. Cateodata, de~i nu a!i mers mult, deja va ard talpile ~i degetele de la picioare, de parca a!i avea bataturi. Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a.Ja cum vreau eu. Sa 0 iertam. Draga rautate nimic nu este a.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta, am strans in mine multe rauta!i de "de ee", rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele, ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i, sup arata, incep sa caut vinova!i. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130

Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Pe urma, ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. eu ma~ina cutreieri lumea, ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina, dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate, Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate, nici ca ma mai gandesc. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. Imi aduc aminte ca de fiecare data, cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus, sotul meu ia el ma~ina. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul - la asta nu ma mai gandesc. In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Eu vreau sa fac bine, nu? Si am de facut lueruri bune. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie, dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost - asta nu. Eu vreau ca totuI sa fie bine, drumurile sa fie bune, cizmarii sa faca numai incaltaminte buna, ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina, sa 0 poata face imediat. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari, nu ganduri, ele n-au mare importanta, aproape deloc. Abia acum am inteles toate acestea, datorita tie, rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. Datorita durerii care imi arde talpile, prin care tu m-ai facut sa gandesc, pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste, deeM sa plee dupa treburi. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate, dar eu a~ prefera sa se 131

Luule Viilma rezolve singure. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea, dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine, nici nu gandese logic. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei, di de necaz am Inceput sa va insult. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. Drase barbatii slabi. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea, tot n-am inte1es. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. N-arn ~tiut ca, pre cum boala de gat, ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care, dupa parerea mea, sunt u~or de rezolvat. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai, ce buna sunt, n-am ce spune. Ba o iau la fuga ca la incendiu, ba stau degeaba, dar defectele Ie vad doar la altii. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda, rni-am pus pantofi eu toe, fiindea am vrut sa arat mai bine. Vreau sa fiu respeetata. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica - nimeni nu ma iube.;te. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii,care pardi e facuta contra mea. De ce azi, inadins nu bate vantul, de ee chiar azi arde soarele? leri, nu ~tiu de ce, pardi a batut vantul... Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura, 132

Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. ~i daca imi aduc, nu e, dupa parerea mea, pentru di eu sunt posadi. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. Tot rasucindu-ma, in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul, dar nu ma gandese la asta. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule ,Ji ia forma biitaturiZor, pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci ,Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. COl:uul tau te ajuta, in limitele posibilitafilor lui, sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi nite conp cluzii. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva, znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate, corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". Se pare ca Slma rational, dar mie nu mi s-a intamplat sa aud aa ceva. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu, nu altceva. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut, ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo, incat nu vad ill IUIne dedt rau1. ~i chiar daca vad bine1e, din cauza rautatii mele, in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este, de fapt, in realitate. Acum ~tiu ca, cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil, acela 1ivede frumuse!ea. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor, pantofii nu 133

Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos, de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. Simt pe nea~teptate ca, daca inainte bombaneam cu placere, provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va, acum, cu aceea~i placere, a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum, cu aceea~i saco~a grea. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. $i imi face placere faptul ca, daca inainte eram agresiva in dorinta mea, acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Cand am terminat, a ridicat ochii. Privirea ii scanteia. lncet, mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Atat de mult a acaparat-o discursul meu, incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. Daca ati remarcat, in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare, libertate ~i bucurie. Acum, Iuati de exemplu, un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. Urmariti-va gandurile ~i reactia. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere - mai calm ~i mai cuminte. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge, cand se duce undeva.

134

Alunga raul din tine

Despre a primi ~idespre neputinfii

E 0 vara calduroasa. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. e de la caldura ~i de la sedentarism. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Picioarele se umfla ritmic - seara ~i dirnineata. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva, dar noi nu intelegem. Nou nascutii au in corp 70% apa. Maturii - 62%. in sange exista 84% apa. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. Pe masura ce stresurile se adancesc, in organism se acumuleaza un reziduu - zgura, iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. A~a se produce imbatriillirea. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Un copU se poate extenua atat de tare, incat sa para un b~Hrandecrepit. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos, compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3.ri mari. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou; apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. Acesta este semnalul pe care 11da corpul. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. 135

Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara, el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura, aceasta se intare9te, formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. Cand trombul astupa vasul de sange, celula ramane mra hrana 9i moare. Acest lucru este periculos pentru viata. Ciind se infunda un vas limfatic, substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni, care, prin marirea lor 9i prin durere, dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. Sangele hrane9te, iar limfa curata. Atllandoua sunt vital de necesare.

Sangele simbolizeaza femeia. Limfa simbolizeaza barbatul. Sanatatea simbolizeaza iubirea,

Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate, deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale, nu ar mai avea stresuri. Din pikate, pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Pentru a evita acest lucru, trebuie sdipat de lacomie. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. EI ar realiza mult mai mult, dacii ar avea forta vointei. Forta vo, , , intei, fiind sensul vietii, adicii iubire, se afla in inima femell.

136

Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da, femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. Aceasta situatie . este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie, ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. In final sufera sotul, dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. Edemul ineepe de regula de la picioare, ceea ce demonstreaza 0 ra.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie, ea se va umfla la fata ~i la maini. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru, umflaturile vcr fi la trunchi. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres, veti intelege d.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte, in loe sa se oeupe de treburi impOltante, barbate~ti, ea apoi, tot dumneavoastra, sa-1 criticati. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama, mangaindu-l pe cap, ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. ill suflet dezamagirea, 11stingheriti ~i mai tare.

137

Luule Viilma Prin gandurile sale rele, solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai, ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara, agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate, treeand peste durerea din artieulatii, il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Tu e~ti sanatos. A~ fi alergat ~i eu, ca doar munca nu te omoara, dar eu sunt bolnava" . . Uitati-va la oamenii batrani, atat femei cat ~i barbali, cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave, rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta, la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor - pe care 0 are de la mama sa -, va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el, 'lor aparea nu edeme, ci direct cancerul vaselor limfatice. Pentru ca cine este diu eu sine, i~i dore~te rauI. Dispretul tanarului fata de el insu~i, provocat de neputinla, va avea aceea~i influen!a. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala, se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata.. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. 138

Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. Daca dumneavoastra, stimata colega, veti descoperi acest lucru, sa-mi spunefi $i mie". Aeum a$ putea sa-i spun, dar dansul nu mai este printre noi. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati, iar veneIe la femei. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic, ci doar comandrc, dau ordine, deranjeaza ~i strica totul, femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :,;isa se ocarasea pentru prostia lui, pentru la~itate ~i neputinta, se va alege $i eu 0 cangrena. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa, dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial, venele lui se vcr dilata. Daca barbatul este copleit de dorinra razboinica de a zdrobi, de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui, de a-~i demonstra esenta 1ui masculina, punand-o pe femeie la locuI ei, pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139

Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. Dadi rautatea nu este eliberata, ulceratia nu se vindeca. Daea se trece la regim vegetarian, se va vindeca, dar pentm scurta vreme. Dar, daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice, rautatea va intrece regimul vegetarian. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. Daca, in plus, se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general, venele ei se 'lor $i illiflama. Daca TIU , trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te, se 'lor irrflama ~i venele profunde. Cu cat rautatea este mai mare, cu atiit inflama!ia este mai puternica. Daca, din motive economice, femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin, va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. Cangrena apare mai rar la fenlei, deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de, ci pe barbati. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect, arterele lor se vor imbolnavi. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Rautatea - niciodata. Daca femeia va cere iertare sincer, din tf)t sufletul, rautatii sale pe neputinta sexului masculin, ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare - in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina-

140

Alunga diul din tine reo Apoi, acela~i val se va urea in sus pe oase. Ele vor incepe sa doara. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin, pentm a se putea elibera. Daca barbatul V8. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin, corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale, din cauza setei lui de a ca~tiga, va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora, avand sediul in inima, provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. De~i, de cand e lumea, aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om, ea, in contrapondere, ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac, ia utte fa altif ". Daca el nu tiemaiintiisa.dea.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime, dar datul trebuie sa preceadii primitnl. In feInl acesta omul devine, inainte de toate, bogat spiritual ~i abia apoi - material. Oriee om se vede pe el in celalalt. eu cat defectul tau este mai mare, ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. La un om care ili seamana, niei nu ob-

141

Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici, pentru ca e~ti inteIegator. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor, chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. Scapati de orice gand rau despre aitu1 - e1 se refera 1a dumneavoastra. Scapati ~i de refuzu1, de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper, trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8.zuta cre~te pana la stare a de explozie. Cum se va manifesta explozia - printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului - asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara, acest lucru se va exprima, precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui, sub forma unor calamita.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o, incat uitam complet de rau. $i daca, dintr-odata, ceva san cineva vrea sa se elibereze, va fi ca un tunet pe cer senin. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse, c,nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit, iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in , ~ , razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1..'1 ansamblu1 sau.

Osul reprezinta simboIic barbatuI.

Tesutul moale - femeia.

142

Alunga raul din tine Ficatul, splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. El a fost creat pentm a proteja femeia. Cand barbatul este furios, rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. De~i, simbolic, sangele este femeie, el are doua parti - partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii, iar partea masculina - de leucocite. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui, tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau, copilul va avea anemie. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea, abligatoriu capilul va avea anemie. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca, nu da nimic altuia, in schimb 11invinuie~te. 143

Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iubete este principala spaima a omenirii orientata spre a primi, a ob!ine. Ce anume dore~te sa obtina? Pai, acela~i lucru tara de care nimeni, nicaieri ~i nicicand nu poate trai - iubirea. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc - necesitatea de a da. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea, iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare, dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. De regula, el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el - omul de alaturi. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. Dar, daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare, ea va capata 0 asemenea putere, incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani, dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime, asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii - asta este tot sete de ca~tig. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit, respectat, sa vi se acorde atentie. Ati dori sa dati tot mai mult, dar pentru a da mai mult, trebuie sa primiti mai mull. Va in.furiati pe eel care nu da, ca-

144

Alunga raul din tine re nu permite, care nu rezolva, pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. Dar, dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. Cine cade in curs a - este hot, cine nu - e om cinstit. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot, inclusiv gandurile, ~i asta se exteriorizeaza pe corp. in popor se spune: "Dumnezeu vede .}i pedepse.}te ". Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat. Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. Dad. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de rica, apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete, ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra, va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. Atunci veti observa ca, oricat ar fi de ciudat, nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. in loc de un buchet de trandafiri, dati un buchet de flori de camp, in loc de cadou - un pupic din toaUi inima. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta, nici sentimentul de paguba. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate, inclusiv munca, relatiile familiale etc. Cui Ii place munca ~i i se dedica, va fi recompensat. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita, ace1a, din cupiditate, i~i condamna sufletulla suferinte. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea ,partii inferioare a corpului. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani, ci banii pentm noi, acelc va considera
...

145

Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze, dar inca nu au divortat. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi, pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva, inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere, pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta - va fi fericire. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt, atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. Cine a sperat sa primeasca iubire, va fi lipsit de iubire. Cine a sperat sa capete un sprijin, va fi lipsit de sprijin. Cine a sperat sa faca rost de bani, va fi lipsit de bani. Cine a sperat sa aiba de-a valma, va ramane :tara tot. Unii 'lor sa capete sanatate. Nimeni nu-i poate da omului sanatate, in afara de el insu~i. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Concepand cop ii, parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili, dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata.

Oferirea iubirii este baza vietH. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi.
146

Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru, ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. Parintii strang bani - copiii ii arunca in vfmt. ParinW cumpara ma~ina - copiii 0 fac prafln accident. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i, daca iubirea lor era In~elata, incepeau sa se revolte pentru orice. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Copilul nu da doi bani pe ma~ina, ci dimpotriva, vrea sa 0 distruga, fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. Gandul se transforma in fapta ~i, devenind realitate, face ma~ina tandari. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala, leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor, lecria nu se termina. o pierdere materiala obliga. la recuperarea pagubei. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni, ci cat au aeumulat. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii, un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti, Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. Eu am fticut incomparabil mai mult i m-am ales doar cu boala - eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag, el- Cll rautate. Aitul s-a straduit din toate puterile, el - doar ca sa ia fata.

A oferi iubire i a oferi eu iubire este 0 fentire, a primi iubire i a primi tara iubire este 0 nefericire.
147

Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei, acum, incon9tient, se va comporta eu prudenta fata de ea. Avand-o, nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. Grice om are nevoie sa se acorde atentie, dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare, ea poate ucide. De exemplu, moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte, neimplinite in alte conditii, de a fi in centrul atentiei. Acum ea se realizeaza prin moarte. eu cat gloria este mai mare, ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. Astfel, din cauza unei critici, 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda, iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare, omul va in- . cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora, se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea, pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. Eliberali-va, prin iertare, de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode, iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor.

148

Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta, mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai, pentru acel~i lucru pentru care, In general, oamenii nu se Inteleg ffitre ei. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti.., ne ~i,mai mult, - din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie - sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. iube$te, in esenta este tot setea de a ca~tiga din care crete invidia. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice, ala e". Problema eiviliza!iei - setea de a ca~tiga - provoaca durere. Ori ca e mare, ori di e midi, ea va cre~te, dadi nu va elibera!i de ea. Ineepeti sa discutati euea. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic, dar n-ati Invatat. Cerep.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi..'ltei. Care credinta.? Indiferent care. Cand omului se intuneca mJlltea, SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu. Cellalli zei, mai d,:\Teme sau mai tarziu, mai mult sau mai putin, va. vor suci rnmtea. Daea. omul vrea 5a-i depaeasca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani, el ~la fi chinuit de setea de bani. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa, e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea, depinde de cat de echilibrat este, daca ascultii de glasul inimii sau daca plutete in nori,

149

Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant, pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii, el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. e~ti eu noi, e~ti mai bun deca.t altii. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti - nu este foarte puternica, omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta, ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti, ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. In arice coltisor al globului pa..'11antesc, rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri, ace~ti zei omeneti, periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga, cine nu 0 tine in frau, poate, pe nesimtite, sa illtre intr-o astfel de criza. In acest caz, va 1 greu sa fie ajutat, pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iubete, care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca, ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i, de~tep!i ~i putemici, dar noi respingem invalatLlra ei. Ideile rupte de viata, chiar dad1 pot fi minunate, dar daca ele trebuie traduse in viata de altii.' autorul lor se va , , afla pc 0 cale gre~ita. Un om genial, con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti, - el percepandu-le Insa ca fiind reale, - va traduce el insu~i in viata aceste idei i in
, 3 ;;

150

Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi, interdictii ~i amenintari de osanda, va spun unnatoarele. Sa ~titi, dragii mei, ca Dumnezeu nu ordona, nu interzice ~i nu ameninta. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta, tataJ ii da aceasta posibilitate. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele, sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate, denumite adesea necuratul. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi, acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele, de~i se teme de ele. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun, mai mult sau mai putin, la acelea~i incercari. Dati-Ie un raspuns raspicat. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta, eliberandu-va de gandurile rele. Eliberati-va ~i de frica, de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iubete. Apoi, spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace, pentru ca acum sunteti mai de~tept, mai curajos ~i mai puternic ~i, de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. Multmniti ispititorului pentru ca, cu ajutorullui, ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. Altfel, ati fi fast in ne~tiinta. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea, pe care ati atras-o ca un magnet, tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu

151

Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia, setea de glorie, dorinta de putere, setea de ca~g etc.

Deprim.aTea pTovocata de oa-meni

Daca am ~ti sa ne eliberam de mah ... .urea provoeata de neintelegerea omeneasea, daca am pricepe importanta ei, ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile i aprecierile de diverse tipuri, lupta pentm denll1itatea umana, felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti, capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila - taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp, ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti, ea nu exista ni~te Ielatii simple, umane, ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie, disnieii etc. Un om aflat in impas, care dore~te sL.'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile, de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs. ~i-a subordonat trupe;;te ~i suflete~te partenerul de viati'i. N e mai vorbind de sclavia primitiva, eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui, despre orice oftat. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi, dar nu e eon~tient de asta. Nu e contient nki ca, din

152

Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente, spiritul omului se toce~te. Inainte de arice, are nevoie de odihna. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el.

Depresia este rautatea inabu~ita de frica.

Ne pu...rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita, deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata, acela va arata drumul bun, de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. Starea de de prim are duce la gripa. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. Lustrul exterior, un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare, dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Manierele fandosite nu va vor mai mta. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i, dar mintea dumneavoastra, 153

Luule Viilma treaza ~i eritica, nu se va mai lasa imbrobodita. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura, dibace a eonloeutorului dumneavoastra, determinata de setea lui de a ca~tiga, nu vor mai putea sa faca jonctiune. Fieeare este liber sa aleaga. Cine alege iubirea, va avea mai tarziu ~i indestulare. Cine alege setea de ca~tig, va fi lipsit de iubire. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Sau, in deprimarea lui, ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Si intr-un eaz ~i in eelalalt, urmarea este di, atunci cand fae gripa, se plang eel mai tare de dureri de cap. Ii irita sporovaiala mra. rost, devin nelini~titi, daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. Cine i~i spune parerea, nu va avea dureri de gat ~i de laringe. Dar eine i~i spune parerea {ipand, va suferi de angina din eauza rauta!ii. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei, aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila, pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive, aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. Daea aeum zeee ani, de Craciun, pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie, acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe, care sa epateze, pe eare sa Ie cumparam din magazine, dar nu avem bani. In eoncluzie - val de gripa de Craciun. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta, eu atat mai grea va fi forma de gripa. Trebuie sa in154

Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Cine se va elibera de deprimare, nu se va teme nici de nevoi, nici de gripa. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti, vinovati suntem numai noi. In lac sa fim curajo~i, devenim rai ~i facem rau corpului nostru, dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei.

Despre foml purificator

o boala este totdeauna provoeata de ceva. Si daca ne gandim bine, in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Dar, la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere, eu eritem, eu frisoane, cu edem ~i eu secretii. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis; ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar, prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. Cauta in tine cauza. in cap sunt aezate gandurile. Prin urmare, tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. Durerea, eritemul, febra, edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ".
155

Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte - judecata, ochi - claritate, urechi - importanta, nas - timiditate maxilar - maudrie, vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective. Excesul se transforma totdeauna in rautate.Cu cat ne anam mai departe de ratiune, eu atM egoismul devine mai mare. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte, 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. Intrucat gasesc vinovatul in altii, trebuie sa-i doara ceafa. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa, pe masma ce cre~te, ea se transforma ill cruzime.

Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul

de vinovi.itie. Boala incepe de la invinovatirea

altuia.

Fiecare simptom are importanta Iui: durere - rautatea de a cauta vinovap., eritem (inro~ire) - rautate din gasrrea vinova!ilor, febra - rautatea de a judeca pe v1novati edem - rautate din exagerare, secretii - rautate din suferinta , , Cand va descifrati in cuvinte, pentru dumneavoastra, fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele, veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii. Deosebit de importanta este transpiratia, deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci, odata ell transpiratia, se scurge ~i 0 cantitate enor156

A!ungii rau! din tine ma de rautate. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome.

Durerea este sem..'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Daca durerea ar aparea la ace la, atunci intr-adevar vina ar fi a lul. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. Va doare, de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei, dar capul va spune: )} lata cauza - gandirea ta gre.;itV)}

a.

Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Daca, insa, continuati sa merge!i inainte cu indrazneala, aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz. Victoria teorbe~te rapid, daca lupti cu raul impotriva raulul. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire, dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti. Dadi, de exemplu, ati observat di frigul nu va face bine, inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine, imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~.a.m.d. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am, chiar fara a-I repro~a, ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare, aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii, daca organismul vrea sa va ajute. EI insa este 157

Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute, Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu, dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. Daca, de exemplu, ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig, va va cre~te febra. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere, ceea ce va face ~i de acum incolo. Edemul va avertizeaza ca exagerand, puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. Daca, de exemplu, .sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui, in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima, dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara, pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. Daca, de exemplu, va curge nasul, aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Daca motivul ar fi frigul, frigului i-ar curge nasul.

158

Alunga raul din tine

o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra, el 0 ~i face. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica, focul s-ar intensifica, dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii, ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate, va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o, ea a venit sa va ajute. Boala este mentorul durnneavoastra. Daca ganditi corect, puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. De ce orice inflamatie, chiar ~i un guturai, dureaza eel putin 0 saptamana, adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. Indiferent unde se afla focarul bolii, inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp, iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. In acest caz, doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. De exemplu, gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. In realitate, in primul caz, omul nu a ~tiut, chiar in cursul bolii, sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime, iar in al doilea caz - nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. in ambele cazuri, boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga.n.deasca.
159

Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. In aeest eaz, 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Ea esteun ajutor. Alta data, aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Atunei febra, prin foeul ei purifieator, 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. Ar fi mai coreet: - nu sa curatam, ci sa ne curatam, adidi - nu sa schimbam, ci sa ne schimbiim. Indiferent de obiect, sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata, impusa, in timp ee schimbarea de sine este libertate. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i, nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" - Ie raspund eu, aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. In caz contrar, tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce, dar deja la un nivel mult, mult mai rau. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. Avem nevoie de libertate, dar in acelai timp, obligandu-ne, ne transforrnam in proprii notri robi. Ne obligam sa ne sculam dimineata, sa mer gem la servieiu, sa ne intoarcem acasa. Ne obligam sa ne culcam
160

Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Ne obligam pe noi in~ine, ii obligam ~i pe altii. N-af} vrea, dal' ce sa-i faci, trebuie, nu se poate altfel, aa se obinuiefjte. nu se poate altfel, n-ai ce face etc. Exista 0 multi-me de justificari. Pe seurt, ne obligam sa traim. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel, am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru, care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Cereti iertare eorpului pentru ca, in loc sa traiti i sa mlLTleiti ca un am liber, singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna, lipsita de bucurii, ca ni~te robi .. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai uoara i phna de bucurie. Va disparea oboseala, starea de indobitocire, senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. Lumea va deveni minunata, iar munca ~i mai eficienta. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga, la cate chinuri v-ati supus, in loc sa fiti fericiti. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate, urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati, indreptati-va imediat aceasta scapare. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. Nu yeti mai fi adus de spate, spinarea se va mdrepta u~or. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica, pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. Veli avea spor la treaba. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161

Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala, la nivelul coastelor inferioare. Cand veti lncepe sa va eliberati, veti avea cele mai diferite senzatii de durere, senzatii de rupere a ceva, un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. In aceasta lume, coloana dumneavoastra va deveni elastica. Daca insa negati prezenta acestui stres, blocajul se va intensifica, 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo, incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. "N-am chef' este un stres foarte serios, el blocheaza partea volitiva a chakrei. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii, adica incepe sa se poarte samavolnic. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii, o va face cu sine sau va pieri. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. Intr-o dimineata stateam la geam, ma intindeam, salutam noua zi, irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare - care pentru mine este simbolullibertatii. In aceea~i clipa soarele, libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. Nu ma garrdeam la nimic, dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. Toti priveau undeva in jos. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva, aItul privea dezordinea din casa, altul cauta ceva, altul croia un plan de razbunare, altul punea la cale 0 infracriune, altul suferea ~i se tanguia, altul... Erau multi. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata, mai bine zis, se obligau ei 162

Alunga raul din tine in~i~i. Niciunul nu se simtea liber, de~i ne este tuturor la indemana. Trista priveli~te. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric.''' Nu, dragii mei. SOal'ele stralucea ~i atunci. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul, numai ca partea lui rea se vede mai bine, de aceea I-am botezat ea fiind rau. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cine 11 considera rau, va trai rau. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat, acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date, acolo este fixat tot ce exista in noi, chiar ~i gandurile. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. Putem sa danlmam un monument, dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua, eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe, nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/", atlli"'1ci, poate, am J:ntelege. Dar I-am daramat parra la temelie. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil, i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun, oricat de viteji ne-am considera. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet.

163

Luule Viilma

Dorinta de perfectiune ,
Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor, marea omeneasca ajunge sa in!eleaga, prin chinuri ~i suferin!a, cat de necesara este linitea sufleteasdi. en cat furtuna este mai putemica, ell atat incercariie sunt mai mari i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. Omul emopilor Lnvata ca un capil, prin durere tIzlea. S-a lovit la lli'1 pieior, a ~i capatat experien!a, ceea ce i-a adus mai multa millte. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele, pamant. Nu-i nimic, dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabuit o sa invete ~i asta i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. A~a se lnvata - prin suferinta. 0 numim experienta. Din pacate, la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. tHci unul, mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i l pe ceilalti, ~tie doar sa actioneze. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. Dar ~a Invat~im. Omul are ~apte chakre. Durata medie de viata este de 70 de ani. In medie, un.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze, conform nivelului fiedirei chakre.

164

Alunga raul din tine

+ Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica.

In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale

+ Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera. la madul de a domina.

Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii

165

Luule Viilma

'4tL ~

I}~j\ Ll + -

Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea

.~

~\\\\\
-~

"

\
\ 1..+

"

\. \ I \

Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei. Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior

166

Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea.

Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii.

Dupa ee a simtit forta iubirii, omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea

'e
400*

::;

m +

,~

i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex.

in fine, ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. 167

Luule Viilma La fiecare om, atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata.

V orbitul este exprimarea emotiilor. Tacerea este exprimarea sennmentelor.

Intr-un intreg unitar - in familie - intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile, mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. Omul emotiilor folose~te cuvantul, erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. Omul sentimentelor amute~te, procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te, familia se va destrama. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit, efectul va fi in~elator. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea, iar tensiunea interioara va dauna familiei. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba, adica sotia este putin vorbareata, iar sotTIl vorbaret, legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace. Daea el va invata sa gandeasea coreet, suferinlele vor ineeta - va avea parte de intelegere. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. In orice caz, un am pre a vorbaret sufera de frica - nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. 168

Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:;te, pentru di nu ma apreeiaza a.;a cum trebuie. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva, sa demonstreze, sa se justifice, tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni - unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut, vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. Cu singura conditie - sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande, se vor desparti foarte repede. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. Totdeauna aveam.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. Sotii eu caracter asemanator, care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe, sunt ca nite vasla~i pe marea calms. a vietii, capabiE sa strabata mari distante. Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata. Nu infeleg de ce 711-a parasit. Nici macar nu ,;tiu sa ma supar. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". Cam a~a suna a plangere traditionala. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. Prin urmare, ematiile sunt ~i ele neeesare. E1e due la certuri care curata atmosfera, pre cum 0 furtuna. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. Cine ~tie sa. se certe, ~tie sa. ~i iubeasca. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umileti partenerul. Cine nu tie acest lucru, seamana discardie i pana la bataie nu 169

Luule Viilma mai e mult. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. Cine nu ~tie sa ierte, va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. Astfel, in oriee om exista un bine ~i un rau, dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare, mai devreme sau mai tarziu, peste el va veni l'aul. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau, mane area - mane are ~i eratita - eratita, dar sa se eompleteze reeiproe. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul, mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. Ei nu vor fugi de greutati, deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. Vor cauta chiar ei 'greutati , , pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Viata lor de familie va fi indiferent cum, dar nu va fi plietisitoare. I~i vor da libertate unul celuilalt, libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici, opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Partea buna a raului actual este faptul ea, inevitabil, ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul, ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei-

170

Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia, el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg, barbatul - in profunzime ~i ingust. Femeia este incetineala, bilrbatul este viteza. Femeia este flexibilitate, barbatul - inflexibilitate. Femeia invata din gre~elile aHora, barbatul - dintr-ale sale. Uniti prin iubire, ei vor forma perfectiunea. Dar, in aeeia~i timp, femeii i-a fost repartizat un rol feminin, barbatului - unul masculin. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol, dar dad sotii i~i schimba rolmile, cmand ar putea sa apara bolile. Barbatul ar putea, de exemplu, sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare, deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. Fermitatea masculina, atingand punctul critic, ar putea sa se transforme in cTUzime. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios, cicalitor ~i invidios, incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. Barbatul este creat sa fie stapan. Stapanul este un model, de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. Stapanul care are sentimentul propriei demnitati, nu se va

171

Luule Viilma pru1a arbitrar. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere, se va ajunge curand la sarnavolnicie. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc, femeia va sta alaturi de barbat, ca egala a sa, ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat, rarnanand totu~i femeie. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei, sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. Asta nu-l umile~te, pentm ca i~i ajuta ornul iubit. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el; daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele", eelalalt va avea aceea~i opime. Cei doi formeaza 0 familie solida.

SinguTidatea ca una din fonnele de existenta ,

a o1l1enirii

Omenirea viseaza la perfectiune, dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte, altul ramane In urma, dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata, pentm di, ornene~te, eel din avangarda se va cu1ca pe laud. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri.

172

Alunga raul din tine Necasatoritii, divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate, dar daca ne uitam la eei singuri, foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. Chiar ~i eel care li dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei i visa la singuratate, dupa ce a obtmut-o, nu mai tie ce sa faca cu libertatea eucerita. In realitate, aceti oameni doreau sa aiba. o familie i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. Dcar sa-~i fi gasit un bu..f1 tovara~ de drum. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim, deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. Toti avem dorinta de a spori binele. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca, profunda a singuratatii. Noi apreciem doar partea aparenta. In fiecare ferode exista ~i un bfubat ;;i ill fiecare barbat exista i 0 femeie. Cine ;;tie sa-;;i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior, va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st i Inteleaga parintii. Premisa 0 constituie iertarea. Nu e:te important Cill'll 0 veti face, dupa metodologia mea sau dt.pa oricare alta. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore, ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului, ~i asta este minunat. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare, este foarte bille. Numai nu 173

Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea, de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. Trebuie sa intelegem ea, prin natura no astra interioara, noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge. Sanatatea lor este in ordine. Merg pe drumul lor, folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea, ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Cine se va elibera de stresuri, va inva~a ~i va deveni un astfel de calator, ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Astazi, .se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati - aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu, lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo-

174

Alunga raul din tine toase. Este po sibil, day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. In orice societate, el se comporta la fel, dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. Esenta determina faptele. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i, care au intelepciunea vietii, dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. In general sunt barbati, dar sunt ~i femei. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti, ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl;ului, dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca, de spaima de a fi singur, de sentimentul de inutilitate, de indoieli, de neincredere, de neincredere in sine, de satietate fata de viata, de deziluziile pro vocate de oameni, de dorinta de a parasi lumea aceasta, de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit, de lipsa spiritului de intreprinzator, de negatie etc. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei, de ce ne trebuie ace.Jti barbali? J.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei, pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. Mama ei era atat de de.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: - 0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie; - un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat; 175

Luule Viilma - m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. Este dureros sa ti se spuna adevarul. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a;;a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt, mai simplu spus - mincino~i. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi.ne adevarul, a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie, necasatorita, care ~tie tot, a citit tot, care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara, a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum, dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate, ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee , medicament sa-i prescriu. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual, de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Sentimentul de singuratate, capabil sa provo ace bali, este privilegiul societatii de binefacere. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt, nu va fi niciodata singur. Omul care iubqte bogatia, este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. Reprezentarile, modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau, la inceput, la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. Recunoa~teti acest lucru i revizuiti-va parerile. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii, ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. 176

Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:., Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om, atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale, omene~ti ~i nazuintele nenaturale, fantastice. Insu~iti-va acest adevar - di libertatea este inevitabilul con~tientizat. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei, el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. Afla!i ca, in realitate, omul este 0 fiinta singura ;;i acesta este un fapt incontestabil al vietil. In viata de zi cu zi, u..'1ii or sa fie singuri, altii se tem de sil1guratate, a1tii 0 v urasc. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. Daca va place viata ~i va plac oamenii, singuratatea corpului fizic nu are importanta, el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea, care nu face decat sa creasca ;;i sa se transmita ~i celorlalti. Ati intalnit cu siguranta oameni, tineri ~i batrani, care se plang in permanenta ca sunt plietisiti, ca nimeni nu organizeaza ceva, ca nu sunt invitali, ca nu sunt distrali, ca nu primesc vizite, ca nu au cu cine sa vorbeasca, di. eel orlalti nu Ie pasa, ca nimeni nu-~i amintete de existenta lor pe lume. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti - vawl, auzul, mirosul, gustul, pipaitul, memoria ~i judecata. Toli ace~ti oameni au un defect comun - nu vor sa dea, ci vor sa prirneasdi. Vi s-a intamplat, probabi1, sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177

Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul, dar a ~i meritat. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. telepciunea vietii, ea va pune cartea de 0 parte, i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata, in bine. Doar un prost se va plictisi ascultand-o.

Viata ca un ,

CUTem

altemativ

Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului, care incepe ~i se termina in acela~i loc, cu deosebirea ca totdeauna sf.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. Aceasta inseamna ca, indiferent de mersul vietii, spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. In corp avem ~apte chakre. Traim ~i imbatranim. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi, pentru ca viata se schimba. Indiferent de sex, caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. 178

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

_\.."r 7 ~, \
"SPifpitt,tal,a,',

00

~..
....

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ FU,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

anii de viata

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste, intmcat cei care sunt acum batnlni, nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. Acum, toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Fieeare are locul ei. Pragul noii varste se nume~te climax. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. Si tomi din cauza spaimelor. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema, dar Ii se mpe inima. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe, acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. Natura este ca un parinte grijuliu care, ehiar daca se preocupa de copil, ~tie ca nu-l poate oerati toata viata; altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. De regula, menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. In spate1e intremperii menstruatiei, nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri.

1 - Sentimentul de vinovatie - sleie~te inima de forte, incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. BataiIe de ir,ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. Prin greutatea lor, senti184

Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba, moale ~i lene~a. 2 - Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida, chiar albastrie. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult, apare spaima de moa.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. Ca urmare, in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar, din prostie, am putea da de bucluc. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. Pentru a compensa lipsa de oxigen, inima, de fricB.,l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. ceva nu este in ordine. Cine va invata sa se elibereze de stresuri, acela nu va suferi niciodata de aritmle. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau, sa-~i puna speranta in aitii, sa caute la aIti! cauza necazului lor, aritmiile pot sa dureze multa. vreme. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie, bataile de inim3. vor trece de la Sh'le9i foarte repede.

3 - Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge, provocand Inro~irea pielii. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. Astfel de accese apar ~i la tineri, ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Metaforic vorbind, odata ell varsta, din manunchiul de stresuri cresc ni~185

Luule Vii/ma te vulcani care, din cand in cand erup, ori pe rand, ori toti deodata. Din punet de vedere medical, climaxul dureaza dl.tiva ani. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. Mai demult, diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. Astazi, iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii, nazuinta spre perfectiune. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta, dar de sex opus. In schimb, acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta, dar de acela~i sex, lucrurile merg bine. Ei au acelea~i interese imediate. De obicei, un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus, trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar, dar de aeeIa~i sex. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier, va deveni un intreprinzator, mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Dar, prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. Aceasta duce la ingamfare, ironizarea ~i umilirea celor din jur. Coleetivul, bun pana atunei, se va destrama. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. Oamenii de sex opus, eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl, preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult, au aeelea~i seopuri in 186

Alunga raul din tine momentul respectiv. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit, nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta, de la care are ce sa invele. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran, e mai de~tept, dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. Cine va fi con~tient de aeest adevar, i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. Un om care se respecta, nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a, nu va fi niciodata multumit ~i vesel. Va incepe sa spuna care este varsta lui, subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea, deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. I~i va pennite sa critice, sa ironizeze, sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie, in func!ie de gradullui de educalie. Dadi este concediat, se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Daea omul s-ar elibera de spaime, spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. Daca nu s-a eliberat, spiri187

Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte, dar va intra singur, rara insotitor. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei, daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu.natatire a vietii, dar, eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres, nu tie sa Cltepte,pentru ca nu ~tie ce sa atepte. Dorinta de a-i transforma so!ia in copia sa este i ea supusa eeeului, intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ereterii spirituale, iar barbatul in PQlletul maxim de eretere a fortelor fizice. Aceeai regula se aplica i la comunicarea intre parin!i ~i copii. Cand 0 femeie de 21 de ani nate a fata, mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic, in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala.. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica, dar, fiind amandoua. femei, vor putea sa se inteleaga, daea vor dori. In schimb, 1a un tata de 21 de ani i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se i inteleg mai bine, pe cat este posibil, in general, ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. Daea 0 femde de 21 ani nate un baiat, ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. Pentru a intelege mai clar, va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa i atunci va va fi mai uor sa eomunicati. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. perioada favorabita pentru comurucare. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet, aceasta inseamna 0 mare fericire. 188

Alunga raul din tine

Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata, iar una de 28 de ani - un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra, ar fi fost un cu totul alt copil. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. Nu uitati, cine se aseamana se eauta. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui, va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata - sa devina contrariul negativitatii mateme. Acest copil va fi mai putemic L'1terior, mai determinat, va avea incredere in el, va spune mereu ea e rau, pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. In viata de zi cu zi, acest eopil i mama lui nu seamana, ei au pareri diferite despre viata, conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. Nu se vor certa des pe fleacuri. Dar claca copilul are deja a varsta, parintii se vor lauda, mai mult decat cu placere, eu succesele lui, dandu-le drept ale lor. Din pacate, numiirul parintilor care nu iarta, care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator, ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. Mamele - in mai mare masura, tatii - in mai midi, dar eu cat vor trai mal mult impreUL.1, tatii vor incepe sa semene eu mamele. Aceasta este foqa puterii feminine. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare, eu atat mai mult vor suferi materi3.litii. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala.

ii

189-

Luule Viilma Conform legilor vietii, cel de pe urma va fi cel dintai. Indiferent de sex, cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. Cel care ramane acum in unna, adidi femeia, se pregate~te sa-l ajunga din u..rmape barb at. Dar, atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii, nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. Barbatul a fost, este ~i va fi un inaintemergato'r. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge. Daca spiritLll este capabil sa mearga, pentru ca 11hrane~te sufletul, corpulll va insoti categoric. Dad!. nu hrane~te spiritul, corpul se opre~te din mers. Si indiferent cum I-am numi pe om - comod, indiferent, apatic sau moale, el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te, dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. Daca barbatul merge singur, femeia nu va merge niciodata singura, pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. Femeia vrea sa traga dupa eo.pe sot ~i familia, dar ei nu vor sa mearga cu ea. Cu cat rezistenta este mai mare, cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea, , racterul! Este imposibil! Nu, este po sibil. Si veti fi cu atat mai fericiti, pe cat ati fost de nefericiti. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent, va fi obligat sa invete prin suferinta.

190

Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Dar, nu se ~tie de ce, omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. Demnitatea umana vizibila, cea fixata in legislatie, este 0 autoamagire a omenirii, ca oricare aHa. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale, familia va putea fi pastrata. ~i familia trebuie pastrata. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie, a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Obligatoriu, subintelegem in primul rand patuI. Nu ne gandim la unirea sufletelor. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile, apoi sa-ti ieqi satia ~.a.m.d. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani, ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. In acest caz, lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat, daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta, omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. El este inca foarte slab. Femeile ~i barbatii sunt, in orice situatie, contrariile care forrneaza un tot unitar, echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. Celui care 0 realizeaza, i se va deschide calea catre ina1tare. 191

Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata, care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Oricine poate insa sa invete sa judeee. De asemenea, oricine poate sa invete sa iubeasea. Pentru inceput trebuie ~tiut ca, eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite, ell amt ~tim mai putin. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! - "Nu vi se pare ca nu este suficient?" - am Llltrebat eu. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-.Jifaca dataria". Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca, :tara 'larbe, a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare, eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a.

Stim, desigur, cu totii acest joe din eopilarie. II jucam tot timpulin viata, :tara sa-i dam impOlianta cuvenita. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. Dh'1 pacate, ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. Nu erista lupta pentru viap. daca nu existii rautate. 0 adunam In noi 192

Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. Cum, in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta, mai ales femeilor, Ie place caldura. Ne miram de sfinri care suporta totul, in oriee situatie, pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet, 11ajuta corpul. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi, sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine, pentru ca mai tarziu sa vada, printro boala grea, ca inca mai are de invatat. Exista oamer..i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. Iertati-va parintii, faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig.

Caldura seoate rautatea din corp. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa.
193

Luule Viilma

Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica.

s-a

Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate, cre~te temperatura - focul purificator al organismului. La atingerea punctului critic incepe transpiratia, care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil, ~i temperatura incepe sa scada. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. Cand corpul incepe sa transpire, inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. Climatul cald seoate afara rautatea. De pe vremuri, estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica, lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. Efectul este minunat, mai ales daca acest lucru se face regulat. Nu ne gandim, noi - estonienii, ca se face ~i 0 curatire de rautate. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata. Cel pentru care baia a devenit un ritual, se curi:ita in toate sensurile. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita, apoi se bat eu a maturica - ~i cum? Pana ca.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala, ~i nu alcoal. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii, iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. In felul acesta, berea, dadi nu facem abuz, contribuie la capatarea 194

Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. In timp ce i~i beau berea, se leaga 0 discutie despre viata, probleme mondiale, economie ~i politi ca. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. Tocmai cand discutia este in toi, rasuna 0 voce: Ba, aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri, acum se zice: Baie/i, haide/i la sauna!" ). ~i pomese toti ea unul. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. La sfar~it pleaca spre casa. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata, sa mearga la baie. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca, fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau, ea ~i pe eelelalte mund, eu placere. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie, delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. Se spala, n-are importanta cum, ~i gata. S-a dus mizeria, corpul miroase frumos, dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. A~adar, celui cui Ii place dHdura, acela dore~te sa se elibereze de rautate. Caldura iti scade >pofta de mancare, mai ales de came, ~i te fuce sa slabe~ti. Frigul are actiul1.einversa. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp. Daca la caldura omul devine energic, temperamental, zgomotos, in frig el se lini~tqte. Ec:b..ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior.
J! J! J!

Urma.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Are pete albe ~i ro~ii. Petele albe sunt spaima, petele ro~ii - ra195

Luule Viilma utatea. Prin contrast, dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina - spaimele se vor miqora, deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. Veti spune di in cutele corpului, sub sam, la subsuoara nu patrunde caldura, dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca, sa nu se rada de el. Daca, in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison, Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea. Afland acest lucru, omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica, scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate, dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole - ne putem face diu. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi, in baie, sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca. Adesea, este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. Mainile 1 gatul alb - probleme ell comunicarea. Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. PriIT'.J.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi
'tiut".

Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. Prin aceasta corpul contribuie la ierrea rautatii acumulate.

196

Alungii riiul din tine Omul care, cu un anumit scop, i~i cale~te corpul prin frig devine calm, puternic ~i capabil de lupta. eu toate acestef,l, in el dimane 0 agresivitate ascunsa. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire, numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi, va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate. dlldura prea maExcesul este L.'1totdeaunadaunator. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. Aceasta inseamna ca. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate, corpul fizie nu poate suporta acest luem. Daca 1a focarul de inflamatie, care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli, se mai adauga eeva fierbinte, focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. Asta 11 sperie pe corp. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii - apare 0 senzatie de dildura. Cine este con~tient de perieol, ace1a nu va ingheta. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte, el va mud, deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. Foa..'1:e utim vor reu~i, majoritatea vor silri afara din cada tipand. La lli'1.ele persoane, mai sensibilia frig este abdomenul, la alte1e spatele, in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. Oamemi care au putina rautate in ei, sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara, vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. Acest lucru este posibil, dadi este facut in numele unui scop de bine. Caldura "salveaza" omul, in schimb in frig

197

Luule Viilma
omul trebuie sa se salveze singur. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. Cine nu face aeest lucru ~i, de frica, incepe sa se agite, i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara ... sens ~I va plen. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate, nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura.

Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa

~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-i stapaneasdi indaratnicia. Rautatea Inabu~ita li pierde acuitatea ~i claritatea, forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii. eu cat un om este mai inclinat S8. nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent, eu atat rautatea lui, dincolo de fatada onorabilitatii, va cre~te i se va transforma in dispret. Comparali aceste doua femei. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului.
.i.

Prima, tara sa stea mult pe gandmi, mi-a spus dintr-o suflare: "A, nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al-

coolie i un tnintor. Daca n-ar bea, totul ar fi in regula ".

Eu lncep atunci sa In1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei, ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el.
198

Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie - ca sotuI sa fie un om cumsecade. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. Este apreciat la locul de munca. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). Cand femeia 11pune sa fadi ceva, el se enerveaza, de~i pe urma face. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala, el, ca raspuns, 0 trimite la cratita. El spune adevarul, dar ea nu-I crede, pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana, tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti, femeia moderna vrea sa scape de cratila, deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. In schimb, copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi, cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. il suport numai din mila .Jipentru ca este tatal copiilor mei. Trebuie sa ne ajutam fUca .Jifamilia ei, ea are un copil bolnav din na.Jtere". Aceasta femeie are cancer Ia san. Sotul ei este un om neajutorat, supus, tacut, eu 0 privire ~tearsa, care, chiar claea face ee ii spune solia Iui, dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. Daea nu i-o iei eu forta, n-o mai lasa pentru nimie in Iume. Dupa parerea ei, sotul nu 0 apreciaza, de~i toata Iumea 0 respeeta. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at, dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul, pentru 199

Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Vede ca tot ce a realizat in viata, a facut singura, fara ajutoml sotului. Dar succesele n-o bucura. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei, care este 0 nulitate, 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a, adiea demnitate. Ambele femei, in loe de iubire, daruiese sotului rautate. La prima, rautatea este zgomotoasa, sine era, la a doua, rautatea este dispretuitoare, ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate, pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot, ci vrea sa-~i aranjeze viata. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate, daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare, fiindca s-a obi~nuit ea viata este, inevitabil, 0 lupta, unde unul este invingator ~i'celalalt invins. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata, pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate. Asta ~i arata boala ei. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte, deoarece nu are in ea acest sentiment. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee, pe unii ii 'lor trece fiorii, iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. ~i chiar da200

Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti, orieum ea se va socoti tara de greeala. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei, ci 0 vor seoate la leetie. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. Omul ii ziee raeeala, boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. Cu cat dorete mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor i deasupra celorla1ti, aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. E1 merita mai mult.

Dispretul este rautatea care umile~te. Umilind pe cineva, dorim . aui. De aceea dispretui indeamna la du~manie, la ura.

ii

Du~mania duce la cancer. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1, cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin - oamenii ineep s8.-limproa~te eu dispret, mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta, cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. Nici 0 parte, nici cealalta nu poate spune ca.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201

Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. Daca va temeti de oarnenii trufa~i, sfidatori, dizuti in autoadmiratie, sau de oarnenii care nld de altii, veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. Daca va irita, daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari, acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. Ceea ce va provoaca dispret, va va s:kai ~i in continuare. De exemplu, daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta, ele, categoric, vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata, batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta, ei 0 vor invita, de exemplu, la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. Unul dispretuie~te mitocania, altul - fandoseala; unul - munca fizica, altul - munca intelectuala; unul pasivitatea, altul - harnicia excesiva etc. Eliberati-va de dispret, el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori. Este un stres periculos. Pe masura ce cre~te, el distruge un numar tot mai mare de oameni buni, mode~ti ~i inteligenti. Si daca v-ati culcat eu temperatura, multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. Dispretu1, desconsiderarea incepe din copilarie, din easa. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui, de a-I apara ~i ocroti. Mai ales daca, dupa parerea parintilor, in jur locuiesc oameni rai sau proti care nu fac altceva decat rau. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202

Alunga raul din tine parintii Intre ei, pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute, inclusiv sadicia, saracia lucie etc. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata, de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala, am 0 seI1.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Infumurarea orbe~te ~i, daca omul continua sa 0 cultive, el va cadea bruse. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a, dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele, daca priviti totul de sus, foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani - boala. Daca afi flicut pufin rau, vefi suferi vOl fn.}iva. Daca afi facut mult rau, va sliferi copilu!. Daca afi flicut foarte mult rau, va suferi nepotul. eu cat raui este mai durercs, Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe, pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata, la care boga.tia a venit de la sine. Cornorile lor cresc, chiar daca, chipurile, au irosit rara noima bani pentru educatie, cultura, crearea unar valari ve~nice. La maturitate, copiii lor var merge pe urmele parintilor. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203

Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Astfe! se capata intelepdunea de viata. Dispretul este un mentor neindurator. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti, el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca, devenind judeditor, sa fadi 0 judecata dreapta. Adesea la serviciu el va intra in impas, procesele se vor pre1ungi, justitia nu se va mi~ca. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. Cand copilul dispretuie;;te oamenii bolnavi, se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate, el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia, va trebui sa traiasca in saracie ;;i se va ~coli pentru a deveni bancher, ca sa se afle printre bani. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat - incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti, va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile, in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual.
204

Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar, deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea, ca arice 1eclie de viala. I~i va face cu neplacere munca zilnica, pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute, ca ceara ce se lasa seara, ~i obstacolul va fi greu de observat. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. Din pacate, foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa, pe frico~i, neajutorati, pro~ti, pe eei care nu gandesc ca ei, pe eei taculi etc. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei, socotindu-i ni~te pro~ti. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. De exemplu, vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1.e:" Vreau sa .jtiu care este baza existentei meIe". Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. Ii vad spaima i'4a de umilinta, care Ii provoaca agresivitate, ~i 0 incapatanae dispretuitoare. eu to ate acestea 11intreb:.,La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". Dar nu este de acord sa coboare pana la mi.ne. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli, deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte.

205

Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme, fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. Vad in elintelepciunea. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata, apropo de comportarea pacientului precedent. ,.A' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala, dar a' vrea sa nu ma opresc aid ,. - imi spune el intr-un limbaj simplu. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui, dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau.

In carte este subliniat rolul femeii. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei, ori bilrbati, trebuie sa ~tim ca, inainte de orlce, suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. Multi barbati se agata, ca de paiul de salvare, de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. Avem in sange sa invinovatim pe altul, dar asta este 0 justificare pentru pro~ti. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor.

206

Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei, pana cand VOl' atinge perfectiunea, va va fi mai clar ~i mai u~or daca, chiar de acum, veti privi viata cu ochii altcuiva, adica eu ochii femeii. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte, feminine, pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. Dar casa inca nu este caminul familial. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic, sparge casa in buditi ~i se va trezi, impreuna cu familia intr-o mina. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. C<1ndneincrederea dispare, poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. In om se afla trinitatea dumnezeiasca - spiritul, sufletul ~i corpul. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura, capul, mintea, ratiunea, izbanda, forra, bel~ugul. Dupa tata se da sexul barbatesc. Sufletul este mama care, simbolie, se coreleaza cu tesuturile moi, spatele, emotiile, sensibilitatea, cordialitatea, flexibilitatea, caracteml. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. Pomind de aici, invatati sa va cunoateti i sa va indreptati. Sexul femeiesc se ia dupa mama. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru, el li va aprecia sotia subiectiv 207

Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. Sau sotia este opusul direct al soacrei, fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. Din emotie apar stresurile. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar, eu toata dorinta ei, nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului. Trebuie s-o faca el singur. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari, i~i pierde barbatia ~i piere. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile, ci Ie ia ca 0 parte a vietii. Ell'ntelege ca, in cantitate moderata de mi~ca viata inainte, iar in exces - sHibesc, blocheaza, distrug. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Un barbat curajos nu face fite, nu se supara, nu fuge, nu face istericale, nu-~i toce~te simturile cu nicotina, alcool, medicamente 9i droguri. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. $i in zilele noastre calamitatile se produc; tot mai frecvent. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat - pentm aeeasta ne este data viata. Daca barbatul nu se elibereaza de frica - nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne, el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. Aceasta spaima invinge ratiunea, logic a, memoria, judecata. Se nume9te complex de inferioritate. Barbatului eu un astfel de com208

Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata, di nu este capul familiei. Acest barbat J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor-

lalti.
Cine are un puternic sentiment de vinovatie, devine eel mai mare acuzator. Eliberati-va de acest sentiment, de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat, speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om, atat spiritual, cat ~i fizic, ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit, pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea, el trebuie sa ~tie ca , mra sa-~i dea seama, va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa, pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. Daca viata de acum este grea, inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara; n-o mai repetati. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. Cine este mai de~tept, iarta. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile, va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa, deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c.nd vor fi invatate. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale, va suferi elinsui. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca, intai de to ate, sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. Cand 0 earaeterizati
209

Luule Viilma pe mama dumneavoastra, lasati emotiile la 0 parte, va este folositor numai puml adevar. Singur v-ati ales parintii, deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Este 0 cerinta inevitabila. Femeia se ocupa de educatia copiilor. Este treaba cea mai grea dintre toate. Daca are ~i sprijinul barbatului, ea prinde aripi. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile, problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia, dar daca el 0 distmge, va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire, incepand chiar cu propria mama, incat, nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie, incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea, cata 0 fi fost la inceput, dispare. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe
SIlle.

Umilirea femeii, iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i, din pacate, va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin, situatie in care arnbele parti sunt perdante. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul, sofia nu a '.jtiut sa-l iubeascii. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f.ji fngroapa mat multe neveste ". In acest caz, barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. "Cum reu.je.;te el so. se descurce 210

Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale, va iubi natura sau animalele. El se va terne sa iubeasca oarnenii. Pro babiI, aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine, sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Sau, el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. Iubirea sufleteasea este indestructibila. Daca ea a existat de la bun inceput, ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca.

Revenul binelui excesiv

Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Deocamdata este spirit, dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci. Vrea foarte mult, dar nu poate, deoarece parintii, prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini, nu-i dau posibilitatea sa apara. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. Ace~tia - barbatul ~i femeia - au obosit sa tot a~tepte un copil, aeesta fiind scopullor suprem in viata. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. Oricat s-au straduit, minunata lor dorinta nu s-a implinit. Nu au facut ei, oare, totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii, la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Dorinta lor este buna, dar daca nu are masura este periculoasa - ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. Copilul nu vrea sa se nasea idiot, el va a~tepta ~i, prin neaparitia lui, ii

211

Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens, irationala. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor. Stie ca acum el sHipa.ne~te situatia. Sentimentul propriei demnitati, capatat in vietile anterioare, nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier, doat pentru distractia parintilor. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. Aceasta este problema familiilor fad copii, vazuta de pe pozitia copilului. In realitate, copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor, in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. Niciu..'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina, in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare, dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii, depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare, el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii. a~a ceva. eel care merita, va apare ~i ca el vor fi tot mai multi. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil.

212

Alunga diul din tine

Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. spirituhd,

Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic, majoritatea eelor bolnavi sufletete sunt bolnavi ~i fizic. Exprimindu-ne altfe!, rautatea legata de saracie provoaca boli flZice, iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. Trageti sing-Gxiconcluzia, care este mai u~or de lecuit, btJffatul sau saracul. S-ar putea ca macar acum sa.va reevaluati liLT} pic dorinrele. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim, apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui, de reprezenmrile sau de modullui de gandire. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. Binele ~i raul sunt notiuni relative. Am vorbit tot timpul despre aceasta, dar, In ansamblu, oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Din pacate, in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. Omnl li arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere, tocmai ei, ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata., altfel ar avea 0 vedere norrnala. eei eu tulburari de auz aud viata fals, cei eu tulburari de riros simt viata fals, eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213

Luule Viilma vietii, etc. Toti au 0 caracteristica comunS. - sunt ostili fata de viata. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea, functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca, dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars.. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. De exemplu, la muzicienii orbi, functia vizu.ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS.. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. Daca succesulii ocolqte, dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut, vederea lor va ramane stabila. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute, vederea lor se va inrautati. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. Fara sa inteleaga acest lueru, omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. eliminat, izalat, nilnicit, distrus'. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu, stat, politicieni, economi~ti, condueatori, familie. Nimeni nu .;tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta, de~i ar dori foarte mult. ~i daca v-ar implini0, viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial.

E bine doar ce fad tu, eu mana ta. Ce face altui, nu-ti place.
214

Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori, dad ii ajutati sa se ridice. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE, in realitate se acuza pe ei. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor, se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui, este obstaco, lul personal seos in cale numai pentru el. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. eu cat este mai multa nefericire, eu atat ar putea sa fie mai multa feddre, doar daca am ~ti sa intelegem viata. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie, mra de care drumul s-ar inchide. Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a.;a este mat u.;or. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect, un om, familie, guvern sau stat, mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic - este bine, daca sunt in curs de dezvoltare - este rau, dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. 1'/laimult, cel care are 0 situatie materiala buna, se considera mai bun decM ceilalti, iar cel care este mai sarac, de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. Omul e mcut sa gre~easca. 215

Luule Viilma Viata este mi~care, dezvoltare, dobandire de intelepciune. Cine ia aceasta mi~care drept fericire, acela este fntradevar fericit. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. Deocamdata doar invatam prin suferi.nte, deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. Va dau un mic exemplu. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie, altfel viata s-ar opri in loc. Frica - nimeni nu ma iubete 11obliga sa-~i dubleze energia. lntrucat se grabe~te, gre~e~te. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. De la ciuda apare guturaiul. Avand tendinta sa exagereze LTl toate, omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. Ve~nic suparat, vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii, pentru a-I ajuta, i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas, ceea ce previne un final mult mai periculos - hemoragie interna in creier. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. 216

Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i, mra sa aiba habar de nimie, zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca, prin durere, suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. Raul exista. Dadi n-ar fi, n-ar fi nici binele. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. Naivitatea, campartarea capilareasca, negarea raului, refuzul de a avea de-a face cu raul, taate acestea due la fundul prapastiei vietii.

Cine iese singur din prapastie, acela a dobandit inte1epciune. eel care este ajutat sa iasii, va cadea din nou, deoarece nu a inteles motivul diderii.
Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. De exemplu, din darinta de a ajuta, a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san. Dupa intelegerea ei, ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. Acesta este cuvantul - nu vedea. Si nici nu vrea sa vada. "Doctorii m-au ajutat, daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" - parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. ,,$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" - roste~te ea aceasta sintagma demanetizata, dar nu e can~tienta de sensul ei, deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" - este tot ce a retinut ea din discutia naastra. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii i discutia mea a punea 217

Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte - acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca. A fast dezamagita de mine. Se a~tepta sa inta.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo ... Zambetul intelegator, binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica, asemeni unui zid de beton, adunate, dau un mare zero. Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun. Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata - sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati, in limitele puterilor lor. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii, ii invata pe copii, cu severitate, dar cu dreptate, pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:;;ipoata dezvolta capacitatile. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor, ~i a~a con~tiincios, de dragul gloriei ~i onoarei. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme, deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn, pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate - ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el, ci Ii va spune: ..Asculta, dragul meu, am i eu defectele mele , 218

Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu, sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel - sa te pedepsesc ". Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. Altfel, iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. Aceasta va ~i fi limita. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze, aveliismentul fiind gandurile noastre rele. Scopul final este totdeauna 0 limita. Limita rine libertatea in lanruri. eel care, pe cararea vieW, va prefera, in loeul mi~dirii, un scop pe care I-a visat, acela, chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze, va pieri imediat, deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede, adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale, fie el un nasture sau un zgarie-nori. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede, adica lumea imateriala eu ideile ei, cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia, ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. In lumea femeilor existS. limite, in timp ce in lumea barbarilor nu. De aceea 219

Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate, iar barbatii idei. Stabilirea unor obiective nerealiste, adica prea mari, duce la sufednle fizice.

Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii, l.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i
eu raul ei - ~i raul trebuie indreptat in fiecare zi - acela va fntruchipa mi~carea. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii.

Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca, fie

de

bunuri spirituale sau materiale, acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el, adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. Chiar daca dobandete ceva, niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui, dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli, pentru ca, In sfar~it, omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale, dar in esenta sa fie 0 micare tara de sfar~it. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. EI se grabe~te, aceasta este firea lui. In urma lui vine femeia. Ea se uita in jur sa cerceteze situatia, iar el, din cauza ei, e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. Daca n-ar fi a~a, in graba lui, barbatul s-ar rani mortal. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii, mari ~i mid, pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. Unul vede in adancime, celalalt - in latime. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare, nu in suferinta. Scopullor este viitorul. Ei sunt oameni, nu sunt rngeri,~i acest lucru 11~tie eel
220

Alunga raul din tine care merge in urma lor - copilul care va aparea curand pe lume. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare, ne mai vorbind de fapte, are doua fatete - una buna ~i una rea. Simrul responsabilitatii, care mi~ca omenirea Inainte, poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. Frica ii da omului senzatia de pericol, un fel de instinct de conservare. Dadi frica cre~te peste masura, ea atrage raul care distruge. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale, omul trebuie sa fie pregatit de lupta. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. Amplificandu~se, rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului, omul va capata echilibru, sanatate ~i fericire.

Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu.

Copiii se nasc dintr-un sa:nd

Cand eram tanara, a~a credeam. Mai tarziu, dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina, nu mi-am schimbat parerea. Nu aveam nevoie de alt adevar. Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie, dar acum pot sa splm ca avea dreptate.

221

Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins, tratand femeile mra copii. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire, din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea, copilul se va na.;te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc, de aceea nu-l doresc, trebuie sa a.;tept vremuri mai bune etc. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp, blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput; chiar daca este conceput, el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. Tot timpul am spus apasat ce este mai important - iubirea face minuni. Recunoa~te ca ai ganduri rele, elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. Am atins struna din sufletullor, care In subcon~tient deja vibra. Majoritatea au avut 0 sarcina normala. Doar cateva au pierdut sarcina - erau femei autoritar~, isterice, mra sim!ul maternita!ii. Prin plecarea lui, copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui. Atunci de ce sa mai apara, in ge1jf.ral vorbind? "
'7'-.)

222

Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. Dar, J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale, ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. Spiritele J:nvata, din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. Ele spera in mai bine, dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i, 11sperie pe copil. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului, pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. Copilul, care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui, pleaca. Pentru copil, iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el, decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate, inteligente, intelectuale. Adesea sunt femei de afaceri. Ca toate celelalte, ele se impart in doua categorii. Pentm unele munca e mai presus de orice, nu suporta barbatii afemeiati. Timpul inseamna bani. Gandurile sunt date pentm a face bani, nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. Copilul ~tie ca, daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale, el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. Sarcina ~i succesul - e bine, dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Comunicand cu 223

Luule Viilma spiritul viitorului copil, femeia afla de la el ce defecte are. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate, pe altele sa cedeze; Ie invata ori sa faca prajituri, ori sa tricoteze, ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata, sa-~i corecteze gre~elile etc. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut, pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. Si a~a mai departe. Femeile ra:man uluite. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. 0 tanara indragostita, care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei, poate foarte u~or sa ramana insarcinata. Daca i s-ar permite sa nasca. Din pacate, parintii, indignati, ii cer intrun glas sa scape de copil. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca, barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Si atunci, in femeie se deschide iubirea fizica, iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca.

Organele genitale sunt formate din tesut moale, prin aceasta de exprima esenta mamei - modul ei de raportare fata de lume. Subliniez. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi.ecarui om depind de mama, el, omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei.
Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor, deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. 224

Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. Cum este uteml a~a este ~i mama. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin, Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei, peretele posterior exprima forta voin!ei ei. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate, in partea inferioara - problemele legate de trecut ~i de economic. Respectiv, stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera, daca mama va continua sa lupte, ~i va sta in stare latenta, daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. Dar daea mama este inchisa in ea, i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea, iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter, fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata, sau 0 emotivitate exagerata, sau acumularea unui surplus in uter, adica aparitia tumorilor. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta, eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa, adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a, cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. In timpul sarcinii, locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui - copr1 nl se hIane~te 225

Luule Viilma din forta sentimentelor mamei, dadi se prinde de peretele posterior - forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua, fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului, placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana. In caz contrar ar putea muri amandoi. In conditiile actuale, Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. La organele genitale ale femeii, ca sistem unitar, partea feminina este reprezentata de trompa, iar partea masculina de ovare. Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde, prin conceptiile ei de viata, sa 0 aiba asupra membrUor familiei: - sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin; - sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin; - sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei; - sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii, inclusiv sotul ei 9i ginere. Daca organul este indepartat chirurgical, aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei, care la fiica s-a amplificat ~i, ca unnare, negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. Sarcina extrauterina apare atunci ca.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul. Vorbe9te gelozia ma-

226

Alunga raul din tine tema din ea, care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. Pentru 0 sarcina normala, la femeie trebuie sa existe fizic uterul, trompa yi ovarul. Ovulul se matureaza in ovar. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor, trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i, prin mi~carea ei ondulatorie, se indreapta spre uter. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. Tot acelo, in trompa, ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. Sarcina, care incepe rapid sa se dezvolte, se mutil in leaganul matemiHitii - in uter, care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat - copilul. Uterul femeii arata, fara sa se vada, care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei, in spera fata de maternitatea fiicei e1. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care, din principiu, sunt impotriva. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata, dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei, dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. Daca mama neaga sexualitatea, atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea, in spera sarcina. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie, ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. S-a petrecut in 227

Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. Trompa s-a apropiat de ovar, ca de 0 tanara frumoasa. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. Era ca un fel de munca individuala, ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima, s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa, dar spre uimirea ~i amadiciunea mea, ovulul eliberat, impreuna eu lichidul care 11inconjura, a alunecat pe Ianga. Trompa nu a observat - era interesata de altceva. Eram uluita. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. ni~tc persoane straine sau, eu alte vorbe, femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei, nu invatase, prin fratde ei, sa fie femeie. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei - reci ~i instrainate. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. Fiica ei nu tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. In timpul ovulatiei, expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie, ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie.

228

Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar, ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii. Peste 0 clipa, ovarul s-a scuturat - prirnise chemarea - ~i a inceput sa se ridice spre trompi. S-au unit rapid ~i !in, ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi. Tensiu...fleaexcitatiei cre~tea i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care, dupa ce a ermetizat loeul de imbinare, s-a riispandit pe suprafata ovarului. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten, pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat i ovulul expul~ zat a fost aSplrat, ca un vacuum, in adancul trompei. In aceeai clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca-

re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu.ze in timpul sarutu.!u.i. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii. Sarutul trompei a fost fecundat. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare, dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire i ell tandrete, cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata, fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl, sa-l strang a tare-tare in brate i sa-i sarute fata,.pentru a terge de pe ea expresia de ingrijorare. Trecand peste toate, fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui. Dadi femeia tie sa-i transmita sotului, odata eu sarutul, toata iubirea ei sutleteasca, trompa- va face acela~i lu229

Luule Viilma em. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. i~..m. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar, au fast foarte mirate. Cel mai adesea, sarutul exprima obi~nuin!a, a~teptare, dezamagire, iudarjire, deznadejde, ordin, obligatie, respingere, simtal datoriei, saturatie, aer glumet, imitarea sceneIar amoroase din filme. In relatiile matrhnoniale, devenite banale, merge ~i fara saruturi. Se poate face sex 9i fara ele. Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i, indiferent de sex, exprima, iubirea sufleteasdl. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. Se ... ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze, se pOT. unge organele sexua!e, se poate face capil in eprubeta, dar nu este normal. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. Secretiile naturale. care ate sUi0 functionare corec, ,,, ta a carpului, trebuie sa aiba posibilitatea sa ias,'L In caz contrar, ele devin nocive. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala, de9i pot provoca ernotii, nu pot Insa sa contribuie 10. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima, pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta, este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. Mai devreme sau mai tarziu, sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului, ceea ce va pricinui chinuri mari. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei, femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul, i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme. lar vaginita fiicei ei - eontractia spasmodic a a vagillului - Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii. Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama, sub 10z1ncamo230

Alunga raul din tine ralei, interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i
taHi.

Mama i~i samta baie!elul ~i acesta, prin samt, inva!a sa iubeasca femeia. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. Sa.rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea, omul invata ce 11va a~tepta 10. maturitate. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe, pentm ca vad in el a anormalitate, i~i pierd ei In9i~i normalitatea. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal, fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze, sa-l mangaie sau sa-l sarute. Odata cu varsta, mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie, in timp ce iubirea va ramane. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora, lipsita de 0 falsa pudoare, nu va deveni niciodata sexuala. Iubirea surOIii pentm frate, imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce, dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. In felul acesta, fratele invala, prin SOIaso.,sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. maturitate. Co. urman;, colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie, 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. anii aceia, sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. Cine nu are frate, sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231

Luule Viilma variabilitate. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui, ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta, nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Prostata este organul patemitatii. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!, dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. Iubirea mamei pentru so!, respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. Baza f. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca, de starea materiala, de succes, de barbatie, de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. Tatal care nu poate, nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea, se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. Foarte pUline marne tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Lumea se deschide pentru copil prin mama. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda, dar este rau ca..'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal.

232

Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala, ea va atrage barbatu1-at1et. Daca femeii ii plac barbatii voinici, dar are 0 experienta trista in legatura eu ei, ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face, se va cai dealegerea taeuta. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare, de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab, ea va avea parte de un sot slab In aparenta, a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior, cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie, un bun-simt genial ~i foqa vointei. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili, ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. Ca 0 concluzie, gandindu-se la viata care a trecut, femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah, totdeauna a fast a~a!" Cat dispret, cat refuz de a-i vedea greelile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. Barbatu!, devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui, cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie, fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. Nu am nevoie de tine". Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. barbat, iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. Frica - pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul, iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233

Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate, a~a cum a~teapta ele. Nici el, nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor, i~i provoaca suferin!a. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar, gratie cedarii lor reciproce. Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. Ferneii nu-i place un astfel de barbat, iar barbatul nu are for!a pentru iubire, . Primul organ de sim! sunt urechile. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. In realitate insa, eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. Acest transfer este insotit de un susur. Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc, iese din corp ~i se indreapta spre infinit. Astfel se produce unirea in spirit. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e.}tifemeia iubita de un barbat .}i asta te face femeie n. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. Nu vrea sa auda nimic, chiar daea se spune ceva, pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Nici nu e nevoie sa auda ceva, pentru ca ea, femeia, a auzit ce era mai important - iubirea. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii. El vrea sa vada adevarul. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui, ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz, vaz ~i iubire se afla organul comunicarii - gatul. Indiferent de sex, scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. Pentru majoritatea oamenilor, viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte, pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Daca

234

Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca, nu mai este liber in iubire. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare, atM la femei cat ~i la barbali. Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. In eel mai bun eaz, abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii. De obicei, eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube,'lte, daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube.Jte ~i atlmci yeti intelege. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat, femeii - rolul de acuzator. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri, oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i,prin aceasta, de sentimentul de vinovatie. Daca acest sentiment cre~te, t1uidele se ingroa~a. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. Ca urmare, eantitatea de sperma seade. Pe masura ee sperma se ingroa~a, mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. Treptat, spermatozoizii incep sa moara. La inceput Ii se modifidi forma, apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta, mai devreme sau mai tarziu, in incapacitate de a avea relatii sexuale. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235

Luule Viilma In organele genitale. Arterele inseamna femeia. Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. Prin urmare, functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. eu alte cuvinte, functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. Daca mama se comporta ironic fata de insuirile sexuale ale so!ului, testiculele nu coboara. Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti - daca 0 sa rada de el? - ramane eu testiculele necoborate. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara, sau invers, umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Ferneia care rade de biirbatul ei, li directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici. Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei, 11poate speria pe copil pentru toata viata. Frica tine cre~terea pe loc, rautatea 0 mare~te - aceasta regula se aplica la toate. La barbatii activi ~i agresivi, membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i modeti. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi. Barbatul, care chiar ~i in deceptiile lui sexuale - cauta vina la femei, - gasete ca femeile sunt vinovate, - este convins ca femeia este vinovata, - considera ca toate femeile sunt la fel de rele, 236

Alunga rCiul din tine

- simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere, se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. Dad\. rautatea se amplifica, apare 0 boala mai grava. La baieli, bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui, ea, prin cuvinte sau ganduri, n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: - creion - rautate din neputinta, - varsat de vant - bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia), - grip a - depresie. Cu cat rautatea este mai mare, eu atat boala este mai grea. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete, pe copillneepe sa~l doara gatul. Cu cat se va depa~i mai mult masma, cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea. Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Dintre bolile care duc la eomplicatii, cea mai grava este, din acest motiv, oreionul, deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate. Invingatorul devine, p, in victoria sa, marinimos, in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate, a~teptand un moment prielnic. Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp, ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra.

237

Luule Viilma

p,y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. De regula, femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii, dar, 1a aceasta femeie, ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca, baiat bun ~i muncitor la prima vedere, dar care n-a vazut femei. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei, in aparenta 0 femeie de mare moralitate, dar in esenta geloasa. Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. Primind 0 edueatie foarte severa, ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil, dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil, care pe nesimtite se transformase in gelozie. Ea nu ~tia sa spunEI. a sotul ei Ii refuza iubirea, deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati. Fiind oameni cuviincio~i, amandoi s-au cufundat in treburile lor. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. Sensu1 vietii devenise munca, copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb.

Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei, care vedea totul, ~tia totul, dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. Cand fiica lui, micuta, i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca, el, leganand-o, vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. In aceasta familie model raporturile erau, in realitate, instrainate ~i incordate. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238

Alunga raul din tine se retina, presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. Sarutandu-~i sotul, sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. Acest lucru 0 jigne~te. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine, tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel, cu foe, tara sa~i retina pasiunea. Sotul ei este copilul .care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei, dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. Din fericire, sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Grice efect are a cauza. La paisprezece ani, tatal era deja un voinic, cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit, a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea, avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga, declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. Nu era pentru prima oara, acesta era stilul de viata in familie. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita, fiind aseultator, ~i pentm ea nu a primit-o, s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. Daea nu mi se da, nici n-am nevoie. Cum-neeum, 0 sa ma descure eu ~i singur. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. Cercul s-a inchis. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun.

239

Luuie Viilma

Ghid de viatci ,
Corpul nostru este un fel de ghid. Citindu-l, omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. Cred ca ~i dUIl1..neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba, acest ghid ne spune un singur lucru. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru. 1. Sa ne uiHim Ia m~iini.Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i, prin urmare, sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi". Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul. Partea dreapta - cu mama ~i sexul feminin, cu sentimenteIe ~i eu viitorul. Seheletul este tatal, tesuturile moi - mama. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga, inseamna ea mama, cu rautatea ei, s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta, atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. Mama se reduce la tot. ce e de gen feminin, tarni - la tot ce e de gen maseulin. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. Daca nu ati facut acest lucru, Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala. La om, boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli. 240

Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanatoi, lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIete viitorul. In acceptiunea obi~nuita, mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba. degete lungi, flexibile ~i frumoase. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. Un om hraparet ~i interesat are palma lata, iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig, sa poata prinde mai u~or. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare, eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate, dar ascunde acest lucru, ~i ca este aVa!. Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste, tara derapaje. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. In princip1u, cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig. De exempIu, daca la un om generos, generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit, el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. Rautatea "N-o sa mai dau" ,provocata de deceptii, pe care elinsa 0 tine ascunsa, Ii va un1!i degetele, fine pana atunci, prl.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de catig. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. Setea de ca9tig

2.:11 i
..t

Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii - important este sa fie bine platit. ~i aceasta lasa mme pe maini. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea. Lungimea unghiilor -- vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte, intelegerea materialista a vietii .. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina. In vartejul vietH, femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor. eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta, eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. 0 li.l1gJ:;je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume. 0 unghie moale ~i fdabiia - un mod moale ~i friabil de a vedea lumea. 0 unghie care se 1ngrOa9a- uratirea vietii din vina proprie, disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba. Uitati-va 10.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile. Aceia, 10.care unghia de 121. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea, pot sa traga mai u~or concluziile necesare, datorita faptului ca au mo~tenit de 10.tata 0 capacitate mai mare de a rationa. Cei care au unghii scurte ~i late 10.degetul mare, trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica, altfel viara Ie va fi grea. Degetul mare este tata, aratatorul- mama, mijlociuldunmeavoastra In~iva, inelarul- frati-surori, degetul micoamenii. Pernu!a palmei - tata, palma - mama. 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.1tatalui. 0 palma mare, adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea;;i cali242

Alunga raul din tine tati la mama, in bratele careia ne simtea.rn in siguranta. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin, stanga - eu sexul masculin. Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Uitati-va la cicatrici, deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Va reamintesc, articulatia este mama care 1ce barbat din tatal dumneavoastra - un supon solid in viata. Dadl articulatia este deformata - este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui, care la dumneavoastra s-a amplificat. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge, se afla pe dmm. Dar daca intindem ;>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia. A arata ell degetul nu este politicos, este un mod de a pomnci. A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul, chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana, ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte, dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-.ti arali parte a fa buna. Sunteti un am politicos, nu? Acum, faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243

Luule Viilma tenninali aceasta operalie, claca 0 faceli repede san lent, daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare, daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra. Daca va mi;;cali mainile energic, ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului, vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase, yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta. Dadi trebuie sa 10loc viti, f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare - tata, care preia greutatea loviturii. Acum, stra.'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau -a ascll.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns, iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj. Purrm.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab. Prin anaIogie yeti inteIege sem...'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. Tatal i~i manifesta rigiditatea, mama - flexibilitatea. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!, 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob. Echilibrullor da fo11a. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. Daca ea nu cxista, apar boli ~i se nasc copii bolnavi. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL.'1lplu diformitati. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete, ele fiind formate de regula din tesut moale. Iar amenintarea du~ma-

244

Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare, provocata de invidie, se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. Partea exterioara a palmei este tata, partea interioara mama. Ca intotdeaUi"1a,tatal intruchipeaza tot sexul barbatese, iar mama pe eel femeiesc. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. La eel care traie~te ca S3. dea eu punmul, rautatea este directionata spre inafara ~i, cand se bate, traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. Cel care, sub masca de om bun, l~i ascunde pumnii la spate, de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator, se va alege ell 0 boala la incheieturi. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta, in afara de durerea crunuitoare, omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. AeeasUi.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva", 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca. Cu cat mana doare mai tare, ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. Via!a este sanatate, daca omul ~tie sa comunice. Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau, eu alte ellvinte, este multurnit ea seamana eu ceilalti. simtitul comlui Ii da un sen, , , timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Dar, eel
..

245

Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti, sa ta~neasca in rata, va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna, sa 0 1ntread\. ~i sa ramana teamr. Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. Ne~tiind sa gandeasca, dar dorind sa ta~neasca in fata, omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc. Daca doriri sa Ie averi sanatoase, , eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata, , ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. ' Impmgaw
'

'

2. Arum sa ne uitam la pidoare. Ce ne spun ele'? In 1 b . 1 esenta~ e.f YOr6C t.1 uespre comumcare, oar (,cJa en ot U]1 subtext economic. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina, cea inferioara - masculina. Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate, nu Ie va strka, dar invers se vor imbolnavi. Daea, atuuci cand merge, omul calea pe cakaie, aceas'-' i 1 .J ta " mseamna.ca succesUl 1m..economIC pleaca ae Ja mOUll...1 de ~ l2:andire al tatei. Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. viatu economidt dupa mama - adica feminin, Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. Nu degeaba, imbatranind, fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i, comada. Vor 52. se simta protejate economic. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe, aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. Oriee remere trebuie ca, din cand in cand, chiar la adancj batraneti, sa se incalte eu pa.ntofi eu toc. Cine merge mereu in papuci, este un Infnint. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia, nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie.
>
0

<0'"

"I

246

Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. Aceasta inseamna supunere, deprimare, refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el, bolta nuii va mai servi drept pod. Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile, copilul va calca pe varfuri. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc, bolta transversala se aplatizeaza, deoarece el a devenit slab. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. Dadi mama nu are incredere in tata, nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el, copiluI va avea, pe masura ce cre~te, un picior bont, diform, incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. Dadi ins a tatal, macar in numele onoarei, va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte, bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. lntr-o familie eu scandaluri, tipete ~i lupte in care, macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et, copiii vor avea 0 bolta normala. Ei Sli..'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. o sit'l.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. Dac3. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum, capilul va fi cracanat la ambele piciaare. Daca doar un picior este strfunb, atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig. 247

Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. Avem nevoie de mi~care, att spiritual cat ~ifizic. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Unnariti-va cum calcati. Dinspre toe spre varfuri, apoi un uor zvacnet ~i pasul a fost mcut. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri, aa cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini, rara varf insa nu poti face lL11 pas. Degetele sunt membrii familiei - la randullor dau pasului un sentiment de siguranta i coordoneaza micarea. Calcaiul da suportul, varful da directia, iar degetele privesc fiecare incotro poftesc i toate lmpreuna fac un tot unitar. ~i acum incepeti sa alergati i unnariti cum vi se mica talpa piciomlui. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina, ca 0 femeie care, ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea, ii obliga pc ceilalti sa participe. Si ci'md varfurile obosesc, omul se sprijina pe cincaie. Ce bine e sa te sprijini pe caldi; gratie varfului, el este un suport solid pentm intregul corp. Alergatul este bun i pentm suflet i pentm corp. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. Toate fluidele ii accelereaza circulatia i. procesul de insanatoire se accelereaza i el. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu..rile.Deosebit de importania este transpiratia. Cu cat este mai multa transpiratie, eu atat mai mare este satisfactia alergatului, pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Obisnuintele se creeaza in farn.ilie. Pfuintii care alear, , ga eu plaeere, imprima pbiceiul de a alerga i capiilor lor. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor i setei ei de catig. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga, in principiu problemele Slit'lt 248

Alunga raul din tine acelea~i. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata, aveti grija sa Ie evitati. Daca nu puteti alerga, atunci mergeti pe varfuri, picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. De exemplu, tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. se incordeze pe degetele de la picioare, dar, dadi omul nu iese din ~lapi, aceste tendoane se vor osifica. De cum apare durerea, se va opri din mers. Un mij10c de mi~care superb este dansul. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase. Esenla dansului este bucuria. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi, ca imbracamintea lui s-a demodat, di nu arata bine san ca nn are sala de dans. Propria voce in loc de orchestra, picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei - ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a, picioarele dumneavoastra se vor face bine. Uitati-va la degetele de 1a picioare. Degetul mare este tata, al doilea - mama, al treilea dumneavoastra in~iva, al patrulea - fratii ~i surorile, al cincilea -lumea. Daca degetul mare este mare ~i lung - tata este mare ~i inalt. Daca varfullui este indo it in sus, inseamna di aveti un tata mandru. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere, mandria tatalul s-a transformat in infumurare. Iertati-l. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare, mama 11conduce pe tata. De aid apar dureri la picioare. In acest caz, de obicei, are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare; poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. Aceasta deformare spune ca tatal in249

LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu Cta rautate 0 domina pc soria sa. In rautatea lui, ori el 0 terorizeaza, ori, invers, se Iasa terorizat de ea. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca, deformarea stangului - probleme pe parte barbateasca. Toate bolile se produc, de fapt, din eauza unei evaluari superficiale a vietii, adiea ineoreet. . Dad\. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte, InsealJ1..na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. Constrangerea, ea ~i ineal!amintea neadeevata, inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete, pe altii - la calcai. La neeaz, modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. Daca degetele se distan;,. teaza bine, sunteti mai putin dependent de ceila1ti, atat in bine cat ~i in rau. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat. Totul pleadi de la parinti. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire. De exemplu, Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine, nu trebuie taiate pe margini". Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului, pentru ca a~a 1n250

Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca, unghia, crescand in latime, ingusteaza campul vizual. Dad! acestJucru Ii produce durere, trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora, nu mai ji din cale ajCtrade curios, oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#, eu to~ a sa continui sa cresc .;i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ", Tendoanele de 1a genunchi reflecta. salturile din viala ~i salturile economice. Un om caregande~te coreet, va avea tendoane sanatoase, chiar dacastain frig ;;;i munce~te foarte mult. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri, a1tii se imbolnavesc cloar de la mers, pentru ca. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Cel care se lauda eu succesele sale, poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i, ca urmare, i se vor 'imbolnavi tendoanele. Ca intotdeauna, marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism; la fel se imbolnavete ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L

Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Cel care alearga eu rautate, va rasturna obstacolul cu genunehiul. Obstacolul a cazut, dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Cine ~tie daca se va mai repara vreodata. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. Fiecare merge in feIul lui. eel care nu merge coreet, va avea picioare bolnave. Cine vrea sa
251

Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale, are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor, va avea genunehiul stang bolnav. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile, fiindca nu are destula minte, V8" avea genunchiul orept bolnav. Cu cat omul este mai agresiv, eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d.injurul sau ~i aV.IDci enung chii lui se 'lor strarnba. SubHniez - nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva. De lovit, n-ati lovit, dar tare ati fi vrut s-o faeeti. Prin urrnare, nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat. Diferenta este ca eel care a dat, a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da, de a ridica mana. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis, pe fata. Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta, adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea, deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul, aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui, iar frica 11convinge sa se mtoarca. Ca urmare, genunchii se 'lor rasuci spre spate. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare, eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. La tinerete omul are genunchi frumo~i, deosebit de elastici. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. 252

Alunga raul din tine Va reamintesc, clatorita articulatii1or, osatura, care este rigida, se transforma intr~un sistem elastic, de mare mobilitate, care fomleaza baza corpului uman. Cu alte cuvinte, fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu, indiferent cum SlL.'1t vazute de din afara. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Bazinul simbolizeaza familia. Baza solidiHitii farniliei este sotu1, pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata, articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Se va distruge ~i osul. Daca mama, in incapatanarea ei, se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa..'11ilie, e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie, se va distruge ~i lesutul osos. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or, ci dimpotriva, Ie diminueaza, iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. Omul care are picioarele in "x" este avar. Cu cat avaritia este mai mare, eu amt genunchii sunt mai deformati. Daca pe parcursul vie~ii, picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe, Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor, avaritia provoaca :autate la om. Daca Ia un om nascut eu pieioare

253

Luule Viilma drepte, unul dintre ele ia forma de "x", inseamna ca. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. Picioarele strambe in form2i.de ,,0" earaeterizeaza un om generos. Cu cat intrece masma, eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. eu cat irose~te mai mult, de oehii lumii, eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori, il va durea genunehiul stang. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui, i se va imbolnavi genunchiul drept. Picioarele drepte arata echilibru economic. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie, partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic. Cu cat portofelul devine mai subtire, eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. Treptat, articulatii1e de la genunchi se strang, apoi se ingroa~a. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute.
CEY(fmp[u

din viatd

Haideti sa ne gandim putin. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. Prin urmare, din eauza tatalui sau ~i a lui, ca barbati, avea probleme atflt de mari eu fratii, surarile $i cu Iumea, incat functiile acestor degete erau alterate. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate, fie ca el era atat de deceptionat, inca.t uu mai voia sa ~tie de ei. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Asta m254

Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. Bolta talpii stangi era supraineordata. Deci, tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Pentm a intelege mai bine, sa privim pieioarele in intregime. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. Nu se in~ela - a~a ~i era. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina; molieiune = senzatie de nesiguranta. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. In felul acesta, din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie, de~i trebuia sa fie invers. Pentru a intelege ~i mai bine, sa ne uitam la bazinullui. Bazinul simbolizeaza familia. Osatura il simbolizeaza pe tata. Bazinul ba.rbatului era deformat - partea stanga era lasata. Deci, economic, tatal era umilit. Daca fiul s-a imbolnavit, inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui, ci lea amplifieat. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. Prin urmare, el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata, :tara sa inteleaga ca nu va reu~i, claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. Vertebrele doi, trei ~i patm erau deplasate, deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Fiind bun la suflet, suporta totul cu resemnare. Apoi s-a insurat, dar nici atunci nu cracnea. Tot ~tepta ceva, cum a~teapta 255

Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. Familia s-a destramat. Continua sa-~i iubeasca soria i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. Se sacrifica, i~i nega propriile necesita!i, traia pentru a face bine celorlalti. Cand I-au alungat, a plecat. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat, dar ele existau. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe i faptele sale se adancea tot mai mult. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta, a auzit un trasnet in spate. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi, adica se imbolnavise. Eliberandu-se de stresuri, starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a . in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi, a in!eles ca tori erau la feI, fiindca el ~i-i alesese pentru EH;;invata leetii1e de viata. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. Insueeesul are ~i 0 parte buna - te invata multe. Doar atunci cand bazinul este 1.'1 echilibru, adica, doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita, coloana i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii, eliberat de tensiune. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic.

3. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati, san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general.
256

Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive, tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. Ba asimilari cate ceva, ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina, ba lasati totuI la nimereala - posibilitatea de a alege este mare. La un om generos, bun, care se bucura de viata, tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau, nu va gre~i in timp ce munce~te. Cine considera ca viara este urata, fara sens, plicticoasa $i mra rest, manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Cel care nu acorda atentie planificarii, fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare, nu va da importanta nid masticatiei, care trebuie mcuta cu grija. De altfel mei nu simte gustul mandirii, a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii - bucuria. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. Cine are dinti puternid, ~tie sa-~i faca planurile ell cap, a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna, Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in
~"';1

1,7

Luule Viilma general, va avea din!ii de lapte strica!i. Cine ura~te, din cine ~tie ce motive, mintea barba!ilor, va suferi mult din cauza dinrilor. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i, se 'lor strica incisivii. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui, va face paradontoza, adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva, trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. Cata vreme acest stres nu este eliberat, ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. Inceputul determinafinalul, a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. Circulatia hrand in tubul gastric sea-

mana ell punerea planului in actiune, inseamna a-I dori

drum bun. La eel care se razgande~te bruse, fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui, manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. Cine se teme sa mearga 1nainte, va avea din cand in cand spasme in esofag. Cine se va supara pe greutatile vie!ii, intrucat vrea sa mearga prea repede, va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna, de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. Daca IDsa se teme de viats. ~i se ascunde de greutati, se vor forma diverticuli pe esofag. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea.

258

Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii, adica mancarea intra In trahee, acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. In sens simbolic munca sufoca libertatea. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Cine se teme s2ise apuce de un lucru, are un stomac spastic. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru, stomacullui nu va produce sue gastric. Cine se apuea de treaba eu rautate, la inceput i se va inflama mucoasa, adica face gastrita. Daca rautatea se amplifica, il1cepc ulcerul. Daca rautatea se transforma in du~manie, in ura, ulcerul se transforma in cancer. eu alte cuvinte, ca.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. aeiditatea din stomac cre~te, indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca, daca se invinovatqte pe sine, va face un ulcer mai adanc .;:i mai dureros. Cel care se comporta. du~ms.nos fatS. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric, fie ~i ill ganci, nu va avea un stomac sfmat05. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat, adica omul i~i dore~te raul. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului, stomacullui va da afari3.tot contimltul prin vom3..

Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire; jumatatea masculina este intestinul gros.

259

Luule Viilma

Organele digestive

Dinti

Ficat Vezica biliara

Duoden

Colon transvers Col.on ascendent

Anus

(Intestinul gros = cec + colon + reet)

260

Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive, sau, simbolic, asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput, procesul are loe in intestinul subtire. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari.

Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea, iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva, de exemplu ai sotiei, duodenul i se va inlama sau va aparea ulcerul. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie; dar tie ifi trebuie. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri, nu-fi va fi bine ". Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare, de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii, va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. Amintirile urate din trecut aduc amari.kiune. Canalul biliar se varsa in duoden, iar excesul de fiere ii amplifica suferinta, daca omul este predispus la amintiri urate. Tot in duo den da ~i pancreasul. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca, excesul lor provoaca duj(1 ~Oi

Luule Viilma rere, fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului, absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta, seade secretia de bila. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru, devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. influentat de ea, cre;;te secretia de suc pancreatic ~i, in plus fata de problemele de digestie, scade continutul de zahar din sange. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse. Duodenul este organu] central al tractl.llui gastric. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos.

Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care, dupa cum Sf: ~tie, consta in lucru:d manmte. Tot
intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana, are un in~' testin sub tire sani'ltos, Dar cd care este grabit, va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire - abia 1nananca ca 8i da fuga 10. toaleta. Cihe detesta maruntusurile , , , vierii, mai ales dadi este femeie, ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze . d'" '''It'~ ,,<> s'mti 0 d,Jrp.r'~ ',,; ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o;l;,~li_ ~\V \,..,.""".~ 'fU .1:a"" ....1'J.b\,.t~~.' .. 'Ll!.'_,-;, Iui, pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul. BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti, va avea aceea~i indispozitie. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata, dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. In p~rtea dreapta, jos, a abdomenului, intestinul subtire treee In intestinul gros.
A.,'" 1..0:..l.' (.,..,]~~ J_ ....

262

Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi, un de nu mai e de gluma. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme - apendicele. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl.ie, pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate i vrea sa o reverse asupra barbatului, dar nu gase~te momentul potrivit. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc, dar este posibila. In schimb, apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii, in acest caz, timpul nu te mai gonete din urma. In prezent, apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor, ei, fiind ocupati cu coala, nu pot gasi nicio ieire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. Inflamatia cronica se raspandete i 1a organele vecine, provodnd reducerea functiilor acestora i aderente in cavitatea abdorninala. Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba crete, ba scade., extenueaza ~ Dsihicul. Infundarea rectului, san a modului biirbiltesc de a gaud!, se face In cec, indiferent cine gandete barbatete barbatul sau femeia. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare i 0 tot amani:t, va avea un cee bolnav. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. Daca omul se teme de riscuri, ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta, fiinddi se considera in263

Luule Viilma competent, ~i totu~i i~i asuma riscul, colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea, el inlocuie~te frica eu rautatea.

Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari, serioase. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. Dar, cine incepe sa se grabeasca, devine rau ~i se imbolnavqte. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita, va avea intestinul gros bolnav. Cel care, in rautatea lui, devine apucator, avar, interesat, ~pertar sau hot, sau, din setea de a avea un ca~tig, incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva, pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie, dar poate sa duca ~i la tumori maligne. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. Numai rautatea duce la neoplasm.

Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii, nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul. Cel care se supara pe obstacolele
aparute in calea sa, pentru di se teme, ~i nu vrea sa dea inapoi, dar e obligat s-o faca, sau eel care preferS. sa se intoardi, pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el, va avea 0 senzatie de deznadejde, ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Pe scurt, este situatia in care tie nu-ti trebuie, dar fiU dai 10.. a1tii. Este boala cupiditatii ~i a invidiei. Simptomul ei este senzatia de saturatie, supraindircare :;;idurere sub plex. Cine i~i fa264

A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer, strivind totul sub greutatea sa, din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a.

Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc
dideri. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. 0 mare realizare. iv1arimea este 0 notiune relativa. Cine se pregate~te eu rauto.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte, dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit, poate sa-l apuce diareea, pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ, adica rautatea. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto.tele muncii. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva, adicil rautatea invinsului. Priceperea de a te preda, de a eeda la timpul ~i 10. 10cuI potrivit, garanteaza sanatatea colonului descendent. Agatarea febrila de ce este al tau, refuzul de a renunta 10. scopuri minunate, dorinta de a risco. pentm a obrine ~i mai mult, fac co. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri, De 10. rautatea de am invins apare inflo.matio.,iar eel care dorqte raul invingatorului, se va aIege cu un cancer. Rautatea pe 0 munca nefinalizata, problemele irezolvabile, visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. eu cat obstacolul este mai coneret, eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. Rautatea transformata in du~manie, in ura, provoaca cancer.

In colonul sigmoid sta necinstea. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e;;ecuriIe, ii va imbolnavi sigmoidul. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265

Luule Viilma omul, pentru a-~i atinge scopurile, incepe sa foloseasca mijloace necinstite, va avea sigmoidul bolnav. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia, pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora. Rectul arata ca omul termina lucrarea. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii, are un rect sanatos. Dar, eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii, va avea rectul bolnav. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva, deoarece ii este frica sa faca aitul nOll, acela simte un diseonfort Ia anus. Frica de a sdlpa ultima ~ansa, agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie, de exemplu, la pierderea Iocului de munea - toate acestea due la imbolnavirea rectului. Cu cat exagereaza ell rautatea, Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. Daca simte ~i 0 sete de razbunare, se va trezi cu sangerari. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el, va face cancer. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. Dorinta de a obtine maximum posibil md.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret, dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate, constipatia va alterna cu diareea. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate, eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret, dar ~i 0 situatie, 0 eonditie, un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. Dad se scapa de frica ~i de ra-

266

Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii, functionarea intestinului se normalizeaza. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. Daca punem un cazan pe un foe mare, dnd apa fierbe, Val' ie~i aburi. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere. Cu cat oniuI este mai grabit, eu at.it se vor forma mai multe gaze: CU CJ se va agita mai mult ~i mai cu rautate, cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. Ragaiala arata di omul li impune alton parerea sa. In probleme de comunicare, cand omul este nevoit sa~i impuna parerea, pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale, el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des, inca.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. 'E7(emp[u cfin . ~

viata )

Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. La un interval de jumatate de minut. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul, nefericit ~i neajutorat. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi ,. - am glumit eu. Gluma ca gluma, dar treaba era serioasa. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa, ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el, spre amuzamentul prietenilor, comenta cu multa savoare fru267

Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Fata n-a ramas datoare ~i, furioasa, I-a Iovit peste fudulii. Primele nigaieli erau rare, apoi au inceput sa se indeseasca. A stat 0 luna in spital, rara nici un rezultat. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. Si-a recunoscut gre~eala, i-a cerut iertare din suflet acestei fete, a iertat-o pentru atac, s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. Ragaiala s-a oprit instantaneu. Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor. Mai tarziu, primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. In apropiere de casa, I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt, da' de ce ne-am dus not la ora.}?" Vecinul, uIuit, i-a raspuns: ,JiLt .Jthi'. Si au izbucnit in ras: "A, da, exact, amfost la doctor". Uitase deja de boala lui - conversatia lor, ca intre barbati, fusese mult mai importanta. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". Gfu1ditul searnana eu digestia, el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu..riproprii. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. Ce e bun pentru unul, poate fi rau pentru altul. Pentm un om echilibrat, orice hrana este comestibila, asimilabila ~i necesara. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". Garnenii citesc, asculta conferinte, ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi, pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. In loe sa gandeasca logic, oamenii cauta eu lUlTIilnareade268

Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. Obinuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te, adidi incet ~i tara nici un folos, decat calorii.

Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva, va

avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i, va avea 0 defi-

Illi men

cienta de minerale. , Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism.

Cine v.rea sa invete sa faca diferenta intre esential , , ,

~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism.

Vitamina C, magneziul ~i calciul sunt elementele de baza, extrem de importante pentru corpul fizic. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. Cu alte cuvinte, ele intruchipeaza interesui, dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune, a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu, altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune.

Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei, ne mai vorbind de cantitate, deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269

Luule Viilma rimea laeomiei. Uieomia este totdeauna un exces. Stiti deja ee aduee corpului excesul.

4. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii?

De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. Cs.nd oinul este liber, volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. Un om liber face totul eu echilibru. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum, respiratia abia se aude, sau mai superficial spus, pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva, pentru arice eventualitate, cum 1i se intampla eelor speriati. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen, iar frica taie respiratia, san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees, excesul fiind Intotdeauna rau, dar groaza il seoate din minti pe om ~i, ca in oricare aWi situatie, el procedeaza exact invers de cum ar trebui. In loc sa dea afara, sa expire gazele uzate, nefolositoare, - ca energia negativa - ~i sa inspire energie pozitiva, folositoare, omul speriat ia un excedent de oxigen. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze, va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. Corpul respira libertate. Libertatea este DUl1Lllezeu. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. Daca apare senzatia ca este ingradit, ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire, ca este prizonierul cui va, de 270

Alunga riiul din tine frica, in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. Este groaza in fata pierderii libertatii, care, in corpul fizic, se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica, fie se imaiqte. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare, eu at<3.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. Nu indrazne~te sa faca acest lucru, fiindca se teme sa nu fie invinuit. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita, a~a se intampla din timpu<1 stravechi. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica - 1a aceasta nn se gande~te omu1 modern, fiindca nu :;;tie 58.-91 inehipuie ca el este un delincvent. ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare." De ce, door n-Cl facllt nimic rau, ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate, Iupta ramasa tara nici un rezultat; marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii. Vi s-a Intamp1at, desigur, dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept, sa simtiti ca nu mai aveti aer. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. Daca libertatea cuiva a fast ingradita, acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. Cel care, din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat, i~i inabu~a in el, eu frica, 271

LUlil

e Viilma

rautatea - care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate , fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el, va face astm. Este boala rauta.!ii inabu$ite. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate. Cand incepe un acces de astm, tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. Primul gand va fi :;;iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. Adio acces de astm, doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. AIergia este rautatea provocata de revalta, de impotrivire, sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca, sperand in feIu; ::~cestasa. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti, va face tllben;uJ;Jz~~ pulmonara. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. b Eel. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::, se VOl' osifica plamanii pentm cs. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata, conform parerilor IUl, se va imbolnavi d,;:, , bronhoextaz, dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie, mai liber ~i mai u~or. Cine line in el du~mania, se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale, rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea .se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insui ~i

272

Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina, in sufletul sau, dore~te ca celalalt sa fie pedepsit, fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca, numai sa nu~i manjeasca el mainile. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor, se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. Se poate imbolnavi chiar daca, fHnd martor Ia 0 cearta, trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri, va suferi de pneumonie cronica. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare, care nu-i da lini~te, fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie, va avea brODitaacuta sau, respectiv, cronidi. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare, va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura, din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii, se va imbolnavi de pleurWi. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea, pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. Daea omul tine morti~ la convingerile sale, se formeaza aderente. Astfel, daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri, se vor forma aderente ale pleurei. Traheea se imbolnave~te la eel care, in intelegerea lui, lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie, dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2..,..., I:)

Lu1tle Viilma

terioara, i~i va pierde vocea. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp, apare inflamatia coardelar vocale. Dar daca omul se intreee ell gluma, daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita, pe coardele vocale se va forma 0 tumora. Cata vreme eel care urIa, nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor, tumora nu se va transforma in cancer. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia, el va avea aceea~i soarta. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta, n-o va avea, pentru ca lupta este 0 rautate. Iertati lipsa libertatii, iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. In timp ce iertati, puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care, treptat, va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. Ca unnare, plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine.

Cum sa n.e de~teptamrara a suferi

De~i se aseamana, oamenii sunt foarte diferiti. Unul spune:,)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica; in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie, adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: ,. Totul Imi trece pe zanga w'eche, nimic nu trebuie pus Ia inima ", 274

Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate, sufera, dar in acela~i timp invata sa traiasca. Ceila!!i nu sufera, dar nici nu invata nimic. Cum sa faci sa devii mai de~tept, dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. ca sunteti 0 sita. Nu un eiur vechi, gamit, ci 0 sita noua, ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. Va napadqte 0 furie turbata. Ea trece prin dumneavoastra, .faceti cll~o~t.inUjell ea., .lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita, nu mai e nimic in ea. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut, treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita. La inceput, din ne~tiinra, s-ar putea S8. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate, ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. fara sa lase vreo urma. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. Clarificati-va. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii, pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. Exersati, euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. N 11 veti mai fi nevoit ca, de dragul autocol1stTvarii, sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie, a~a cum slmtem sfatuiti adesea. Aveti incredere in simturile dumneavoastra, ele nu va in~eala. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa, omopla~ii, umerii. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 - suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn.eavoastra ea printr-o sita. Nemultmnirea de sine include ~i 275

Luule Viilma sentimentul de vinovatie, friea ~i rautatea de a invinui pe altii.

Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine, de a va intelege propriHe nevoi, ne~tiinfa de a va organiza viafa.
Cine nu se Intelege eu el Insu~i, riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a.'ja cwn sunt, ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. Va stimulati vointa, va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare, doar-doar va veti realiza dorintele ~;iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra, satisfaqii - nu veti avea deloe ~i va veti preda. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva, senzatia de disperare, de inutilitate. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii, acolo unde, la om, este concentrata vointa. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati, niei eu durnneavoastra In~iva, nici eu a1tii. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. , Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e.;ti om bun". Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276

Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. E u~or sa iube~ti pe eel care merita, In el ~i a~a exista iubire. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca, transformandu-se in
oLqe, sa-i lea 0 lectie de viat~i.

care transfonna rauI in bine se inalta in spirit, 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede, cu atat omul devine mai vrednic de respect. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu - ganduri, situatE, evenimente, fapte, o3mem, grupuri de oarneill, boli etc. Toate apar sa-l l11vete ceva. Ce anume, flecare sa-~i dea seama singur.

eel

ii

Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp.i, d pentru cas prin. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte, cum poate iubi pe altii?

ii

Dar ce este iubirea? Prietenie, ata~ament, indragostire, sex, grija, fidelitate, viata in comul1? Exisffi muite pareri, dar niciuna dintre ele nu este iubire.

ale simturilor , singur sentiment - iubirea.

Dezlantuiri ,

sunt multe, dar exista un

277

LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie, dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii, pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte, in timp ce sentimentele se exprima prin tacere. Iubirea este ti'icere. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. In graba poti sa ai doar emotii. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. Veti recunoa~te iubirea daca va ',eti rezerva cate"va minute, sa spunem pentru imbrati~area de dimineata, cand plecuti J.a serviciu. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere, veti. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. Va " , : veti privi in oehi, in tikere, i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa - veti simTi ca va. este ~i mai bine. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll, iara~i ~i lara. Dand, veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. La serviciu veti avea spar, iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa, pardi ati avea aripi ..Acasa va a~teapta iubirea. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati, fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu tiu cum sa spun. A.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. Daca toti am fi ~tiut, astazi n-am mai fi existat. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim, ei ar deveni mai de~tepti. Parintele care recunoa~te in fata
"

278

Alunga rau! din tine copilului di, de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui, aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet, maear pentru cum a fost la tinerete, ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze. De regula, adultul inrait incepe, impreuna eu jumatatea sa, devenita du~man, sa urasca atat sexul cat ~i iubirea.

Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare, dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti, ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa, dar nu va eunoa~te voluptatea.
Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme; cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii, mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -; cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire, ce plead. de 1a inima, ~i l-ati rucut sa sufere. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l..'1eavoastra.Capul va ~opte~te care este acel loc - exact acolo, in cap, se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata, 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. "Nu mai vreau nimic, nu mat vreau sa traiesc ". Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi, eu care trebuie sa ne deprindem. Nu va grabiti, inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Pe eel ce se grabe~te, 11a~teapta 0 criza.
770 -, -'

Luule Viilma In continuare, invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea, astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. In felul aeesta, nitel cate nitel veti deveni mai intelepti, dar deja tara suferinte. Daca lnsa, :tara sa banuiti ce urmeaza, veti aeumula nemultumire, in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea, oricum nu yeti fi multumit, 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata, fiindca bine, cu adevarat, este ceea ce face omul eu mainiIe lui, ~i indreptand rauI. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului - izvorul multumirii ~i fericirii.

Fiti ca 0 sita care ~tie di, dadi ml untep un obstacol in calea ranIni, raul nu va fi ran pentru dumneavoastra.
Raul devine rau, atunci cand i se OpILTleezistenta. In r felul acesta, lupta contra rauIui amplmca raul, iar iubirea raului mic~oreaza ranI. eu cat iubesc mai mult raul, cu atat binele se face mai bun. Raul Insearnnii absen!a iubirii, iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. Daca veti fi capabili sa intelegeti, nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. Nu se uita in jos - ce nevoie are, dacii totul ii merge bine. ~j ell to ate acestea, raul a venit in calea lui. De ce? Omul care, de bucurie ca are 0 via!a buna, nu inva!a sa gandeasca, va deveni orb ~i surd. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula, nu. Mai devreme sau

ii

280

Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni, el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui, acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI. N-are importanta unde se va intampla acasa, la serviciu sau la spital - urme tot va lasa. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa, fie ca se va supara pe ceilalti, spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. Inainte de 0 ineercare grea, in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti - pe care 0 ~i viid doar ceilalp .....: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te. Daca acest lucm nu se intampla, va dori sa se razbune pe eel care nu i-a satisrn.cut setea lui de a ca~tiga. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea, situatia se va complica. Cfuld intalniti ll.11 astfel de om, care se uita de sus la toti ceilalti, sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. Credem ca~tim ce este pericolul. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ", este oare un pericol? Da, este lli'1 mare pericol. "Nu vreau" este 0 rautate. Omul prime~te tot ce dorqte. Dar dadi el nu gande~te corect, va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: - frica frfuleaza vointa; - rautatea distruge vointa. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala.

281

Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: - absenta dorintei - (i~i are sediulia niveIuIIombar); - starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare); - exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) - nemultumirea (in zona cervicala) . - dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). Cand sunt in stare de eehilibru, aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare. Cand cresc peste masura, distrug, daca omul nu invata nimic. In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10. 0 citire rapida. Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere. Eo. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti. in lac sa spui ca nu vrei, invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. in caz contrar, ele VOl' refuza total sa se mi$te ". Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent. Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin, i.Ji va 282

Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie. Cine vrea sa obfina imediat ceva mare. important, va ramdne ,Ji lara pu{inul ace la, fiindca nu ,Jtiesa aprecieze fericirea ,Jisa aiba grijii de ea".

Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala, incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter. Copiii sunt inva!a!i ca, dimpotriv~, fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i. Via!a demonstreaza insa contrariul. De ce?
\filtor

Dorinta de a ,
_ ""'" .

fi

mal bun ca cellalti ,

.- - -Nemufiu.mire__ -,__ - ~- __ ...........".. --z.- __ ....

Exigenta

Starea de obligativitate Absenta dorinlel

Trecut

283

Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil, sa fim tOli la feI. Cand cineva vrea sa fie mai bun, trebuie sa la~neasca inainte. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. In oricare dintre cazuri, ambele paqi sufera. A~a apare invidia. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i, mai devreme sau mai tarziu, in el va exploda rautatea contra invidio~ilor. De aici lncepe pieirea. Foqele lui vor seca, viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti, ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. Treptat el se depa~e~te pe elinsui ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta, unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. Este nivelul suprem, binecuvantat al vietH - lini~tea sufleteasca.

in concluzie
Gandul guverneaza viala. Un gand bun creeaza binele, un gand rau - rauI. Problema civilizaliei este femeia, dar fiecare am are gandurile lui. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare, cand am fost ori femeie, ori barbat. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii.

284

A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial, prin medicamente sau chirurgical, corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Nenorocirea li va croi drum spre psihic. Netiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile sufleteti s-au transformat in boam fizica, care la randul ei poate duce la deviatii psihice, dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. Corpul dumneavoastra este 0 punte care unete sufletul eu spiritul. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie i se dezvolta spre viitor. Pentru ac<easta trebnie sa invatati, sa diseutati en , ,

eel care este eel mai de~tept - ell dumneavoastra in~iva.

Ali ajuns la capatul caqii, dar, daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine, invatati sa va iubiti telurile i sa descoperiti iubirea sufleteasca. Treptat lucrurile se vor aranja i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatuate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruiete. Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" i ve1i vedea ea este nevoie de ea. Orbiti de stresuri, ati incetat sa mai vedeti binele. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat, raul va inceta sa mai exi.::te. El va deveni 0 parte componenta necesara i fireasca a, ;e-

tii.

Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire.

285

LUlile

Viilma

CUPRINS
Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R.. autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa.. Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui - prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti - PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece. Cald. Fierbinte, fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.. Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut.. Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284

286

Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume. Acesta este

volumul 2 - partea a 2-a

Au aparut: Valumull Valumul 2 - partea 1 Valumul 2 - partea 2

Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire:

Valumul 3 - pmiea 1 Valumul 3 - pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 - partea 1 Valumul 5 - partea 2 Valumul6

Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti , Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire