Etapa adolescentei caracterizare psihologica

Daca vrem s-o definim strict din punct de vedere stiintific,atunci putem sa spunem ca adolescenta este o perioada n dezvoltarea organismului uman,care urmeaza pubertatii si precede starea de adult.Este cuprinsa,n general,ntre 14 si 18 ani,avnd multiple aspecte particulare de la individ la individ. Stadiul dezvoltarii psihosociale : identitate vs confuzie. n structurarea identitatii personale, proces intrat ntr-o faza accelerata, palierele identitatii de sex si vocationale sunt acum pe acelasi plan. Devin vizibile diferentele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltarii cognitive: gndirea formala. Consolidarea abilitatilor de operare mentala complexa cu continuturi abstracte. Stadiul dezvoltarii morale: moralitatea cooperarii conventionale. Creste tendinta de a gndi regulile ca ntelegeri mutuale si de a le circumstantializa. Factori generali n atentie: definitivarea maturizarii sexuale are o influenta profunda n multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi si prieteni este extrem de important. Preocuparea pentru orientarea vocationala si alegerea carierei este o dominanta, mai ales la cei ce vor sa-si continuie studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic sustine nevoia exprimarii punctului personal de vedere n probleme de interes mai general. Caracteristici fizice. Multi adolescenti ating n aceasta perioada parametrii maturizarii fizice si, virtual, aproape toti si ncheie puseul pubertar. Baietii continua sa creasca. Cei aflati la aceasta vrsta pot trai o stare de confuzie privind relatiile sexuale. Ea se datoreaza si unor presiuni relativ semnificative ca forta, dar de sens contrar. Pe de o parte, este cea naturala, din partea unui organism ajuns biologic n faza maturitatii sexuale (atentie nsa, aceasta nu reprezinta dect o componenta a sexualitatii umane - nu trebuie omisa latura psihologica si sociala), careia i se alatura stimularile oferite de catre mediul social, relativ liberalizat n aceasta privinta. Pe de alta parte, acestor incitatii" bio-sociale li se opune educatia sexuala, promovata de familie sau institutia scolara, nca

racordate valorilor moralitatii sexuale. Ca atare, adolescentii sunt motivati catre aceasta componenta naturala a comportamentului, dar si pusi sub semnul pacatului". De aici, sentimentul confuziei si vinovatiei. La acestea se adauga si presiunile grupului de vrsta, care poate incita si valoriza astfel de experiente. Caracteristici socio-morale. Studii mai recente, care si-au propus sa identifice natura si continutul raporturilor sociale ale adolescentilor, s-au oprit la a depista influenta opiniei parintilor fata de cea a colegilor n cazul a trei categorii de optiuni: cele politice, cele profesional--ocupationale si cele morale. Rezultatele conduc spre concluzia ca, la acest nivel de vrsta, influentele depind de miza n atentie. Parintii sunt prezente mai puternice n ceea ce priveste planurile adolescentului pe termen lung, n timp ce colegii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat si indicii formali ai statusurilor. Influenta parintilor este efectiva n situatii de afectiune si respect mutual si devine inexistenta n absenta acestora. n relatiile de prietenie ale perioadei, fetele simt nevoia angajarii reale, fiind mult mai atente si critice la aspectele pozitive si negative ale relatiei. Anxietatea n legatura cu relationarea sociala pare sa fie mai prezenta n rndul lor, si nu numai n cazul raportarii la sexul opus. Caracteristici emotionale. Este interesant ca, fata de palierul de vrsta 912 ani, cnd baietii ridicau mai multe probleme, fetele sunt acum mai prezente n topul dezordinilor emotionale. ncercnd o explicatie a fenomenului, n contextul culturii americane, Rutter (1980) avanseaza urmatoarele interpretari: femeile au o mai accentuata tendinta de a-si exprima problemele emotionale prin stari depresive ; acestea sunt potentate de atributele statutului dezavantajos al femeii n societate, fapt pe care tnara ncepe sa-1 constientizeze ; aparitia ideii ca de fapt controlul ei asupra aspectelor esentiale ale vietii este mai diminuat dect n cazul baietilor. Aceste date indica mai ales faptul ca reactiile emotionale de aceasta factura sunt n special rezultatul neajutorarii nvatate. Pot fi chiar rezultatul interactiunilor sociale de pna atunci, inclusiv al celor scolare, n care fetele au mai multa nevoie de ncurajare pentru securizarea nvatarii, n timp ce baietii pot fi stimulati mai mult de independenta ce li se acorda.

Ca explicatia neajutorarii nvatate este plauzibila, o dovedesc si rezultatele care indica modalitati diferite de atribuire explicativa, ntre baieti si fete, n caz de esec. Baietii sunt mai degraba tentati sa puna esecul pe seama neangajarii serioase, alipsei lor de efort, n timp,ce fetele l vad ca pe o lipsa a abilitatilor lor de rezolvare a problemei. Concluzia pentru educator credem ca: este evidenta, ia fel si sugestiile ce pot rezulta din acest fapt. Oricum, pentru ambele sexe, cea mai comuna tulburare emotionala este depresia. Simptomele ei sunt autodeprecierea, crizele de plns, gndurile si tentativele de suicid. Rata mare a acestor tentative (0,35% fata de 0,18% a populatia generala), ca si valoarea ridicata a recidivelor (ntre 30 si 50% dintre cazuri), indica faptul ca n anumite conditii, formele de depresie severa duc catre actul disperat. La aceasta vrsta, supremul gest autodistructiv poate fi considerat mai mult ca o cerere de ajutor, ca o neputinta de a zari iesirea dintr-o situatie conflictuala, dect ca o pierdere a. sensului existential, ca la adult. Caracteristici cognitive. La cele descrise in etapa anterioara se adauga placerea jocului functionai al mintii, echipata acum pentru un demers cognitiv complet. Rezultatul consta n tentative de angajare n teoretizari sofisticate, uneori pe baze speculative, o parada" de intelectualism cu valoare de autoncercare a propriilor forte mintale. Din aceasta furie" teoretizatoare, timpul, si mai ales efortul propriu, autentic, i va impune pe cei dedicati acestui drum. Este suficient sa reluam, ca tema analitica, cartea lui M. Eliade, Jurnalul adolescentului miop, pentru a avea radiografia, din interior, a fenomenului.

REFERAT
Etapa adolescentei caracterizare psihologica

Profesor coordonator: Georgescu Elizabeta

Student: Radu Diana Theodora Master An I