Inhibina B 260 Lei Informatii generale si recomandari Inhibinele sunt hormoni polipeptidici heterodimerici care suprima selectiv secretia

hipofizara de hormon foliculo-stimulant (FSH) si exercita actiuni paracrine locale asupra gonadelor. Formele finale ale moleculelor de inhibine au o greutate moleculara de aproximativ 32-36 kD si sunt alcatuite din 2 lanturi distincte si unite prin punti disulfidice. Inhibina B este produsa de celulele Sertoli testiculare la barbati si de catre celulele granuloasei foliculului ovarian la femei. Principala functie a acestui hormon consta in reglarea gametogenezei printr-un mecanism de feed-back negativ exercitat asupra productiei de FSH. Numeroase studii atesta utilitatea determinarii de inhibina B ca marker endocrin pentru monitorizarea functiei gonadale la ambele sexe3. La fetite, nivelul de inhibina B creste odata cu progresia pubertatii, determinarea sa fiind utila in stabilirea maturitatii gonadale precum si in diagnosticul pubertatii precoce. Dupa atingerea varstei reproductive, concentratiile de inhibina B variaza in raport cu fazele ciclului menstrual. Nivelele sunt maxime la mijlocul fazei foliculare cu un varf in momentul ovulatiei, dupa care se reduc la valorile bazale in cursul fazei luteale. In perioada postmenopauza concentratiile de inhibina B diminua la <5 ng/L4. Inhibina B poate fi determinata impreuna cu FSH si LH pentru a evalua functia ovariana. Deoarece este produsa de tesutul gonadal se considera a fi un marker mai direct al activitatii gonadale decat hormonii hipofizari1. Fertilitatea feminina se reduce odata cu inaintarea in varsta ca urmare a reducerii numarului de foliculi ovarieni (rezerva ovariana). Deoarece inhibina B este un produs direct al foliculilor mici in dezvoltare, constituie un indicator important al rezervei ovariene. Aceasta evaluare este esentiala in aplicarea tehnicilor de reproducere asistata, pentru a estima sansele recuperarii cu succes a ovocitelor. Studiile efectuate au demonstrat ca nivelurile de inhibina B din faza foliculara a ciclului menstrual indica numarul de ovocite care vor fi recuperate dupa tratamentele de stimulare hormonala. O valoare crescuta a inhibinei B este asociata cu o rezerva ovariana mai buna si cu un numar mai mare de foliculi (respectiv ovocite) dezvoltati ca raspuns la stimularea hormonala1;2;4. Mai mult, Seifer si colaboratorii sai au comunicat ca valorile foliculare de inhibina B <45 ng/L la femeile supuse fertilizarii in vitro se asociaza cu o rata de obtinerii a sarcinii de 7% si o rata de avort de 33% in comparatie cu o rata a sarcinii de 26% si o rata de avort de 3% la femeile cu niveluri de inhibina in ziua 3 a ciclului menstrual > 45 pg/mL1. Femeile cu niveluri foarte reduse de inhibina B (<20 ng/L) prezinta cel mai adesea un raspuns ovarian foarte slab, astfel ca acestea trebuie sa fie consiliate pentru a opta catre donarea de ovocite sau adoptie2. Pe de alta parte, in cursul fertilizarii in vitro este important sa se aleaga nivelul corect de stimulare ovariana. Stimularea insuficienta poate conduce la un raspuns slab iar stimularea excesiva la sindromul de hiperstimulare ovariana. Nivelurile de inhibina B pot depista sindromul de hiperstimulare ovariana si pot fi utile in controlarea acestei conditii periculoase1. In tumorile granuloasei se inregistreaza valori foarte crescute ale inhibinei B, fiind un test util atat pentru diagnostic cat si pentru detectarea recurentelor tumorale. La copiii mici de sex masculin nivelurile de inhibina B sunt relativ crescute, dupa care diminua treptat la grupa de varsta 6-10 ani. In perioada copilariei, concentratiile serice bazale de inhibina B constituie un indicator direct al prezentei si functionalitatii tesutului testicular si pot fi aplicate in diagnosticul pacientilor cu criptorhidrie si ambiguitate genitala. La barbati, inhibina B constituie un marker direct al functei celulelor Sertoli si al spermatogenezei. S-a constatat ca nivelurile serice de inhibina B se coreleaza cu volumul testicular si densitatea spermei. Astfel, barbatii cu o productie de sperma absenta sau neglijabila prezinta valori foarte scazute de inhibina B. Determinarea combinata de FSH si inhibina B reprezinta un indicator mai bun al spermatogenezei decat testarea izolata a acestora4.

Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Pacientele vor mentiona data ultimei menstruatii3. Specimen recoltat - sange venos3. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator3. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la -20C3. Volum proba minim 0.5 mL ser3. Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat3. Stabilitate proba 5 zile la 2-8C; 1 luna la -20C; nu decongelati/recongelati3. Metoda - ELISA3. Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex3;4: Barbati:120-400 ng/L Femei: - ziua 1-2 a ciclului menstrual: 15-70 ng/L - ziua 3-5 a ciclului menstrual: 45-120 ng/L - faza foliculara tarzie: 30-90 ng/L - ovulatie: 80-200 ng/L - faza luteala: <50 ng/L - postmenopauza/ovariectomie: <10 ng/L. Intervalul optim de efectuare a testului: zilele 3-5 ale ciclului menstrual. Limita de detectie - 7ng/L3. Interpretarea rezultatelor In ziua a 3-a ciclului menstrual o valoare > 45 ng/L indica o rezerva ovariana normala2. La barbati, o valoare <60 ng/mL indica o disfunctie testiculara cu afectarea spermatogenezei (de exemplu, sindrom Kalmann, sindrom Klinefelter)4. Hormon anti-Mullerian (AMH) 260 Lei Informatii generale AMH membru al familiei factorului de transformare a cresterii (TGF-), denumit si substanta inhibitorie mlleriana a fost studiat in principal pentru rolul sau de reglare a diferentierii sexului masculin in perioada embrionara. Astfel, hormonul produs de catre celulele Sertoli ale testiculului fetal induce regresia ductelor

mlleriene, elementele primordiale ale tractului reproductiv feminin, si prin aceasta contribuie la dezvoltarea normala a organelor genitale masculine. La fetii de sex feminin lipseste AMH, ceea ce duce la dezvoltarea organelor genitale interne feminine. O data cu inceperea pubertatii, AMH, la fel ca si inhibina B, este produs de celulele stratului granulos ale foliculilor de crestere din ovar si nu de catre foliculii primordiali, nici de catre foliculii antrali in faza finala de crestere (aflati sub reglarea directa a FSH). Datorita exprimarii specifice la nivelul celulelor stratului granulos din foliculii de crestere neselectionati (foliculii primari si secundari potential fertili), AMH constituie un marker ideal pentru estimarea rezervei ovariene4. AMH exercita un efect inhibitor atat asupra recrutarii foliculilor primordiali cat si asupra raspunsului foliculilor de crestere la hormonul foliculo-stimulant FSH. Modul in care se exercita controlul hormonal al secretiei AMH nu este bine definit. Studiile efectuate pe modele animale si umane au aratat ca in absenta AMH foliculii primordiali sunt recrutati cu o rata mai mare, astfel ca rezerva acestora se epuizeaza prematur, iar ciclul menstrual se intrerupe la o varsta mai tanara. Pe de alta parte, pe baza nivelului FSH scazut in prezenta unui numar mai mare de foliculi de crestere, s-a formulat ipoteza ca, in absenta AMH, foliculii sunt mai sensibili la actiunea FSH. AMH atenueaza cresterea activitatii aromatazei FSH dependente si exprimarea receptorului pentru LH. Astfel, efectul inhibitor asupra sensibilitatii la FSH a foliculilor ar putea juca un rol in procesul de selectie1. Se crede ca fiecare folicul prezinta propriul prag pentru concentratia FSH, care trebuie depasit pentru a facilita selectia acestuia. O expresie AMH scazuta la nivelul foliculilor va diminua pragul pentru FSH, ceea ce face ca foliculii sa-si continue cresterea si sa ovuleze in ciclul urmator1;2. O data cu inaintarea in varsta nivelul AMH scade continuu la femei in corelatie cu rezerva functionala ovariana. Scaderea sa este semnificativa cu cativa ani inainte de o crestere evidenta a FSH. Din acest motiv AMH poate identifica mai bine femeile a caror fertilitate este in scadere si poate oferi indicatii asupra tranzitiei catre menopauza in urmatorii 4 ani8;9. Rolul AMH ca semnal periferic al marimii rezervei de foliculi in crestere poate avea avantaje importante din punct de vedere clinic. La pacientele care urmeaza tratamente pentru infertilitate imbatranirea ovariana se caracterizeaza printr-un raspuns scazut la administrarea exogena de gonadotropine si la o sansa redusa de a obtine o sarcina. Identificarea corecta a persoanelor care prezinta o rezerva ovariana redusa si astfel un raspuns slab la tratamentele de stimulare este importanta, pentru a evita ca acestea sa fie incluse inutil in programele de fertilizare in vitro. Pe de alta parte, evaluarea rezervei ovariene prezinta utilitate la pacientele care sunt in mod normal excluse din aceste programe datorita varstei inaintate4. Cateva studii au aratat ca AMH este un marker foarte bun pentru a stabili raspunsul ovarian in cadrul programelor de fertilizare in vitro. Determinarile hormonului in faza foliculara precoce (ziua a 3-a a ciclului menstrual) intr-un grup de paciente neselectionate au aratat ca nivelurile AMH sunt mai mici la pacientele cu raspuns ovarian slab in comparatie cu cele cu raspuns normal, raspunsul ovarian fiind definit ca numarul ovocitelor recuperate. S-a demonstrat de asemenea ca nivelurile serice ale AMH se coreleaza strans cu numarul foliculilor antrali inaintea tratamentului si cu numarul ovocitelor recuperate ca urmare a stimularii ovariene6;7. Absenta controlului AMH de catre FSH a fost confirmata atat la om cat si la animale, sugerand faptul ca hormonul actioneaza mai degraba ca un factor paracrin decat ca unul sistemic si nu face parte parte din circuitul feed-back negativ in care sunt implicate gonadotropinele. Astfel, tratamentul cu o doza unica mare de agonist de gonatropin-releasing hormone (GnRH) care determina o crestere a productiei de FSH si LH endogene nu afecteaza nivelurile serice AMH. Intr-un mod similar, in sarcina AMH ramane constant, acesta nefiind influentat de statusul gonadotropinelor, reflectand doar populatia foliculara4;7. Pe langa rolul sau de marker al rezervei ovariene, nivelurile serice AMH pot fi importante si in patologia ovariana, respectiv in sindromul ovarelor polichistice. Desi acest sindrom cuprinde un spectru larg de manifestari clinice si caracteristici biochimice, o anomalie comuna este reprezentata de perturbarea selectiei foliculului dominant cu anovulatie consecutiva. Acest mecanism de selectie deficitara conduce la acumularea de foliculi antrali mici, care contribuie semnificativ la productia AMH. S-a formulat ipoteza ca la pacientele cu sindromul ovarelor polichistice activitatea aromatazei ar putea fi scazuta datorita faptului ca foliculii nu produc

suficient estradiol. AMH inhiba de asemenea activitatea aromatazei, sugerand ca acesta contribuie la severitatea acestui sindrom4. Un procent semnificativ de paciente cu sindromul ovarelor polichistice prezinta obezitate, rezistenta la insulina si hiperinsulinemie compensatorie. Nivelurile crescute de insulina sunt in parte responsabile de hiperandrogenismul asociat acestui sindrom. La aceste paciente, tratamentul cu medicamente care reduc nivelul de insulina (de exemplu, metformin) si afecteaza astfel indirect productia de androgeni poate avea efecte favorabile3. In concluzie, nivelurile serice AMH se coreleaza strans cu numarul foliculilor antrali; prin extrapolare se poate considera ca acestea reflecta marimea rezervei de foliculi primordiali. Evaluarea rezervei ovariene prezinta importanta atat pentru clinicile de fertilizare in vitro cat si pentru orice pacienta care se adreseaza specialistului in vederea evaluarii potentialului de fertilitate4. Recomandari pentru determinarea AMH -evaluarea potentialului de fertilitate: nivelurile de AMH reflecta statusul ovarian (se coreleaza cu numarul foliculilor antrali, ca si nivelurile de inhibina B din ziua a 3-a a ciclului menstrual); spre deosebire de FSH si inhibina B, nivelurile serice de AMH nu prezinta variatii ciclice, astfel incat proba poate fi recoltata in orice zi a ciclului menstrual; -evaluarea fenomenului de imbatranire ovariana: nivelurile bazale scazute de AMH semnaleaza o rezerva ovariana redusa asociata cu raspuns slab la tehnicile de fertilizare in vitro; -valoare predictiva asupra debutului menopauzei: nivelurile AMH prezinta valoare predictiva asupra instalarii perioadei de tranzitie catre menopauza; -evaluarea sindromului ovarelor polichistice: nivelurile serice de AMH sunt crescute in sindromul ovarelor polichistice si pot constitui un marker util pentru evaluarea gradului de extindere a acestei afectiuni4;5. Pregatire pacient - jeun (pe nemancate)5. Specimen recoltat - sange venos5. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator5. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C5. Volum proba minim 0.5 mL ser5. Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat5. Stabilitate proba - 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati5. Metoda ELISA5 Valori de referinta -femei de varsta fertila: 1-8 g/L -postmenopauza: <0.4 g/L -barbati adulti:1.5-4.3 g/L5. Interpretarea rezultatelor

Valorile cuprinse intre 0.4-1.0 g/L indica o rezerva functionala ovariana redusa si un raspuns slab la stimularea ovariana. Pacientele cu valori AMH scazute necesita doze mai mari de rFSH fata de cele cu niveluri crescute/normale. In cazul valorilor <0.4 g/L functia ovariana este in mod evident redusa. Valorile crescute (>8 g/L) pot fi un indiciu de sindrom de ovar polichistic. Sub terapie cu metformin valorile pot inregistra scaderi pe termen lung5. Dehidroepiandrosteron-sulfat (DHEA-S ) 35 Lei Informatii generale DHEA-S este un hormon steroid sintetizat dintr-un precursor de colesterol in corticosuprarenala impreuna cu cortizolul, sub controlul ACTH si al prolactinei4;7. DHEA-S poate fi metabolizat in androgeni mai activi, de tipul androstendion si testosteron, care pot genera hirsutism si virilizare (inclusiv sindromul Stein-Leventhal). Numai concentratii crescute de DHEA-S au importanta clinica: tumori producatoare de androgeni, sindrom adrenogenital etc3;5;7. DHEA-S este legat relativ puternic de albumina si doar o mica parte circula liber. Se pare ca acest hormon nu se leaga de proteina de legare a hormonilor sexuali (SHBG-sex hormone binding globulin). Datorita unei concentratii serice constante (fara variatii diurne si pe termen lung), DHEA-S este un indicator foarte bun al productiei androgenice a suprarenalei. Valori crescute ale DHEA-S asociate cu valori normale ale testosteronului demonstreaza cauza suprarenaliana a excesului de androgeni4;5;7. Impreuna cu testosteronul reprezinta un test screening pentru hirsutism. Aproximativ 84% dintre femeile cu hirsutism prezinta niveluri crescute de androgeni. Principalul scop al determinarii este excluderea prezentei tumorilor producatoare de androgeni (din corticosuprarenala sau ovar). DHEA-S este scazut in boala Addison. Valori scazute ale DHEA-S in lichidul amniotic sunt intalnite in sindromul Down7. Recomandari pentru determinarea DHEA-S Inlocuieste determinarea excretiei urinare de 17-cetosteroizi, cu care se coreleaza; nu prezinta variatii diurne semnificative, oferind prin aceasta un test rapid pentru secretia anormala de androgeni2. Determinarea sa se foloseste in diagnosticul amenoreei, infertilitatii, hirsutismului, pentru identificarea sursei excesive de androgeni (in hirsutism si/sau virilizare), sindromul Stein-Leventhal (sindromul ovarelor polichistice), afectiuni ale corticosuprarenalei, dar si pentru a exclude tumorile producatoare de androgeni2;7. Pregatire pacient - jeun (pe nemancate)6. Specimen recoltat - sange venos6. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator6. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C6. Volum proba minim 0.5 mL ser6.

Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat6. Stabilitate proba - 2 zile la 2-8C ; 2 luni la -20C; nu decongelati/recongelati6. Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)6. Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex6: Varsta Valori (mg/dL) Barbati Femei 1-12 luni 3.4-123 3.4-123 1-4 ani 0.47-19.4 0.47-19.4 5-9 ani 2.8-85.2 2.8-85.2 10-14 ani 24.4-247 33.9-280 15-19 ani 70.2-492 65.1-368 20-24 ani 211-492 148-407 25-34 ani 160-449 98.8-340 35-44 ani 88.9-427 60.9-337 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani >=75 ani

44.3-331 51.7-295 33.6-249 16.2-123

35.4-256 18.9-205 9.4-246 12-154

Valorile DHEA-S la nou nascut sunt puternic influentate de transportul transplacentar de hormoni de la mama la fat. Astfel valorile de referinta la nou-nascuti sunt: <1 saptamana: 108-607 mg/dL;

 1-4 saptamani: 31.6-431 mg/dL. Factori de conversie: mmol/L x 36.846 = mg/L; mg/dL x 0.02714 = mmol/L; mg/dL x 0.01 = mg/mL. Limita de detectie - 0.1 g/dL (0.003 mol /L)6. Valori critice - >700 mg/dL la femei: suspiciune proces tumoral1. Limite si interferente Medicamente Cresteri: clomifen, danazol, corticotropin8. Scaderi: dexametazona, prednison, alti glucocorticoizi, carbamazepin, testosteron8. Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: -tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare; -titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu6 LH (hormon luteinizant) 38 Lei Informatii generale Impreuna cu FSH (hormonul foliculostimulant) LH apartine familiei gonadotropilor. Secretia FSH si LH este pulsatila si este controlata de eliberarea intermitenta de gonadotropin releasing hormone (GnRH) de la nivelul hipotalamusului. LH si FSH regleaza si stimuleaza cresterea si functionarea gonadelor (ovare si testicule). Cei doi hormoni sunt produsi de celulele gonadotrope ale hipofizei anterioare de unde ajung in sange si de aici la gonade. La nivelul ovarelor gonadotropii stimuleaza cresterea si maturarea foliculilor, formarea si evolutia corpului galben, respectiv sinteza si secretia estrogenilor si a progesteronului. La barbati LH stimuleaza activitatea celulelor testiculare Leydig, de aceea mai este numit hormonul stimulator al celulelor interstitiale3;7. Cel mai mare nivel de LH apare la jumatatea ciclului menstrual inducand ovulatia si formarea corpului galben (a carui principal produs de secretie este progesteronul). In celulele Leydig din testicule LH stimuleaza productia de testosteron si controleaza maturarea normala a spermatozoizilor3. Recomandari pentru determinarea LH La barbati: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadal (in principal pentru diagnosticul diferential intre insuficienta testiculara primara si deficitul de stimulare testiculara), secretie ectopica de LH de catre un neoplasm7. La femei: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadal (in principal pentru diagnosticul diferential intre insuficienta ovariana primara si deficitul de stimulare ovariana), boala ovariana polichistica (sindrom Stein-Leventhal), clarificarea cauzelor de amenoree, boli congenitale cu aberatii cromozomiale (ex. sindromul Turner), diagnosticul si tratamentul infertilitatii, secretie ectopica de LH de catre un neoplasm, sindrom menopauzal2;4;5.

Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Pacientele vor mentiona : data ultimei menstruatii; trimestrul de sarcina6. Specimen recoltat - sange venos6. Recipient de recolta - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator6. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C6. Volum proba minim 0.5 mL ser6. Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat6. Stabilitate proba - 7 zile la 2-8C; 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati6. Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)6. Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex6: Varsta Valori (mUI/mL) Barbati Femei 0-1 luna 0.1-7.8 0.1-7.8 2-12 luni <0.1-0.4 <0.1-0.4 1-5 ani 0-1.3 0-0.5 6-10 ani 0-1.4 0-3.1 11-13 ani 0.1-7.8 0-11.9 14 -17 ani 1.3-9.8 1-95.6 >=18 ani 1.7-8.6

La femei nivelul de LH variaza si in functie de fazele ciclului menstrual: Faza ciclului menstrual Valori (mUI/mL) faza foliculara 2.4-12.6 faza ovulatorie 14.0-95.6 faza luteala 1.0-11.4 postmenopauza 7.7-58.5 Factor de conversie: mUI/mL = UI/L. Limita de detectie - 0.1 mUI/mL6. Limite si interferente Secretia de LH este pulsatila (cu variatii importante in diferite faze ale ciclului menstrual, dar si cu variatii circadiene) ca raspuns la eliberarea intermitenta de GnRH. De aceea, interpretarea valorii unei singure determinari este dificila. S-a sugerat amestecul in parti egale de seruri obtinute dupa recoltari la 15-30 minute interval, pentru a reduce efectul secretiei pulsatile. Medicamente Cresteri: acid valproic, bromocriptina, clomifen, hidrocortizon, naloxon, spironolactona1. Scaderi: digoxin, analogi ai GnRH (gonadotropin releasing hormone) in administrare continua, megestrol, (suprima varful productiei de LH), noretindrona, contraceptive orale, fenitoin, fenotiazine, pravastatin, progesteron (suprima varful productiei de LH), stanozolol1. Efecte variabile: estrogeni (dietilstilbestrol, etinilestradiol, mestranol), cu efecte variabile in functie de doza si de durata administrarii (dozele mari produc scaderi ale LH; dozele mici produc cresteri ale LH; efectele dureaza numai cateva zile), ketoconazol, finasterid, tamoxifen, acid valproic1;6. Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: -tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare; -titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu6. FSH (hormon de stimulare foliculara) 37 Lei Informatii generale

FSH, impreuna cu LH (hormonul luteinizant), apartine familiei hormonilor gonadotropi. FSH si LH sunt secretati pulsatil de hipofiza anterioara, ca raspuns la eliberarea intermitenta de gonadotropin releasing hormone (GnRH) de la nivelul hipotalamusului. Nivelul sanguin al hormonilor gonadotropi este controlat de hormonii sexuali (estrogen, progesteron, testosteron etc.) prin feedback negativ pe hipotalamus4. La barbati FSH stimuleaza spermatogeneza (un nivel scazut de hormoni gonadotropi poate cauza azoospermie). La femei FSH, alaturi de LH, stimuleaza cresterea si maturarea foliculilor si biosinteza estrogenului la nivel folicular. Nivelul de FSH are un maxim in perioada de mijloc a ciclului menstrual (faza ovulatorie), insa cu o crestere mai mica decat in cazul LH5;6;8. In mod simplist, nivelul de FSH si LH este crescut in cazurile in care hormonii sexuali au o productie deficitara (hipogonadism, sindrom Klinefelter, anorhidie, sindromul testiculului feminizant, alcoolism, castrare, menopauza). Nivelul de FSH si LH este scazut in insuficienta hipofizara sau hipotalamica, tumori testiculare sau suprarenaliene care influenteaza secretia de estrogeni sau androgeni. Cresterea nivelului bazal de LH, cu un raport LH/FSH >2, la o pacienta cu anovulatie cronica este sugestiva pentru ovarul polichistic5;6;8. Recomandari pentru determinarea FSH La barbati: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadic (in principal pentru diagnosticul diferential intre insuficienta testiculara primara si deficitul de stimulare testiculara), afectiuni genetice cu aberatii cromozomiale (ex.: sindrom Klinefelter), definirea disfunctiilor testiculare, sindromul testiculului feminizant3;5;6. La femei: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadic (in principal pentru diagnosticul diferential intre insuficienta ovariana primara si deficitul de stimulare ovariana), ovarul polichistic, tulburari menstruale (inclusiv amenoreea), definirea fazelor ciclului menstrual in cursul evaluarii infertilitatii, evaluarea sindromului menopauzal3;5;6. Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Pacientele vor mentiona: data ultimei menstruatii; trimestrul de sarcina7. Specimen recoltat - sange venos7. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator7. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C7. Volum proba minim 0.5 mL ser7. Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat7. Stabilitate proba - 7 zile la 2-8C; 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati7. Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)7. Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex7: Varsta (ani) Valori (mUI/mL) Barbati Femei

<=4 0.2-2.8 0.2-11.1 5-10 0.4-3.8 0.3-11.1 11-13 0.4-4.6 2.1-11.1 14-17 1.5-12.9 1.7-21.5 >= 18 1.5-12.4 La femei valorile sunt variabile in functie de perioada ciclului menstrual: Faza ciclului menstrual Valori (mUI/mL) faza foliculara 3.5-12.5 faza ovulatorie 4.7-21.5 faza luteala 1.7-7.7 postmenopauza 25.8-134.8 Factor de conversie: mUI/mL = UI/L. Limita de detectie - 0.1 mUI/mL7. Limite si interferente Secretia de FSH este pulsatila (cu variatii circadiene) ca raspuns la eliberarea intermitenta de GnRH. De aceea interpretarea valorii unei singure determinari este dificila. S-a sugerat amestecul in parti egale de seruri obtinute dupa recoltari la 15-30 minute interval, pentru a reduce efectul secretiei pulsatile8. Alcoolismul determina cresteri ale FSH; hemocromatoza si anorexia nervoasa cauzeaza reducerea nivelului FSH1. Medicamente

Cresteri: bromocriptina, cimetidina, clomifen, digitala, eritropoietina, fenitoin, hidrocortizon, ketoconazol, levodopa, naloxon2. Scaderi: carbamazepin, corticosteroizi, estrogeni (efectele depind de doza si durata administrarii: dozele mari determina scaderi ale FSH, iar dozele mici pot determina cresteri ale FSH), analogi ai GnRH (gonadotropin releasing hormone) in administrare continua, megestrol, contraceptive orale, fenotiazine, stanozolol2. Efecte variabile: danazol, finasterid, pravastatin, tamoxifen2;7;8. Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: -tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare; -titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu7.