Fertilitatea

Fertilitatea este definit ca fiind abilitatea unui cuplu de a concepe n mod natural, n doi ani de raporturi sexuale regulate, iar infertilitatea este inabilitatea de a rmne nsrcinat dup un an de raporturi sexuale regulate fr a utiliza metode contraceptive. Factorii majori care afecteaz ansa de a concepe, cu sau fr tratament, includ vrsta, durata ncercrilor i cauza infertilitii:
-

fertilitatea femeilor descreste odata cu inaintarea in varsta; femeile mai in varsta (in special cele peste 35 de ani) au sanse mai mici de a ramane insarcinate si risc mai mare de a avorta spontan; acest lucru este datorat in principal imbatranirii rezervei de ovule; o femeie peste 40 de ani care nu ovuleaza chiar si sub medicatie, sau care nu raspunde la fertilizarea in vitro, va fi incurajata sa apeleze la o donatoare de ovule

ansa unui cuplu de a concepe, este mai mare in primii 3 ani de incercari; aparitia unei sarcini este considerata improbabila fara tratament dupa 3 ani de incercari, fara folosirea de metode contraceptive

dac poate fi determinat o cauza clar a infertilitatii ce poate fi tratata, atunci sansa ca femeia sa ramana insarcinata creste; tratamentul pentru "infertilitatea inexplicabila" are mai putine sanse de reusita; totusi, medicatia sau tehnicile de reproducere asistata pot fi eficiente. Dintre cuplurile ce au incercat un tratament pentru fertlitate fara succes, aproximativ 40% vor concepe in mod natural. Cauzele infertilitii Cea mai ntlnit problem a fertilitii masculine este legat fie de numrul mic

al spermatozoizilor, fie de mobilitatea lor deficitar. Printre cauzele acestor probleme se enumer:

infecie la nivelul sistemului reproductor; Contactul cu anumite substane chimice; Diverse boli; Unele medicamente; Vene dilatate n scrot varicocel; Consum exagerat de alcool, coferin, droguri uoare; alimentaie necorespunztoare; Stresul.
1

Alte cause pot fi anomaliile testiculelor sau ale cilor necesare pentru circulaia normal a spermatozoizilor i a lichidului seminal. Aceste anomalii pot fi cauzate de dezvoltarea inadecvat a unor pri a sistemului reproductor, infecii sau intervenii chirurgicale. Primul test folosit pentru a verifica numrul i calitatea spermatozoizilor este numit analiza lichidului seminal. Dac rezultatul testului nu este normal, atunci se iau diferite msuri i se fac teste speciale pentru a identifica posibila cauz i tratamentul. Sperma este deseori testat pentru a se ti dac brbatul respective este allergic la proprii spermatozoizi sau dac acetia sunt capabili s fertilizeze ovulul. n cazul femeii, anovulaia (ovulaia nu are loc sau este neregulat) este o cauz frecvent ntlnit a infertilitii, i n cele mai multe cazuri este tratat cu success prin medicamente specifice. Dou sau mai multe situaii sunt responsabile de anovulaie:

Tulburri n funcionarea hormonilor care nu pot fi explicate; Stres emoional i fizic; Alimentaie necorespunztoare, tulburri digestive; Abuzul de alcool sau droguri uoare. Alergia la sperm poate fi de asemenea o cauz a infertilitii. O alt cauz o

reprezint problemele cervicale. Infeciile sau operaiile la nivelul colului uterin pot afecta producerea mucusului cervical i calitatea acestuia astfel nct s nu mai permit spermatozoizilor s triasc i s ajung la ovul. Endometrioza este o alt cauz a infertilitii care poate aprea la orice vrst, dar mai ales la femeile mai n vrst, care au amnat sarcina. La aproximativ 5% dintre cuplurile crora li s-a diagnosticat infertilitatea nu se cunoate cauza sterilitii. Fumatul deterioreaz n egal msur fertilitatea femeilor i pe cea a brbailor. n cazul femeilor, un studiu al British Medical Association arat c fumatul reduce cu 40 la sut ansele de a rmne nsrcinat. Prejudiciul produs de fumat este ireversibil la brbai, crora le afecteaz calitatea spermei. Perioadele de stres intens pot ntrerupe ovulaia la femei pentru perioade de la trei pn la patru luni, n timp ce stresul zilnic scade apetitul sexual. Pentru compensarea scderii libidoului, sunt necesare perioade de relaxare i romantism n cuplu.

Dei are efect dezinhibator asupra sexualitii, un studiu recent a dezvluit c patru pahare de alcool pe sptmn scad fertilitatea feminin. Nu este recomandat abstinena de la alcool, ci consumul moderat. O diet echilibrat i stilul sntos de via al partenerilor sporesc ansele de concepie. Fumatul, alcoolul, stresul, deficienele de nutriie i problemele de greutate sunt inamicii fertilitii. Statisticile arat c, n Romnia, 18 la sut din cuplurile aflate la vrsta fertilitii nu pot avea copii. Specialitii susin c, n jumtate din cazuri, brbaii sunt de vin. Dac o sarcin dorit nu apare dup ase luni de ncercri, este necesar un consult. Relaiile sexuale zilnice, n perioada fertil, ar trebui s duc la apariia unui copil, deoarece sperma rmne vie n organismul femeii pn la trei zile de la consumarea actului sexual. O greutate normal nseamn i fertilitate normal, pentru c supraponderalitatea i subponderalitatea afecteaz hormonii ce controleaz reproducerea. n privina alimentaiei, nutriionitii recomand alimentele bogate n zinc. Acest mineral stimuleaz diviziunea celular, proces important n concepia i dezvoltarea fetal. La brbai, zincul asigur un nivel optim de testosteron i mobilitatea spermatozoizilor. Stridiile, carnea de pui, carnea de vac i crabii sunt surse importante de zinc. Pentru sporirea fertilitii, mai sunt utile acidul folic i vitamina E, asociate cu tratamentele hormonale care stimuleaz ovulaia. In cazurile sczute de fertilitate exist patru variante medicale: corectarea hormonal a tulburrilor menstruale, corectarea spermogramei partenerului, corectarea chirurgical a posibilelor afeciuni ale femeii i fertilizarea in vitro.

Factorii care influeneaz fertilitatea

Factorii demografici:

-distributia pe sexe; -structura populatiei, in special a populatiei feminine pe grupe de varsta; -nuptialitatea si divortialitatea.

Factorii medico-biologici:

-sterilitatea feminina primara si secundara; -sterilitatea masculina; -patologia genitala, inclusiv consecintele medicale ale avorturilor; -igiena sexuala.
3

Factori sociali:

- prelungirea scolarizarii; - gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice; - apartenenta la o anumita categorie sociala si mobilitatea intre aceste categorii.

Migratia populatiei:

ca fenomenul de masa determinat de factorii politici, economici, sociali sau culturali.

Factori legislativi:

-prevederile Codului muncii si Codului familiei; -sistemul de alocatii pentru copii; -programe de protectie materno-infantila; -politica de planificare familiala inclusiv legislatia privind avorturile.

Factorii subiectivi: pot fi inglobati in notiunea complexa de de

planificare familiala (atitudinea constienta a cuplului fata de reproducerea sa). -atitudinea fata de copii,existenta sau lipsa unei atitudini constiente fata de numarul copiilor doriti si realizati si fata de cresterea copiilor realizati; -numarul de copii doriti; -numarul de copii realizati; -metodele si mijloacele contraceptive; -motivatiile subiective ale comportamentului demografic.

Factorii locali-traditionali legati de specificul dezvoltarii istorice a

zonei, nivelul cultural, obiceiuri locale, religie. Toti acesti factori au actionat in general coborand nivelul reproducerii, prin interventia voluntara a cuplurilor asupra conceptiei. Un efect opus, dar de o importanta mai mica, l-ar juca statusul familial. Sub acest raport fertilitatea este favorizata daca: casatoriile se produc la varsta maxima de fecunditate a femeii (sau cu putin inainte) deci varsta la casatorie nu este avansata; proportia de femei casatorite in randul femeilor din contingentul fertil este ridicata, cu alte cuvinte daca intensitatea casatoriilor sau nuptialitatea este mare;

familia este stabila, ceea ce in demografie se traduce printr-o frecventa mica a divorturilor (divortialitate mica). In analiza fertilitatii exista doua modalitati de abordare: transversala: analiza fertilitatii intr-un an calendaristic; longitudinala: prospectiv i retrospectiv.

In analiza transversala a ferilitatii se calculeaza urmatorii indicatori: - rata generala a fertilitatii; - rata specifica pe varste a fertilitatii In raport cu starea civila se pot calcula rate de fertilitate legitima si ilegitima care la randul lor se pot adresa fiecarei grupe de varsta in parte. Variatia potentialului reproductiv cu varsta, ca si masurile de planificare a numarului de descendenti si a perioadei lor de aparitie de catre familie, fac ca indicii de fertilitate specifica sa difere puternic de la o varsta la alta. Se remarca nivelul maxim care caracterizeaza varsta de 20-24 ani si descresterea rapida pana la varsta de 45 ani. Indicii de reproducere permit o apreciere sintetica a fenomenului, spre deosebire de indicii de fertilitate specifica pe varste a caror interpretare cere analiza comparativa a intregii serii de cifre ce caracterizeaza varstele cuprinse intre 15-49 ani. Intregul comportament reproductiv este sintetizat in numarul mediu de descendenti de sex feminin pe care o femeie ii naste in perioada fertila. Daca in medie o femeie naste mai mult de o fetita inseamna ca generatia a fost inlocuita de o alta generatie cu un efectiv mai mare, cu alte cuvinte se asista la o reproducere largita. Evident, daca numarul mediu de fetite nascute de o femeie in cursul perioadei fertile este subunitar, generatia fertila este inlocuita de o generatie mai redusa numeric, iar reproducerea este ingustata. Valoarea unitara indica o populatie stationara. In practica se foloseste cel mai adesea indicele brut de reproducere care reprezinta numarul mediu de fete pe care le-ar naste o generatie de femei care nu ar fi supuse riscului mortalitatii (de la nastere pana la varsta de 50 ani) si care ar avea la fiecare varsta (intre 15 si 49 ani) fertilitatea specifica observata in perioada considerata. Se utilizeaza rate de fertilitate specifica pe varste calculate in anul studiat si nu o inregistrare longitudinala a comportamentului. Cu ajutorul lor se calculeaza numarul de copii pe care l-ar naste in medie o femeie dintr-o generatie ipotetica care ar avea la varsta de 15-19 ani fertilitatea femeilor de
5

aceeasi varsta din anul calendaristic studiat; intre 20 si 24 ani, fertilitatea femeilor in varsta de 20-24 ani (din anul studiat) s.a.m.d. pana la varsta de 49 de ani. Aplicand proportia de fete la cifra finala, numita si descendenta finala medie, se obtine indicele de reproducere (care se refera numai la efectivul mediu de fete). Indicele de reproducere neta este bazat pe acelasi principiu de calcul, dar cu luarea in consideratie a mortalitatii femeilor intre de 15 si 49 ani. Se apreciaza ca in prezent descendenta medie finala in Romania are valori de 2,2-2,4 copii si ca indicele brut de reproducere are valori cuprinse intre 1,15-1,2. Iat civa dintre indicatorii folosii n analiza fertilitii: Rat general de fertilitate (F) Frecvena nscuilor-vii la efectivul populaiei feminine de vrst fertil: F = (N / 35PF15) * 1000 n 1991, valoarea acestui indice a fost: F = (275.275 / 5.637.098) * 1000 = 48,8 Indicele este vag, deoarece fertilitatea este funcie de vrst, ncadrndu-se ntr-un model (pattern"), fiind maxim la vrstele 20-29 ani, scznd apoi rapid. Rat de fertilitate dup vrst (nfx) Frecven a nscuilor-vii raportat la numrul femeilor de vrst respectiv:

n care: n - intervalul de vrst (un an, mai obinuit cinci ani). Pentru cazul cnd n = 5, vom avea apte rate dup vrst: 5f15; 5f20; 5f25; 5f30; sf35; 5f40; 5f45; 5f50; (limita superioar a intervalului nu este inclus). Rat total de fertilitate (RTF) Suma ratelor de fertilitate dup vrst:

Se exprim n promile; n cazuri speciale, la unitate. Se nsumeaz ratele de fertilitate dup vrst (sfx), iar rezultatul 311,9 se nmulete cu 5 (mrimea intervalului). RTF = 5.311,9 = 1595,5 sau 1560 nscui-vii la 1000 femei de vrst fertil. Obinuit, se exprim la unitate: 1,6 copii revenind la o femeie de vrst fertil. Majoritatea rilor civilizate se confrunt cu o scdere accelerat a natalitii i a fertilitii, iar Romnia imit i n acest domeniu rile dezvoltate. Studiile arat c foarte puine cupluri i doresc mai mult de unul sau doi copii. Mai ngrijortor este faptul c peste 70% dintre cupluri au declarat c nu i (mai) doresc deloc copii. De la 2,2 copii la o femeie n 1989, valoare care asigura nlocuirea generaiilor, rata total a fertilitii (numrul de copii nscui de o femeie n perioada ei fertil) a cobort la doar 1,3 copii la o femeie n 1995 i s-a meninut n jurul acestei valori pn n present(vezi graficul de mai jos). Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arat o scdere de aproape un copil la o femeie fa de ultimele decenii ale perioadei comuniste.

Emanciparea femeii i participarea crescnd a acesteia la activiti economice n afara gospodriei, intensificarea fenomenului de migraie, reducerea influenei normelor culturale, creterea mobilitii sociale, sporirea cheltuielilor pentru creterea i educarea copiilor, incertitudinea i stresul sunt tot atia factori care au dus la scderea natalitii. Perceperea diferit a existenei, care ajunge s fie caracterizat de individualism i consumism, influeneaz de asemenea numrul de copii adui pe lume.

Aspectele financiare situaia financiar, munca pltit a femeilor sunt determinante n decizia de a (mai) avea un copil, fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil. Evolutia descendenta a fertilitatii a fost impusa si de noile realitati economice si sociale din Romania. Degradarea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori de scadere specifici perioadei de tranzitie, in Romania ca si in celelalte tari est-europene. Pe langa scaderea fertilitatii, si o alta schimbare importanta a fenomenului, care a inceput in a doua parte a anilor 1990 si anume restructurarea modelului de fertilitate. Dintotdeauna fertilitatea romaneasca a fost una timpurie (cu valorile cele mai ridicate in grupa de varsta 2025 ani). Incepand cu anul 1995 ns, asistam la o crestere constanta a ponderii fertilitatii la varstele mai mari de 25 de ani. La aceeasi valoare a ratei fertilitatii totale in anii 1995 si 2000, ratele de fertilitate la 30-40 ani sunt cu 20-25% mai mari in cel din urma an. In acelasi timp, in mediul urban curba ratelor de fertilitate s-a indepartat deja de modelul timpuriu, avand caracteristicile modelului etalat, cu valorile cele mai ridicate in grupa de varsta 25-30 ani. Adoptarea modelului intermediar si de populatie din mediul rural nu este decat o chestiune de termen mediu. Atat timp cat si varsta la prima casatorie este in majorare (la femei era de 22 de ani in 1990 si a ajuns la 24 de ani in anul 2002), este greu de admis ca actualele schimbari structurale ar descrie tendinte conjuncturale, cu origini in criza economica si sociala pe care o traverseaza Romania. Copii mai putini, unul de preferinta, si adusi pe lume la o varsta mai ridicata devine regula care guverneaza comportamentul reproductiv al tanarului cuplu intr-o societate care adopta rapid sistemul de valori si atitudini ale tarilor dezvoltate. Pe fondul ameliorarii standardului de viata, este posibil un reviriment al fertilitatii, tinand cont de importanta normelor culturale care guverneaza inca in tara noastra comportamentul individului in ceea ce priveste modelul casatoriei si al familiei cu copii. Avnd n vedere cele prezentate mai sus se poate sublinia necesitatea unei politici demografice bine concepute, bazata pe o serie de masuri care sa sprijine in mod real familia si copilul pentru a fi posibila o redresare a fertilitatii nationale.

Modaliti socio-economice de imbunatire a fertilitii: Cele mai importante msuri care ar putea veni n ajutorul cuplurilor de a avea copiii pe care i-i doresc: - grdiniele cu orar prelungit ar permite femeilor s lucreze; - nfiinarea grdinielor i a creelor de ctre angajator ar da opiunea prinilor s fie aproape de copii; - un program de lucru flexibil ar mri timpul pe care tinerii prini l aloc familiei i casei; - crearea unor condiii de via mai bune, n special facilitarea accesului tinerilor la locuine; - programe de dezvoltare rural; - creterea accesului i calitii serviciilor de sntate a reproducerii, inclusiv planificare familial.

BIBLIOGRAFIE 1. Declinul demographic al Romniei Prof. dr. Vasile Gheu Studiu publicat in Sociologie Romneasc, Volumul II, Nr. 2, 2004 2. Metode contraceptive naturale- Barbara Kass-Annese & Hal C. Danzer Editura Paralela 45, Piteti, 2004 3. https://statistici.insse.ro

10