Retorică şi Teoria Argumentării

Alexandru Cârlan: alex.carlan@gmail.com

Descriere:
Cursul pleacă de la distincţia dintre persuasiune (văzută ca influenţare a receptorului printr-un mesaj
– în această perspectivă studiul persuasiunii constă în studierea audienţei şi ţine de domeniul
psihosociologiei) şi persuasivitate (înţeleasă ca potenţial persuasiv al unui discurs; acest potenţial
este încapsulat în mesaj, este un construct discursiv şi este apanajul retoricii). Persuasivitatea este un
construct discursiv la care aportul dominant îl au dimensiunea logică şi cea stilistică. În consecinţă,
cursul se va axa, plecând de la reperele retoricii clasice, pe dezvoltările din teoria argumentării şi
stilistică. În măsura posibilităţilor, va fi atinsă şi retorica vizuală (în ce constă persuasivitatea
imaginii?).

Condiţii pentru absolvirea cursului

Pentru absolvirea cursului, studenţii pot alege una din următoarele modalităţi de evaluare:
a) Evaluare continuă – seminar şi lucrare finală;
b) Evaluare prin examen scris;

a) Evaluarea continuă:
Prezenţa: condiţia de promovare a cursului pentru forma de evaluare continuă este prezenţa la
minim patru seminarii;
Nota la evaluarea continuă: se compune din referat (50%) şi nota la seminar (50%).
Nota la seminar se compune din: activitate de seminar (50%) şi media celor mai mari trei
note obţinute la temele de seminar (50%).
Contează ca activitate de seminar: prezentări de texte, intervenţii, amendamente, exerciţii
rezolvate la tablă, întrebări, exprimarea unor nelămuriri, prezentarea temelor.

Lista textelor obligatorii pentru seminar / examen:

1. Roland BARTHES: Rhetorique de l’image, în revista Communications, nr 3/1964 sau în
traducere engleză, disponibil electronic;
2. Kenneth BURKE: A Rhetoric of Motives (fragmente) în ed. GUSFIELD, Joseph: Kenneth
Burke on symbols and society; Chicago & London: The University of Chicago Press 1989;
3. Frans Van EEMEREN, H. GROTENDORST, S. JACOBS, S. JACKSON:
Argumentation, în (ed.) Teun Van DIJK: Discourse as structure and process, Sage
Publications, London, New Delhi, 1999;
4. Frans van EEMEREN & Peter HOUTLOSSER: “Rhetorical Analysis within a Pragma-
Dialectical Framework: the Case of R. J. Reynolds” Argumentation, 14, pp. 293 – 305.
5. GARVER, Eugene: “Comments on “Rhetorical Analysis within a Pragma-Dialectical
Framework: the Case of R. J. Reynolds””, Argumentation, 14, pp. 307 – 314.
6. Anne GILL, Karen WHEEDEBEE: Rhetoric, în aceeaşi antologie ca la 3. – antologia se
găseşte la British Council Library;
7. Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU: Conversaţia – structuri şi strategii; pentru o
pragmatică a limbii române vorbite; Ed. All, Bucureşti, 1999 (se găseşte in trei exemplare la
biblioteca FCRP)
8. Raymond QUENEAU – Exerciţii de stil, Bucureşti, Ed. Paralela 45, 2004. (se găseşte în
librării şi în trei exemplare la bibloteca FCRP)
9. Douglas WALTON: Enthymemes, Common Knowledge, and Plausible Inference în
Philosophy and Rhetoric, vol. 34, No. 2/2001 (BCU, sala 3, la raft – sau în variantă
electronică pe pagina lui Douglas Walton; există şi o variantă în română);
(în afară de 7 şi 8, toate textele sunt disponibile în format electronic);
Lucrarea finală
Lucrarea finală trebuie să răspundă la întrebarea Prin ce (nu) este persuasiv discursul X? (unde
X îl alegeţi – discurs clasic din Pericle, Cicero, Hitler, Ceauşescu; discurs publicitar, discurs al
ştirilor, discurs fotografic etc. etc.)

Condiţii formale:
- Lucrarea se realizează obligatoriu în echipe de 2 sau 3 studenţi, trebuie să aibă 17 – 20 de
pagini, font 12 la 1½ rânduri, times new roman, margini 2,5 cm; (detalii despre redactare:
Septimiu Chelcea – Cum să redactăm, Ed. Comunicare.ro, 2003)
- Lucrarea trebuie să aibă minim 6 titluri în bibliografie (cărţi sau articole în reviste ştiinţifice,
excluzând suportul de curs, cursul tipărit sau sursa discursului), din care minim un titlu de
retorică clasică şi minim un titlu de psihosociologia persuasiunii (vezi bibliografia);
- Lucrarea trebuie să parcurgă următoarele etape:
1. până la seminarul 6 (8 decembrie) se prezintă o variantă-proiect: se stabileşte tema,
discursul de analizat, grupul de studenţi, structura şi bibliografia; (această etapă este
eliminatorie: cine nu predă proiectul, nu poate preda referatul);
2. în prima luni din sesiune, la ora 18, se predau referatele.
- E obligatoriu ca lucrările să aibă anexate materialele ce au fost analizate;
- Mai multe detalii despre redactarea lucrării vor fi prezentate într-un material special dedicat
acestei chestiuni;

Evaluarea referatului:
Lucrările se susţin, pe grupe, în faţa colegilor: studenţii vor avea circa zece minute pentru
prezentarea lucrării şi încă zece minute vor fi alocate discuţiilor.
Nota se obţine astfel: 50% din notă pe calitatea ştiinţifică;
50% pe prezentare şi discuţii: studenţii dau o notă, eu dau o notă şi se
face media; Deci, un sfert din nota pe referat v-o dau colegii.
Pentru prezentare şi discuţii va fi pus la dispoziţia studenţilor un barem, nota nu se dă pe
impresie; se vor avea în vedere: calitatea prezentării; abilitatea prezentării de a da naştere unei
dezbateri, modul în care răspund la întrebări autorii referatului;
Observaţie: modalitatea de evaluare la referat se poate schimba în funcţie de numărul opţiunilor
exprimate pentru cursul de retorică şi de numărul celor care vor opta pentru referat; De exemplu,
dacă toţi studenţii din an aleg retorica şi fac referat, nu există resursele de timp pentru
prezentarea acestora.
Susţinerea referatului poate fi privită ca un prim antrenament pentru prezentarea lucrării
de licenţă;

b) Examenul scris
Examenul final va fi scris, va dura două ore şi va cuprinde 14-16 întrebări punctuale, din care
trebuie să se răspundă corect la 9 pentru nota zece (10 la alegere din cele 16).
Întrebările vor fi atât teoretice cât şi aplicative, din:
- materia de curs;
- întrebări din textele discutate la seminar;
- aplicaţii de tipul celor realizate la seminar;
Observaţie: deşi în principiu este posibil, în realitate nu s-a întâmplat niciodată ca vreun student
să promoveze din prima, cu notă mare la examen, fără să fi călcat pe la seminar. Deci, chiar dacă
optaţi pentru varianta de evaluare prin examen scris, este recomandat să veniţi la seminarii şi să
vă faceţi temele;

Până la data de 25 octombrie voi anunţa şi un interval de două ore, în timpul săptămânii, pentru
consultaţii;
Planificare activităţilor de curs şi seminar:

Săpt. Curs (miercuri de la 18 la 20.00) Seminar (lunea impară, de la 8 la 16.00 –

patru grupe)
1. Stabilire orar, conferinţe inaugurale,
aducere aminte unde e facultatea;
2. I. Introducere: retorica - definiţii, funcţii;
(8 octombrie);
3. II. Schiţă de istorie a retoricii; I. Text obligatoriu: D. Walton Entimeme,
(15 octombrie) cunoaştere comună şi inferenţe plauzibile;
Tema 1: evaluare critică a distincţiei
4. III. Retorica clasică 1;
asumpţii necesare – asumpţii folosite;
(22 octombrie)
(13 octombrie)
5. IV. Retorica clasică 2; II Text obligatoriu: Rhetoric (Anne Gill &
(29 octombrie) Karen Wheedbee);
6. V. Logica 1 – Logica termenilor; (27 octombrie)
(5 noiembrie)
7. VI. Logica 2 – Logica propoziţiilor; III. Kenneth Burke – retorica şi
(12 noiembrie) persuasiunea prin identificare;
8. VII. Pragmatica şi analiza conversaţională Aplicaţii discursuri:
(bază pentru Teoria argumentării); Tema 2: contradiscursul;
(19 noiembrie) (10 noiembrie)
9. VIII. Teoria argumentării 1: Perelman, IV. Aplicaţii de logică: silogisme, formule
Toulmin, logica informală; propoziţionale, modelul lui Toulmin;
(26 noiembrie) Tema 3: aplicaţii de logică şi argumentare;
10. IX. Teoria argumentării 2: pragma- (24 noiembrie)
dialectica şi manevrarea strategică; profiluri
de dialog; (3 decembrie)
11. X. Elocutio – stilul şi figurile retorice; V. Retorică vs. Dialectică (studiul de caz pe
(10 decembrie) Garver, Eemeren & Houtlosser, Eemeren &
All – bibliografie: 3, 4, 5);
12. XI. Aplicaţii 1: dezbaterea electorală:
Temă 4: de scris discursuri;
retorică şi dialectică; (facultativ)
(8 decembrie)
(17 decembrie)
13. XII. Aplicaţii 2: Retorica vizuală şi VI. Stil şi stilistică –Raymon Queneau;
publicitatea; (facultativ) Temă 5: exerciţii de stil;
(7 ianuarie) (5 ianuarie)
14.

Observaţii:
În principiu, cursurile 2 şi 3, precum şi 7 şi 8, pot fi făcute într-o singură săptămână; Eliminând
cursurile facultative şi comprimându-le pe celelalte două, rezultă 7 cursuri, care ar trebui să se ţină o
dată la două săptămâni.
Sugestia mea este, dacă tot avem sală disponibilă, să facem cursul săptămânal, din următoarele
motive:
a. Trebuie să o luăm cu cursul înaintea seminarului ca să putem face aplicaţii de logică şi de teoria
argumentării la seminarul 4;
b. Cursul plasat o dată la două săptămâni are loc suficient de rar ca să uităm ce am discutat de la o
întâlnire la alta;
c. cel mai important: până aproape de sfârşitul anului (calendaristic) trecem prin toată materia,
astfel încât puteţi avea o privire de ansamblu asupra cursului când vă apucaţi de referate;