Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Buletinul Moldova Urbana - [2006] Nr. 6-7

Buletinul Moldova Urbana - [2006] Nr. 6-7

Ratings: (0)|Views: 132 |Likes:
Published by AlexandruProdan
Soros Foundation Moldova (SFM), UNDP Moldova,
http://www.habitatmoldova.org
Soros Foundation Moldova (SFM), UNDP Moldova,
http://www.habitatmoldova.org

More info:

Published by: AlexandruProdan on Dec 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/17/2013

pdf

text

original

 
Nr. 6-7 /2006
MOLDOVA URBAN
Ă
Anenii Noi Basarabeasca B
ă
l
ţ
i Bender Biruin
ţ
a Briceni Cahul C
ă
inari C
ă
l
ă
ra
ş
i Camenca Cantemir C
ă
u
ş
eni Ceadîr – Lunga Chi
ş
in
ă
u Cimi
ş
lia Comrat Crasnoe Cricova Criuleni Dnestrovsc Dondu
ş
eni Drochia Dub
ă
sari Durle
ş
ti Edine
ţ
F
ă
le
ş
tiFlore
ş
ti Glodeni Grigoriopol Hîncesti Ialoveni Leova Maiac Nisporeni Ocnita Orhei Rîbni
ţ
a Rî
ş
cani Rezina Sîngerei Slobozia Soroca
Ş
old
ă
ne
ş
ti
Ş
tefan Vod
ă
Str
ăş
eni Taraclia Telene
ş
ti Tiraspol Ungheni Vadul lui Vod
ă
Vulcane
ş
ti
   I   S   S   N    1   8   5   7  -   0   3   8   0
Anatolie Gordeev: „Sunt sigur proiectul
Anatolie Gordeev: „Sunt sigur proiectul
„New Băcioi” va
„New Băcioi” va
fi realizat”
fi realizat”
 
pag.
pag.
17
17
Eu am fost iniţiatorul reformei structurale a Primăriei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5Ceadâr-Lunga – oraşul în care lucrează proiectele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Toleranţa faţă de corupţie trebuie să fie cât mai joasă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Carol Shmidt – primarul care a adus în Chişinău tramvaiul, electricitatea şi pavajul . . . . . . . 31„Regele umbrelormereu se uită în viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38România Metropolitană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2 Octombrie – Ziua Mondială Habitat
2 Octombrie – Ziua Mondială Habitat
 
 Moldova urbană
2
Scuza 1.
 „Corupţie există peste tot. În Ja- ponia, în Olanda, în Statele Unite. Nu se poateface nimic împotriva unui fenomen endemic.” 
 Dar să ne gândim la sănătate. Şi bolilesunt peste tot. Cu toate acestea, nimeni nutrage concluzia că eforturile de prevenire şitratare a bolilor nu-şi au rostul. Ca şi în cazulbolilor, nivelul şi tipurile de corupţie variazăfoarte mult, iar măsurile preventive şi cura-tive produc într-adevăr o schimbare a stăriide fapt.
Scuza 2.
Corupţia a existat dintotdeauna.Ca şi păcatul, ea face parte din natura umană.Nu se poate face nimic împotriva ei.” 
 Din nou, observaţia este corectă, darconcluzia nu e valabilă. Dacă păcatul există,asta nu înseamnă că fiecare dintre noi păcă-tuieşte în egală măsură şi la fel este şi în cazulcorupţiei. Am putea restrânge tentaţiile carene fac să cădem în păcatul corupţiei, chiardacă tendinţa rămâne perenă.
Scuza 3.
 „Noţiunea de corupţie este vagăşi determinată cultural. În unele culturi com- portamentul care vă deranjează nu este con-siderat corupt. Lupta împotriva corupţiei areconotaţii de imperalism cultural”.
 De fapt, aşa cum arată monumentala is-torie scrisă de John T. Noonan, mita nu esteacceptabilă în nici o cultură. Studiile antro-pologice probează că toţi oamenii pot faceclar distincţia dintre dar şi mită şi, de aseme-nea, că mita este condamnată. Formele decorupţie analizate în această carte sunt con-siderate ilegale în orice ţară din lume.
Scuza 4.
 „Eradicarea corupţiei din societa-tea noastră ar necesita o răsturnare completăde atitudini şi valori. Aşa ceva nu se va întâm- pla decât după…[la alegerea vorbitorului: osută de ani de educaţie, o adevărată revoluţie proletară, o renaştere creştină, musulmanăsau a unei alte religii ori a unui stat şi aşa mai departe]. Orice s-ar încerca până atunci ar fisortit eşecului.” 
 Istoricul campaniilor moralizatoare nueste încurajator. Mai relevante pentru admi-nistratorii municipali ar fi alte două punctede vedere. Primul, că asemenea schimbărimasive depăşesc domeniul lor de respon-sabilitate. Al doilea, că până atunci se potface multe alte lucruri, cum ar fi închidereaunor portiţe, crearea de stimulente şi de fac-tori descurajanţi, creşterea transparenţei şi acompetiţiei, îmbunătăţirea regulilor jocului.
Scuza 5.
 „În multe ţări corupţia nu dău-nează cu nimic. Este uleiul care unge osia eco-nomiei şi liantul sistemului politic”.
 Ce-i drept, există elemente ale corupţiei
ŞAPTE SCUZE FALSEpentru a nu lupta împotriva corupţiei
care aduc echilibru. Dar atât modelele teore-tice, cât şi studiile empirice au demonstrat căacestea sunt bazate pe corupţie. A argumen-ta că plăţile corupte au un rol pozitiv într-unanumit sistem nu dovedeşte că fără ele nu arfi mai bine.
Scuza 6.
 „Nu se poate face nimic dacă persoana din vârful piramidei este coruptă saudacă este vorba de o corupţie sistematică”.
Este de mai bun augur pentru campanii-le anticorupţioniste dacă liderii sunt curaţisau dacă este vorba de o corupţie episodicăşi nu de una de rutină. Dar cazurile de suc-ces arată că prin îmbunătăţirea sistemelor secreează mai puţine oportunităţi pentru toţi,inclusiv pentru deţinătorii puterii politice, dea obţine plăţi necuvenite. Corupţia sistema-tică poate fi redusă.
Scuza 7.
 „Nu are rost să ne îngrijorăm deexistenţa corupţiei. Odată cu apariţia pieţelor libere şi democraţiilor multipartinice, corupţiava dispărea treptat!” 
 Democraţia şi pieţele încurajează corup-ţia şi responsabilizarea, prin aceasta ducândla reducerea corupţiei. Dar în perioada detranziţie corupţia poate creşte. În democra-ţiile stabile, corupţia este o ameninţare cro-nică pentru furnizarea multor bunuri şi servi-cii publice, mai ales a celor aflate inerent submonopol de stat (ca de exemplu, justiţia).
Sursa:
Robert Klitgaard, Ronald MacLean- Abaroa, H. Lindsey Parris, „Oraşe corupte. Ghid  practic de tratament şi prevenire”, HUMANITAS,Bucureşti, 2006.
Lucia Candu
Expert în politici urbane
Necesităţile de dezvoltare ale municipiu-lui Chişinău sunt enorme. Conform ConcepţieiPUG a municipiului Chişinău din 2004, valoareatotală a investiţiilor publice care ar asigura odezvoltare social-economică adecvată repre-zintă circa 3 miliarde dolari SUA pentru următo-rii 13 ani. Aceasta este o sumă foarte mare pen-tru capitala unei ţări sărace în care, de exemplu,salariul pe oră este de 70 de ori mai mic decâtcel al unui cetăţean danez. Unii oameni catego-risesc această sumă ca „imposibilă” sau „ireală”,ridicând cu neputinţă din umeri. Eu prefer săvăd această cifră drept preţul unei vieţi maibune în municipiul Chişinău. Astfel, apare în-trebarea: putem oare să ne permitem o viaţămai bună?Daca răspunsul este da, atunci în ce mod vafinanţa municipiul Chişinău necesităţile sale dedezvoltare? În prezent, majoritatea cheltuielilorcu caracter investiţional se efectuează din bu-getul municipal. Însă conform principiilor teo-riei fiscale, bunurile publice capitale cu durată
Este Chişinăul gata pentru piaţa de capital?
de exploatare îndelungată (e.g. şcoli, poduri,muzee) trebuie finanţate în mod egal de contri-buabilii fiecărei generaţii care utilizează acestebunuri. Nu este echitabil ca actualii contribua-bili să achite integral “nota de plată” pentru bu-nurile care vor fi folosite în aceeaşi măsură şi degeneraţiile viitoare.Acesta este motivul principal pentru caremunicipiul Chişinău trebuie să participe lapieţele de capital naţională şi internaţională.Mecanismul care stă la baza obligaţiunilor mu-nicipale este următorul: în primul rând, munici-piul emite obligaţiuni pentru a aduna mijloacefinanciare private, apoi construieşte bunurilepublice, iar pe parcursul a câţiva ani rambur-sează datoria şi dobânda aferentă din bugetuloperaţional. Astfel, generaţiile viitoare care vorbeneficia de bunul public vor contribui la achi-tarea costului lui.Este oare Chişinăul gata pentru aceastăpractică nouă? Nu prea. Municipiului îi lipseşteexperienţa în acest domeniu, dat fiind că obli-gaţiuni municipale nu s-au emis niciodată. Deasemenea, lipseşte capacitatea instituţională,iar managementul financiar actual, care se re-duce la cheltuielile şi veniturile bugetare, lasăfoarte mult de dorit. Un exemplu elocvent estegestionarea nesatisfăcătoare a creditului delungă durată contractat de municipiu de la Ban-ca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltarepentru reconstrucţia apeductului municipal. Înplus, politicile fiscale se elaborează şi analizea-ză preponderent la nivel naţional, neţinându-se cont de specificul capitalei. Cu toate acestea,municipiul Chişinău trebuie să-şi asume rolulde lider şi să înceapă crearea acestor capacităţişi pregătirea de intrarea pe pieţele de capital.Procesul de transformare a Chişinăului într-unoraş european dezvoltat nu poate fi finanţatnumai din resursele generaţiei actuale.
 
Nr. 6-7, 2006 
3
Totul se întâmplă fiindcă nu avem docu-mentele necesare aprobate şi anume PlanulUrbanistic General, care ar determina direc-ţiile de dezvoltare a municipiului in următo-rii 10-15 ani: zonarea, infrastructura locativă,industrială, economică, de agrement, strada-lă. Încălcările se comit din lipsa multor actenormative şi nu fără ştirea autorităţilor publi-ce locale. Astăzi în primărie deciziile se iau lamoment, fără a ne gândi unde vom ajungecu astfel de decizii. Preşedintele a ordonat,primăria şi Consiliul Municipal au executat.Sper că Planul Urbanistic General – principa-lul document strategic va fi aprobat de con-siliul curent şi pe viitor tot ce se va construi şise va realiza în capitală se va face planificatşi chibzuit. Avem probleme cu calitatea dru-murilor, multe intersecţii sunt foarte pericu-loase şi necesită reconstruire, avem nevoiede blocuri noi de locuit. Însă toate acesteatrebuie făcute cu cap, conform proiecteloraprobate. Atunci vom putea atrage şi inves-tiţii pentru realizarea lor.
… astăzi în inima Chişinăului avem car-tiere fără conducte de gaz, canalizare şi apă.
Aveţi perfectă dreptate. În spatele hote-lului „Chişinău” avem o astfel de zonă. Acestlucru se întâmplă din insuficienţă de sursefinanciare. În municipiul Chişinău, cu o po-pulaţie de peste 750 mii de locuitori, inves-tiţiile capitale sunt de peste 100 mln. lei. Osumă mizeră pentru dezvoltare. Atunci cândse aprobă lista titulară a investiţiilor capitaleconsilierii iau în consideraţie toate necesită-ţile: sistemul de învăţământ, suburbiile, in-frastructura stradală ş.a. Însă nu întotdeaunadeciziile lui sunt chibzuite. În situaţia în careavem cartiere fără drumuri, apă, canalizare,cheltuim pe restaurarea monumentelor, ha-vuzurilor. Oare acestea sunt priorităţile noas-tre? Anul curent am cheltuit mult pentrureconstrucţia Complexului memorial „Eterni-tate” şi lărgirea străzii Pan Halippa. Nu zic cănu am avea nevoie de aceste obiective, însăcred că o parte de bani putea fi orientatăspre necesităţile stringente ale chişinăuieni-lor. Memorialul poate fi reconstruit pe etape:
Oleg Cernei
Consilier municipal,Preşedintele Consiliului Municipalal Asociaţiilor Proprietarilor deLocuinţe Privatizate
Problemele gospodăriei comunale ale mu-nicipiului Chişinău întotdeauna au fost în vizo-rul autorităţilor publice locale. Însă lipsa surse-lor financiare nu le-a permis să le soluţionezela timp şi la nivelul cuvenit. Peste ani ne-amtrezit cu un fond locativ deteriorat, reţele ingi-nereşti uzate. O dată cu privatizarea fondului locativ, autorităţile locale au purces la înlocui-rea întreprinderilor municipale de gestionare afondului locativ cu asociaţiile proprietarilor delocuinţe privatizate. Astfel povara problemelor fondului locativ parţial a trecut pe umerii aso-ciaţiilor.
Consilierul municipal, preşedintele Con-siliului Municipal al Asociaţiilor Proprietarilorde Locuinţe Privatizate, Oleg Cernei, esteuna dintre persoanele cele mai informate înacest domeniu. El consideră că fără o bază juridică bine determinată la acest capitol nuputem vorbi de preluarea standardelor eu-ropene de dezvoltare a capitalei. Chişinăulva ajunge o capitală cu adevărat europeanănumai în cazul când dezvoltarea sa va fi ba-zată pe proiecte concrete, concepţii şi stra-tegii. Dezvoltarea haotică ce se atestă acum în municipiul Chişinău nu ne va apropia descopul scontat.
Cum apreciaţi aspectul de azi al capita-lei? 
 În ultimii zece ani Chişinăul şi-a schim-bat mult aspectul, infrastructura. Însă toateacestea au evoluat haotic fără a avea un plangeneral bine determinat şi multe alte docu-mente strategice. Acum, în sfârşit, se lucreazăla Planul Urbanistic General, în cadrul ultimeişedinţe a Consiliului Municipal am aprobatstrategia de dezvoltare a municipiului Chişi-nău. Sper că pe viitor capitala se va dezvoltaconform acestor documente. Acum însă laacest capitol avem probleme mari. La mo-mentul actual atribuirea loturilor de pământse efectuează haotic, deseori iraţional, unorpământuri arabile li se schimbă destinaţia,cum s-a întâmplat cu terenurile din Truşeni, în spaţiile verzi peste noapte „apar” obiectivecomerciale, blocuri de locuit. Construcţiiledemarează şi pe terenurile aferente blocuri-lor de locuit: pe stadioane, pe terenurile de joacă a copiilor etc.Totodată pe loturile de pământ destinateconstrucţiilor unor obiective comerciale saude agrement se construiesc blocuri de locuit.Nu spun că nu am avea nevoie de spaţiu lo-cativ, dar construcţiile sunt neautorizate, ne-planificate.
Avem nevoie de proiecte concrete,concepţii şi strategii
CAPITALA
anul acesta – ceea ce s-a făcut până la 9 mai,iar restul – în anul viitor. Până in prezent laacest obiectiv s-au cheltuit milioane de lei.Lucrările se efectuează în grabă, necalitativ.Doar câteva milioane erau suficienţi pentruconstrucţia unei reţele de canalizare şi apă înzona Hotelului „Chişinău”. La fel nu este o ne-cesitate reconstruirea havuzurilor. Lucrărilesunt evaluate la suma de 10 mln. lei. Lozincape care deseori o foloseşte primarul interi-mar dl. Ursu „Suntem pentru oameni şi ală-turi de oameni” nu exprimă faptele lui reale.Prioritare trebuie considerate necesităţilevitale ale chişinăuienilor: reparaţia acoperi-şurilor blocurilor locative, drumurilor, reţe-lelor inginereşti, şcolilor şi apoi restul. Astăzi în municipiul Chişinău nu numai că avemcartiere fără reţele de gaz şi canalizare, darşi localităţi suburbane unde lipseşte energiaelectrică. Şi aceasta într-o capitală care sepretinde europeană.
Ştim cu toţii că vă preocupă mult pro-blemele gospodăriei comunale. Privatizareaspaţiilor locative şi insuficienţa surselor fi-nanciare a dus la formarea APLP – o alterna-tivă a întreprinderilor municipale de gestio-nare a fondului locativ. Însă nu toţi locatarii sunt de acord cu aceste schimbări.
Chişinăuienii nu conştientizează benefi-ciile acestui tip de gestionare a fondului loca-tiv. În afară de aceasta, ei trebuie să înţelea-gă că o dată cu privatizarea apartamentelorpreiau responsabilitatea pentru întreţinereablocului în care locuiesc. E normal şi demo-cratic. Nimeni nu e obligat să facă ordine într-o casă în care majoritatea apartamen-telor sunt privatizate. Apartamentele sunto proprietate privată. Locurile de folosinţăcomună trebuie deservite de membrii con-domeniului. În Moldova este adoptată Legeaprivind condomeniul, conform căreia fiecaremembru al său îşi aduce propria contribuţiela întreţinerea şi deservirea blocului.
În cadrul asociaţiilor aşa se şi practică.Însă blocurile ÎMGFL-urilor sunt întreţinute preponderent din contul surselor bugetare,ceea ce este foarte convenabil pentru loca-tari.
Dar nu şi corect. Numărul de locuinţeprivatizate în întreprinderile municipale şiAPLP-uri este practic egal, deci şi dotăriledin partea statului trebuie să fie egale. Înacest an municipalitatea planifică cheltuielide 41 mln. lei în acest domeniu: 20 mln. lei– pentru întreţinere şi 21 mln. – pentru re-paraţii capitale, din care 3 mln. sunt menitefinalizării lucrărilor de instalare a contoare-lor pentru încălzire în blocuri. Noi cheltuimpentru întreţinere tot atât cât pentru repa-raţie. Sume mari sunt cheltuite pentru sa-lubrizarea teritoriilor ÎMGFL, transportareagunoiului, salarizarea lucrătorilor întreprin-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->