Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.

052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si antropic al zonei Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces, posibilitati de cazare, alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare de piata prin care am analizat circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui chestionar. In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau. In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei. In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am urmarit toate actiunile desfasurate de ghid pe parcursul derularii activitatii turistice si am intocmit documentatele specifice: comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama autocarului, programul excursiei. Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice propuse.

Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau 1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau
1.1.1. Asezare geografica si relief
Judetul Bacau este situat n partea central-estica a Romniei, ntre 45 55 si 46 40 latitudine nordica si 26 66 si 27 30 longitudine estica si are o suprafata de 6 603 kilometri patrati (reprezentnd 2,8% din suprafata totala a Romniei) din care 42,2% este acoperita de paduri iar 55% de terenuri agricole. Diversitatea reliefului: campii, dealuri, vai , munti, varietatea formatiunilor vegetale, gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta frumusetea acestor meleaguri. Este traversat de trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita, Trotus. Varietatea peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului. Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:

Onesti

Targu Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In salile subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aici se organizeaza anual evenimente culturale cum ar fi: Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti.

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei.

Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata. Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati) si unul dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala a poetului roman George Bacovia.

1.1.2. Hidrografia

Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Rul Siret (n ucraineana , n maghiara Szeret, n trad. "Dragul") izvoraste n Carpatii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, n Bucovina de Nord. n antichitate s-a numit Hierasus. Parcurge 706 km si se varsa n Dunare, lnga Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din tara. Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stnga, Polocin si Brlad. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducnd pericolul de inundatii (cele mai recente au fost n anul 2005). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Bacau, Siret, Pascani, Roman. 1.1.3.Clima Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Bacau se ncadreaza n sectorul de clima continentalmoderata si cel cu clima de munte, avnd ca specific un regim termic moderat, umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate. Temperaturile aerului nregistreaza valori anuale cuprinse ntre -1C si +9C. Cantitatea anuala de precipitatii este cuprinsa ntre 700-1400mm, mai mare n partea nordica si nord-vestica a judetului. Frecventa medie anuala a vnturilor se caracterizeaza printr-o circulatie a aerului dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 1820% si a celui din nord cu o frecventa aproximativa de 1011% . Vitezele medii anuale se mentin ntre 3 si 3,8m/s, iar n munti atingnd peste 50m/s. 1.1.4. Flora si fauna Vegetatia si fauna sunt caracterizate printro varietate de specii n functie de altitudine, unele avnd caracter endemic muntilor. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentnd o mare varietate n functie de altitudine: n zona alpina ntlnim capra neagra, marmota, acvila de stnca, n jnepenis, cocosul de mesteacan, iar n padurile de conifere si rasinoase, rsul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele.

n judetul Bacau au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 de specii de flora, 354 de specii de fauna, 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar, 68 de specii de interes national. n vederea realizarii obligatiilor asumate de Romnia fata de Uniunea Europeana de a creste pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate, astfel nct suprafata zonelor cu regim de protectie si conservare sa depaseasca 10% din suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes major si o componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila. Soluri: nvelisul de soluri pe cuprinsul judesului Bacau este variat, el reflectnd caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. n regiunile deluroase din sud, ca si n depresiunile colinare apar solurile brune si soluri podzolice. n dealurile Chioarului si n nord, acestora li se adauga soluri negre de fneata. n arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici. Solurile aluviale sunt mai putin raspndite. Calitatea solurilor este afectata att din motive antropice ct si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Este estimata o suprafata de cca.30.000ha de terenuri poluate. Avnd n vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ al poluarii acestui factor de mediu.

1.1.5. Demografia

1.1.6. Rezervatii naturale

Stejarul din Borzesti

Arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce ne duc ianpoi in timp, pana in vremea lui Stefan cel Mare.

Poiana Sarariei
Rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna.

Codrul secular de la Runc-Racova

Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de padure de fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara.

Dofteana
Este un parc dendrologic cu o rezervatie forestiera in care cresc circa 70 specii lemnoase, din care 50 sunt exotice (Abies norduariiana, Chamacyparis lawspniana, Larix leptolepis, Picea omorika, Pinus banksiana s.a).

Hemeiusi
Parcul dendrologic, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Haghiac
Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Targu Ocna, o rezervatie forestiera ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa).

Parcul de agrement de la Comanesti

Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comanesti cu specii decorative foarte rare precum: paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de Pensilvania.

"Plaiurile si stancariile Nemirei"

Rezervatie naturala complexa, asezata pe culmea principala a Muntelui Nemira, constituita dintr-o portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul oriental si arboretul de tisa.

1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau

1.2.1 Muzee si expozitii

Centrul de Cultura Rosetti Tescanu George Enescu

Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu", denumit in continuare Centru, este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, fiind finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat; cuprinde si Casa Memoriala Rosetti Enescu, conform Actului de donatiune. Sediul Centrului este in localitatea Tescani, nr. 126, jud. Bacau, cod 607056, imobil aflat in proprietatea publica a statului si in administrarea Centrului. In anul 1980, prin Hotarare a Guvernului, conform Actului de donatiune, facut de Maria Rosetti Enescu s-a infiintat Asezamantul de Cultura, institutie ce functioneaza in fostul conac al Rosettestilor. Asezamantul a fost casa de creatie. Intre 1980-1990 a fost inaugurata Casa Memoriala Rosetti - Enescu din incinta Imobilului Principal. Din 1990 a devenit Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993 Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu George Enescu" Centrul de Cultura functioneaza in fostul conac al unei mari familii boieresti - Rosetti Tescanu. In incinta se afla conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880, devenit la inceputul secolului XX, resedinta familiei celui mai mare muzician roman, George Enescu. Familia Rosetti Tescanu, din care provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri inca de la sfarsitul secolului al XVI-lea. A fost o familie bogata, de boieri carturari, ctitori de scoli, asezaminte de cultura, biserici care au participat direct la infaptuirea Unirii Principatelor si la evenimentele de la 1848. In anul 1947, o parte din proprietate a fost daruita Statului roman, reprezentat prin Ministerul Culturii, de catre Maria Rosetti Enescu. 1.2.2. Case memoriale Casa memoriala George Bacovia

Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a Liceului, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie, Gheorghe Vasiliu George Bacovia desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din viata noastra. Volumele sale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse in numeroase limbi. A desfasurat si o intensa activitate de promotor al culturii, fiind unul dintre intemeietorii revistei Ateneu. Drept recunoastere a valorii creatiei sale, Liceul in care a studiat, Teatrul din Bacau, Universitatea George

Bacovia, Scoala generala nr. 27 Bacau si Biblioteca din Buhusi au primit numele sau si, incepand din anul 1971, se desfasoara la Bacau Festivalul George Bacovia, manifestare ce atrage in urbea noastra personalitati marcante ale culturii romane. Spirit meditativ, profund, fapt atestat si de volumele valoroase ce se pastreaza inca in biblioteca din casa, de o gingasie sufleteasca exceptionala dupa cum ni-l prezinta sotia sa, Agatha Grigorescu-Bacovia, intrunul din volumele dedicate poetului , Bacovia si-a distilat destinul, transformandu-l in poezie. El ne-a facut cunoscut ca materia plange, ca mugurul alb si roz si pur este vis de-albastru si azur. Aparitia unui poet talentat in tirgul de negustori care era Bacaul sfarsitului de secol XIX pare neverosimila. Si totusi, daruit cu o sensibilitate artistica speciala, mostenita de la mama sa, Zoita Vasiliu, il gasim pe adolescentul Bacovia preocupat de formarea sa spirituala, abonat la reviste de literatura frantuzesti, la curent cu noile dezvoltari in sociologie, psihologie, arta. La 19 ani era deja un poet matur. Scrisese, printre altele, majoritatea poezilor ce vor alcatui volumul de debut, Plumb. In Casa din strada Liceului nr.7, astazi strada George Bacovia, parintii poetului s-au mutat in anul 1906, in primavara. Student fiind atunci la Bucuresti, la Facultatea de Drept, si venind acasa in vacanta de Paste, poetul a scris una din cele mai gingase ode inchinate primaverii din literatura romana, Note de primavara. Casa memoriala a fost deschisa publicului in anul 1971. Anul acesta, prin grija domnului primar Dumitru Sechelariu, care a acordat sprijin financiar, s-au executat lucrari de consolidare a casei. In aceasta cladire, ce dateaza din ultimul deceniu al secolului XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au apartinut poetului. In toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii reprezentative, manuscrise originale, documente si piese de patrimoniu. In Salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici se afla pianul, vioara si portretele parintilor Zoe si Dimitrie Vasiliu atat de dragi poetului. Casa memoriala detine un documentar pe caseta video in care e surprins poetul in timpul vietii si o inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitind din versurile sale. In gradina Casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani invita la meditatie si reflectie. Si pentru ca meditatia sa fie rodnica, ea trebuie nutrita cu informatii adecvate : veniti deci la Biblioteca Judeteana Bacau pentru a consulta volumele ce cuprind operele poetului, bibliografiile si volumele de critica ce i-au fost dedicate.

1.2.3 Biserici si manastiri

Biserica si Curtea Domneasca

Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda - fiul si coregentul lui Stefan cel Mare care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din aceasta epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la Iasi, Manastirea Trei Ierarhi. In incinta manastirii se pastreaza si ruinele unui palat domnesc (1481) in care Alexandru-Voda a locuit. Ruinele vechii Curti Domnesti datand din vremea lui Stefan cel Mare, pastreaza vestigii ale casei (pivnitele) si ale turnului-locuinta. In ansamblu se afla si biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Precista, construita de Alexandru, fiul lui stefan cel Mare, intre anii 1490-1491.
Biserica Casin Biserica Casin mai este cunoscuta si drept "Manastirea Casin" sau chiar "Biserica Manastirii Casin", mai ales din cauza aparentei cacofonii. Este insa o sintagma acceptata in limba romana, la fel ca "Biserica Catolica". Comuna si localitatea Manastirea Casin se afla in judetul Bacau, iar manastirea de acolo a fost construita in anul 1655.

Biserica Casin se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domenilor, aproape de Arcul de Triumf, cu care se intrece in inaltime, fiind unul din lacasele de cult inalte din, menite sa fie vazute de la distanta, nu sa fie ascunse intre blocuri. Biserica parohiei Parcul Domeniilor este asezata la intersectia unor artere mari de circulatie si domina intreaga zona prin monumentalitatea ei.

Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din personalitati ale vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-Sisesti, scriitorul Vasile Militam, arhitectul I. Balanescu si altii.

La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante de la: Ministerul Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si institutii. Maresalul Ion Antonescu a contribuit la constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel si la intretinerea bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul Elefterie.

Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a retinut proiectul lui D. Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane.

Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina stilul muntenesc brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si planul de cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa.

Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-1959, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad, Constantin Baraschi, Mihai Wagner.

Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de Murano. Intre anii 2002-2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc de mari dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata intregii biserici este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara, inconjurata de un portic deschis cu arcade.

Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie. Alte patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale. Pronaosul este exprimat spre fatada de vest printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, inconjurat de un ancadrament ornamentat.

La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatra peste care se inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si cate doua laterale), sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in spirala sau cu solzi, dupa modele vechi, romanesti.

Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane in mozaic la partea superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand pe Sfintii Petru si Pavel si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.

Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care pentru prima data in tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida altarului, mult inaltata, pare a fi luminata in verde, in contrast rafinat cu albul marmurei cu care este placata tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile, sunt realizate din marmora alba si rosie. Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului. 1.2.4 Orase si statiuni

Bacau
Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat n Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata ntre spatarul Raducanu cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, nsa este cert ca orasul nu a fost ntemeiat de unguri. n acest sens, avem urmatoarele argumente, prezentate de conducatorii bacauani la nceputul anului 1943, atunci cnd maresalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru romnizarea nomenclaturii localitatilor din Romnia, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca fiind de sorginte maghiara, cu una romneasca, Gura Bistritei. Mentionarea orasului pe un act oficial dateaza nca din 1399. n arhivele vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si n alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi delegata a Institutului de Cultura Italiana, la nceputul secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar n Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, avnd n vedere ca la doar ctiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar n alte localitati din mprejurimi

s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii dacice, dupa cum dovedeste N. Densuseanu n lucrarea sa Dacia preistorica, iar teritoriul Bacaului cuprindea localitati nca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica. Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la straslavul Bc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost ntinse paduri n care traiau turme de zimbri. Tot n sprijinul acestei afirmatii, domnul profesor C. Sturza - directorul ziarului "Moldova", organ al Fundatiei Regale "Mihai I", membru n Ateneul cultural local si organizatorul Muzeului Moldova din Bacau, detinatorul unei importante colectii de documente istorice si vechi manuscrise -arata ca poseda n muzeul sau o piesa interesanta si pretioasa - un cap de zimbru, de proportii exceptionale, un exemplar unic n felul sau, gasit tocmai aici, n coasta Bacaului, n satul Solont. Domnia sa mai arata ca un Bc exista n Basarabia, un altul n tinutul Vasluiului, iar un altul n tinutul Brladului. Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvntului Bc n Ispisoace si Zapise de Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti nainte de stefan cel Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi; documentele moldovenesti publicate de N. Iorga. Conform datelor recensamntului din 1930, municipiul Bacau numara n acel an 31.138 de locuitori. Dintre acestia 19.421 s-au declarat romni, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei s.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici s.a. Odinioara nfloritoarea comunitate evreiasca din oras s-a stins n urma celui de-al doilea razboi mondial. La ultimul recensamnt, din 18 martie 2002[1], structura etnica a populatiei municipiului Bacau a fost evidentiata astfel: 213.041 romni, 1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a. Fiecare din celelalte etnii era compusa din mai putin de 50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni religioase: 193.850 ortodocsi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500 de adepti. Obiective turistice -Bacau Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului. Aceasta a devenit celebra nca de la inaugurare, datorita dificultatilor ntmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al Romniei la data inaugurarii, n contextul dezvelirii statuii. Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasata n centrul orasului, lnga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati celebre ale Romniei se afla n Parcul Cancicov. De asemenea, n Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidita n anul 1491, fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost renovata de Vasile Lupu n 1641, fiind apoi nchinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi. exotice. Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370

Insula de agrement Este o insula artificiala, creata n mijlocul unui lac format de rul Bistrita, amenajata pentru agrement, cu locuri de plaja si pentru practicarea sporturilor n aer liber. Se pot face plimbari cu barca n jurul insulei. Teatrul George Bacovia n Bacau teatrul are vechi traditii, primul spectacol teatral a avut loc n 1946, cnd s-a pus n scena o piesa de Vasile Alecsandri. La nceput, neavnd un spatiu propriu, reprezentatiile se tineau n niste baraci de scnduri. Abia n 1948 i s-a repartizat actuala cladire, construita n 192x ca sediu al hotelului Athenee Palace[necesita citare].

Tescani. n localitate functioneaza un centru cultural, n conacul lasat prin testament statului romn de compozitorul George Enescu si de sotia sa Maria Tescanu Rosetti. Ateneul Mihail Jora

Festivalul Obiceiurilor de Iarna aduna artisti populari din regiune n preajma Craciunului.

Moinesti
Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare si n lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. n 1832 este atestat ca trg. n aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pna la instaurarea comunismului. Dintre evreii nascuti n Moinesti i putem aminti pe Tristan Tzara si pe Moses Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte n epoca interbelica.

Onesti
Onestiul este situat n Depresiunea Tazlau-Casin, n zona de confluenta a rurilor Oituz,Tazlau si Casin cu rul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al orasului este la 180 m pe valea Trotusului. Cel mai nalt este la 240 m pe dealul Cuciur. Pozitia geografica este 46 13'N (latitudine) si 26 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de municipiul

resedinta Bacau.

Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la Selistea lui Oana la Trotus. Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat n 1952, atunci cnd, prin decizia Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au nfiintat primele colonii si a nceput constructia primelor blocuri. ntre 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si Tineretului. n 1956 comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se numeste Gheorghe Gheorghiu-Dej (dupa liderul comunist al Romniei), iar din 1990, dupa revolutia anticomunista, revine la vechea denumire (prin lege adoptata n 1996)

Slanic Moldova
Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali (n masivul Nemira) la naltimea de 530 m pe valea pruluiSlanic. Orasul se desfasoara ntr-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras n estul Romniei (Judetul Bacau), asezat pe rul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira (Carpatii Orientali), altitudine 530 m, ntr-o vale nconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat n aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4 grade Celsius.