Definirea sectorului TIC Chiar daca industriile producatoare de echipamente si aplicatii informatice s-au dezvoltat incepand cu anii 70,

aparitia propriu-zisa a unui sector TIC este relativ recenta. Sectorul TIC grupeaza un ansamblu de activitati care au drept scop producerea de bunuri si servicii, prin intermediul carora se asigura culegerea, prelucrarea, transmiterea, receptionarea informatiilor, folosind mijloace electronice Sectorul Tic include urmatoarele doua categorii de activitati specifice: fabricarea de echipamente hardware si furnizarea de servicii TIC Sectorul producator de TIC Echipamente si bunuri electronice: Echipamente de birotica si informatica; echipamente de retea; echipamente de automatizare si control al proceselor industriale; microelectronica si componente electronice; Sectorul serviciilor TIC Servicii de telecomunicatii si retele informatice: Servicii de dezvoltare aplicatii software, prelucrare baze de date; servicii multimedia; servicii de comert electronic si mass-media electonica. In Franta definitia frecvent utilizata pt sectorul TIC grupeaza trei mari filiere: Filiera informatica, care include producatorii de echipamente informatice si de comunicatii, societatile de service in informatica, dezvoltatorii de software; Filiera telecomunicatii, jcare include retelele informatice (Internet), operatorii si echipamentele specifice de telecomunicatii Filiera electronica, care grupeaza producatorii de componente electronice, electronica profesionala,electronica pentru marele public. Structura sectorului TIC pe aceste 3 filiere pune in evidenta proximitatea tehnologica si complementaritatile activitatilor specifice diverselor segmente, dinamica acestui sector facand tot mai evidenta disparitia frontierelor dintre cele 3 filiere. In SUA este vorva de: Industria materialelor TIC Industria aplicatiilor software Industria echipamentelor de comunicatii si de service asociat Impartirea economiei informatiei in 3 sub-sectoare: Industiile TIC, sau fabricantii de echipamente Serviciile TIC, in care se disting activitatile create datorita tehnologiei informatiei( consultarea online a unei baze de date), de activitatile care utilizeaza tehnologia pentru care se dezvolta ele insele( presa, editurile) Industria de continut , cuprinde sectorul de continut non-electric(presa scrisa, editare clasica de carti) si sectorul de continut electronic (activitati care au ca finalitate editarea unui continut difuzat pe un suport electronic-CD-ROM, DVD-ROM, editii electronice, jocuri video) Particularitati ale TIC si factori de influenta in difuzarea lor Tehnologiile informatice si de comunicatie reunesc toate instrumentele prin intermediul carora se asigura manipularea informatiei. Aceste instrumente reprezinta un ansamblu complex si divers de echipamnete fizice, aplicatii software si servicii informatice, care sunt utilizate pentru producerea, stocarea, tratarea, distribuirea si tranzactionarea informatiei. Au inceput sa devina evvidente o serie de atribute ale acestor noitehnologii, cum ar fii:

Vector al noii revolutii industriale care traverseaza societatea bazata pe informatie si cunoastere. Motor al fenomenului de mondializare economica si culturala Factor pozitiv de crestere economica si progres Factor de transformarea al proceselor organizationale si macroeconomice Fenomen care surclaseaza puterea intelectuala in fata celei fizice. Ceea ce le confera intr-adevar un caracter de noutate sunt diferitele produse si servicii, provenite in mare parte din tehnologiile preexistente si care sunt tangibile sau intangibile, materiale sau imateriale, comercializabile sau nu. Rapiditatea cu care in ultimele 3 decenii aceste produse apar si dispar fac dificila o identificare exhaustiva a caracteristicilor tehnologiilor informatice si de comunicatie actuale. Particularitati ale TIC: Caracterul de transversalitate al sectorului TIC- tehnologiile operationalizate astazi fac apel la mai multe discipline traditionale (info, electronica, mate, fizica), precum si la stiinte umane si sociale, in special in cursul procesului delicat al implementarii lor la nivelul organizatiilor. TIC sunt considerate a fi generice, deoarece toate sectoarele economice le utilizeaza in procesul de productie, fiind in acelasi timp capabile sa-si atraga beneficiile aceste utilizari, prin obtinerea de efecte in retea, in planul productivitatii muncii si a cresterii competentelor angajatilor. Caracter de transversalitate al sectorului TIC intrepatrunderea industriilor si a serviciilor TIC, precum si a sectorului industriei de continut in toata sfera sectoarelor economice (industria constructiilor de masini, farmaceutica, aeronautica, sectorul public, tranzactii comerciale si financiare, economia verde etc). TIC prezinta un caracter mondial, fiind instrumentele prin care informatia se difuzeaza la nivel planetar, stimuland interactivitatea utilizatorilor. Fenomenul de mondializare economica este influentat in mod direct si pozitiv de trasaturile particulare ale noilor tehnologii. Dezvoltarea sectorului TIC produce mutatii profunde la nivelul fenomenului de mondializare economica si financiara. Se remarca o schimbare a sistemului traditional de productie (productia de masa, metode standardizate, structuri organizationale rigide) catre un fenomen de internationalizare a productiei (reorganizarea lantului logistic, flexibilizarea structurilor organizationale, noi modele de gestiune si de management) se produc efecte in planul schimburilor concurentiale, practicilor financiare si a modelului tehnico-economic aflat la baza economiei mondiale. Competitivitatea sectorului TIC Reflecta capacitatea acestui sector de a contribui la crearea, dezvoltarea si consolidarea activitatilor economice, astfel: la nivelul segmentelor proprii sectorului TIC (productia TIC, servicii TIC, industria de continut); la nivelul celorlalate sectoare economice, dependente de output-urile sectorului TIC. Costurile si dimensiunea tehnologica elemente esentiale pe care le presupune notiunea de competitivitate.