POPE8CU LZETA POPE8CU LZETA POPE8CU LZETA POPE8CU LZETA

ECHPAMENTE ELECTRCE


Volumul Volumul Volumul Volumul














Editura "ALMA MATER"
8ibiu 2008


2



3






Cursul de ECHIPAMENTE ELECTRICE se adreseaz, n special
studentilor de la sectia de Inginerie Electric, dar si celorlalti studenti ai faculttilor
de profil tehnic care doresc s cunoasc fenomenele de comutatie si protectie
electric.
Notiunea de echipament electric este foarte larg si se preteaz la numeroase
interpretri; de aceea trebuie s precizm c n domeniul Electrotehnicii prin
echipament electric ntelegem dispozitivele destinate comutatiei electrice,
protectiei consumatorilor electrici si unele dispozitive folosite n actionrile
electrice.
Transferul de energie electric de la locul de producere la locul de utilizare
se realizeaz prin intermediul retelelor electrice. Att la productorii de energie
electric ct si n retelele de transport, dar mai ales la consumatorii industriali sau
casnici sunt utilizate aparate si echipamente electrice de comutatie si protectie.
Definind un echipament de comutatie ca un ansamblu de dispozitive
electromecanice sau electrice cu ajutorul crora se stabilesc sau se ntrerup
circuitele electrice, rezult c din punct de vedere structural echipamentele de
comutatie se mpart n dou mari categorii:
echipamente de comutaiei mecanic, ce au cel putin un element mobil
pe durata efecturii comutatiei. La rndul lor aceste aparate pot fi:
a) neautomate, cum ar fi: ntreruptoarele si comutatoarele cu prghie, ntre-
ruptoarele si comutatoarele pachet, butoane de actionare, ntreruptoare bascu-
lante, separatoare si controlere;
b) automate din care amintim: contactoarele, ntreruptoarele de joas si
nalt tensiune si separatoare de scurtcircuitare;
echipamente cu comutaie static, ce nu au componente n miscare iar
conectarea sau deconectarea este comandat si realizat electronic. Aceast
categorie de aparate de comutatie se realizeaz cu dispozitive semiconductoare de
putere ca: diode, tiristoare, triacuri sau tranzistoare de putere.
n afara echipamentelor de comutatie exist o categorie larg de
echipamente electrice de protecie, cu rolul de a proteja generatoarele electrice,
liniile electrice, transformatoarele si consumatorii mpotriva suprasarcinilor,
supracurentilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor sau a oricror regimuri anormale
de functionare. Din categoria echipamentelor electrice de protectie fac parte:
sigurantele fuzibile, releele de protectie, declansatoarele, bobinele de reactant,
eclatoarele si descrctoarele.




4

n volumul doi alk cursului de Echipamente Electrice sunt prezentate
principalele tipuri de aparate si echipamente electrice de comutatie si protectie de
joas, medie si nalt tensiune, precum si echipamentele electrice pentru pornirea si
reglarea turatiei masinilor electrice.
Multumesc pentru sprijinul primit la realizarea acestui curs din partea
colegilor si a colaboratorilor.



Autorul























5


CUPRINS

1. APARATE ELECTRICE NEAUTOMATE
1.1. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE
NEAUTOMATE
1.2. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE APARATELOR
ELECTRICE NEAUTOMATE1.3. SEPARATOARE DE
JOAS TENSIUNE
1.4. NTRERUPTOARE SI COMUTATOARE CU PRGHIE
1.5. NTRERUPTOARE SI COMUTATOARE TIP PACHET
1.6. NTRERUPTOARE SI COMUTATOARE BASCULANTE
1.7. LIMITATOARE DE CURS SI MICRONTRERUPTOARE
1.8. BUTOANE, CHEI DE COMAND SI LMPI
1.9. PRIZE, FISE, CUPLE SI CONECTOARE
1.10. REOSTATE INDUSTRIALE
1.11. APARATE PENTRU COMANDA MANUAL A
MOTOARELOR
TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR
2. ECHIPAMENTE ELECTRICE DE COMUTATIE DE JOAS
TENSIUNE
2.1. CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE
2.1.1. Clasificarea contactoarelor electromagnetice
2.1.2. Contactoare electromagnetice de curent alternativ
2.1.3. Contactoare de curent continuu
2.1.4. Comanda contactoarelor electromagnetice
2.2. CONTACTOARE STATICE
2.2.1. Contactoare statice de curent alternativ
2.2.2. Contactoare statice de curent continuu
2.2.3. Contactoare hibride
2.3. RELEE INTERMEDIARE
2.3.1. Relee miniaturizate
2.3.2. Relee Reed
2.4. NTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOAS TENSIUNE
2.4.1. Clasificarea ntreruptoarelor automate de joas tensiune
2.4.2 Elementele construcxtive ale ntreruptoarelor automate
2.4.3. ntreruptoare automate de c.a.
2.4.4. ntreruptoare automate de c.c.
2.5. DISJUNCTOARE
TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR


6


3. APARATE ELECTRICE DE PROTECTIE
3.1. SIGURANTE FUZIBILE
3.1.1. Principiul de functionare al sigurantelor fuzibile
3.1.2. Mrimile caracteristice ale sigurantelor fuzibile
3.1.3. Sigurante fuzibile de joas tensiune
3.1.4. Sigurante fuzibile de medie si nalt tensiune
3.2. RELEE DE PROTECTIE
3.2.1. Clasificarea releelor de protectie
3.2.2. Caracteristicile releelor de protectie.
3.2.3. Relee termobimetalice
3.2.3.1. Principiul de functionare al releelor termobimetalice
3.2.3.2. Caracteristica de protectie a releului termobimetalic
3.2.3.3. Variante constructive de relee termobimetalice
3.2.3.4. Calculul lamelei termobimetalice
3.2.4. Relee electromagnetice
3.2.4.1. Relee electromagnetice maximale de curent
3.2.4.2. Relee electromagnetice de tensiune
3.2.5. Relee de inductie
3.2.5.1. Relee de inductie cu rotor disc
3.2.5.2. Relee de inductie cu rotor cilindric
3.2.6. Relee Buchholtz
3.3. DECLANSATOARE.
3.4. DESCRCTOARE
3.4.1. Eclatoare electrice
3.4.2 Principiul de functionare al descrctoarelor electrice
3.4.3. Variante constructive de descrctoare
3.4.4. Mrimile caracteristice ale unui descrctor
3.5. RELEE DE TIMP
3.5.1.Clasificarea releelor de temporizare
3.5.2.Variante constructive de relee electromagnetice de
temporizare
3.5.3. Relee de timp electrice
3.5.4. Relee electronice de temporizare
TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR
4 APARATE DE COMUTATIE DE MEDIE SI NALT TENSIUNE
4.1. SEPARATOARE DE MEDIE TENSIUNE
4.1.1. Clasificarea separatoarelor.
4.1.2. Principalele variante constructive ale separatoarelor de
medie tensiune


7
4.2. SEPARATOARE DE NALT TENSIUNE
4.2.1.Clasificarea separatoarelor de nalt tensiune
4.2.2. Separatoare rotative
4.2.3. Separatoare de translatie
4.2.4. Separatoare pantograf
4.2.5.Separatoare de sectionare si punere la pmnt
4.3. CONTACTOARE DE MEDIE TENSIUNE
4.3.1. Contactoare de medie tensiune n vid
4.4. NTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE
4.4.1. ntreruptoare cu vid
4.4.2. Mecanisme de actionare a ntreruptoarelor de medie
tensiune
4.5. NTRERUPTOARE DE NALT TENSIUNE
4.5.1. ntreruptoare cu ulei
4.5.2. ntreruptoare cu hexafluorur de sulf
TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR
5. PROTECTIA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
5.1. PROTECTIA MOTOARELOR ELECTRICE
5.1.1. Comanda si protectia motoarelor asincrone cu conectare
direct la retea
5.1.2. Comanda cu inversare de sens si protectia unui motor
asincron
5.1.3. Comanda si protectia unui motor asincron cu pornire stea-
triunghi
5.1.4. Comanda si protectia unui motor asincron cu pornire cu
reostate statorice
5.1.5. Comanda si protectia unui motor asincron pornit cu
autotransformator
5.1.6. Comanda si protectia unui motor asincron pornit cu
rezistente rotorice
5.1.7.Protectia minimal de tensiune a motoarelor electrice
5.1.8. Protectia motoarelor asincrone de putere la scurtcircuite
polifazate
5.1.9. Protectia diferential longitudinal a motoarelor sincrone de
putere
5.2. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE
5.2.1. Protectia diferential longitudinal a unui generator sincron
5.2.2. Protectia mpotriva scurtcircuitelor rotorice a generatoarelor
sincrone
5.2.3. Protectia maximal cu tiere de curent a unui generator
sincron


8
5.2.4. Protectia prin bobine de reactant a generatoarelor sincrone
5.3. PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE
5.3.1. Protectia de gaze a transformatoarelor n ulei
5.3.2. Protectia diferential longitudinal a unui transformator
5.3.3. Protectia maximal de curent cu blocaj de tensiune minim a
unui transformator
5.4. PROTECTIA RETELELOR ELECTRICE
5.4.1. Protectia maximal de curent a liniilor electrice radiale
5.4.2. Protectia maximal de curent temporizat a liniilor electrice
radiale
5.4.3. Protectia maximal de curent direcsional a liniilor electrice
cu alimentare bilateral
5.4.4. Protectia de distant a retelelor electrice complexe
5.5. AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ENERGETICE
5.5.1. Reanclansarea Automazt Rapid (RAR)
5.5.2. Anclansarea automat a Rezervei (AAR)
5.5.3. Descrcarea Automat a Sarcinii la Scderea Frecventei
5.5.4. Descrcarea Automat a Sarcinii la Scderea Tensiunii
5.6. PROTECTII NUMERICE A RETELELOR ELECTRICE
5.6.1. Functiile protectiilor numerice a retelor
5.6.1.1. Functia protectie de distant
5.6.1.2. Functia de supraveghere a circuitelor de tensiune
5.6.1.3. Functia de accelerare a protectiei la conectarea pe defect
5.6.1.4. Functia de protectie maximal de curent instantanee
5.6.1.5. Functia de protectie homopolar de curent directionat
5.6.1.6. Functia de locator de defecte
5.6.1.7. Functia de nregistrator secvential de evenimente
5.6.1.8. Functia RAR
5.6.1.9. Functia de protectie maximal de tensiune
5.6.1.10. Functii de supraveghere sistem
5.6.1.11. Functia de interfatare cu operatorul
5.7. PROTECTIA INTEGRAT A RETELELOR ELECTRICE
5.7.1 Protectia integrat a unei linii electrice cu releul DIPA 100
5.7.2. Caracteristici tehnice generale ale DIPA 100
5.8. SISTEME SCADA SUPERVISORY CONTROL AND DATA
ACQUISITION
5.8.1. Functiile de baz ale sistemului SCADA
5.8.1.1. Supravegherea si controlul de la distant
5.8.1.2. Alarmarea
5.8.1.3.Analiza post avarie
5.8.1.4.Urmrirea ncrcrii retelelor


9
5.8.1.5.Planificarea si urmrirea reviziilor si reparatiilor n scopul
evitrii cderilor
5.8.2. Functii EMS Energy Management System
5.8.3. Functii DMS
TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR
BIBLIOGRAFIE





































10


1. APARATE ELECTRICE NEAUTOMATE


Aparatele electrice neautomate sunt destinate conectrii si deconec-
trii circuitelor electrice de curent continuu sau alternativ de joas tensiune.
Ele au urmtoarele caracteristici:
actionare manual att la nchidere ct si la deschidere;
nu au elemente de protectie, msurare si reglaj;
nu pot ntrerupe curenti de serviciu mai mici sau egali cu curentul
nominal;
nu au rolul si nu pot s ntrerup curentii mari de suprasarcin sau de
scurtcircuit;
au o manevrare rar, cu o frecvent redus de conectare;
sunt actionate manual, att la deschidere ct si la nchidere.
Din aceast categorie de aparate fac parte: separatoarele, ntreruptoa-
rele si comutatoarele cu prghie, ntreruptoarele si comutatoarele pachet,
prizele si fisele industriale, conectoarele, limitatoarele de curs;
microntreruptoarele; precum si echipamentul electric folosit la pornirea si
reglarea manual a turatiei masinilor electrice (inversoare de sens,
comutatoare Stea Triunghi, controlere, manipulatoare, limitatoare de curs
si reostatele).

1.1. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE NEAUTOMATE

Aparatele electrice de joas tensiune sunt aparate ce se construiesc
pentru tensiuni nominale ce nu depsesc 1000V curent alternativ si 1200V
curent continuu. Se realizeaz ntr-o mare varietate de tipuri si se folosesc nu
numai n centrale si statii electrice, ci si in sectorul casnic pe scara foarte
larg.
Clasificarea aparatelor neautomate de joas tensiune se poate face dup
mai multe criterii:
A) Dup funcia de utilizare aparatele electrice se pot clasifica astfel:
a) Aparate electrice industriale, destinate instalatiilor electrice
industriale de putere:
pentru comanda motoarelor electrice: comutator Stea - Triunghi,
inversor de sens, comutator de poli, reostat de pornire si reglaj, reostat de
excitatie, controlere.


11
pentru actionri: butoane, chei, ntreruptoare, comutatoare.
pentru semnalizare avem: lmpi, hupe, sonerii.
b) Aparate pentru instalaii, aparate destinate instalatiilor electrice de
mic putere:
ntreruptoare folosite n circuite de lumin, aparate de nclzit sau
motoare mici;
comutatoare folosite in circuite de lumin, de capt, de hotel, cruce,
scar);
prize fixe si mobile;
cuple;
butoane pentru sonerii si lumin.
B) Dup felul curentului: aparate de curent continuu si aparate de
curent alternativ, iar cele de curent alternativ pot fi monofazate sau trifazate.
C) Dup tensiunea nominal standardizat sub 1000V curent alternativ
si 1200V curent continuu sunt:
n curent alternativ: 24, 48, 127, 220, 400, 660, 1000 Vc.a.
n curent continuu: 24, 48, 125, 400, 800, 1200 Vc.c.
D) Dup curenii nominali standardizati sunt: 3, 6, 10, 16, 25, 32, 40,
63, 80, 100, 160, 200, 315, 400, 630, 1600, 2000, 2500, 3150 A
Din punct de vedere al protectiei muncii, aparatele cu tensiunea
nominal mai mare de 48 V sunt considerate potential periculoase si deci
trebuie s corespund normelor de protectia muncii.
Fiecare aparat din cele enumerate prezint o bogat varietate de tipuri
constructive aprute ca urmare a functiilor pe care trebuie s le satisfac,
precum si a conditiilor mediului n care va functiona.


1.2. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE APARATELOR
ELECTRICE NEAUTOMATE

Functionarea aparatelor electrice neautomate este posibil numai n
conditiile tehnice date de parametrii electrici si mecanici nominali, pentru
care aceste aparate au fost construite. Dac este necesar modificarea unuia
dintre acesti parametrii trebuie ales un aparat cu alte caracteristici electrice si
constructive.
Valorile pentru care au fost calculate aparatele se numesc valori
nominale, iar valorile la care se folosesc aparatele si care sunt mai mici sau
egale cu aceste valorile nominale se numesc valori de serviciu. Pentru a se
evita ns construirea unei varietti prea mari de aparate, n functie de valorile


12
necesare s-a standardizat o gam de valori care satisfac cerintele industriei.
Cele mai importante caracteristici tehnice ale aparatelor electrice sunt:
A. Tensiunea nominal: este tensiunea la care este posibil
functionarea aparatului sau tensiunea maxim a retelei la care functionarea
are loc fr pericol de distrugere a aparatului. Aceast conditie determin
materialele electroizolante folosite la constructia aparatului, distanta dintre
contacte etc. Din acest punct de vedere aparatele vor putea lucra si la tensiuni
mai mici, adic la tensiuni de serviciu.
Valorile nominale ale tensiunilor sunt:
n curent continuu: 24, 48, 110 (125), 230 (250), 440, 600, 800 (750),
1200 Vc.c.
n curent alternativ: 24, 36, 48, (42), 110, (127), 230 (250), 400, 660
(500), 1000 Vc.a..
B. Curentul nominal reprezint valoarea intensitti curentului care
poate trece prin aparat un timp nedefinit de lung fr deteriorarea acestuia,
sau pentru care functionarea aparatului este optim (n cazul bobinelor de
actionare etc.).
Intensitatea curentului determin sectiunea conductoarelor si a
contactelor aparatului. Din aceast cauz utilizarea aparatului la intensitti ale
curentului de serviciu cu mult mai mici dect valoarea nominal este
irational. n standarde se stabilesc urmtoarele valori ale intensittilor
curentilor electrici pentru care se construiesc aparatele electrice de joas
tensiune: 6, 10, 16, 32, 40, 80, 100, 160, 200, 250, 315, 400, 630, 1000, 1600,
2000, 2500, 3150A.
n general aparatele admit o suprasarcin care este limitat valoric (si n
timp) de conditiile de rcire. Aceast suprasarcin se numeste curent limit
termic si se refer la o durat de o secund (sau alt valoare precizat).
C. Rezistena la uzur mecanic este o caracteristic pur mecanic si
determin numrul de manevrri pentru care functionarea este garantat, deci
si timpul dup care un aparat va trebui s fie nlocuit Rezistenta mecanic este
indicat sub forma numrului de cicluri sau manevrri (conectare-
deconectare). Aceast caracteristic este indicat pentru principalele tipuri de
aparate, dup cum urmeaz:
ntreruptoare si comutatoare rotative 20.000 cicluri
ntreruptoare pachet 10.000 cicluri
prize si fise industriale 1.000 cicluri
comutatoare stea-triunghi manuale 10.000 cicluri
D. Frecvena de conectare reprezint numrul maxim posibil de
manevrri la tensiune si intensitatea nominal, n unitatea de timp (or,


13
minut). Aparatele electrice sunt mprtite dup frecventa de conectare n 5
clase, dup cum urmeaz:
clasa I - pn la 30 actionri pe or;
clasa II- pn la 150 actionri pe or;
clasa III - pn la 600 actionri pe or;
clasa IV - pn la 1200 actionri pe or;
clasa V - pn la 3000 actionri pe or.
E. Durata de funcionare reprezint timpul, exprimat n procente, din
durata total a unui ciclu de lucru n care aparatul se gseste sub tensiune.
Aceast durat conditioneaz nclzirea aparatului. Sunt normalizate
urmtoarele durate relative de functionare: 15%, 25%, 40%, 60%, 100%. Din
punct de vedere al duratei de conectare deosebim trei servicii de functionare:
serviciul de scurt durat (temporar), corespunztor conectrii
pentru scurt timp si deconectrii ndelungate (cazul reostatelor de pornire,
butoanele de comand etc.);
- serviciul intermitent (conectri si deconectri frecvente);
- serviciul de durat, cnd aparatul este conectat vreme ndelungat
(cazul separatoarelor)
F. Capacitatea de rupere reprezint valoarea maxim (efectiv) a
curentului pe care l poate ntrerupe aparatul fr a se deteriora. Ea poate fi
nul (separatoare), egal cu curentul nominal (ntreruptoare cu prghie) sau
mai mare dect curentul nominal.
G. Capacitatea de nchidere este curentul maxim care se poate stabili
prin aparat. Deoarece majoritatea consumatorilor de curent electric absorb la
pornire un curent mare, aparatele vor trebui s suporte curenti de scurt durat
mai mari dect curentii nominali. Din acest punct de vedere aparatele pot
fi:cu capacitate de nchidere mai mic, egal, sau mai mare dect curentul
nominal. n general, capacitatea de nchidere este mai mare dect cea de
rupere.
H. Gradul de protecie n cazul aparatelor electrice, reprezint gradul
de sigurant mpotriva ptrunderii corpurilor strine sau a apei n interiorul
lor. Acest lucru se mentioneaz printr-un indicativ format din literele I.P.
urmate de trei cifre: prima se refer la protectia contra atingerilor pieselor sub
tensiune, a doua la protectia contra ptrunderii apei, iar a treia la protectia
mpotriva deteriorrilor mecanice.
n cazul n care utilajul prezint protectie special (de exemplu protectie
antiexploziv), se face o mentiune special n acest sens. Dac unele prti ale
aparatului electric, sau ale masinii electrice se execut la un alt grad de
protectie, se indic mai nti gradul de protectie pentru ntregul ansamblu


14
urmat de gradul de protectie pentru partea diferit protejat, mentionndu-se si
partea constructiv la care se refer aceast indicatie. Cea de-a treia cifr se
indic doar n cazul aparatelor electrice (de exemplu I.P.332).
Tabelul 1.1. Gradele de protectie mpotriva atingerii pieselor sub
tensiune si a ptrunderii corpurilor strine
Simbol Protectia contra atingerilor Protectia contra ptrunderii corpurilor
strine
0 Fr protectie Fr protectie
1 Protectie mpotriva atingerii
cu o suprafat mare a minii
Fr protectie pentru corpuri strine
mari (sub 50 mm)
2 Protectie la atingerea cu
degete
Idem pentru mijlocii (sub 12 mm)
3 Protectie contra atingerii cu
unelte peste 2,5 mm
Fr protectie la corpuri sub 2,5 mm
4 Protectie contra atingerii cu
obiecte peste 1 mm
Fr protectie contra corpurilor sub
1 mm
5 Protectie contra atingerii cu
orice fel de mijloace
Protectie partial contra prafului
6 Idem Protectie total contra prafului
n tabelele 1.1. si 1.2. sunt prezentate cele mai utilizate grade de
protectie mpotriva atingerii si ptrunderii corpurilor strine si a apei, precum
si tabelul cu gradele de protectie mpotriva deteriorrilor mecanice (numai
pentru aparate electrice). Indicatia referitoare la gradul de protectie se
plaseaz ntr-un loc vizibil, de regul pe plcuta indicatoare, alturi de alte
caracteristici ale aparatului.
Tabelul 1.2. Gradele de protectie contra ptrunderii lichidelor
Simbol Gradul de protectie
0 Fr protectie
1 Protectie contra picturilor de ap condensat
2 Protectia contra picturilor de lichide ce cad sub un unghi de maxim
15 fat de vertical
3 Protectie contra ploii
4 Protectia contra stropirii cu lichide
5 Protectia contra apei sub form de jet
6 Protectia mpotriva conditiilor de pe puntea navelor
7 Protectia mpotriva scufundrii n lichid
8 Protectia mpotriva scufundrii n ap sub presiune




15
1.3. SEPARATOARE DE JOAS TENSIUNE

Separatoarele de joas tensiune servesc la separarea vizibil a unui
circuit, pentru efectuarea unor operatiuni de revizie sau reparatii ce nu se pot
executa sub tensiune. Ele pot ntrerupe doar circuite aflate sub tensiune, dar
neparcurse de curent.
Deoarece n pozitia nchis separatoarele sunt parcurse de curent
nominal, presiunea de contact realizat de contactul fix pe cutitul de contact
trebuie s asigure o rezistent de contact ct mai redus. ntruct
separatoarele se nchid si se deschid cnd prin circuit nu trece curent, nu se
formeaz arc electric ntre contactele separatorului si de aceea nu sunt
prevzute cu camere de stingere. Separatoarele nu pot asigura protectia la
supracurent a consumatorilor, drept care este necesar un aparat suplimentar
(sigurant fuzibil sau ntreruptor automat).

Figura 1.1. Separator tip cutit
1 - cadru metalic; 2 - izolatoare suport; 3 - borne de legtur;
4 - contact fix; 5 - contact mobil; 6 - urechea de actionare; 7 ax;
8 born de legare la pmnt.
Separatoarele de joas tensiune sunt de regul de tip interior, se
monteaz vertical si se actioneaz manual. Separatoarele lucreaz n pozitie
nchis n regim de lung durat (adic durata relativ de conectare este
100%), fiind echipate cu contacte inoxidabile de mare presiune. Pentru a
compensa fortele de repulsie dintre contacte, la valori semnificative ale
curentului (n caz de scurtcircuit) unele separatoare sunt prevzute cu mai
multe cutite (ci de curent) n paralel. Separatoarele de joas tensiune mono-
polare, bipolare si tripolare de constructie romneasc au urmtoarele
caracteristici: U
N
= 500 si 1000V; I
N
= 200, 350, 600 sau 1000 A.


16

1.4. NTRERUPTOARE I COMUTATOARE CU PRGHIE

ntreruptoarele i comutatoarele cu prghie sunt aparate
neautomate care se utilizeaz n circuite de iluminat sau fort, de curent
continuu si alternativ. Piesa mobil de contact este de forma unui brat de
prghie, de unde le provine si numele (se mai numesc si hebluri). Comutatia
are loc sarcin si sunt necesare camere de stingere, construite din azbociment
si prevzute cu grtare din materiale feromagnetice (care folosesc principiul
divizrii arcului, n cazul aparatelor de curent alternativ) sau cu sicane
electroizolante (care folosesc principiul deion n cazul aparatelor de curent
continuu).
Cuitele de contact sunt actionate direct sau printr-un sistem de
prghii. La ntreruperea curentilor intensi, viteza de deplasare a arcului
electric are loc sub actiunea autosuflajului electrodinamic, forta fiind
proportional cu ptratul curentului din circuit (si nu este influentat de
alungirea mecanic). n cazul curentilor de intensitate redus, viteza de
deplasare a pieselor mobile de contact are un rol determinant, pentru c
fortele electrodinamice au valori reduse. n acest caz, trebuie mrit viteza de
ndeprtare a pieselor de contact si se folosesc contacte de rupere, n paralel
cu contactele principale.
ntreruptoarele cu curenti nominali mai mici de 500 A au piesele
mobile ale contactelor de rupere n form de cutit actionate prin resoarte
prinse de piesele mobile ale contactelor principale.
n figura 1.2. este prezentat un ntreruptor cu prghie si respectiv un
comutator cu prghie.


Figura 1.2. ntreruptor si comutator cu prghie
1, 6-bome; 2-piesa fix de contact; 3-cutit principal; 4-ax;
5-portpies de contact; 7-mner; 8-platou; 9-cutit de rupere; 10-resort


17

Dup deschiderea fr arc electric a contactelor principale, resoartele se
ntind si determin accelerarea pieselor mobile ale contactelor de rupere.
Comutatoarele au dou rnduri de piese fixe de contact, astfel nct
deschiderea primului rnd de contacte este urmat de nchiderea celuilalt rnd
de contacte si invers.
La ntreruptoarele cu prghie tripolare, de multe ori maneta de
actionare este pozitionat lateral asa cum este prezentat n figura 1.3.


Figura 1.3. ntreruptor cu prghie tripolar:
l-piese mobile de contact; 3-piese fixe de contact;
4-portpiese fixe de contact cu ax; 5-platou; 8-maneta de actionare;
9-dispozitiv de stingere a arcului electric.

Actionarea acestor aparate se face manual, putnd fi direct (cnd ntre-
ruptorul este asezat n fata tabloului), sau indirect, cnd ntreruptorul este
asezat n spatele tabloului.
ntreruptoarele se fixeaz pe tablou astfel ca deschiderea circuitului s
se fac prin actionarea n jos a manetei. Reteaua de alimentare se leag la
bornele de sus, iar receptorul la bornele de jos.
ntreruptoarele si comutatoarele cu prghie monopolare, bipolare si
tripolare de constructie romneasc au urmtoarele caracteristici:
pentru aparatele de curent alternativ: U
N
= 400 V, 500 V sau 660 V;
I
N
= 25 A, 63 A, I00A, 200 A, 350 A, 600 A, 1000 A
pentru aparatele de curent continuu: U
N
, =175 V, 230 V, 440V;
I
N
= 200 A, 350 A, 600 A, 1000 A.
Dup modul de protejare a aparatului, exist urmtoarele tipuri de
ntreruptoare cu prghie
a. ntreruptoare n execuie neprotejat, utilizate pn la 230 V.
b.ntreruptoare n execuie protejat contra atingerilor accidentale,
pentru tensiuni de 380 V si 500 V si curenti de peste 400 A. Aceste
ntreruptoare sunt protejate printr-un capac de protectie din material
electroizolant (carton, prespan sau bachelit).


18

c. ntreruptoare n execuie nchis n cutii metalice, pentru tensiuni
de 380 V si 500 V si curenti de pn la 400 A. Cutiile de distributie pot
contine pe lng ntreruptor si sigurante fuzibile, relee, diferite aparate de
msur ca ampermetre, voltmetre, wattmetre.
d. ntreruptoare n execuie capsulat, care se folosesc n aer liber, n
ncperi umede, n atmosfer ncrcat cu diferiti vapori combustibili
(amoniac, acizi etc.), n ncperi cu praf si murdrie sau cu pericol de ex-
plozie. La aceste ntreruptoare, capacele cutiilor si intrrile conductoarelor n
cutie sunt etansate ermetic.


1.5. NTRERUPTOARE I COMUTATOARE TIP PACHET

ntreruptoarele i comutatoarele pachet (cu came) sunt aparate
neautomate care se utilizeaz n circuitele de comand (n care intensittile
curentilor sunt mai mici dect 100 A), de curent continuu sau alternativ si n
circuitele de automatizare unde se cer functii de comutare complexe.


Figura 1.4. ntreruptor pachet tripolar
1- maneta de actionare; 2-ax de actionare; 3-mecanism de sacadare;
4-borne; 5-disc electroizolant; 6-tiranti; 7-plac metalic de fixare;
8-piese mobile de contact; 9-izolatie de pertinax; 10-distantor din pertinax.


19

ntreruptoarele i comutatoarele pachet se folosesc la joas
tensiune si sunt actionate manual. Ele se caracterizeaz prin faptul c
ansamblul aparatului se obtine prin nsiruirea pe acelasi ax a unui numr
variabil de elemente (pachete) de constructie similar, fiecare element
cuprinznd o cale de curent. ntreruptoare si comutatoarele cuprind o serie
de discuri de bachelit suprapuse pe care sunt montate contactele fixe.
Contactele mobile din material conductor, sunt asezate pe un ax central
si se deplaseaz solidar cu aceasta n timp ce un sistem de sacadare realizeaz
ntreruperea brusc, independent de viteza cu care este actionat maneta.
Deoarece aceste ntreruptoare au avantajul unei constructii compacte si
fiabile sunt folosite pentru comanda circuitelor electrice ale masinilor, ca
ntreruptoare si comutatoare pe panouri si pupitre de comand si ca
ntreruptoare capsulate mpotriva prafului si umidittii.
ntreruptoarele si comutatoarele pachet au urmtoarele caracteristici
tehnice:
tensiunea nominal si tensiunea de lucru n c.a. 400V si c.c.230V
curentul nominal n c.a. si c.c. 6A, 10A, 25A, 40A, 63A si 100A.
frecventa retelei n c.a. 50Hz,
durata de viat mecanic n c.a. si c.c. 20 000 schimbri de pozitie.
frecventa de conectare n c.a. si c.c. 30 conectri/h.
tensiunea de ncercare n c.a. 418 V iar c.c. 242 V.
pauzele ntre dou cicluri n c.a. si c.c. 10s.
tipul protectiei I.P.000.
pozitia de montare: oarecare.
Principalele avantaje tehnice ale acestor ntreruptoare sunt:
flexibilitatea functiilor de comutatie, puterea de rupere suficient de mare la un
gabarit relativ redus, posibilitatea de capsulare, functionarea n orice pozitie,
stabilitatea la vibratii si socuri.


Figura 1.5. ntreruptoare pachet



20

Figura 1.6. Reprezentarea desfsurat a unui ntreruptor pachet.
1-maneta de actionare, 2-placa de marcaj, 3-placa raster, 4-placa de acoperire,
5-suport de solidarizare, 6-stift, 7, 8, 9,- dispozitivul de sacadare cu resort si
bil, 10-cilindru de comand, 11-camera de stingere, 12-sfer de sticl,
13-tachet, 14-plac de acoperire, 15- sina de contact, 16-puntea de contact
mobil, 17-resort pentru asigurarea presiunii pe contact.
ntreruptoarele si comutatoarele pachet de constructie romneasc
(corespund STAS 5414-83) au urmtoarele caracteristici tehnice:
pentru aparatele de curent alternativ: U
N
= 400 V;
la I
N
= 10A, I
rup
= 6I
N
;
la I
N
= 25 A, 63 A, I
rup
= 1,5I
N
, la cos > 0,4;
pentru aparate de curent continuu: U
N
= 250 V;
I
N
= 10A, 25 A, 63 A, l
rup
= I
N.

Aceste ntreruptoare se realizeaz n constructie normal, etans si
antiexploziv.



21

1. 6. NTRERUPTOARE I COMUTATOARE BASCULANTE

ntreruptoarele i comutatoarele basculante (cumpn) realizeaz
nchiderea sau deschiderea circuitelor (n general de iluminat), prin apsarea
pe extremittile unui buton (cumpn) sau pe o mic manet (basculant). Cu
aceste aparate se pot realiza diferite scheme de conectare.
ntreruptoarele si comutatoarele cumpn montate sub tencuial se
utilizeaz n instalatiile electrice interioare de iluminat cu incandescent sau
fluorescent. Se monteaz ngropat prin fixare n dozele de aparat. Un astfel
de ntreruptor basculant este prezentat n figura 1.7.

Figura 1.7. ntreruptor sau comutator cumpn montat sub tencuial.
Caracteristicile tehnice ale ntreruptoarelor si comutatoarelor cumpn
sau basculante de fabricatie romneasc sunt prezentate mai jos.
curentul nominal n c.a. 10A iar n c.c. 4A,
frecventa retelei n c.a. 50Hz,
tensiunea nominal n c.a. 250V iar n c.c. 36V,
durata de viat mecanic si electric n c.a. si c.c. 50.000 manevre,
curentul de conectare si deconectare n c.a. 10A iar n c.c. 4A,
tensiunea de lucru n c.a. 230V iar n c.c. 36V
tensiunea de ncercare n c.a. 242V iar n c.c. 36V,
tipul de protectie I.P.301,
conductoare de legtur n c.a. min 1mm
2
iar n c.c. min 2,5mm
2
,
pozitia de montare vertical.


1.7. LIMITATOARE DE CURS I MICRONTRERUPTOARE.

Din categoria aparatelor pentru automatizri unele dintre cele mai des
utilizate sunt limitatoarele de curs si microntreruptoarele. Limitatoarele de
cursa se folosesc pentru reglarea lungimii cursei organelor mobile ale


22
masinilor-unelte sau ale altor utilaje similare.
Ele se monteaz fie n circuitul principal, fie n cel de comand.
Dup forma constructiv a elementului palpator limitatoarele de curs
pot fi: cu tij, cu rol, cu bil, cu prghie sau rotative.
Constructiv. ele pot fi de tipul cu contact mobil avnd un contact (NI
sau ND) sau dou contacte (NI si ND), ori cu microntreruptor ncorporat, n
constructie capsulat sau deschis. De obicei contactele sunt n aer, dar se
construiesc si limitatoare de curs pentru puteri mari n ulei.
Pentru varianta n aer curentul nominal este de circa 6 A (la 500 V), iar
n al doilea caz poate ajunge pn 1a 60 A.


Figura 1.8. Variante constructive ale limitatoarelor de curs.

Dac viteza de deplasare a contacte1or mobile depinde de viteza de
deplasare a organului mobil care actioneaz asupra palpatorului atunci
limitatorul este simplu.
Dac viteza de deplasare a organu1ui care actioneaz asupra
palpatorului nu inf1uenteaz viteza de comutare a contactelor, limitatorul este
cu actiune instantanee, adic el intr n actiune instantaneu n momentul n
care forta exercitat asupra lui atinge o anumit valoare. Toate limitatoarele
care au ncorporate microntreruptoare sunt cu actiune instantanee.

Figura 1.9. Limitator de curs cu actionare instantanee.
Pentru limitatorul de curs din figura 1.9. actionarea elementului mobil
al limitatorului de curs se face direct de ctre organul mobil sau de ctre o
cam fixat pe organu1 mobil a crui pozitie se poate regla. Unghiu1 este


23
de circa 60 ... 65. Limitatorul este prevzut eu dou perechi de contacte, 1 NI
si 1 ND care pot conecta curenti de maximum 6A la o tensiune de 500V.
Microntreruptoarele sunt aparate neautomate foarte des utilizate n
schemele de automatizare datorit gabaritului redus (adesea sub 20156 mm),
vitezei mari de rspuns la comanda primit, numrul mare de manevrri sub
sarcin (5 ... 10 milioane), cursei mici a elementului mobil (0,2 ... 1,5 mm),
fortei mici de actionare (0,5 ... 3,7 N) etc.
Microntreruptoarele suport curenti nominali de 2 ... 8 A si tensiuni
de 125, 220, 380 V c.a. sau 48, 110 Vc.c..
Din punct de vedere constructiv un microntreruptor se prezint sub
forma unei carcase prismatice din material electroizolant n interiorul creia
se gsesc contactele fixe si contactul mobil dublu care se afl pe un cadru
elastic. Trecerea brusc dintr-o pozitie n alta a contactului mobil se face cu
ajutorul unui resort.

Figura 1.10. Variante constructive de microntreruptoare..
Actionarea asupra lamelei elastice se face fie direct, fie prin intermediul
unei tije, brate, etc.
Microntreruptoarele se realizeaz si n constructie capsulat, n
carcase din silumin sau zamac.


1.8. BUTOANE, CHEI DE COMAND I LMPI

Butoanele de comand sunt aparate neautomate cu o singur pozitie de
repaus, care se utilizeaz n circuitele de comand ale actionrilor electrice.
Ele sunt prevzute cu unul sau mai multe grupuri de contacte normal nchise
(de oprire) si normal deschise (de pornire).
Butoanele de comand se folosesc n instalatiile de comand si atomati-
zare fiind destinate comenzii de la distant n special a contactoarelor si
releelor intermediare. Ele pot avea dou butoane care nchid sau deschid


24
contactele normal deschise NI, respectiv normal nchise ND sau un singur
buton.
Butoanele care au att contacte NI ct si ND, pot fii astfel folosite ca
butoane de pornire sau/si ca butoane de oprire.
Butoanele de comand pot fi cu revenire sau cu retinere. Butoanele cu
retinere rmn n pozitia comandat si dup ncetarea comenzii.
Exist o varietate foarte mare de butoane. Dintre acestea cele mai
utilizate sunt:
buton de comand cu retinere
buton cu pip
buton ciuperc
buton ciuperc cu retinere
buton cu lamp etc.
Butoanele de comand pot avea contactele neprotejate (vizibile) sau
nchise ntr-un corp de forma paralelipipedic. Ultima variant este cea mai
des ntlnit. Se construiesc butoane pentru curenti de pn la 6 A si tensiuni
pn la 500 V c.a.
Butoanele pot avea una din urmtoarele culori: rosu, galben, verde,
negru si alb (sau albastru deschis). Acelasi standard prevede si functiile
corespunztoare fiecrei culori (de exemplu: rosu-oprire sau oprire rapid,
verde-pornire etc.).
Exist variante constructive speciale care au dou pozitii de repaus.
Starea normal a unui contact este starea n care se afl acel contact n
absenta fortei de actionare.
Butoanele de comand se execut n dou variante constructive: pentru
montaj aparent si pentru montaj ngropat.



Figura 1.11. Variante constructive de butoane de comand.


25

Din punct de vedere al actionrii se disting urmtoarele constructii:
butoane de comand la care actionarea se face prin apsarea unui buton
ngropat; butoane tip ciuperc (cu sau fr retinere) la care actionarea se
face cu ajutorul unui buton aparent; butoane cu retinere la care actionarea se
face prin apsarea unei chei, iar retinerea prin rotirea cheii cu 90; butoane cu
pip la care actionarea se face prin apsarea unei manete (de forma unui
pipe), iar retinerea prin rotirea pipei cu 90. Exist numeroase alte tipuri de
butoane de comand unele prevzute cu o lamp de 24 V care lumineaz prin
corpul transparent al butonului.
Exist situatii n care functionarea unei masini-unelte sau a unui agregat
ntr-un anumit regim este periculoas sau nu este permis s fie modificat. n
aceste cazuri sunt folosite cheile de comand.

Figura 1.12. Chei de comand. Constructie si schema electric.
n figura 1.12. este prezentat o astfel de cheie cu trei pozitii si
diagrama de nchidere a contactelor. Cheia pozate fi folosit pn la 2 A (la
400 V c.a.). Cheia de comand are opt perechi de contacte (exist variante
constructive si cu patru perechi) montate n socluri de bachelit, si un
mecanism de actionare a contactelor mobile. lntroducnd cheia (tip yalle) n
broasca mecanismului si rotind-o spre stnga sau spre dreapta cu 60
0
se
nchide o pereche sau alta de contacte.
Contactele rmn blocate n pozitia actionat si dup scoaterea cheii.
Revenirea la pozitia initial se poate face numai prin introducerea cheii n
broasc si rotirea ei.
Lmpile de semnalizare se monteaz pe panouri si pupitre de comand
si se utilizeaz pentru semnalizarea luminoas a pozitiei de functionare a
aparatelor de comand, pentru a indica regimurile normale sau anormale (de
avarie) din instalatia supravegheat. Lmpile pot fi alimentate la tensiunea
retelei (110 - 230 V) sau la tensiune redus (24 V, fiind prevzute ce


26
rezistente sau transformatoare de adaptare a tensiunii).














Figura 1.13. Lmpi de semnalizare

Codul culorilor la lmpile de semnalizare este acelasi ca la butoanele de
comand si se pot monta pe panouri metalice sau electroizolante n functie de
inelul de gard.




Figura 1.14. Lmpi de semnalizare



a


27
1.9. PRIZE, FIE, CUPLE I CONECTOARE.

Prizele si fisele se utilizeaz pentru conectarea la retelele de joas
tensiune a anumitor consumatori mobili. Prizele si fisele bipolare au contact
de protectie, atunci cnd sunt destinate racordrii unor aparate care necesit
legarea la instalatia de protectie n scopul evitrii pericolului de electrocutare.
Aparatele care sunt prevzute cu contact de protectie au o born n plus,
care se leag la conductorul de nul de protectie al instalatiei sau direct la
instalatia de legare la pmnt. Piciorul de contact destinat racordrii utilajului
la conductorul de protectie este mai lung sau astfel dispus nct, la
introducerea fisei n priz, contactul de protectie s se stabileasc naintea
contactelor de lucru. Constructia prizelor si fiselor corespunztoare este
asimetric, astfel nct introducerea fisei s se poat face ntr-o singur
pozitie.


Figura 1.15. Prize bipolare montate aparent pe tencuial.

Acest tip de priz se utilizeaz n instalatiile electrice interioare n
executie aparent. Capacul aparatului este prevzut cu locasuri ce se pot
decupa pentru introducerea conductoarelor, a tuburilor I.P. sau a altor tuburi
similare (IPY, PEL, etc.).



Figura 1.16. Priz bipolare sub tencuial.



28

Cuplele sunt prize mobile care au o constructie asemntoare cu cea a
prizelor fixe, fr a avea ns elementele de fixare ci o carcas nchis. Dintre
numeroasele variante constructive de prize, fise si cuple n figurile
urmtoarele sunt prezentate cele mai des utilizate.



Figura 1.17. Prize R/TV si R/TV Satelit



Figura 1.18. Fise bipolare

Se utilizeaz pentru racordarea receptoarelor mobile la prize cu contact
de protectie; se poate conecta de asemenea si la prizele normale de 10 A (fr
contact de protectie).








29




Figura 1.19. Variante constructive de prize si fise tripolare.

Prizele, fiele i cuplele industriale nu sunt prevzute cu dispozitive
de stingere a arcului electric si de aceea la curenti nominali de intensitate
mare trebuie evitat cu orice pret deschiderea sub sarcin. Din aceast cauz
prizele fisele si cuplele sunt prevzute cu dispozitive de blocare mecanic
menite s evite deschiderea accidental sub sarcin sau s avertizeze
utilizatorul asupra pericolului la care se expune la deschiderea sub sarcin.

Figura 1.20. Prize si fise industriale

Pe lng constructiile normale, exist si constructii protejate n carcase
de bachelit si carcase metalice. Prizele bipolare protejate n carcas din
bachelit, destinate ncperilor cu umiditate sporit sau instalatiilor electrice
exterioare realizate aparent si protejate mpotriva ptrunderii corpurilor
strine. Intrarea conductelor electrice n manta de cauciuc sau de plumb sau n
tuburi etanse se face prin presetupe. Partea frontal a prizei este protejat cu
un capac rabatabil actionat de un resort. Prizele bipolare protejate n carcas
metalic se utilizeaz n instalatiile industriale interioare si exterioare
realizate aparent. Carcasa metalic se leag la pmnt. Conductele se


30
protejeaz n tuburi IPE. Partea frontal a prizei este protejat cu un capac
rabatabil actionat de un resort.
Conectoarele se folosesc la realizarea legturilor electrice ntre
aparatele electrice din panourile de distributie. Exist variante constructive n
functie de sectiunea conductoarelor.











Figura 1.21 Conector de legtur pentru conductoare de 2,5 sau 4 mm.

Figura 1.22 Conector de legtur pentru conductoare de 1,5 mm.



31

1.10. REOSTATE INDUSTRIALE

Reostatele de pornire sunt utilizate pentru a micsora curentul absorbit la
pornire de motoarele electrice. Din punct de vedere al nclzirii, reostatele de
pornire se pot dimensiona pentru o durat scurt de functionare, caz n care
nu pot fi folosite si pentru reglarea vitezei motoarelor. Reostatele de pornire,
construite pentru regim de scurt durat, pn la 30 s, si reostatele de pornire
si reglare, construite pentru regim de lung durat, sunt comandate prin
controlere.
Exist variante constructive de reostate de pornire n c.c. (pentru 110
Vcc; 1,7 ... 12,5 kW) si de curent alternativ (pentru 500 Vca; 17 ... 200 kW).
Exist si variante constructive de reostate de pornire si reglare de curent
continuu (pentru 110 Vcc; 2 ... 4 kW) si de curent alternativ (pentru 500 V),
construite special pentru anumite tipuri de motoare. Constructiv se deosebesc
reostate plane si reostate cu controler. Un reostat plan sau cu ploturi se
compune din elemente rezistoare (ca n figura 1.23. a) Borna L se leag la
retea, borna M se leag la inductorul motorului direct sau prin intermediul
reostatului pentru modificarea curentului de excitatie, iar borna R se leag la
indusul motorului. Reostatul este astfel construit nct circuitul de excitatie s
nu se poat ntrerupe. n figura 1.23. b) este prezentat schema unui reostat
plan pentru pornirea unui motor asincron trifazat cu rotor bobinat. Acesta este
format dintr-un rezistor trifazat la care variatia simultan a rezistentelor pe
faz se obtine prin rotirea manetei. iar n pozitia (a, b, c) rezistenta are
valoarea minim, iar n pozitia (x. y, z) rezistenta are valoare maxim.


a) b)
Figura 1.23. Reostatul plan cu 3 borne.
a)pentru pornirea unui motor de c.c.,
b)pentru pornirea unui motor asincron cu rotor bobinat.


32

Figura 1.24. Reostate de excitatie pentru generatoare de c.c.
a) pentru excitatie derivatie; b) pentru excitatie separat.
1- rezistoare, 2-placa suport; 3, 4, 5-borne; 6-contact glisant; 7-manet; 8-ax;
si 9-perie.
Reostatele de pornire pot fi comandate si prin controlere. Reostatele cu
controler se folosesc la un numr mai mare de 20 porniri pe or.
Reostatele de reglare sunt reostate pentru reglarea tensiunii genera-
toarelor si reostate pentru reglarea vitezei motoarelor. Reostatele pentru
reglarea tensiunii generatoarelor servesc la modificarea curentului de excitatie
a generatoarelor. Se construiesc ca reostate plane si au dimensiuni relativ
mici, fiind parcurse de curentul de excitatie care are intensitate mic. Periile
sunt mai late dect distanta dintre dou ploturi succesive astfel nct circuitul
de excitatie s nu fie niciodat ntrerupt.
Reostatele pentru reglarea vitezei motoarelor se utilizeaz la motoarele
de curent continuu si alternativ. La motoarele de curent continuu cu excitatie
derivatie, reglarea vitezei se face prin modificarea excitatiei si deci reostatul
este asemntor cu un reostat pentru reglarea tensiunii generatoarelor. De
obicei, se construiesc aparate complexe, care contin att reostatul de reglare a
turatiei ct si reostatul de pornire. La motoarele de curent continuu cu
excitatie serie si la motoarele asincrone, reostatele de reglare sunt calculate
pentru a functiona n regim de lung durat, si se pot folosi si ca reostate de
pornire. Pentru asigurarea comutatiilor se utilizeaz controlere.
Introducerea unor rezistente de reglare n circuitul rotoric al motorului
asincron este nsotit de pierderi de energie si din aceast cauz se limiteaz
la durate scurte de timp, n conditii speciale, ca de exemplu la actionarea
electric a mecanismelor de ridicat si transportat (macarale si poduri rulante)
unde este nevoie de o variatie lin a vitezei de ridicare a sarcinii.


33
1.11. APARATE PENTRU COMANDA MANUAL A MOTOARELOR

Aparatele pentru comanda manual a motoarelor electrice sunt aparate
cu contactele n aer sau ulei care servesc la comanda manual a pornirii,
schimbrii sensului de rotatie, modificarea vitezei de rotatie si pentru reglarea
excitatiei generatoarelor.
Cele mai utilizate aparate electrice neautomate folosite n acest scop
sunt: comutatoarele stea-triunghi, inversoarele de sens, autotransformatoarele,
reostatele de pornire si reglare, controlerele si electromagnetii de frnare.
Comutatoarele stea-triunghi se utilizeaz pentru reducerea curentului
de pornire al motoarelor asincrone mari cu rotorul n scurtcircuit, care au
tensiunea nominal a nfsurrii statorice conectate n triunghi, egal cu
tensiunea de linie a retelei.
Comutatoarele stea-triunghi manuale au trei pozitii de functionare:
zero, stea si triunghi, manevra fiind imposibil din pozitia zero n pozitia
triunghi.
n pozitia stea, curentul absorbit de la retea este de trei ori mai mic
dect cel din pozitia triunghi.
Din punct de vedere al variantei constructive exist mai multe variante
de comutatoare stea-triunghi manuale: de 32 A n aer (utilizate pentru
motoare cu puteri pn la 7,5 kW la 230V si pn la 10 kW la 380 V sau 500
V), de 63 A n aer (utilizate pentru motoare cu puteri pn la 10 kW la 230V
si pn la 17 kW la 380 V sau 500 V), n ulei pentru curenti nominali de 100
A si 200 A, la tensiunea nominal de 500 V (utilizate pentru motoare de 50
kW si respectiv 100 kW, la 500 V).


Figura 1.25. Variatia curentului si momentului la pornirea stea-triunghi.


34

Comutatoarele stea-triunghi se realizeaz cu comutatoare tip tambur,
sau cu came cu controlere sau comutatoare pachet.



Figura 1.26. Schema electric a comutatorului stea-triunghi cu came.



Figura 1.27. Schema electric a comutatorului stea-triunghi cu tambur.



35
Inversoarele de sens se utilizeaz pentru a comanda inversarea
sensului de rotatie al motoarelor asincrone trifazate prin inversarea a dou
faze sau prin inversarea curentului rotoric sau de excitatie la motoarele de c.c.
Inversoarele de sens cu comanda manual direct pot fi realizate n
urmtoarele variante constructive: cu came, pachet sau cu tambur. Ele au trei
pozitii: stnga, zero si dreapta si permit inversarea sensului de rotatie al unui
motor aflat n miscare, avnd o capacitate de conectare si deconectare de 6I
N
.
Se construiesc pentru curenti nominali de 32 A si se utilizeaz pentru motoare
cu o putere pn la 7 kW la 230 V, pn la 10 kW la 400 V si pn la 14 kW
la 500 V.
Conform figurii 1.28 pe tambur patineaz periile fixe 1 ... 6 legate la
retea si respectiv la nfsurrile motorului. Cnd periile se afl n pozitia 0
motorul nu este alimentat. Prin rotirea tamburului n pozitia I, se realizeaz
unul din sensurile de rotatie. Pentru inversarea sensului de rotatie al motorului
se aduce maneta de actionare n pozitia 0 si apoi n pozitia II.



Figura 1.28. Schema electric a unui inversor de sens de tip tambur.

Electromagnetii de frnare servesc la decuplarea automat a frnei la
pornirea unui motor electric si la cuplarea ei automat la oprirea motorului.
Acesti electromagneti de frnare se folosesc la macarale si ascensoare, n
special pentru frnarea automat a mecanismului de ridicare a sarcinii la
deconectarea motorului sau la disparitia tensiunii de alimentare.
Electromagnetii de frnare se construiesc n variante monofazate sau
trifazate. Cei trifazati se pot conecta n stea sau triunghi si se leag n paralel


36
cu nfsurarea statorului motorului electric de antrenare.








37
Pentru a verifica modul de nsusire a cunostintelor prezentate n acest
capitol rspundeti pe scurt la urmtoarele ntrebri:

1. Definiti un aparat electric neautomat.
2. Cum sunt actionate aparatele electrice neautomate?
3. Ce aparate electrice neautomate se folosesc la actionri cu frecvent mare?
4. Ce curenti comut aparatele electrice neautomate?
5. Ce tipuri de ntreruptoare neautomate cunoasteti?
6. La ce tensiuni se folosesc aparatele electrice neautomate de curent
alternativ?
7. La ce tensiuni se folosesc aparatele electrice neautomate de curent
continuu?
8. Cum se clasific aparatele electrice neautomate dup domeniul de
utilizare?
9. Cu ce dispozitive de protectie sunt dotate aparatele electrice neautomate?
10. Definiti curentul de serviciu al unui aparat electric.
11. Ce este frecventa de conectare a unui aparat electric?
12. n cte clase se mpart aparatele electrice neautomate dup frecventa de
conectare?
13. Definiti capacitatea de rupere a unui aparat electric.
14. Definiti capacitatea de nchidere a unui aparat electric.
15. Explicati codul I.P.45.
16. Explicati codul I.P.334.
17. Definiti un separator electric.
18. La ce se folosesc ntreruptoarele si comutatoarele cu prghii?
19. Cum se mai numesc ntreruptoarele cu prghii?
20. Unde se folosesc ntreruptoarele si comutatoarele pachet?
21. Ce rol are mecanismul de sacadare al unui ntreruptor pachet?
22. Ce avantaje prezint ntreruptoarele pachet?
23. Ce functii pot ndeplini comutatoarele pachet?
24. Ce tipuri de ntreruptoare basculante cunoasteti?
25. La ce se folosesc limitatoarele de curs?
26. Ce tipuri constructive de limitatoare de curs cunoasteti?
27. Ce este un limitator de curs cu actiune instantanee?
28. La ce se folosesc microntreruptoarele?
29. Ce tipuri de butoane de comand cunoasteti?
30. Ce este un contact NI?
31. Ce este un contact ND?
32. Ce culoare are un buton de pornire?
33. Ce culoare are un buton de oprire?
34. Unde se folosesc butoanele tip ciuperc?


38
35. Cnd se folosesc cheile de comand?
36. Ce semnalizeaz o lamp aprins de culoare rosie?
37. Ce tipuri de prize si fise cunoasteti?
38. Ce tipuri de reostate cunoasteti?
39. Ce aparate se folosesc la comanda manual a motoarelor?
40. Cu ce aparate electrice neautomate puteti realiza un comutator Y?
41. Cu ce aparate electrice neautomate puteti realiza un inversor de sens?
42. Cum se realizeaz inversarea sensului de rotatie a unui motor asincron?
43. Cum se poate realiza inversarea sensului de rotatie a unui motor de c.c.?
44. De ce folosim pornirea Y a unui motor?
45. La ce motoare se poate folosi pornirea Y?
46. De cte ori scade curentul de pornire la pornirea Y?
47. De cte ori scade momentul de pornire la pornirea Y?
48. Cum se clasific reostatele n functie de durata relativ de functionare?
49. Ce rol au electromagnetii de frnare?
50. Ce rol au sirurile de cleme?




















39


2. ECHIPAMENTE ELECTRICE DE COMUTAIE DE JOAS
TENSIUNE


Aparatele electrice de comutatie servesc la nchiderea si deschiderea
circuitelor electrice, realiznd sau suprimnd legturile electrice dintre
bornele aparatelor, masinilor sau echipamentelor electrice.
Aparatele de conectare se consider automate cnd cel putin una dintre
actionri poate avea loc automat. De obicei deschiderea este automat
(eventual comandat de ctre protectii) iar nchiderea este fie automat fie
comandat manual. Din categoria echipamentelor automate de conectare la
joas tensiune fac parte: contactoarele electromagnetice sau statice, ntrerup-
toarele automate si releele intermediare.


2.1. CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE

Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutatie
electromecanic, actionat altfel dect manual (de un electromagnet la joas
tensiune), cu o singur pozitie de repaus, capabil s stabileasc, s suporte si
s ntrerup curenti nominali si curenti mai mari dect cei nominali, dar care
apar n mod normal (nu curenti de scurtcircuit). Este destinat efecturii unui
mare numr de comutatii n sarcin (10
5
10
6
) si unui numr si mai mare de
comutatii fr sarcin (10
7
).
Contactoarele sunt aparate de comutatie care pot realiza operatiile de
nchidere, deschidere si comutare a unor circuite ca urmare a unei comenzi
date de un releu, de un traductor sau de operatorul uman, la anumiti parametri
electrici prestabiliti. Ele pot fi actionate de un operator, prin utilizarea unui
buton de comand montat n apropierea aparatului sau de la distant.
Contactoarele se caracterizeaz prin faptul c ele conecteaz un circuit
sub actiunea comenzii si mentin nchis circuitul atta vreme ct dureaz
aceast comand (adic au contactele principale normal deschise ND).
Astfel de aparate au functia de ruptor. Mai putin utilizate sunt contactoarele
cu functie de conjunctor (care au contactele de fort normal nchise NI).
Contactoarele trebuie s poat suporta trecerea prin ele, un timp scurt, a
curentului de scurtcircuit si s deconecteze supracurentii de ordinul 4-6 ori
curentul nominal. Contactoarele si ruptoarele au capacitatea de rupere redus
ns au rezistenta mecanic foarte bun, asigurnd un numr mare de manevre


40
cu frecvent de comutare ridicat.
Aceste aparate pot fi de curent continuu, curent alternativ sau mixte. La
aparatele n regim mixt, contactele principale functioneaz n curent continuu,
iar bobina de excitatie n curent alternativ sau invers.

2.1.1. Clasificarea contactoarelor electromagnetice

Exist mai multe criterii de clasificare a contactoarelor electromagne-
tice. Dintre acestea cele mai importante sunt:
A. Dup felul curentului comutat (din circuitul cilor principale de
curent): -- contactoare de curent alternativ, monofazate sau trifazate.
- contactoare de curent continuu.
B. Dup felul curentului din circuitul de comand (curent de excita-
tie):
- comandate n curent continuu;
- comandate n curent alternativ monofazat sau trifazat.
C. Dup numrul polilor:
- monopolare;
- multipolare.
D. Dup sistemul de acionare:
- electromagnetice;
- electropneumatice.
E. Dup cinematica micrii contactelor:
-cu miscare de translatie pe orizontal (cazul contactoarelor de c.a. n
aer);
-cu miscare de rotatie (cazul contactoarelor de c.c.);
-cu miscare combinat, de rotatie si translatie (cazul contactoarelor de
c.a. de curenti mari);
-cu miscare de translatie pe vertical (cazul contactoarelor n ulei).
F. Dup tipul sarcinii (conform recomandrii CEI 158/1 si STAS
4479/74): Contactoarele de curent alternativ se clasific n 4 grupe:
AC1 pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab
inductive
AC2 pentru pornirea motoarelor cu inele de contact si la frnarea
prin contracurent;
AC3 pentru pornirea motoarelor n scurtcircuit si la oprirea acestora
n plin mers;
AC4 pentru pornirea motoarelor n scurtcircuit la mersul cu locuri si


41
la inversarea sensului de rotatie al motoarelor.
Contactoarele de curent continuu se clasific n 5 grupe:
DC1 pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab
inductive;
DC2 pentru pornirea motoarelor cu derivatie sau pentru pornirea
acestora n plin mers;
DC3 pentru pornirea motoarelor derivatie la mersul cu socuri si la
inversarea sensului de rotatie al motoarelor;
DC4 pentru pornirea motoarelor serie si oprirea acestora n plin
mers;
DC5 pentru pornirea motoarelor serie la mersul cu socuri si la inver-
sarea sensului de rotatie n plin mers al motoarelor.
G. Din punctul de vedere al rezistenei mecanice la uzur a contacte-
lor, contactoarele se clasific n functie de durata de serviciu n gol (fr
sarcin), exprimat prin numrul de actionri minime, astfel:
Tabel 2.1. Numrul minim de actionri.
Clasa Numrul de actionri minime
I 250.000
II 1.000.000
II 5.000.000
IV 10.000.000

Din punct de vedere constructiv, contactorul electromagnetic este
alctuit din urmtoarele elemente: organul motor (electromagnetul), resortul
antagonist, polii principali, cile de curent, camerele de stingere, contacte
auxiliare (contacte normal nchise si deschise, necesare automentinerii,
semnalizrii si interblocajului) si carcasa aparatului, ca suport material pentru
elementele active.

2.1.2. Contactoare electromagnetice de curent alternativ.

Aceste contactoare sunt destinate conectrii motoarelor care lucreaz n
regim intermitent (conectri repetate de scurt durat), pentru conectarea
reostatelor de pornire si pentru diverse comutatii n retele de fort si iluminat
de curent alternativ.
Au bobina de actionare alimentat n majoritatea cazurilor n curent
alternativ si circuitul magnetic se execut din tole de 0,35 ... 1 mm grosime,
pentru limitarea curentilor turbionari.
Pentru amortizarea vibratiilor armturii datorit pulsatiei fortei de
atractie polii miezului sunt partial ecranati cu spire n scurtcircuit.


42
La contactoarele actionate cu electromagneti n curent alternativ,
inductivitatea bobinei variind invers proportional cu ntrefierul, curentul
absorbit de bobin n momentul anclansrii (cnd inductivitatea are valoarea
cea mai redus) poate lua valorii de cca. 10- 15 ori mai mari dect n cazul
cnd armtura este complet atras la capt de surs. Acest soc de curent se
micsoreaz treptat, pe msur ce armtura se deplaseaz si atinge valoarea sa
minim cnd ntrefierul =0. Raportul dintre socul de curent si valoarea
minim (de regim permanent) depinde de ntrefierul initial si de forma
circuitului magnetic. Contactoarele cu socuri mari de curent n momentul
anclansrii nu pot fi utilizate la frecvente mari de conectare, de aceea
bobinele de actionare se recomand a fi alimentate n curent continuu.
Contactoarele de curent alternativ este construiesc n dou variante, si
anume: cu simpl miscare de translatie si cu dubl miscare de translatie.
Contactorul cu micare simpl de translaie este reprezentat
schematic n figura 2.1.

Figura 2.1 Elementele constructive ale contactorului cu miscare de translatie
Conform figurii 2.1. organul motor este un electromagnet monofazat cu
spir n scurtcircuit (reperele 1, 2, 3). Resorturile antagoniste 4 asigur starea
de repaus. Pe calea de curent 5 sunt plasate elementul fix de contact si una din
borne. Calea de curent are dou locuri de rupere, n zone plasate ntre plcile
feromagnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite de puntea 7. Resortul 8,
asigur fota de apsare pe contacte si este plasat n caseta 9.
Camera de stingere are ca principiu efectul de electrod i ni. Prin


43
efectul de nis, arcul dintre piesele de contact este introdus n camera de
stingere si apoi este divizat ntr-un numr de segmente egal cu numrul de
intervale dintre plcile feromagnetice sub forma literei V. n acest mod apare
efectul de electrod, adic de divizare a tensiunii dintre anod si catod.


Figura 2.2. Diagrama fortei rezistente n functie de ntrefier la
contactorul cu miscare simpl de translatie.

Pentru determinarea numrului de segmenti ai camerei de stingere
pornim de la expresia cderii de tensiune pe arcul electric.
Pentru un arc electric scurt, tensiunea de ardere este:
U
a
= n
i
(2.1)
unde n este numrul de intervale,
i
25V tensiunea pe interval, iar U
a

este tensiunea arcului electric. Ca urmare trebuie ndeplinit conditia:
U
s
< n
i
(2.2)
unde U
s
este tensiunea sursei.
Procesul de stingere este n realitate usurat de faptul c n curent
alternativ curentul trece prin valoarea 0 si, pe de alt parte, ngreunat de
aparitia tensiunii de restabilire care are o amplitudine mai mare dect
tensiunea sursei.
Pentru a se aprecia valoarea tensiunii de restabilire este necesar s se
cunoasc momentul trecerii prin 0 a curentului deoarece n acest moment
apare tensiunea de restabilire.
Pentru ca ntreruperea s fie reusit este necesar ca tensiunea de
refacere a rigidittii electrice U
d
sa fie mai mare dect tensiunea de restabilire
U
r
, adic: U
d
> U
r
(2.3)


44
Numrul de intervale dintre plcile feromagnetice se calculeaz cu
relatia:
n
i
= 0,866k
n
k
s
U
n
/Ud
i
(2.4)
n care s-a notat:
k
n
factorul de neuniformitate a repartizrii tensiunii de restabilire, `
k
n
1,1;
k
s
coeficient de sigurant, k
s
1,1;
Ud
i
tensiunea pe interval n functie de curentul limit ntrerupt;
U
n
tensiunea nominal a retelei (ntre faze).
Contactorul cu micare dubl de translaie. Pentru intensitti mari
ale curentului nominal (100... 400A), masele n deplasare fiind mai mari,
energia cinetic corespunztoare este important. n aceste cazuri este
necesar micsorarea vitezei de nchidere a contactelor, iar cinematica
aparatului comport o miscare de translatie dubl: a contactelor si a
electromagnetului.
Schema cinematic este prezentat n figura 2.2.
Conform figurii 2.3. un pol al aparatului este reprezentat prin
conductoarele 1, 2 pe care sunt plasate contactele fixe si bornele aparatului A,
B. Pe puntea conductoare 3 sunt plasate contactele mobile. n caseta 4 se afl
resortul precomprimat 5. Electromagnetul de actionare este figurat prin
armtura mobil 7, bobina 8 si armtura fix 9. Transmiterea miscrii de la
armtura mobil 7 la puntea 3 cu contactele mobile se realizeaz cu sistemul
de prghii 10, 11, 12. Resortul precomprimat 6 asigur forta necesar
mentinerii contactorului deschis.



Figura 2.3. Cinematica contactorului cu miscare dubl de translatie


45



Figura 2.4. Diagrama fortei rezistente n functie de ntrefier la contactorul cu
miscare dubl de translatie.

Dup cum se observ n figura 2.5. calea de curent este contorsionat n
zona contactelor, n vederea formrii unei bucle la disparitia arcului electric si
deci n vederea mpingerii acestuia din urm n camera de stingere.


Figura 2.5. Calea de curent si camera de stingere cu efect de electrod si nis

Aceast camer de stingere este format din plci feromagnetice cu
nise simple sau cu nise multiple.
n executie normal, contactorul nu este aparat de protectie. Dac ns
n serie cu polii principali se conecteaz un bloc de relee termice, contactorul
ndeplineste si functia de protectie mpotriva suprasarcinii.


46
Contactoarele de curent alternativ au vitez de actionare mult mai mare
dect la cele de curent continuu, deoarece la nceputul miscrii curentul si
fluxul cresc foarte rapid. n ipoteza unei variatii sinusoidale a fluxului acesta
produce forta maxim dup T/4 adic dup un timp de 0,005 s (la 50 de Hz)
de la conectarea bobinei. Durata conectrii depinde mai ales de masa
echipajului mobil, rezultnd o temporizare proprie la nchidere ntre 0,05
0,1 s si la deschidere ntre 0,02-0,1 s.
n conformitate cu recomandarea CEI 158/1 fiecrei categorii de
utilizare a contactoarelor de c.a. i corespund conditii tehnice prin care se
stabileste sarcina comutat (tabelul 2.2.). Standardele mai prevd si clasa de
uzur prin care se precizeaz durata relativ de conectare si numrul de
conectri pe or.
Semnificatia, mrimilor din tabel:
I curent stabilit msurat ca valoare efectiv;
I
c
curent stabilit si ntrerupt msurat ca valoare efectiv;
I
e
curent de folosire;
U tensiune aplicat;
U
r
tensiune de restabilire la frecventa industrial;
U
e
tensiunea de folosire la frecvent industrial.

Tabelul 2.2. Conditiile tehnice ale contactoarelor de c.a.
Conditii de nchidere si deschidere Cate-
goria U
r
/U
e Cos
Durata trecerii
curentului [s]
Durata de
pauz [s]
Numrul de ciclu-
ri de manevr
AC1 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC2 4,0* 1,05 0,65* 0,05 * 50
AC3* 8,0 1,05 * 0,05 * 50
AC4* 10,0 1,05 * 0,05 * 50
AC5a 3,0 1,05 0,45 0,05 * 50
AC5b 1,5* 1,05 * 0,05 60 50
AC6a * * * * * *
AC6b * * * * * *
AC7a 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC7b 8,0 1,05 * 0,05 * 50
AC8a 6,0 1,05 * 0,05 * 50
AC8b 6,0 1,05 * 0,05 * 50






47
2.1.3. Contactoare de curent continuu

Contactoarele de curent continuu au circuitul magnetic de tip clapet,
cu armtura mobil de tip clapet si cu armtura mobil sprijinit pe o prism
pentru asigurarea unei rezistente la uzur mai mare. Uneori aceste contactoare
sunt prevzute cu rezistente economizoare, legate n serie cu bobina de
actionare. n pozitia deschis aceste rezistente sunt scurtcircuitate de un
contact auxiliar (normal nchis NI) si curentul care parcurge bobina de
actionare are o valoare mare, fiind limitat numai de rezistenta bobinei. n
pozitia nchis a contactorului, se deschide contactul auxiliar si curentul se
micsoreaz, deoarece n acest caz el este limitat de rezistenta bobinei si de
rezistenta economizatoare, legate n serie pe surs.
Circuitele magnetice ale contactoarelor de curent continuu au ntrefier
de lucru la pozitia nchis foarte mic, pentru micsorarea solenatiei necesare
obtinerii fortei portante dorite. ntrefierul este de cca 4-10 mm.
Contactorul de curent continuu este folosit n tractiunea electric si n
instalatiile de actionri electrice.
Din punct de vedere constructiv, exist dou variante, n functie de
principiul de stingere a arcului electric si anume:
A. Contactorul cu micare de translaie cu ntrerupere dubl, la
care se foloseste efectul de electrod pentru stingerea arcului electric. Acesta
este introdus n camera de stingere prin efectul de bucl al cii de curent si
efectul de nis
B. Contactorul cu micare de rotaie, ntrerupere simpl, la care se
foloseste principiul contactului arcului electric cu pereti reci n vederea rcirii
si stingerii lui (efectul deion). Arcul electric este introdus n camera de
stingere cu ajutorul suflajului magnetic.
Contactorul cu miscare de translatie foloseste ruperea arcului electric n
dou locuri iar camera de stingere este identic cu aceea a contactorului de
curent alternativ. Principiul de stingere a arcului electric este cel al efectului
de nis asociat cu efectul de electrod.
Contactorul cu miscare de rotatie este prezentat n figura 2.6.
Acest tip de contactor se realizeaz n trei variante de camere de
stingere si anume:
-cu pereti reci de azbociment;
-cu pereti reci din azbociment sau material ceramic, cu fant ngust;
-cu pereti reci din ceramic cu fant ngust sicanat.
Dup separarea pieselor de contact 1, 2, se formeaz arcul electric ce se
dezvolt ntr-o zon n care este dirijat fluxul magnetic al bobinei de suflaj 4
cu ajutorul tlpilor polare 5. Fluxul magnetic dezvoltat de bobina de suflaj


48
este dirijat transversal pe directia arcului electric.


Figura 2.6. Contactorul cu un loc de rupere si miscare de rotatie, de c.c.
1-element fix de contact; 2-element mobil de contact;
3-miezul magnetic al bobinei de suflaj; 4-nfsurarea bobinei de suflaj;
5-pol magnetic; 6- resort pentru asigurarea
Sub actiunea fortei Lorentz: F=JxB arcul electric este dirijat n camera
de stingere alungit apreciabil ntre rampele 8 si 10, pus n contact cu peretii
reci si apoi stins.
n figurile urmtoare sunt prezentate cteva variante constructive de
contactoare de curent alternativ si curent continuu.



Figura 2.7. Contactor CRF1 AC3.

Contactor cu actionare magnetic tri si tetrapolar pentru comanda
motoarelor (circuitul de comand este alimentat in c.a. si c.c.).
Imax=150A, tensiunea 48V, frecventa 40.. 400Hz.



49


Figura 2.8. Contactor LP4 D (DC, AC3)

Contactor tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 9-25A
(comanda n curent continuu). Contactorul, alimentat n curent continuu nu
necesit nici o interfat, consumul redus l recomand la comanda direct a
prtilor statice. Este ideal pentru coexistenta circuitelor de putere si cele
electronice.
Contactor tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 115-
800A (comanda n curent alternativ).



Figura 2.9. Contactor LP4 K (DC, AC3) 6-12A

Minicontactor tripolar pentru comanda motoarelor (circuit de comand
n curent continuu)



50


Figura 2.10. Contactor pe bar tripolar LC1 B (AC, AC3)
750-1800A pentru comanda motoarelor.


2.1.4. Comanda contactoarelor electromagnetice

Pentru comanda contactoarelor electromagnetice se foloseste de obicei
un buton dublu de acionare, cu revenire (format din nserierea a dou
contacte unul NI si unul ND). Alimentarea bobinei contactorului se face de la
o surs de curent alternativ, de la o surs de curent continuu sau de la un
redresor.
Dac butonul de comand este cu revenire trebuie s se foloseasc un
contact auxiliar ND a contactorului pentru memorarea comenzii (contact de
automentinere). Acest contact este n paralel cu contactul ND al butonului de
pornire.
Rezult c pentru comanda cu butoane cu revenire a contactoarelor
electromagnetice,
Acestea vor fi prevzute cu cel putin un contact auxiliar (ND).
Reprezentarea grafic a schemelor electrice se poate face conform stan-
dardelor nationale prin:
- scheme de lucru (complet), n care aparatele electrice si prtile lor
componente sunt reprezentate asa cum sunt plasate n realitate (conform
legturilor lor fizice),
-scheme electrice desfsurate (functionale) n care elementele
componente ale aparatelor sunt reprezentate n mod logic, separnd circuitele
de fort si cele de comand si control. Deoarece sunt mai sugestive si mai
usor de utilizat se recomand utilizarea n documentatiile tehnice a schemelor


51
electrice desfsurate.


Figura 2.11. Schema de lucru (complet) de alimentare si comand u unui
contactor trifazat cu electromagnet de c.a.
n figura 2.11. este prezentat schema de comand a unui contactor tri-
fazat actionat de un electromagnet de c.a..
Comanda contactorului se face printr-un buton dublu sau prin dou
butoane simple (S
1
, S
2
). Prin apsarea butonului de pornire S
2
se alimenteaz
bobina contactorului K (0-1) de la faza R si nulul retelei O, ceea ce duce la
nchiderea contactelor principale K (2-4, 6-8, 10-12), ceea ce duce la
alimentarea consumatorului conectat la bornele A, B, C, cu tensiunile fazelor
R, S, T. Concomitent se nchide contactul auxiliar K (14-16), de
automentinere care asigur mentinerea sub tensiune a bobinei contactorului
dup ce butonul de comand (cu revenire) revine la starea initial.
ntreruperea alimentrii consumatorului se face de la butonul de oprire S
1
,
care ntrerupe alimentarea bobinei contactorului ceea ce conduce la
deschiderea contactelor principale.
Aceeasi schem de comand a contactorului este reprezentat sub
forma unei scheme electrice desfsurate (functional) n figura 2.12. Din
aceast reprezentare a schemei electrice, mai clar si mai simpl reiese
justetea afirmatiei c reprezentarea desfsurat a schemelor electrice este
recomandabil.



52


Figura 2.12. Schema electric desfsurat de alimentare si comand a unui
contactor trifazat cu electromagnet de c.a.

Pentru cazul contactoarelor de c.c. actionate de electromagneti de c.c.,
alimentarea se face de la o surs de c.c.. n figura 2.13. este prezentat att
schema electric desfsurat ct si cea de lucru pentru alimentarea si comanda
unui contactor de c.c..
Functionarea schemei este similar celei precedente. La actionarea
butonului S
2
este alimentat bobina contactorului K (0-1) si se nchid
contactele principale K (2-4, 6-8) alimentndu-se cu de la sursa de tensiune
continu consumatorul racordat la bornele A, B.
Comanda de pornire este memorat de contactul de automentinere K
(10-12). Oprirea se face de la butonul S
1
care ntrerupe alimentarea bobinei
contactorului. La electromagneti de actionare de c.c. se poate dimensiona
economic bobina electromagnetului deoarece n pozitia nchis a contactorului
forta dezvoltat de electromagnet este maxim si mult superioar celei
necesare asigurrii presiunii pe contacte. Se poate deci folosi o rezistent
economizatoare R, nseriat cu bobina contactorului si scurtcircuitat de
contactul auxiliar NI al acestuia K (3-5).
La actionarea butonului de pornire S2 bobina va fi parcurs de un
curent mare, limitat doar de rezistenta bobinei iar dup actionarea contactoru-
lui contactul K (3-5) deschizndu-se rezistenta R este nseriat cu bobina
contactorului reducnd mult valoarea curentului ce parcurge bobina. Scade
astfel solicitarea termic a bobinei si consumul.



53

Figura 2.13. Schema complet (de lucru) si Schema electric desfsurat
(functional) pentru alimentarea si comanda unui contactor bipolar de c.c.
actionat de un electromagnet de c.c.

Pentru contactoare de c.a. care alimenteaz consumatori cu socuri mari
de curent n momentul anclansrii nu se pot face conectri la frecvente mari si
de aceea se recomand actionarea cu electromagneti de c.c. alimentati prin
punti redresoare.

Figura 2.14. Schema complet si Schema electric desfsurat pentru
alimentarea si comanda unui contactor trifazat actionat de un electromagnet
de c.c.


54
n figura 2.14. este prezentat schema de lucru si schema electric des-
fsurat pentru alimentarea si comanda unui contactor trifazat actionat de un
electromagnet de c.c.. Functionarea schemei este similar schemei precedente
doar c alimentarea bobinei de c.c. a electromagnetului de actionare se face
prin puntea redresoare V de la tensiunea de faz a retelei trifazate. Rolul
rezistentei economizatoare R este acelasi ca la schema precedent.
Toate schemele prezentate pot fi completate cu circuite de semnalizare
formate din becuri nseriate cu contacte auxiliare NI sau ND ale contactorului
si care semnalizeaz pozitia actionat sau neactionat a contactorului.


2.2. CONTACTOARE STATICE

Odat cu dezvoltarea unor componente semiconductoare pentru curenti
intensi si la preturi accesibile, a aprut posibilitatea introducerii lor n tehnica
comutatiei ca nlocuitoare pentru contactoarele electromagnetice.
Contactoarele statice folosesc dispozitive semiconductoare de putere
cum sunt dioda, tiristorul diacul sau triacul.
Structura circuitului energetic al contactoarelor statice de c.c. si c.a. este
asemntoare cu a variatoarelor, diferind doar dispozitivul de comand ce are
de regul o structur mai simpl n concordant cu regimul de comutatie.
Contactoarele statice pot ntrerupe si conecta sarcini la comenzi individuale
sau periodice.
Deoarece contactoarele statice pot fi privite ca variatoare ce
functioneaz n regim nchis-deschis, functionarea lor poate fi dedus prin
analogie cu functionarea variatoarelor statice.

2.2.1. Contactoare statice de curent alternativ

Pentru analiza fenomenelor ce au loc n cazul comutatiei statice de c.a.
considerm un contactor static de c.a. monofazat cu tiristoare ideale, legate n
antiparalel alimentat cu o tensiune sinusoidal. Considerm parametrii
sarcinii R, L constanti. Pentru ca circuitul consumatorului (R, L) s fie
parcurs de curent se comand cele dou tiristoare T
1
si T
2
fiecare
semiperioad, n mod alternativ. La ntreruperea comenzilor se va ntrerupe si
curentul din circuit.


55


Figura 2.15. Schema de principiu a unui contactor static de c.a. monofazat

Dac se ia ca origine momentul trecerii prin 0 spre valori pozitive a
tensiunii de alimentare, ecuatia diferential a circuitului din figura 2.15. este:
t sin U 2 Ri
dt
di
L = + (2.5.)
Solutia acestei ecuatii este suma dintre termenul corespunztor
regimului permanent si cel corespunztor regimului tranzitoriu.

t p
i i i + = (2.6.)
unde:
( )
( )
+

= t sin
L R
U 2
i
2
2
p
(2.7.)

n care:
R
L
tg

= (2.8.)

Solutia pentru i
t
se deduce din i
p
lund n considerare conditiile initiale.
Astfel, dac comanda tiristorului T
1
se face la momentul t = , datorit
inductivittii circuitului n primul moment, curentul total este 0.
Rezult:

( )
( )
( )
+

= =

sin e
L R
U 2
e i i
T
t
2
2
T
t
p t
(2.9.)
Am notat cu T constanta electric a circuitului:
R
L
T

= (2.10.)
Solutia general are deci forma urmtoare:


56

( )
( )
( )
( )
(

sin e t sin
L R
U 2
i
t
L
R
2 2
(2.11.)
Se observ c n cazul particular =, termenul tranzitoriu din solutia
general (2.11.) dispare si deci n circuit se stabileste de la nceput regimul
permanent. n cazul n care <, termenul tranzitoriu este pozitiv si deci dup
comanda contactorului static primele amplitudini pozitive sunt mai mari dect
cele negative, iar n cazul > situatia este invers. Se mai constat c la un
circuit puternic inductiv /2 si la
= 0, primul maxim al curentului are valoarea dubl fat de valoarea
maxim din regimul permanent ce are loc pentru t = / 2.
Schema prezentat n figura 2.15. desi simpl prezint urmtoarele
dezavantaje: necesit dou dispozitive de comand izolate galvanic ntre ele
iar n cazul aparitiei unei supratensiuni dinspre retea sau datorate sarcinii
tiristoarele se pot distruge. Dac la aparitia unei supratensiuni tiristorul care
este polarizat direct nu amorseaz cellalt tiristor se poate strpunge.


Figura 2.16. Contactor static de c.a. cu punte redresoare semicomandat

Pentru eliminarea acestui defect se poate folosi schema din figura 2.16.
n care catozii tiristoarelor sunt legati direct la o punte redresoare
semicomandat si n antiparalel cu fiecare tiristor s-a montat cte o diod care
nu permite aparitia unor tensiuni inverse (se asigur astfel protectia la
supratensiuni.
Schema din figura 2.16. utilizeaz un singur dispozitiv de comand
deoarece tiristoarele au catodul comun.
Dac dorim s reducem numrul de tiristoare putem utiliza schema unui
contactor static cu un singur tiristor montat n bratul unei punti cu diode
prezentat n figura 2.17.



57


Figura 2.17. Contactor static de c.a. cu un singur tiristor.

n aceast schem folosim patru diode si facem economie de un tiristor.
Tiristorul trebuie ns s conduc n ambele alternante ale curentului
alternativ, de aceea comanda lui trebuie s fie permanent sau sincron la
nceputul fiecrei semiperioade, ceea ce face ca solicitarea termic a
tiristorului T s fie chiar mai mare dect dubl (lipseste pauza de curent pe o
semiperioad) fat de schemele anterioare.
Un dezavantaj al schemei este acela c, la functionarea contactorului cu
sarcin rezistiv-inductiv, n momentul iesirii din conductie a tiristorului, pe
tiristor apare brusc tensiunea sursei ceea ce poate duce la pierderea
controlului asupra comenzii tiristorului, acesta rmnnd n conductie tot
timpul.
Contactoarele statice de curent alternativ se pot realiza si cu ajutorul
unui triac care nlocuieste cele dou tiristoare montate n antiparalel. O astfel
de schem este prezentat n figura 2.18..
Triacul ndeplineste functia a dou celor dou tiristoare n antiparalel
iar grupul R, C realizeaz o reducere a vitezei de crestere a tensiunii pe triac,
fiind indispensabil n cazul sarcinilor puternic inductive.



Figura 2.18. Contactor static de c.a. cu triac.

Dintre schemele de contactoare statice de c.a. prezentate cea mai mare
cdere de tensiune pe tiristor este n cazul schemei din figura 2.17.
Structura dispozitivelor de comand ale contactoarelor de c.a. depinde
de natura ventilelor semiconductoare folosite (tiristoarele sau triacuri) si de


58
regimul de functionare.
Dac trebuie s comutm o sarcin trifazat vom folosi contactoare
statice trifazate. n cazul consumatorilor trifazati se pot folosi contactoare
statice monofazate pentru fiecare faz, sau contactoare statice cu o structur
proprie specific contactoarelor statice trifazate.
n figura 2.19. am prezentat schema electric a unui contactor trifazat.
Schema prezentat n figura 2.19. utilizat n cazul conectrii
motoarelor asincrone cu puteri mici (200-1000 W), cu o frecvent de
conectare mare (2000-10.000 conectri/h) si durata relativ de actionare DA
= 25 - 60%.


Figura 2.19. Schema unui contactor trifazat ce utilizeaz triacuri.

n aceast schem ventilul semiconductor este triacul. Protectia
mpotriva scurtcircuitelor este asigurat de sigurantele fuzibile F
1
, F
2
, F
3
, iar
inductivittile L
1
, L
2
, L
3
au rolul de reducere a pantei di/dt a curentului de
scurtcircuit. Filtrele RC asigur protectia mpotriva supratensiunilor.
Actionarea contactorului este comandat de un releu reed K trifazat excitat la
24 V c.c., iar semnalizarea nchiderii se face prin dioda luminiscent D
2
.

2.2.2. Contactoare statice de curent continuu

Spre deosebire de contactoarele de c.a. la care stingerea tiristoarelor are
loc n mod natural la trecerea prin zero a curentului comutat, contactoarele de
c.c. functioneaz cu comutatie fortat fiind necesare circuite speciale pentru


59
stingerea tiristorului care a condus curentul. n schimb nu sunt necesare
circuite speciale pentru comanda grilelor tiristoarelor.
Deoarece tiristoarele nu pot fi blocate prin intermediul comenzii pe
grila, n structura contactoarelor de c.c. este existenta prezenta unei ramuri de
comutatie. La majoritatea contactoarelor de c.c. folosite n industrie, blocarea
tiristorului principal se realizeaz prin aplicarea unei tensiuni inverse pe
tiristorul principal obtinute de la un condensator.
n momentul n care se doreste blocarea tiristorului principal, ramura
de comutatie este conectat n paralel cu tiristorul principal, cu ajutorul unui
tiristor auxiliar, astfel nct tensiunea condensatorului s forteze prin tiristorul
principal un curent invers care anuleaz curentul initial blocnd tiristorul. n
functie de modul n care se realizeaz ncrcarea condensatorului din ramura
de comutatie, deosebim mai multe scheme de contactoare statice de c.c.
prezentate schematic n figurile urmtoare.
n figura 2.20. este prezentat schema unui contactor static de curent
continuu, cu circuit de ncrcare R, C. Aplicnd un impuls de comand
polarizat pozitiv pe poarta tiristorului principal T
1
, aceasta intr n conductie
si curentul alimenteaz consumatorul Z
s
. Tiristorul auxiliar T
2
fiind blocat,
condensatorul C se ncarc prin rezistenta R cu tensiunea sursei si polaritatea
pozitiv. Pentru a ntrerupe alimentarea sarcinii se comand intrarea n
conductie a tiristorului auxiliar T
2
, care descarc condensatorul C peste
tiristorul principal T
1
. Prin anularea curentului prin tiristorul principal T
1

(polarizat invers de condensatorul C) acesta se blocheaz, iar condensatorul C
se ncarc prin impedanta sarcinii Z
s
si tiristorul T
2
la polaritatea invers fat
de situatia anterioar (polaritatea prezentat n parantez). Tiristorul T
2

continu s conduc un curent mic, limitat de rezistenta R de valoare mare.
La o nou comand a tiristorului principal T
1
, acesta intr din nou n
conductie, condensatorul C este legat n paralel pe tiristorul T
2
polarizndu-l
n sens invers si determinnd iesirea lui din conductie.


Figura 2.20. Contactor static de c.c. cu circuit de ncrcare R, C.


60

Prin tiristorul T
1
se alimenteaz consumatorul Z
s
si prin rezistenta R

condensatorul C se ncarc cu polaritatea initial, schema revenind la situatia
initial. Acest contactor de c.c. se foloseste la frecvente de comutatie reduse
datorit timpului necesar ncrcrii condensatorului.
Pentru a asigura blocarea tiristoarelor este necesar ca valoarea
condensatorului C s fie suficient de mare, astfel ca procesul de ncrcare al
condensatorului s aibe o durat suficient de mare, asigurnd polarizarea
invers a tiristorului care se blocheaz pe un interval de timp mai mare dect
timpul de revenire a tiristorului. Din teoria variatoarelor de c.c., (contactorul
de c.c. fiind un caz particular al unui variator de c.c.) rezult c pe rezistenta
si inductivitatea de sarcin, dup comanda de blocare a tiristorului principal,
apare o tensiune tranzitorie ce poate atinge valoarea 2U, motiv pentru care se
foloseste dioda de mers n gol D pentru amortizarea supratensiunilor ce apar.


Figura 2.21. Contactor static de c.c. cu circuit de ncrcare L, C.

Pentru frecvente mari de comutatie se utilizeaz contactoare statice de
c.c., cu circuit de ncrcare L, C,. Un exemplu de contactor static de c.c.
folosit la frecvente mari de comutatie este prezentat n figura 2.21..
Functionarea acestui contactor este conditionat de aplicarea primului impuls
de comand, tiristorului auxiliar T
2
. n caz contrar functionarea contactorului
nu este posibil, deoarece la comutarea direct a tiristorului principal, con-
densatorul este descrcat. Astfel prin comanda lui T
2
condensatorul C se
ncarc la tensiunea sursei si polaritatea din figura 2.21.. Conductia este
asigurat prin sarcina Z
s
. La sfrsitul procesului de ncrcare a
condensatorului curentul ia valoarea 0, iar conductia prin tiristorul T
2

nceteaz.
Condensatorul C fiind ncrcat la tensiunea de la borne U, la comutarea
tiristorului T
1
, circuitul de sarcin Z
s
este legat la sursa de alimentare, iar n


61
circuitul oscilant T
1
, D
2
, L, C, curentul variaz sinusoidal conform relatiei:
t sin
L
U
i
c

= (2.12.)
unde: LC 2 T ;
LC
1
c
= = (2.13.)
Deoarece dioda D
2
nu permite trecerea curentului n sens invers,
curentul se anuleaz dup o semiperioad (T/2), iar tensiunea pe condensator
si schimb polaritatea (conform polarittii din parantez). Pentru
deconectarea consumatorului se aplic un impuls de comand tiristorului
auxiliar T
2
, care conecteaz n paralel peste tiristorul T
1
condensatorul C cu
polaritatea invers fat de sensul de conductie al tiristorului T
1
. Curentul
principal este anulat prin tiristorul principal T
1
, iar condensatorul se descarc
si se ncarc apoi cu polaritatea initial. Dup terminarea procesului de
ncrcare tiristorul T
2
se blocheaz, iar schema este pregtit pentru o nou
conectare.
Dioda D
1
are rolul de a elimina supratensiunile de comutatie, n cazul
sarcinilor inductive. La frecvente de comutatie mici exist pericolul
descrcrii condensatorului prin rezistenta invers a ventilelor
semiconductoare si prin rezistenta dielectricului. Descrcarea condensatorului
are ca urmare imposibilitatea blocrii tiristorului principal. Pentru evitarea
acestui fenomen s-a introdus n circuit rezistenta R.
Urmtoarea schem de contactor static de c.c. prezentat n figura 2.22.
foloseste un condensator montat n bratul unei punti de tiristoare.


Figura 2.22. Contactor static de c.c. cu condensatorul montat n bratul unei
punti cu tiristoare.

La nceput se comand tiristoarele auxiliare T
1
si T
2
si condensatorul C
se ncarc la polaritatea din figur, dup care cele dou tiristoare se
blocheaz.
Prin comanda tiristorului principal T, consumatorul Z
s
este strbtut de
curentul de sarcin. Oprirea functionrii consumatorului se face prin comanda


62
tiristoarelor auxiliare T
3
si T
4
, cnd condensatorul C se polarizeaz invers
tiristorul principal T provocnd blocarea lui.
Un timp circuitul se nchide prin T
3
, C si T
4
, ncrcnd condensatorul
cu polaritatea invers (din paranteze). Dup ncrcarea condensatorului,
tiristoarele T
3
si T
4
se blocheaz.
Pentru o nou actionare se comand tiristorul T, iar pentru o nou
oprire se comand tiristoarele auxiliare T
1
si T
2
. Procesul se reia la fiecare
comutatie.
Din analiza modului de functionare a contactoarelor statice de c.a. si a
celor de c.c. rezult avantajele si dezavantajele folosirii lor n aplicatiile
industriale si domeniile n care este recomandat utilizarea lor. Subliniem
cteva caracteristici ale regimului de functionare a contactoarelor statice.
Recapitulnd cele mai importante aspecte legate de functionarea
contactoarelor statice de c.a. si c.c. rezult c spre deosebire de contactoarele
de c.a., contactoarele de c.c. functioneaz cu comutatie fortat fiind necesare
circuite speciale pentru stingerea tiristorului principal, n schimb nu sunt
necesare circuite speciale pentru comanda grilelor tiristoarelor.
La majoritatea contactoarelor de c.c. n structura lor este necesar pre-
zenta unei ramuri de comutatie.
La contactoarele de c.c. blocarea tiristorului principal se realizeaz prin
aplicarea unei tensiuni inverse obtinute de la un condensator. n momentul n
care se doreste blocarea tiristorului principal, ramura de comutatie este
conectat n paralel cu tiristorul principal, cu ajutorul unui tiristor auxiliar,
astfel nct tensiunea condensatorului s forteze un curent invers prin
tiristorul principal pentru al stinge.
Pentru frecvente mari de comutatie se utilizeaz contactoare statice de
c.c., cu circuit de ncrcare L, C.
La frecvente de comutatie mici existnd pericolul descrcrii
condensatorului prin rezistenta invers a ventilelor si prin rezistenta
dielectricului se introduce o rezistent suplimentar pentru evitarea acestui
fenomen.
Contactoarele statice de c.c. se pot realiza si cu punte redresoare
comandat pentru evitarea fenomenului de blocare a tiristorului principal. n
acest sens, se utilizeaz un condensator montat n bratul unei punti de
tiristoare.
Contactoarele statice de c.a. se pot realiza cu punte redresoare semico-
mandat, la care catozii tiristoarelor sunt legati direct, iar fiecare tiristor are
montat n antiparalel cu cte o diod care nu permite aparitia unor tensiuni in-
verse pe tiristoare si deci asigur protectia la supratensiuni.
La contactoarele statice de c.a. cu doua tiristoare n antiparalel structura
este simpl si fiabil permitnd utilizarea unui singur dispozitiv de comand,


63
deoarece tiristoarele au catodul comun.



Figura 2.23 Contactoare statice

Contactoarele statice de c.a. se pot realiza si cu un triac care nlocuieste
cele dou tiristoare montate n antiparalel. Grupul R, C realizeaz o reducere
a vitezei de crestere a tensiunii pe triac, fiind indispensabil n cazul sarcinilor
puternic inductive.


2.2.3. Contactoare hibride

Din dorinta de a elimina dezavantajele si a pstra avantajele folosirii
contactoarelor statice sau electromagnetice au fost fabricate contactoare hibri-
de, realizate prin conectarea unui contactor static cu un contactor electromag-
netic.
Contactoarele hibride sunt utilizate pentru curenti intensi, ele fiind com-
puse din elemente semiconductoare pentru preluarea regimului tranzitoriu la
nchidere si un contactor electromagnetic pentru pozitia nchis (n regim per-
manent).
Pe fiecare faz a contactorului se foloseste un tiristor si o diod n
antiparalel, ca la contactoarele statice de c.a. monofazate si contactul normal
deschis al unui contactor electromagnetic K.
Cum alimentarea si ntreruperea functionrii contactorului hibrid se rea-
lizeaz prin intermediul tiristoarelor, contactorul functioneaz fr arc electric
nefind prevzut cu camere de stingere ca la contactoarele electromagnetice de
c.c. si c.a., ceea ce elimin uzura termic a contactelor.



64


Figura 2.24. Contactor trifazat hibrid.

Impulsul de comand necesar intrrii n conductie a tiristoarelor T
1
, T
2
,
T
3
se obtine de la puntile redresoare montate n trei nfsurri secundare ale
transformatorului T. Pentru a realiza pozitia nchis (alimentarea motorului
M), se apas pe butonul de pornire S
2
, se alimenteaz, astfel primarul
transformatorului T, iar tiristoarele primesc comenzile de conductie de la cele
trei nfsurri secundare ale transformatorului, prin intermediul puntilor
redresoare. n acest fel motorul electric este alimentat, iar la bornele K (0-1)
se obtine tensiunea necesar excitrii contactorului electromagnetic K. Acesta
si nchide contactele principale K (2-4, 6-8, 10-12) prin care se
scurtcircuiteaz tiristoarele si prin nchiderea lui K (14-16) se realizeaz
automentinerea alimentrii contactorului, dup revenirea butonului de pornire
S
2
. Pentru realizarea pozitiei deschis (oprirea motorului) se apas pe butonul
de oprire S
1
, oprindu-se alimentarea bobinei contactorului K, care si deschide
contactele principale K (2-4, 6-8, 10-12). Cum contactul de automentinere K
(14-16) este prevzut cu o temporizare la deschidere, pentru un scurt timp
alimentarea motorului se face prin tiristoare si diode, pn cnd tensiunea de
comand a tiristoarelor este anulat, moment n care motorul M rmne
nealimentat. Cum alimentarea si ntreruperea functionrii acestui contactor
hibrid se realizeaz prin intermediul tiristoarelor, el functioneaz fr arc
electric, nefind prevzut cu camere de stingere.




65


2.3. RELEE INTERMEDIARE

Cnd n circuitele de comand sunt necesare mai multe contacte
auxiliare sau amplificarea unui curent de iesire a unor circuite electronice se
folosesc relee auxiliare care desi nu sunt niste aparate electrice de comutatie
propriu-zise, pot fi folosite n acest scop.
Aceste relee se utilizeaz n special n instalatiile de automatizare,
comand si semnalizare, ca elemente amplificatoare cu o functionare
discontinu si actionate de electromagneti.



Figura 2.25. Schema de principiu a unui releu intermediar

n figura 2.25. este reprezentat schematic un releu intermediar cu
miscare de translatie, avnd un contact normal deschis (12-14) si unul normal
nchis (11-13). La primirea unui semnal la bornele bobinei de excitatie 1-2,
releul actioneaz cvasi-instantaneu (n aproximativ 0,04 s) provocnd
nchiderea contactului ND si deschiderea celui NI. Releele intermediare sunt
n general relee secundare actionate de alte relee primare, de curent sau de
tensiune.



Figura 2.26. Reprezentarea n schemele electrice a unui releu intermediar si a
unui releu intermediar conectat la iesirea unui releu maximal de curent.


66

De obicei releele intermediare au n circuitul de iesire au mai multe
contacte normal deschise si normal nchise (pn la 32 contacte).
Din punct de vedere constructive se pot realiza cu armtura basculant,
sau cu miscare de translatie pe vertical si pot fi realizate cu actiune
instantanee sau temporizat.

2.3.1. Relee miniaturizate

Nevoia miniaturizrii aparatelor electrice a aprut att din nevoia
economisirii energiei electrice ct si a reducerii gabaritului echipamentelor
electrice, mai ales a celor ce intr n componenta circuitelor electronice.


Figura 2.27. Variante constructive de relee electromagnetice miniaturizate.

Acest lucru este evident att la noile variante constructive ale releelor
electromagnetice clasice, ct mai ales la releele electronice, ca urmare a dez-
voltrii circuitelor integrate. Releele au devenit parteneri importanti n
realizarea montajelor electronice. Ele ndeplinesc pe lng functia clasic de
interfatare si protectie si un rol de separare galvanic ntre circuitele de intrare
si de iesire, adic ntre bobine si contacte.
Conectarea acestor relee n circuitele imprimate se face prin intermediul
unor picioruse care se introduc n socluri special construite.
Forma constructiv a unui releu miniaturizat de tip clapet, pentru
curenti nominali de pn la 6 A, este prezentat n figura 2.26. unde sunt
prezentate principalele sale elemente componente.
Pentru a evita murdrirea contactelor, releul este introdus ntr-o carcas
izolant. Pentru a se evita oxidarea contactelor se realizeaz variante
constructive de relee electromagnetice miniaturizate capsulate, avnd n
interior un gaz protector. Releele sunt capsulate ntr-o carcas din rsin
epoxidic. Forma constructiv a circuitului magnetic permite o reducere
major a fluxurilor de dispersie si prin aceasta reducerea consumului de


67
energie absorbit de bobina releului.

2.3.2. Relee Reed

Gradul maxim de miniaturizare a releelor electromagnetice l reprezint
releele Reed. Derivate din releele electromagnetice, releele reed constau
dintr-un tub de sticl nchis n care se gsesc dou lamele elastice. n zona
contactului, pe suprafata lamelelor este dispus un strat de iridiu, platin sau
aliaje ale acestora. Tubul de sticl este vidat sau este umplut de un gaz inert
(azot, argon). Actionarea contactului se face cu ajutorul unui cmp magnetic
creat de un magnet permanent sau de o bobin parcurs de curentul i.



Figura 2.28. Releu Reed.
1-Born, 2-Tub de sticl, 3-Bobinaj, 4-Contact.

Conditia de actionare a releului Reed este:
Fa = ]
2
/2
0
A > Fr =o/2 (2.14.)
n care: Fa = forta activ; F
r
= forta rezistent; ] = fluxul care strbate
spatiul dintre lamele; A = aria suprafetei pe care lamelele se suprapun; o =
distanta dintre lamele; = coeficientul de elasticitate al materialului
lamelelor.
n prezent, releele Reed se realizeaz sub form de elemente capsulate
paralelipipedice din mase rsinoase, n care se introduc tubul si bobina
releului, la exterior aflndu-se doar piciorusele metalice pentru conexiuni.
Pelicula de metal nobil si atmosfera inert protejeaz contactele de oxi-
dare, fapt care le confer o rezistent de contact foarte sczut. Releele reed
au un consum de energie neglijabil, timp de actionare mic, de ordinul unei
milisecunde, frecventa de comutare mare (500 comutri pe secund), durata
de viat ridicat (10
8
-10
12
comutatii). Ele pot avea unul sau mai multe
contacte, normal deschise sau normal nchise si au o functionare mono sau
bistabil. Cu toate c au dimensiuni foarte mici aceste relee au performante
deosebite si sunt compatibile cu circuitele logice TTL.
Actionarea releelor reed poate fii comandat si prin intermediul unui
magnet permanent, caz n care armtura feromagnetic, sub actiunea


68
cmpului magnetic dat de polii unui magnet permanent, basculeaz ducnd la
modificarea pozitiei contactelor sale.
Pentru a mri si mai mult performantele acestor relee s-au realizat relee
reed polarizate. La aceste relee pe lng nfsurarea de excitatie se utilizeaz
si un magnet permanent al crui cmp magnetic ntreste cmpul magnetic al
bobinei de actionare, astfel nct permite atingerea fortei de actionare, cu un
curent de excitatie mai mic si fr saturatia circuitului magnetic. Eficienta
releelor Reed polarizate este de aproximativ 10 ori mai mare dect a celor
nepolarizate.
Releele Reed de constructie modern au n interiorul lor si un getter, cu
rol de absortie a gazelor pentru a pstra atmosfera de gaz inert un timp ct
mai ndelungat.
Miniaturizarea releelor continu prin implicarea componentelor electro-
nice discrete (diode, tranzistoare), circuite integrate (amplificatoare
operationale), circuite digitale si circuite specializate.


2.4. NTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOAS TENSIUNE

ntreruptoarele automate sunt aparate electrice de comutatie, care n
regim normal de functionare permit conectarea si deconectarea cu frecvent
redus a circuitelor electrice, iar n caz de suprasarcin, scurtcircuit, scderea
sau disparitia tensiunii, asigur protectia prin intermediul declansatoarelor,
ntrerupnd automat circuitele aflate n regim de avarie.
ntreruptoarele automate se folosesc la protectia instalatiilor de
iluminat, a motoarelor electrice, a retelelor de distributie, tablourile de
distributie din centrale electrice si din posturile de transformare sau a altor
consumatori. Ele sunt folosite mpreun cu sigurante fuzibile cu mare putere
de rupere ce asigur un efect de limitare a curentilor de scurtcircuit.
ntreruptoarele automate se folosesc n instalatii de curent continuu si curent
alternativ si comparativ cu sigurantele fuzibile au functiuni multiple si permit
reglarea mai exact a curentului la care ntrerup circuitul n regim de avarie.
Fiind destinate protectiei transformatoarelor, motoarelor si liniilor
electrice de distributie, ntreruptoarele sunt solicitate intens termic si
mecanic sub actiunea curentilor de scurtcircuit.
Ruperea curentilor de scurtcircuit este asigurat att prin dispozitive
adecvate de stingere a arcului electric (camere de stingere performante) ct si
prin deschiderea rapid a contactelor mobile cu ajutorul unor arcuri puternice.
ntreruptoarele automate de joas tensiune sunt aparate electrice cu cel
putin un element mobil pe durata efecturii comutatiei.
Variantele constructive actuale sunt de tipul disjunctor, numai cu


69
declansare automat, nchiderea fcndu-se manual, fie prin actiune direct,
fie prin comand de la distant.
n cazuri speciale se construiesc ntreruptoare automate de joas
tensiune de tipul disjunctor-conjunctor, adic cu reanclansare automat,
functiune specific ntreruptoarelor automate de nalt tensiune.
Spre deosebire de contactoare, ntreruptoarele automate sunt mentinute
n pozitia anclansat de un mecanism de zvorre (broasc), mecanic sau
electromecanic, asupra cruia actioneaz declansatoarele: termobimetalice
(cu actiune temporizat), electromagnetice (cu actiune instantanee) sau
declansatoarele minimale de tensiune.

2.4.1. Clasificarea ntreruptoarelor automate de joas tensiune

ntreruptoarele automate de joas tensiune se pot clasifica dup mai
multe criterii.
A. Dup funciile de protecie, care determin declansrile automate,
ntreruptoarele se mpart n:
ntreruptoare automate de curent maxim,
ntreruptoare automate de curent minim,
ntreruptoare automate de curent invers,
ntreruptoare automate de tensiune minim,
ntreruptoare automate de tensiune maxim.
Exist ntreruptoare automate care cumuleaz mai multe functii de
protectie: de exemplu, pentru curent maxim, curent invers si tensiune minim.
B. Dup numrul polilor, ntreruptoarele automate pot fi:
monopolare,
bipolare,
tripolare sau
tetrapolare.
C. Dup felul curentului comutat:
ntreruptoare de c.c.
ntreruptoare de c.a. monofazate,
ntreruptoare trifazate.
D. Dup mediul de stingere a arcului pot fi:
n ulei,
n aer.
E. Din punctul de vedere al timpului propriu de declanare ntrerup-
toarele se clasific n:


70
ntreruptoare limitatoare (ultrarapide), cu timpi de declansare t
d
< 4
ms,
ntreruptoare automate rapide, cu t
d
< 40 ms
ntreruptoare automate selective, cu t
d
< 0,5 s
ntreruptoare automate temporizate t
d
> 1 s.
F. Din punct de vedere funcional i constructiv ntreruptoarele
automate se clasific:
- ntreruptoare universale (n executie deschis),
- ntreruptoare capsulate (n carcas din material plastic).

2.4.2 Elementele constructive ale ntreruptoarelor automate

Principalele prti constructive ale ntreruptoarelor automate sunt:
organul motor (format dintr-un electromagnet sau un motor de actio-
nare);
contactele principale (fixe si mobile);
camera de stingere;
contactele auxiliare (cuplate mecanic cu contactele principale);
declansatoare cu functie de protectie (termobimetalice, electromagne-
tice);
carcasa aparatului cu sisteme de fixare;
mecanismul de zvorre sau broasca ntreruptorului;
Elementul caracteristic, n plus fat de contactoare l reprezint tocmai
acest din urm element si anume zvorul sau broasca ntreruptorului, care
este un mecanism cu liber deschidere. Acest mecanism asigur mentinerea
n pozitia anclansat a contactelor ntreruptorului si deschiderea automat a
acestora sub actiunea declansatoarelor. De asemenea mecanismul trebuie s
permit deschiderea contactelor la actionarea acestora, la comanda
operatorului sau a declansatoarelor si s mentin ntreruptorul ferm n
pozitia deschis pentru evitarea nchiderii accidentale a contactelor.
Denumirea de liber deschidere a mecanismului de zvorre provine de
la faptul c deschiderea contactelor, sub actiunea declansatoarelor, nu poate fi
blocat printr-o actiune din afara sistemului de actionare.
Cele mai utilizate variante constructive de zvoare sunt:
mecanisme cu clicheti rotativi;
mecanisme cu prghii articulate si genunchi;
mecanisme combinate cu prghii, genunchi si clichet.
n figura 2.28. este prezentat un mecanism cu clichet rotativ, des utilizat
la ntreruptoarele automate de joas tensiune. Functionarea lui prezentat n
figur const n trei etape:


71
a) pozitia armat a mecanismului;
b) pozitia nchis a ntreruptorului;
c) pozitia deschis a ntreruptorului.


Figura 2.29. Functionarea unui mecanism de zvorre cu clichet rotativ.

Zvorul este format dintr-o caset 2, care cuprinde n interior clichetii
4, 5 si 6. n pozitia armat a) clichetul 4 solidarizeaz axul contactelor 10 cu
caseta 2. Pentru a ajunge la pozitia nchis a ntreruptorului b), se roteste
caseta n jurul axului 1, n sensul sgetii, pn cnd agttorul 7 blocheaz
caseta.
Pozitia axului 10 corespunznd n acest caz pozitiei nchis a
contactelor. Pentru nchiderea ntreruptorului c), declansatorul 8 actioneaz
asupra clichetului 6, care prin rotirea n jurul axului su, permite clichetului 5
s se roteasc. Prin rotirea clichetului 4, scpat de interactiunea cu clichetul 5,
se elibereaz axul contactelor 10, care sub actiunea resoartelor revine n
pozitia initial a). Agttorul 7 se elibereaz si prin rotirea manual se revine
la pozitia armat a).
O variant des utilizat de mecanism de zvorre o reprezint mecanismul cu


72
clichet care are o constructie simpl si fiabil si este prezentat n figura 2.30.

Figura 2.30. Mecanism de zvorre cu clichet.

Forta de declansare a resortului 4 este zvort de sistemul de clichet
format din piesele 5 si 6. Presiunea pe contactul electric (format din piesele 1
si 2) este realizat prin intermediul resortului 3. Pentru deschiderea ntrerup-
torului si deci eliberarea fortei resortului 4 (initial comprimat), se actioneaz
prghia 5 cu forta F. Raportul bratelor prghiei 5 este 1: 1 0, pentru ca forta F
dezvoltat de declansator s nu trebuiasc s aib o valoare prea mare.
Pentru a obtine performante mai bune ale mecanismelor de zvorre se
folosesc mecanisme combinate, cu clicheti si prghii genunchi ca cel
prezentat n figura 2.30.
Schema cinematic a unui astfel de mecanism folosit la ntreruptoarele
automate prezint cele trei pozitii ale mecanismului:
a) pozitia armat a mecanismului;
b) pozitia nchis a ntreruptorului;
c) pozitia deschis a ntreruptorului.
Pozitia a), adic ntreruptorul armat se obtine prin imobilizarea
articulatiei C cu ajutorul clichetului de decuplare Z (de forma unui semicilin-
dru).
Pentru a ajunge n pozitia nchis a ntreruptorului b), forta de actionare
aplicat n punctul B se transmite printr-un sistem patrulater articulat CBA01,
prghiei 01A care are pe prelungirea ei contactul mobil ce se nchide peste
contactul fix. Prghiile AB si BC realizeaz pozitia de punct mort.
Pentru a ajunge n pozitia deschis c) se roteste clichetul rotativ de decu-
plare Z n sensul artat n figur. Sub actiunea resortului R, prghia 02C se
roteste n jurul punctului de articulatie 02, determinnd deplasarea prghiilor
BC si AB iar prin rotirea prghiei 01A n jurul punctului 01 se ajunge la
deschiderea contactelor. Pentru a reveni n pozitia armat, mecanismul de
actionare deplaseaz punctul B n pozitia initial, dup care prin rotirea cli-


73
chetului Z se blocheaz tija 02C mpotriva tensiunii resortului antagonist R.


Figura 2.31. Mecanism de zvorre combinat.

Mecanismele de zvorre cu prghii articulate si genunchi constau din
dou prghii 1 si 2 articulate prin genunchiul G conform figurii 2.32.
n pozitia a) mecanismul este armat. Pentru a trece din pozitia a) n
pozitia b) adic cu ntreruptorul nchis se actioneaz manual asupra prghiei
3, genunchiul G ocupnd n cele din urm pozitia care face ca contactul mobil
4 s se nchid peste contactul fix 5, comprimnd resortul de declansare 6.
Pentru a ajunge n pozitia deschis a ntreruptorului c) declansatorul va
actiona asupra prghiei 8 n sensul sgetii din figur, mpotriva resortului 7.
Astfel se dezvorste prghia 9 si sub actiunea resortului 6 contactele mobile
4 se deschid.


74

Figura 2.32. Mecanism de zvorre cu prghii articulate si genunchi.

Pentru o nou anclansare trebuie s se treac prin pozitia armat a) n
urma rotirii manuale spre stnga a manetei 3. Astfel genunchiul G revine n
pozitia initial a), iar prghiile 8 si 9 se zvorsc.
Dac declansarea ntreruptoarelor se realizeaz prin actionarea asupra
zvorului prin intermediul unor declansatoare, anclansarea ntreruptoarelor
automate poate fi manual, prin intermediul unei manete de actionare de pe
aparat, sau comandat de la distant printr-un electromagnet de anclansare,
servomotor sau dispozitiv pneumatic.
Electromagnetii de actionare a ntreruptoarelor automate se deosebesc
de cei care actioneaz contactoarele prin faptul c trebuie s dezvolte o fort
mare ntr-un timp scurt, fiind dimensionati corespunztor acestei cerinte.
Dup nchiderea contactelor ntreruptorului acestea rmn blocate prin
intermediul zvorului mecanic si electromagnetul trebuie decuplat de la retea
n mod automat.

2.4.3. ntreruptoare automate de c.a.

ntreruptoarele automate de c.a. se realizeaz n dou forme
constructive:
ntreruptoare automate universale (n constructie deschis).
ntreruptoare automate de tip compact (n constructie capsulat).
ntreruptoarele automate universale se clasific n:
ntreruptoare automate pentru instalatii interioare, avnd curentii
nominali I
n
=616 A si capacitatea de rupere I
r
=12 kA.
ntreruptoare automate de putere, cu I
n
=10004000 A si I
r
=5055
kA.


75
ntreruptoare automate limitatoare, avnd timpi de actionare t
a
< 10
ms, I
n
=162500 A si I
r
=25100 kA.
Dintre ntreruptoarele automate de putere fabricate la noi n tar
amintim pe cele de tip OROMAX, AMRO, AMT si DITA. n toate aceste
aparate ntreruperea arcului electric se realizeaz n camere de stingere care
folosesc principiul efectului de electrod combinat cu efectul de nis.
Pentru alimentarea consumatorilor de mic putere cele mai utilizate
ntreruptoare automate de tip compact produse n tar sunt cele din gama
ntreruptoarelor automate AMRO. Acestea se realizeaz n patru variante
constructive: AMRO 25; AMRO 40; AMRO 100 si AMRO 250.
Ele functioneaz n curent alternativ la o tensiune de 500V si o
frecvent de 50Hz. Variantele AMRO 100 si AMRO 250 pot functiona si n
curent continuu la o tensiune de 220V.

Figura 2.33. ntreruptor automat capsulat AMRO 25.

Dintre numeroasele variante de ntreruptoare automate de tip capsulat
care se gsesc pe piata romneasc unele dintre cele mai performante sunt
cele produse de firma Moeller prezentate n figura 2.34.
ntreruptoarele de tip compact (n constructie capsulat) se utilizeaz
pentru comanda si protectia la suprasarcin si scurtcircuit a instalatiilor
electrice industriale fiind caracterizate prin: capacitate ridicat de nchidere si
rupere la gabarit redus; variante multiple de executie; dispozitive de blocaj si
semnalizare ce asigur securitatea personalului si siguranta n functionare.



76


Figura 2.34. Variante constructive de ntreruptoare automate de tip
compact.

ntreruptoarele din clasa USOL se realizeaz pentru curenti nominali
de 100, 250, 500 si 800 A. nchiderea si deschiderea contactelor principale
ale acestor ntreruptoare se face brusc cu ajutorul unui mecanism cu
genunchi si clichet, cu anclansare si declansare rapid, independent de viteza
de manevrare a operatorului.
Camera de stingere este construit pe principiul efectului de electrod si nis.
Aceste ntreruptoare sunt prevzute cu declansatoare maximale de curent,
termice si electromagnetice si declansator minimal de tensiune.
Puterea de rupere ridicat se obtine prin marea rapiditate de rspuns a
declansatoarelor, viteza mare de deplasare a echipajului mobil, distanta mare
ntre contactul mobil si cel fix n pozitia deschis si utilizarea unor camere de
stingere performante.


77

Figura 2.35. Sectiune prin ntreruptorul automat capsulat de tip USOL.

1-maneta de actionare, 2-clichetul principal, 3-clapeta de armare, 4,5-biele,
6-echipajul mobil, 7-contactul mobil, 8-contactul fix, 9-resort principal,
10-clapet ax declansator, 11-declansator termic, 12-buton de reglaj,
13-armtura fix a declansatorului electromagnetic, 14-axul suport al
echipajului mobil, 15-carcasa aparatului, 16-plac de prindere,
17-borne de racordare, 18-camer de stingere cu plci feromagnetice,
19-armtura mobil a declansatorului electromagnetic,
2o-axul declansatorului, 21-clichet auxiliar.

Pentru nchiderea ntreruptorului se deplaseaz n sus maneta 1,
resortul 9 fiind puternic tensionat. Deschiderea ntreruptorului se face
manual prin deplasarea n jos a manetei ceea ce conduce la desfacerea
clichetului principal sau prin actionarea declansatoarelor asupra clapetei 3.
Dup cum se constat din figur, n cazul actionrii manuale maneta de
actionare poate avea trei pozitii: pozitia intermediar (de mijloc),
corespunztoare figurii a) care indic declansarea ntreruptorului prin
declansatoare termice, electromagnetice sau de tensiune minim; pozitia din
figura b) care corespunde pozitiei armat a ntreruptorului si pozitia din figura
c) corespunztoare pozitiei nchis a ntreruptorului.


78
n afara actionrii manuale ntreruptoarele capsulate USOL pot fi
actionate prin electromagneti de actionare sau prin motoare de actionare.
n figura 2.36. am reprezentat schema electric de actionare si comand
a ntreruptoarelor de tip USOL n varianta cu electromagnet de actionare.



Figura 2.36. Schema electric de actionare cu electromagnet de actionare
a unui ntreruptor compact de tip USOL.

La actionarea butonului de pornire (cu revenire) S
2
se alimenteaz
bobina contactorului auxiliar K
1
n serie cu contactul normal nchis K
2
(3-5)
al releului de blocaj K
2
. n acest fel contactorul si nchide contactul principal
K
1
(2-4) si se automentine prin contactul auxiliar K
1
(6-8), permitnd punerea
sub tensiune a nfsurrii electromagnetului de actionare Q
1
(0-1) care
comand nchiderea ntreruptorului, care rmne zvort prin zvorul
mecanic Z. Contactele principale ale ntreruptorului permitnd alimentarea
consumatorului racordat la bornele A, B, C n serie cu declansatorul
electromagnetic F
1
si cel termobimetalic F
2
.
Prin nchiderea contactului auxiliar al ntreruptorului Q
1
(14-16) se
alimenteaz bobina releului de blocaj K
2
(0-1), care prin deschiderea
contactului su normal nchis K
2
(3-5) opreste alimentarea bobinei
contactorului K
1
. Ca urmare a revenirii acestuia se deschide contactul K1 (2-
4) care scoate de sub tensiune bobina electromagnetului de actionare.


79
Se observ c n cazul actionrii din nou a butonului S
2
electromagnetul
Q
1
(0-1) nu poate fi pus sub tensiune din cauz c releul de blocaj K
2

este actionat si contactul su K
2
(3-5) este deschis.
Declansarea voit se face prin butonul S
1
care ntrerupe alimentarea
declansatorului minimal de tensiune F
3
(U<) si care actioneaz mecanic
asupra zvorului Z. n cazul unor curenti de suprasarcin declansarea este
comandat de declansatoarele F
1
, iar n cazul unor supracurenti mai mari de
declansatoarele F
2
ce actioneaz asupra zvorului Z.
n cazul n care ntreruptorul este actionat printr-un motor electric,
schema electric cuprinde un si un limitator de curs si o frn
electromagnetic.
ntreruptorul automat de tip OROMAX se realizeaz pentru curenti
nominali de la 1000 la 4000 A, fiind destinat comutatiei si protectiei liniilor
electrice, a motoarelor de putere, generatoarelor si transformatoarelor mari.
Actionarea se face prin maneta proprie sau prin motor de actionare, printr-un
mecanism de actionare cu acumulare de energie n resoarte (cu resoarte
pretensionate). O vedere de ansamblu a unui ntreruptor de tip OROMAX
este prezentat n figura 2.37.
Acest ntreruptor este prevzut pentru protectie cu declansatoare de tip
H (declansatoare combinate termice si electromagnetice), cu curentul de
declansare instantanee reglat la 8I
r
.
Pentru a face fat curentilor de scurtcircuit mari, acest ntreruptor este
echipat cu contacte de lucru, contacte de rupere (de arc) si rampe (coarne) de
introducere a arcului electric n interiorul camerei de stingere.
Elementele constructive ale cilor de curent ale unui ntreruptor tip
OROMAX sunt prezentate n figura 2.38.



80
.
Figura 2.37. ntreruptor automat tip OROMAX

Un ntreruptor de tip OROMAX poate efectua cca. 20000 de manevre
de nchidere - deschidere n sarcin si nu necesit prea multe operatiuni de
ntretinere.



Figura 2.38. Cile de curent ale unui ntreruptor de tip OROMAX.
l-contactul principal (de lucru); 2-contactul de rupere (de arc); 3a si 3b-
rampele (coarnele); 4- separator de flam; 5- piesa suport pentru elementele
mobile de contact; 6- resort antagonist; 7- pies intermediar; 8- legtur
flexibil; 9- calea de curent.


81
Schema electric a unui ntreruptor automat universal de tip
OROMAX este reprezentat n figura 2.39..
Actionarea ntreruptorului se poate face fie cu un electromagnet, cu un
motor electric sau cu un dispozitiv pneumatic. n momentul n care
dispozitivul de actionare si-a terminat cursa, contactele ntreruptorului Q
l

rmn nchise prin intermediul zvorului Z, iar dispozitivul de actionare este
deconectat automat. Prin nchiderea contactelor principale ale lui Q
l
se
alimenteaz consumatorul ntre bornele A, B, C, n serie cu declansatoarele
termice F
5
si electromagnetice F
4
si sigurantele fuzibile F
1
, F
2
, F
3
. La
depsirea curentului reglat actioneaz dup caz declansatorul termic sau cel
electromagnetic care prin lovirea zvorului provoac declansarea
ntreruptorului.
n caz de scurtcircuit ntreruperea alimentrii consumatorului se
realizeaz prin actiunea sigurantelor fuzibile. Declansatorul minimal de
tensiune F
6
este alimentat prin contactul Q
l
(14-16) si butonul S
1
(l-3). n
cazul scderii sau disparitiei tensiunii declansatorul F
6
actioneaz mecanic
asupra zvorului Z, provocnd declansarea ntreruptorului. Pentru declan-
sarea voit a ntreruptorului se foloseste butonul S
1
.



Figura 2.39. Schema electric desfsurat a unui ntreruptor de tip
OROMAX.


82

Protectia la suprasarcini este realizat de releele termobimetalice F
5
, la
supracurenti de releele electromagnetice F
4
iar la scderea tensiunii de ctre
releul electromagnetic F
6
. Protectia la scurtcircuit se face si n acest caz prin
sigurantele fuzibile F
1
, F
2
si F
3
.


Figura 2.40. Schema electric a unui ntreruptor cu protectia prin relee.



Figura 2.41. Caracteristica de protectie a unui ntreruptor.


83
Caracteristica de protectie a ntreruptorului este prezentat n figura
2.41. Caracteristica din figur este reprezentat n coordonate logaritmice.
Portiunea 1 din caracteristic reprezint caracteristica dependent corespun-
ztoare declansatoarelor termobimetalice, portiunea 2 reprezint caracteristica
independent corespunztoare declansatoarelor electromagne-tice iar
portiunea 3 corespunde zonei de protectie a sigurantelor fuzibile n cazul
curentilor de scurtcircuit. Caracteristica 4 reprezint curba de stabilitate
termic a instalatiei protejate.

2.4.4. ntreruptoare automate de c.c.

ntreruptoarele automate de c.c. pot fi normale sau ultrarapide.
ntreruptoarele automate normale nu necesit caracteristici de protectie
rapide si sunt utilizate mai ales n tractiunea electric. Ele au un mecanism de
zvorre cu prghii genunchi cu clicheti si sunt prevzute cu declansatoare
electromagnetice. La ntreruptoarele folosite n tractiunea urban (AV-2)
bobina declansatorului electromagnetic se poate regla la valori apropiate de
curentul absorbit de motor (adic protectia este selectiv).
ntreruptoarele automate ultrarapide au aprut ca urmare a necesittii
de a proteja instalatiile de curent continuu echipate cu redresoare cu vapori de
mercur iar n prezent sunt folosite la protectia dispozitivelor semiconductoare
de putere, caracterizate printr-o capacitate redus de a suporta curentii de
suprasarcin si mai ales curentii de scurtcircuit.
ntreruptoarele ultrarapide se realizeaz n dou variante:
a) Electromagnetice, la care sistemul de zvorre mecanic a fost
nlocuit de zvoare electromagnetice (prin utilizarea unui electromagnet de
retinere), declansarea fiind comandat electromagnetic (printr-un
electromagnet de declansare).
b) Electrodinamice, la care asupra zvorului mecanic (clichet)
actioneaz declansatoare ultrarapide electrodinamice (ce utilizeaz efectul
fortelor electrodinamice).
ntreruptoarele ultrarapide electromagnetice se realizeaz sub mai
multe variante constructive. Astfel n figura 2.42. este reprezentat un ntreru-
ptor ultrarapid electromagnetic produs de firma AEG, care permite obtinerea
unor timpi de declansare sub 10 ms.
Pentru actionarea ntreruptorului se trece comutatorul C n pozitia din
figur, alimentndu-se bobina electromagnetului de retinere ER. n acest fel
armtura mobil 5 este atras de armtura fix 4, mpotriva actiunii resortului
antagonist si odat cu acesta se nchide contactul mobil 2 peste cel fix 1.



84


Figura 2.42. ntreruptor automat de c.c. ultrarapid electromagnetic.
1-contactul fix, 2-contactul mobil principal, 3-contactul de arc, B-bobina de
suflaj, R-rezistenta pentru limitarea supratensiunilor pe contacte, ER-
electromagnetul de retinere (zvorul), ED- electromagnetul de declansare.

Curentul din circuitul de lucru strbate contactele de lucru, bobina de
suflaj B si bobina electromagnetului de declansare ED. Fluxul magnetic dat
de bobina ED se nchide, conform liniei de cmp a, pe portiunea de reluctant
magnetic minim, strbtnd polul ecranat cu spira n scurtcircuit K.
La aparitia unui curent de scurtcircuit fluxul determinat de
electromagnetul de declansare ED se nchide pe calea reprezentat punctat
(curba b), din cauza reactiei produse de spira n scurtcircuit (flux variabil n
timp). n acest fel forta ce se exercit asupra armturii mobile 6 adunat cu
forta F a resortului, nving forta dezvoltat de electromagnetul ER
determinnd deschiderea contactului mobil 2. Arcul electric ce apare ntre
contacte este atras n interiorul unei camere de stingere cu fante nguste, sub
actiunea bobinei de suflaj B, unde este deionizat, alungit si stins rapid.
O alt solutie constructiv de ntreruptor ultrarapid cu sunt magnetic,
este prezentat n figura 2.43.. Acest ntreruptor utilizeaz pentru declansare
un impuls de curent proportional cu panta de variatie a curentului n timp
(di/dt).
Pentru actionare se alimenteaz bobina electromagnetului de retinere 4
astfel nct fluxul magnetic dat de aceasta (linia continu din figur)
determin atragerea armturii mobile feromagnetice 3. n acest fel se nchid
contactele ntreruptorului, calea de curent realizndu-se de la A la B.
Electromagnetul de retinere 5, legat n paralel cu o inductivitate L nu este
parcurs de curent n regim normal de functionare.


85

Figura 2.43. ntreruptor automat de c.c. ultrarapid cu sunt magnetic.
1 - contactul mobil; 2- contactul fix; 3-armtura mobil solidar cu contactul
mobil; 4- electromagnetul de declansare; 6- bobina de suflaj.

La aparitia unui curent de scurtcircuit, pe inductivitatea L apare o
tensiune electromagnetic indus U
e
care determin aparitia prin nfsurarea
de comand a electromagnetului de declansare 5 a unui curent de impuls:
dt
di
L k i = (2.15.)
Prin armtura mobil se nchide un flux magnetic a crui linii de cmp
(linia punctat) se opun celor determinate de electromagnetul de retinere 4 si
sub actiunea resortului antagonist armtura mobil se ndeprteaz si odat cu
ea si contactul mobil 2 care ntrerupe circuitul.

Figura 2.44. ntreruptor automat de c.c. ultrarapid electrodinamic.
1, 2 - contactele principale; 3- tija mobil; 4- bobina declansatorului;
5-disc nemagnetic; 6- resort; 7 declansator electromagnetic;
8-declansator electrodinamic; 9- clichet; 10- resort antagonist.




86
Stingerea arcului este asigurat de bobina de suflaj 6. Lipsa unor
prghii si zvoare intermediare determin o actiune ultrarapid a ntrerupto-
rului n caz de avarie (de ordinul 5 ms).
n pozitia nchis ntreruptorul este zvort prin clichetul 9, calea de cu-
rent nchizndu-se de la A la B. Esential n constructia aparatului este declan-
satorul electrodinamic format din bobina fix 4 si un disc nemagnetic (Cu sau
Al) 5, care este solidar cu elementul de contact 1 prin tija 3. Resortul 6
asigur presiunea de contact. La aparitia unui curent de scurtcircuit se
transmite un impuls de curent (l-2 ms) n bobina 4 si sub actiunea fortelor
electrodinamice discul 5 este respins comprimnd resortul 6 si ducnd la
deschiderea contactelor 1 si 2. n acest fel apare un arc electric, dirijat spre
camera de stingere (cu efect deion si suflaj magnetic), limitndu-se n acelasi
timp valoarea curentului de scurtcircuit. Resortul 6 se comprim pn la o
valoare prestabilit dup care revine spre pozitia initial cu tendinta de a
restabili contactul principal. Pentru a evita acest lucru clichetul mecanic 9
trebuie deschis ntr-un timp foarte scurt, permitnd resortului antagonist 10 s
ndeprteze contactul 2.
Aceast declichetare rapid este realizat fie prin intermediul unui
declansator electromagnetic 7 care si atrage armtura mobil 11, fie printr-un
declansator electrodinamic 8 (identic cu 4 si 5). Pentru a obtine o declansare
extrem de rapid (aproximativ 3 ms) impulsul de comand transmis
nfsurrilor 4 respectiv 8, se obtine de la un sistem de sesizare a
supracurentilor prezentat n figura 2.44. b.
La variatia brusc a curentului de supravegheat i, prin intermediul
transformatorului de curent Tr se transmite un semnal unui comparator C
o
.
Dac curentul a depsit valoarea reglat, la iesirea din comparator se d o
comand pe poarta tiristorului T prin care se descarc condensatorul C peste
bobinele declansatoarelor 4, respectiv 8. Din schem se observ c n
prealabil condensatorul a fost ncrcat de la o surs de tensiune alternativ
prin dioda D si rezistenta R.
Datorit timpilor de comutatie foarte redusi ntreruptoarele de c.c.
ultrarapide au cunoscut o lrgire a domeniului de utilizare si o diversificare a
variantelor constructive.


2.5. DISJUNCTOARE

Acest tip de echipamente de comutatie au gabarit mai redus dect
ntreruptoarele automate de tip compact datorit micsorrii distantelor de
strpungere si de conturare, izolarea complet a fazelor ntre ele, precum si
limitarea spatiului de stingere a arcului electric.


87
Rolul disjunctoarelor este de a proteja consumatorii si circuitele electrice
mpotriva urmtoarelor defectiuni: suprasarcini, scurtcircuite si disparitia tensiunii
din circuit prin intermediul declanlsatoarelor termobimetalice si electromagnetice.
Se asigur totodat, posibilitatea ntreruperii sau stabilirii continuittii n
alimentare a consumatorilor. La disjunctoare functia de comutatie este asigurat de
contactele principale si de dispozitivele de stingere cu care sunt echipate, iar
functia de protectie este asigurat de declansatoare.
Defectiunile din instalatiile electrice si defectele lor, care trebuie diminuate
prin functionarea disjunctoarelor se refer la:
a.) Scurtcircuite;
b.) Suprasarcinile, I
0
=(1,051,5)I
n
, adic depsirea cu 550 % a curentu-lui
nominal, cu consecinte nefaste prin efectul termic ce-l produc n timp asupra
utilajelor alimentate electric;
c.) Disparitia tensiunii (ntreruperea alimentrii) produce neajunsuri prin
nclcarea nesimetric a consumatorilor, respectiv prin nefunctionarea
utilajelor ;
d.) Aparitia unor curenti de defect, de punere la pmnt, produsi de stingerea
accidental a prtilor aflate sub tensiune de ctre operatorii umani, fapt ce ar
putea produce electrocutarea acestora.






















Figura 2.45. Elementele constructive ale unui disjunctor




88



Figura 2.46. Blocuri disjunctoare

Mrimile caracteristice ale disjunctoarelor sunt: curentul nominal, curentul de
reglaj al declansatoarelor, tensiunea nominal de functionare, tipul dispozitivului
de actionare (manual), electromagnetic si tensiunea de comand a acestuia,
capacitatea de rupere.
Dup funciile de protecie, care determin declansrile automate,
disjunctoarele se mpart n:
disjunctoare de curent maxim,
disjunctoare de curent minim,
disjunctoare de curent invers,
disjunctoare de tensiune minim,
disjunctoare de tensiune maxim.
Exist disjunctoare care cumuleaz mai multe functii de protectie: de
exemplu, pentru curent maxim, curent invers si tensiune minim.
Prtile componente ale disjunctoarelor sunt prezentate n figura 2.45.
Ruperea curentilor de scurtcircut este asigurat att prin dispozitive adecvate
de stingere a arcului electric (camere de stingere performante) ct si prin
deschiderea rapid a contactelor mobile cu ajutorul unor arcuri putemice.
Evident c folosirea carcasei de material plastic reduce simtitor spatiul de
montaj si de stingere a arcului electric, dar n acelasi timp limiteaz si capacitatea
de rupere a aparatului la valori mai mici dect n cazul ntrerup-toarelor automate
universale.




89
Pentru a verifica modul de nsusire a cunostintelor prezentate n acest
capitol rspundeti pe scurt la urmtoarele ntrebri:

1. Ce este un aparat de comutatie?
2. Cnd un aparat de comutatie este automat?
3. Ce aparate electrice de comutatie de joas tensiune cunoasteti?
4. Definiti un contactor electromagnetic?
5. Ce este un conjunctor?
6. Ce este un disjunctor?
7. Cum se clasific contactoarele electromagnetice dup cinematica lor?
8. n cte grupe se clasific contactoarele electromagnetice de curent alterna-
tiv dup tipul sarcinii?
9. n cte grupe se clasific contactoarele electromagnetice de curent continuu
dup tipul sarcinii?
10. n cte clase se mpart contactoarele electromagnetice n functie de
rezistenta mecanic?
11. Care sunt elementele constructive ale unui contactor electromagnetic?
12. Ce tip de camer de stingere se foloseste la contactoarele electromagne-
tice de curent alternativ?
13. Ce tip de camer de stingere se foloseste la contactoarele electromagne-
tice de curent continuu?
14. Care este dispozitivul de actionare a unui contactor electromagnetic?
15. Care este conditia de comutatie sigur a unui contactor electromagnetic de
curent alternativ?
16. De cine depinde numrul de plci feromagnetice ale camerei de stingere a
unui contactor electromagnetic?
17. La ce tip de contactoare se utilizeaz rezistenta economizatoare?
18. Ce rol are rezistenta economizatoare nseriat cu bobina contactorului
electromagnetic de curent continuu?
19. Ce tip de contact al contactorului comand rezistenta economizatoare?
20. Cum se clasific contactoarele electromagnetice de curent continuu dup
cinematica lor?
21. Cum se clasific contactoarele de curent continuu dup tipul camerei de
stingere.
22. La ce tip de actionri se folosesc contactoarele electromagnetice?
23. Ce este un contactor mixt?
24. Ce rol are contactul de automentinere?
25. Ce tipuri de scheme electrice cunoasteti?
26. La ce tipuri de actionri se recomand contactoarele electromagnetice
actionate cu electromagnet de curent continuu?
27. Ce este un contactor static?


90
28. Ce dispozitive semiconductoare se utilizeaz pentru contactoare statice?
29. Care este momentul cel mai defavorabil pentru comutatia unui circuit de
curent alternativ?
30. Ce variante de contactoare statice de curent alternativ cunoasteti?
31. Ce dispozitiv semiconductor este echivalent cu dou tiristoare montate n
antiparalel?
32. Ce asigur protectia mpotriva supratensiunilor la contactoarele statice?
33. Cum se blocheaz un tiristor?
34. Cum este comandat intrarea n conductie a unui tiristor?
35. Ce asigur stingerea tiristorului principal ntr-un contactor static de curent
continuu ?
36. Cum putem reduce supratensiunile ce apar la comutatia unui contactor
static de curent continuu?
37. Ce variante constructive de contactoare statice de curent continuu
cunoasteti?
38. Ce tip de contactor static de curent continuu poate fi folosit la frecvente
mari de conectare?
39. Ce este un contactor hibrid?
40. Ce avantaje au contactoarele statice fat de contactoarele
electromagnetice?
41. Ce dezavantaje au contactoarele statice fat de contactoarele
electromagnetice?
42. Ce avantaje prezint contactoarele hibride?
43. Ce dezavantaje prezint contactoarele hibride?
44. Cum se reprezint un releu intermediar ntr-o schem electric?
45. Ce variante constructive de relee miniaturizate cunoasteti?
46. Care este cel mai performant releu miniaturizat?
47. Care este elementul motor al unui releu Reed?
48. Cum este protejat anticoroziv un releu Reed?
49. Definiti un ntreruptor automat?
50. Care este elementul constructiv caracteristic al unui ntreruptor?
51. Unde se folosesc ntreruptoare automate de curent alternativ de joas
tensiune?
52. Cum se clasific ntreruptoarele automate de joas tensiune dup functia
de protectie?
53. Cum se clasific ntreruptoarele automate de joas tensiune dup tipul de
declansatoare?
54. Care sunt elementele constructive ale unui ntreruptor automat de joas
tensiune?
55. Ce este un declansator?
56. Cu ce tipuri de declansatoare sunt dotate ntreruptoarele automate?


91
57. Ce declansator asigur protectia la suprasarcin?
58. Ce declansator asigur protectia la supracurenti si scurtcircuit?
59. Ce declansator asigur protectia la scderea tensiunii sau tensiune nul?
60. Ce tipuri de zvoare cunoasteti?
61. Ce rol are mecanismul de zvorre al unui ntreruptor automat?
62. Cum se clasific dup varianta constructiv ntreruptoarele automate de
curent alternativ de joas tensiune?
63. Ce ntreruptoare automate de curent alternativ si joas tensiune produse
n tar cunoasteti?
64. Ce tip de camer de stingere se folosesc la ntreruptoarele automate de
curent alternativ de joas tensiune?
65. Cum este asigurat efectul de limitare a ntreruptoarelor?
66. Ce variante de ntreruptoare USOL cunoasteti?
67. Ce variante de ntreruptoare OROMAX cunoasteti?
68. Care este mrimea de iesire a unui declansator?
69. Unde se folosesc ntreruptoarele automate de curent continuu de joas
tensiune?
70. Cum se clasific ntreruptoarele automate de curent continuu de joas
tensiune dup tipul de declansator?
71. Cum se clasific ntreruptoarele automate de curent continuu ultrarapide
dup sistemul de zvorre?
72. Ce tip de camer de stingere se foloseste la ntreruptoarele automate de
curent continuu de joas tensiune?
73. Ce este un ntreruptor n constructie universal?
74. Ce este un ntreruptor n constructie capsulat?
75. Cum se face actionarea de la distant a unui ntreruptor automat de joas
tensiune?
76. Care este frecventa de comutatie a unui ntreruptor automat comparativ
cu cea a unui contactor electromagnetic?
77. Care este timpul de declansare a unui ntreruptor automat comparativ cu
cel al unui contactor electromagnetic?
78. Ce tipuri de electromagneti se folosesc la actionarea ntreruptoarelor
automate de joas tensiune?
79. Ce rol are bobina de suflaj a unui ntreruptor automat de c.c.?
80. Care sunt avantajele si dezavantajele folosirii disjunctoarelor?








92


3. ECHIPAMENTE ELECTRICE DE PROTECIE


Defectele ce apar n instalatiile electrice sunt foarte complexe, att ca
desfsurare ct si din punct de vedere al efectelor pe care le pot produce n
instalatiile electrice. Desi este posibil o mprtire a defectelor dup cauza si
natura lor, n practic este greu de distins crei categorii i apartine defectul
care a avut loc, dat fiind c cel mai adesea apar defecte combinate si nu se
poate sti care a fost cauza si care efectul. Marea majoritate a defectelor
constau n deteriorarea izolatiei ceea ce conduce la aparitia unor scurtcircuite.
Curentul de scurtcircuit avnd o valoare mare supune echipamentul electric si
consumatorii la efecte termice si electrodinamice importante si n acelasi timp
provoac o crestere a cderilor de tensiune pe toate impedantele pe care le
parcurge, provocnd astfel o scdere general a tensiunii n retea.
Echipamentele electrice de protecie au rolul de a limita efectele
regimurilor de avarie pentru a proteja att echipamentul electric ct si
consumatorii si generatoarele electrice.
Cele mai importante echipamente de protectie sunt: sigurantele fuzibile,
releele de protectie, declansatoarele si descrctoarele. Aparatele de protectie
trebuie s sesizeze aparitia unui regim anormal de functionare si s izoleze
zona defect prin intermediul aparatelor de comutatie.
Pentru a fi eficient o protectie trebuie s fie sensibil, rapid, selectiv si
ct mai sigur n functionare.


3.1. SIGURANE FUZIBILE

Sigurana fuzibil este un aparat de conexiune si protectie a crui
functie este de a ntrerupe circuitul n care este conectat si de a ntrerupe
curentul, atunci cnd acesta depseste un anumit timp o valoare dat, prin
topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile (destinate si proiectate n acest
scop).
Siguranta fuzibil este unul dintre cele mai vechi aparate de protectie,
care au aprut nc din primele momente ale dezvoltrii electrotehnicii.
Actiunea unei sigurante se bazeaz pe topirea fuzibilului ei n caz de
suprasarcini si de scurtcircuite. Fuzibilul sigurantei constituie punctul slab al
circuitului. El trebuie s se topeasc naintea conductoarelor, a nfsurrilor
masinilor sau a transformatoarelor, adic nainte ca curentul prin circuit s


93
poat atinge o valoare periculoas pentru izolatii.
Sigurantele fuzibile se caracterizeaz printr-o constructie foarte simpl
si robust, care au ncorporat ca element de protectie un fir rotund sau o
band conductoare, montate n serie cu obiectul de protejat. n cazul
curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini mari, metalul din care este
confectionat fuzibilul, avnd cea mai redus stabilitate termic din ntreg
circuitul, se topeste si ntrerupe circuitul, realiznd protectia acestuia.
Sigurantele fuzibile se folosesc att n instalatiile electrice de joas
tensiune, ct si n cele de medie si nalt tensiune si desi din punct de vedere
constructiv ele difer mult n functie de domeniul de utilizare, functia de
protectie este aceeasi.

3.1.1. Principiul de funcionare al siguranelor fuzibile

Siguranta fuzibil are dou regimuri de funcionare: cnd curentul
care o strbate este mai mic dect curentul minim de topire (I<I
min top
) si
regimul tranzitoriu conditionat de curentii de scurtcircuit sau de suprasarcin,
curenti ce depsesc curentul minim de topire (I > I
min topire
).



Figura 3.1. Principiul de functionare al sigurantei fuzibile

Elementul fuzibil este nglobat ntr-o mas de nisip de cuart si se


94
topeste la depsirea I
min top
, aprnd arcul electric, a crui stingere este
determinat de preluarea cldurii de ctre granulele de nisip.
Din momentul n care firul ajunge n stare lichid, masa de lichid nu
mai pstreaz forma geometric a firului, fiind supus deformrii cauzate de
fortele electrodinamice n bucla parcurs de curent 1si de fortele Lorentz n
masa de lichid.
Fuzibilul se topeste apoi se evapor, din stare solid trece n stare
lichid apoi n stare de vapori. Procesul de schimbare a acestor stri difer
esential dup cum se efectueaz ncet sau repede, adic dac fuzibilul
sigurantei se topeste la intensitate mic a curentului de suprasarcin sau la
intensitate mare a unui curent de scurtcircuit.
Se constat c pe durata 0t
1
are loc nclzirea elementului fuzibil,
conform curbei din figur, pn la temperatura
1
corespunztoare
temperaturii de topire (
1
=
top
). Durata t
1
este de 15 ns si ca urmare se poate
considera c ntr-un interval att de scurt nu exist schimb de cldur cu
mediul ambiant, procesul fiind adiabatic.
n intervalul t
1
-t
2
materialul fuzibilului se topeste n ntregime, iar tem-
peratura se pstreaz constant n timpul procesului de topire la valoarea

1
=
top
. n acest interval exist att metal solid, ct si lichid, care ocup
ipotetic forma geometric a elementului n stare solid.
n intervalul de timp t
2
- t
3
metalul lichid se nclzeste la temperatura

1
la temperatura
2
cnd se ajunge la temperatura de vaporizare (
2
=
vap
),
dup care ar urma formarea arcului electric.
Intervalul de timp scurs ntre momentul aparitiei curentului de
scurtcircuit si momentul aparitiei arcului electric se numeste durata de prearc.
Caracteristic pentru functionarea la scurtcircuit a sigurantelor fuzibile
este procesul de limitare a curentului electric ca durat si amplitudine. Dup
topirea complet a elementului fuzibil si deci dup aparitia arcului electric,
curentul mai creste putin, deoarece rezistenta arcului este nc mic.
Efectul limitativ al sigurantelor fuzibile este cu att mai pronuntat cu
ct valoarea nominal a sigurantei este mai mic si curentul de scurtcircuit
mai mare (supratensiunile ce apar n circuit sunt mai mari).
n cazul unui curent mic, distrugerea fuzibilului ncepe n anumite por-
tiuni, nu prea mari. Astfel n aceste portiuni, datorit topirii si evaporrii me-
talului, ia nastere un arc sau mai multe arcuri mici. Aceste arcuri distrug
fuzibilul pe lungimea total, necesar stingeri arcului. Dar metalul fuzibilului
rmne n zona unde se gsea initial fuzibilul. Dac acesta este nconjurat de
nisip, metalul topit umple spatiul dintre firele de nisip si formeaz un canal
semiconductor. Stingerea arcului dup topirea fuzibilului, n cazul curentilor
redusi, este ngreunat datorit acestui fapt. n cazul unui curent mare


95
fuzibilul se topeste, practic, simultan pe toat lungimea. Efectul topirii si
evaporrii metalului are un caracter de explozie, n care metalul fuzibilului
este aruncat cu putere n lturi si se condenseaz pe firele de nisip.
La trecere din stare lichid n stare de vapori, conductanta devine
practic nul si curentul se ntrerupe brusc, aceasta ducnd la supratensiuni
apreciabile, care de obicei cresc pn la o valoare la care apare strpungerea
mediului sigurantei plin cu metal sub form de vapori. Dup strpungerea
mediului, se stabileste un arc, a crui durat de ardere si caracter al stingerii
depind de constructia dispozitivului de stingere al arcului cu care este
prevzut siguranta.
Valoarea supratensiunii care ia nastere n sigurant dup evaporarea
fuzibilului, depinde de lungimea acestuia. Cu ct lungimea este mai mare cu
att supratensiunea care ia nastere este mai nalt.
Pentru reducerea supratensiunii care ia nastere n sigurant la
scurtcircuit, se ncearc reducerea lungimi fuzibilului. De exemplu, n
sigurantele tubulare dup topirea fuzibilului si formarea arcului, unul dintre
electrozi este tras din canalul de stingere, astfel supratensiunile sunt practic
imposibile.
La sigurantele umplute cu nisip unde nu se poate mrii distanta dintre
electrozi, se folosesc fuzibile n trepte. Fuzibilul este construit din srme de
diferite sectiuni. n cazul unui astfel de fuzibil topirea si evaporarea se produc
nti n portiunea de sectiunea minim. Dup ce este strpuns aceast
sectiune urmeaz cea cu sectiune mai mare, arcul se stabileste pe toat
lungimea. Este clar c n cazul strpungerilor n trepte, supratensiunile trebuie
s aib valori mai mici dect siguranta care nu are fuzibilul n trepte, deoarece
lungimile diferitelor sectiuni se micsoreaz.



96

Figura 3.2. Efectul de limitare a curentului prin siguranta fuzibil.
a) Regim sinusoidal, b) Regim aperiodic.

Arcul care ia nastere ntr-o sigurant dup topirea si evaporarea fuzibi-
lului, trebuie stins ntr-un timp ct mai scurt. n functie de conditiile de
functionare a sigurantei, de puterea scurtcircuitului si de valoarea tensiunii de
serviciu, se folosesc diferite metode de stingere a arcului, ncepnd de la
ntreruperea simpl n aer si terminnd cu dispozitive complicate.
Sigurantele fuzibile limitatoare de curent sunt sigurantele care dup
topirea fuzibilului reduc repede curentul la zero, nainte s ating valoarea
maxim. Toate constructiile de sigurante se pot mprti n:
1) cu limitare de curent;
2) fr limitare de curent.
n figura 3.2. s-au reprezentat mrimile standardizate si notate conform
recomandrilor CEI:
i
p
curentul prezumat, definit ca acel curent care ar trece prin circuit
dac siguranta fuzibil ar fi nlocuit cu un conductor de impedant nul;
i
pt
curentul prezumat tiat, definit ca valoarea instantanee a ip n mo-
mentul aparitiei arcului electric;
i
l
curentul limitat este curentul care trece prin siguranta fuzibil dup
amorsarea arcului electric;
i
lt
curentul limitat tiat este valoarea instantanee maxim a curentului
limitat;
t
pa
este durata de prearc;
t
a
este durata de ardere a arcului electric.
Rezult c durata de ardere a arcului electric este t
pa
+ t
a
.



97

Din figura 3.2. se constat c n regim aperiodic efectul de limitare este
mai pronuntat dar durata de ardere a arcului electric este mai mare.
Sigurantele fuzibile limitatoare de curent sunt sigurantele care dup
topirea fuzibilului reduc repede curentul la zero, nainte s ating valoarea
maxim.
La curentul i, fuzibilul se evapor si au loc strpungerea intervalului si
amorsarea arcului. n sigurantele limitatoare de curent, curentul din circuit nu
atinge valoarea maxim I
m
ci, dimpotriv, ncepnd de la valoarea I, scade
tinznd ctre zero. Astfel de proprietti remarcabile au de exemplu
sigurantele umplute cu o substant cu granulatie mic. n cazul acesta, arcul
se gseste n astfel de conditii, nct rezistenta sa capt, dintr-o dat o
valoare mare care apoi creste repede. Proprietate sigurantelor, umplute cu
substante granuloase de a reduce fortat curentul la zero nainte de trecerea sa
normal prin zero, indic posibilitatea utilizrii acestui fel de sigurante si n
curent continuu, lucru confirmat n practic.
Sigurantele fuzibile fr limitare de curent aproape c nu reduc curentul
dup evaporarea fuzibilului.

n acest caz, curentul din arc dup evaporarea fuzibilului trece prin
maxim si, n cazul cel mai bun se ntrerupe la prima trecere prin zero, ns
poate s se ntrerup si dup trecerea ctorva semiperioade. Majoritatea
sigurantelor fuzibile nu sunt sigurante limitatoare de curent.
n sigurantele fuzibile se foloseste pe scar larg stingerea arcului cu
ajutorul descompunerii unei substante solide de stingere. Astfel de sigurante
sunt de exemplu, sunt sigurantele tubulare la care stingerea are loc ntr-un
curent de gaz longitudinal, ce ia nastere n tubul executat din material
generator de gaz. Astfel de sigurante de nalt tensiune de curent alternativ
sunt utilizate n special n instalatii exterioare.
O rspndire si mai mare a cptat metoda de stingere a arcului electric
n sigurantele fuzibile cu ajutorul unei substante de umplutur cu granulatie
mic.
Acest principiu de stingere a arcului este folosit pe scar larg, att la
sigurantele de nalt tensiune pentru instalatii interioare (pn la 35 kV) ct si
la sigurantele de joas tensiune. Sigurantele cu umplutur granuloas au efect
limitator de curent si pot fi utilizate pentru ntreruperea curentilor mari de
scurtcircuit.

3.1.2. Mrimile caracteristice ale siguranelor fuzibile

Propriettile si performantele sigurantelor fuzibile sunt definite prin mai
multe mrimi caracteristice general acceptate, cum ar fi: curentul nominal al


98
soclului; curentul nominal al elementului fuzibil; tensiunea nominal; felul
curentului; frecventa tensiunii; puterea nominal de rupere; caracteristica
temporal de curent; curentul limit de topire; factorul de topire;
caracteristica de limitare; tipul constructiv; consumul propriu, etc.
Aptitudinea unei sigurante fuzibile de a ntrerupe un anumit curent de
scurtcircuit se poate exprima prin:
curentul de rupere (capacitatea de rupere) I
r
al sigurantei, indicat prin
valoarea maxim a curentului de scurtcircuit, pe care l poate ntrerupe
siguranta, n conditii de ncercare precizate de norme, aceasta rmnnd fr
deteriorri;
puterea de rupere P
r
a sigurantei la scurtcircuit ce se poate determina
pentru circuite de curent alternativ din relatia:
P
r
= 3 U
n
I
r
(3.1.)
Prin curent de rupere se ntelege curentul de scurtcircuit de soc simetric
ce s-ar stabili n circuitul dat (deci fr componenta continu), n cazul n care
siguranta ar fi scoas din circuit prin suntare.

Caracteristica timp-curent (de protectie) t = F(i), reprezentat prin
variatia timpului de ardere a sigurantelor fuzibile n functie de supracurent, se
poate exprima n dou variante de caracteristici temporale:
caracteristica de topire a elementului fuzibil, care exprim
dependenta dintre tipul de la nceputul scurtcircuitului pn n momentul
topirii fuzibilului (aparitia arcului), si valoarea prezumat a curentului de
scurtcircuit, presupus constant;
caracteristica de ntrerupere a elementului fuzibil care exprim
dependenta dintre durata total pn la ntrerupere (timpul de la nceputul
scurtcircuitului pn la nceputul topirii fuzibilului, plus durata de ardere a
arcului) si acelasi curent de scurtcircuit prezumat. Durata de ardere a arcului
(510
-3
s) se neglijeaz, iar pentru durate de topire mai mari de 210
-2
, cele
dou caracteristici se pot considera identice n zona de scurtcircuit. Din
aceast cauz n prospecte se indic numai caracteristica de topire.
Prin exprimarea curentului de scurtcircuit prezumat, ca multiplu al
curentului nominal (figura 3.3.) s-a reusit reprezentarea printr-o singur curb
a tuturor caracteristicilor de protectie a sigurantelor de aceeasi constructie dar
de curenti nominali diferiti.
Protectia instalatiilor electrice prin sigurante fuzibile se face
confruntnd caracteristica termic a obiectului protejat cu caracteristica de
protectie a sigurantei fuzibile.


99

Figura 3.3. Caracteristica temporal de protectie a sigurantelor fuzibile

Caracteristica termic a unui obiect din instalatia electric este o
curb care reprezint dependenta dintre timpul n cursul cruia temperatura
prtii celei mai nclzite a obiectului atinge valoarea limit admisibil si
valoarea supracurentului.
Fat de ntreruptoarele obisnuite sigurantele fuzibile cu mare putere de
rupere, avnd un timp de comutatie foarte mic, au marele avantaj, c pot
limita considerabil valoarea unui curent de scurtcircuit, realiznd ruperea
acestuia nainte ca el s fi ajuns la valoarea maxim.
Aceast aptitudine se ilustreaz prin caracteristica de limitare, care re-
prezint valoarea de vrf atins de curentul de scurtcircuit, limitat prin
prezenta sigurantei, n functie de valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit
prezumat.
n regim stabil de nclzire ntreaga energie consumat de fuzibil este
complet cedat mediului nconjurtor. Curentul maxim, care corespunde
acestui regim de nclzire a fuzibilului, se numeste curent minim de topire.
Teoretic, timpul de topire sub actiunea curentului minim de topire este infinit.
Cu cresterea intensittii curentului care trece prin sigurant, timpul de topire a
fuzibilului se reduce si devine foarte mic la scurtcircuite.
Curba t = f(I) tinde asimptotic spre valoarea minim a curentului de
topire I
min
, pentru t . Intensitatea acestui curent depseste de obicei, 20-
25% intensitatea curentului nominal al fuzibilului.
Din punct de vedere al nclzirii ntregii sigurante, adic a patronului si
a contactelor sale, cel mai greu este regimul curentului minim de topire.




100
3.1.3. Sigurane fuzibile de joas tensiune

Sigurantele fuzibile sunt aparate cu ntrerupere automat, care
protejeaz circuitele de iluminat si de fort mpotriva efectelor termice si
dinamice produse de curentii de suprasarcin si scurtcircuit. Sigurantele
fuzibile se caracterizeaz printr-o constructie foarte simpl si robust, care au
ncorporat ca element de protectie un fir rotund sau o band conductoare,
montate n serie cu obiectul de protejat. n cazul curentilor de scurtcircuit si la
suprasarcini mari, metalul din care este confectionat fuzibilul, avnd cea mai
redus stabilitate termic din ntreg circuitul, se topeste si ntrerupe circuitul,
realiznd protectia.
Din punct de vedere constructiv, sigurantele de joas tensiune se
clasific n:
sigurante fuzibile de mare putere de rupere, utilizate n instalatii
industriale, cu tensiuni nominale de pn la 1000 V si curenti nominali ntre
100 si 1000 A;
sigurante fuzibile cu filet utilizate n instalatii industriale si casnice la
tensiuni pn la 1000 V si curenti nominali ntre 6 si 100 A si
sigurante fuzibile miniatur utilizate la redresoare, aparate de radio si
televiziune, instalatii electronice, la tensiuni pn la 500 V si curenti nominali
ntre 0,1 si 6 A.
Reprezentarea tabelar a principalelor tipuri de sigurante fuzibile de
joas tensiune si a parametrilor lor este dat n tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Clasificarea sigurantelor fuzibile de joas tensiune
Nr.
crt.
Denumire Tensiune
nominal
V
Curent
nominal
A
Curentul
prezumat
ntrerupt
A
Folosire

1
Sigurant fuzibil
de mare putere
<1000 V 1001000 50
Instalatii indus-
triale
2
Sigurant fuzibil
cu filet
<1000 V 16100 <33
Instalatii indus-
triale si casnice
3
Sigurant fuzibil
miniatur
<550 V 0.110 <2
Aparate electrice
(redresoare, apa-
rate de radio si
TV)

Se numesc sigurante fuzibile de uz industrial sigurantele la care
elementul nlocuitor nu este accesibil si nu poate fi nlocuit dect de persoane


101
calificate; sigurantele fuzibile de uz casnic cele ce se utilizeaz n instalatiile
casnice, la cer elementul nlocuitor este accesibil.


Figura 3.4. Evolutia variantelor constructive ale sigurantelor de joas
tensiune.
a) fir fuzibil n aer liber; b) fuzibil inclus ntr-un tub deschis; c) fuzibil
inclus ntr-un tub nchis; d) fuzibil inclus ntr-un tub de nisip; e) band
fuzibil prevzut cu istmuri (strictiuni);

Din punct de vedere constructiv sigurantele fuzibile de joas tensiune
se prezint sub numeroase variante. n figura 3.4. este prezentat evolutia
variantelor constructive de sigurante fuzibile de la variantele primitive
deschise cnd arcul electric era stins n aer liber, la variantele nchise cnd
arcul este stins ntr-un tub de sticl sau portelan nchis la capete cu sau fr
umplutur de nisip.
Pentru a obtine puteri de rupere mari, n timpul arderii fuzibilului
trebuie s de reduc la minim cantitatea de vapori metalici. Utilizarea cupru-
lui si argintului care comparativ cu plumbul au o foarte bun conductibilitate
electric si punct de topire ridicat, a permis mrirea densittii de curent n
fuzibil si obtinerea unor sectiuni mai reduse, reducndu-se astfel volumul de
metal care se vaporizeaz.
Sigurantele fuzibile umplute cu nisip pur i uscat (=6,512 Wm
-1
grd
-
1
), comparativ cu firele fuzibile n aer au o putere de rupere foarte mare avnd
n anumite conditii un accentuat efect de limitare a curentilor de scurtcircuit.
Elementele fuzibile executate din material cu punct de topire ridicat
(cupru si argint), la suprasarcini mici si de lung durat solicit intens termic
siguranta. Micsorarea acestei solicitri s-a reusit pe baza fenomenului
denumit efect metalurgic. Este cunoscut faptul c anumite aliaje eutectice de


102
staniu si plumb, usor fuzibile, dac vin n contact n stare topit cu unele
metale greu fuzibile (cupru, alam, argint), sunt capabile s le dizolve. Pentru
declansarea acestui fenomen ntr-o sigurant este nevoie ca pe elementul
fuzibil, executat dintr-un metal cu punct de fuziune ridicat s se prind prin
lipire o mic pictur (bobit) dintr-un metal cu punct de fuziune sczut
(staniu, eutecticul plumb-cadmiu, etc).
n momentul n care elementul fuzibil, sub actiunea supracurentului,
atinge temperatura de topire a picturilor, acestea se topesc si dizolv metalul
elementului fuzibil n punctul de lipire la temperaturi inferioare temperaturii
de topire a elementului. Procesul de difuzare a metalului picturii se
intensific o dat cu cresterea nclzirii, producndu-se o evolutie n avalans.
Arcul de ntrerupere ia nastere chiar n zona picturii, unde mas topit
contine un aliaj cu mare rezistivitate si deci unde nclzirea este mai
puternic. Acest arc topeste si restul lungimii elementului fuzibil. Sigurantele
cu efect metalurgic au caracteristica de topire inert (cu ntrziere).
n instalatiile electroenergetice se utilizeaz o larg gam de sigurante
fuzibile cu capacitti de rupere medie si mare. Astfel, industria romneasc
produce pentru medie putere sigurante cu filet tip L
S
, la care legturile se fac
n spatele panoului (la curentii nominali: 25, 63, 100 A), L
F
si L
Fi
la care
legturile se execut n fata panoului pe care se monteaz soclul (25, 63, 100
A), cu si fr capac de protectie.
Elementele principale ale sigurantelor fuzibile tip cu filet sunt soclul,
patronul (care are ncorporat elementul fuzibil si firul de semnalizare) si
capacul (filetat pentru soclu). Pentru curentii de scurtcircuit de valoare mai
redus se execut sigurante tubulare de 30 si 69 A.
n figura 3.5. sunt prezentate cteva variante constructive de sigurante
fuzibile cu filet n constructie normal sau mignon (miniaturizat)



Figura 3.5. Elementele constructive ale sigurantelor fuzibile cu filet.


103

Pentru protectia circuitelor la curenti de scurtcircuit mari se execut
sigurante fuzibile cu mare putere de rupere MPR, alctuite din patron (dou
cutite de contact), fuzibil (cu actiune rapid si ultrarapid) si suport cu furci
de contact.















Figura 3.6. Sigurante fuzibile cu mare putere de rupere MPR.
Introducerea si scoaterea patronului din furci se realizeaz prin interme-
diul unui mner izolant detasabil. Aceast operatie manual se face cnd prin
barele circuitului nu exist curent. Astfel se realizeaz sigurante fuzibile cu
mare putere de rupere tip MPR, pentru curent alternativ de 100, 125, 160,
200, 250, 315, 400, 500, 630 A si pentru curent continuu de 250, 400 A.

3.1.4. Sigurane fuzibile de medie i nalt tensiune

Pentru instalatii interioare, la tensiunea de 3-35 kV, cele mai rspndite
sunt sigurantele cu umplutur de mic granulatie (nisip cuartos cu continut de
siliciu de pn la 99,5%). Puterea de rupere maxim a acestor sigurante repre-
zint 300 MVA pentru toate tensiunile mentionate.
Sigurantele fuzibile de medie si nalt tensiune se clasific dup mai
multe criterii astfel:
1) Dup felul montajului
a) de interior;
b) de exterior;
2) Dup tensiunea nominal:
7,2; 12; 24; 42 kV;
3) Dup destinatie (felul circuitului):


104

- pentru circuite principale;
- pentru circuite de msur (transformatoare de msur);
4) Dup numrul de perechi de poli:
a) monopolare;
b) bipolare;
c) tripolare;
Firele fuzibile se execut n trepte, pentru a reduce supratensiunile n
momentul ntreruperii curentilor de scurt circuit. n figura 3.7 este reprezen-
tat o band fuzibil caracterizat de prezenta istmurilor si de prezenta unor
portiuni cu aliaj eutectic (96,5% Sn + 3,5% Ag), ceea ce va mbuntti
comportarea elementului fuzibil la curenti de suprasarcin.
Figura 3.7. Fuzibilul sigurantelor de medie tensiune
Datorit efectului apreciabil de limitare a curentului pe care-l au sigu-
rantele umplute cu nisip cuartos, ele se pot folosi pentru protectia transforma-
toarelor de tensiune. Astfel de sigurante se fabric pentru 3, 6 si 10 KV n
patroane de dimensiuni identice, pentru 15 si 20 KV n patroane de
dimensiunea a doua, si pentru 35KV n patroane de a treia dimensiune. n
cazul tensiunilor de 35-110 kV, se foloseste sigurant tubular mpusctoare,
adic siguranta la care stingerea arcului se realizeaz cu ajutorul suflajului
longitudinal n tubul generator de gaze.








Figura 3.8. Sectiune longitudinal printr-o sigurant fuzibil de 35 kV

n figura 3.8. este reprezentat o sectiune prin patronul unei sigurante
de 35 kV, curent de serviciu 100 A si puterea nominal de rupere pn la 500
A B
1 , 2
D e t a l i u A
0 , 2
D e t a l i u B
5



105
kVA (intensitatea curentului nominal de rupere 8500 A). Patronul se
compune din tubul 1, executat din material generator de gaze (viniplast), n
canalul cruia se gseste fuzibilul 2, legat la un capt de capsula 4, iar la
cellalt capt de fuzibilul 3.

Figura 3.9. Sigurant fuzibil tubular.

Aspectul general al constructiei sigurantei tubulare pentru 35 kV a
uneia dintre faze este reprezentat n figura 3.9.. Patronul 1 este fixat pe
izolatorul 2. Pe un alt izolator 3, se gseste cutitul 5 de material izolant,
prevzut cu un cutit care tinde s-l arunce n jos.
Acest cutit este cuplat cu capsula 4 a legturii flexibile 2 a patronului.
La arderea fuzibilului 3 al sigurantei, cutitul trage legtura flexibil din
interiorul tubului si arcul este ntins de-a lungul acestuia. ncepe o generare
intens de gaze si creste presiunea din tub, ceea ce ajut la aruncarea
complet a legturii flexibile din tub. Cnd legtura flexibil este aruncat
afar din tub, ia nastere o puternic miscare a gazului si arcul se stinge. Cu ct
curentul de scurtcircuit este mai mare, cu att procesul se desfsoar mai
intens si cu att arcul se stinge mai repede. Astfel de sigurant a fost elaborat
pentru o tensiune nominal de 110 kV si puterea nominal de rupere la 1000
MVA.


Figura 3.10. Fuzibilul unei sigurante de nalt tensiune.


106

Curba t = f(I) tinde asimptotic spre valoarea minim a curentului de
topire I
min
, pentru t . Intensitatea acestui curent depseste de obicei, 20-
25% intensitatea curentului nominal al fuzibilului.
Din punct de vedere al nclzirii ntregii sigurante, adic a patronului si
a contactelor sale, cel mai greu este regimul curentului minim de topire. La
aceast valoarea a curentului, fuzibilul se nclzeste pn la temperatura
maxim si se topeste, ns acest proces dureaz mai mult timp, datorit crui
fapt nclzirea tuturor elementelor sigurantei ajunge la valoare maxim.
Au fost propuse multe mijloace de reducere a temperaturii la care fuzi-
bilul este distrus la un curent de suprasarcin de durat. Un mijloc foarte
eficace si rational const n acoperirea firului sau a lamei fuzibil printr-un
dizolvant metalic. Se stie c unele metale usor fuzibile (plumbul, staniul) n
stare topit sunt capabile s dizolve n ele metale mai greu fuzibile (cuprul,
argintul).
Astfel dac pe firul fuzibil de cupru sau de argint se prinde o bil de
plumb sau staniu, topirea acestei bile produce un proces activ de distrugere a
firului de cupru sau de argint, n punctul unde este prins bila se produce
ruperea firului si formarea arcului, care continu distrugerea fuzibilului.
n acest caz arcul se ntinde pn cnd ajunge la lungimea critic si se
stinge. n cazul unui curent de scurtcircuit bila de dizolvant nu are nici o
influent.
Aceast metod (a dizolvantului) este larg folosit n sigurantele de
medie si nalt tensiune.

Figura 3.11. Caracteristica temporal de protectie a sigurantelor fuzibile
tinnd seama de dispersia valorilor.
1- domeniul de protectie al sigurantelor normale;
2- domeniul de protectie al sigurantelor rapide.


107

Asigurarea selectivitatea unei protectii realizate cu sigurante fuzibile se
face pe baza caracteristicii temporale a acestora si const n functionarea
numai a sigurantei mai apropiate de locul defectului. Pentru o retea ramificat
selectivitatea este asigurat cnd pentru orice curent de scurtcircuit
caracteristicile de protectie ale sigurantelor fuzibile nu se ntretaie.


Figura 3.12. Asigurarea selectivittii protectiilor cu sigurante fuzibile
Dac caracteristica sigurantei F
1
ar intersecta caracteristica sigurantei F
2

(caracteristica punctat F
1
) selectivitatea nu ar mai fi asigurat. Dar acest
criteriu nu este suficient deoarece trebuie s se tin seama de dispersia carac-
teristicilor temporale de protectie care este de aproximativ 10%. Pentru
aceasta siguranta F1 se adopt trecnd peste o treapt nominalizat a valorilor
standardizate ale sigurantelor fuzibile.
Folosirea sigurantelor fuzibile ca elemente de protectie prezint
urmtoarele avantaje: sunt cele mai ieftine aparate de protectie; nu necesit
ntretinere; nu prezint pericol de explozie sau incendiu; sunt cea mai rapid
protectie si deci au cel mai pronuntat efect de limitare a curentului de
scurtcircuit.
Dintre dezavantajele utilizrii protectiilor cu sigurante fuzibile amintim:
caracteristica de protectie este influentat de temperatura mediului ambiant;
deconectarea se poate face doar pe o faz iar caracteristica de protectie
depinde de starea anterioar a circuitului. Rezult c folosirea sigurantelor
fuzibile pentru protectia instalatiilor electrice are n primul rnd o justificare
economic.






108
3.2. RELEE DE PROTECIE

Rolul releelor de protectie este de a proteja instalatiile electrice
mpotriva functionrii n regimuri anormale, prin transmiterea unor semnale
electrice ce determin izolarea locului defect prin intermediul aparatelor de
comutatie.
Desi exist o mare diversitate de relee, toate se compun din trei
elemente functionale distincte: elementul sensibil S, elementul comparator C
si elementul executor E (figura 3.13.).



Figura 3.13. Schema bloc a unui releu de protectie

Dup cum se constat releul are un singur semnal de intrare (x) si
oricte semnale de iesire (y
1
y
n
). Elementul sensibil S primeste semnalul de
intrare x si l transform ntr-o mrime fizic necesar functionrii releului.
De exemplu, la un releu electromagnetic, acest rol este ndeplinit de un
electromagnet ce transform tensiunea sau curentul ntr-o fort sau cuplu ce
permite functionarea releului.
Elementul comparator C compar mrimea transformat de elementul
sensibil, cu o mrime de referint si la o anumit valoare a mrimii
transformate trimite actiunea asupra elementului executor. La releele
electromagnetice acest rol l ndeplineste resortul antagonist.
Elementul executor E, n urma comenzii primite actioneaz asupra
semnalelor de iesire y
1
y
n
, ce constituie contactele releului.
Releele electrice sunt aparate automate, care sub actiunea parametrului
electric de intrare produc variatia brusc a parametrilor de iesire, la o anumita
valoare a parametrului de intrare. Ele functioneaz pe baza ciclului DA-NU
(deschis-nchis), fcnd parte din categoria aparatelor cu comenzi discon-
tinue.
Releele de protectie trebuie s ndeplineasc patru conditii
fundamentale: selectivitate, rapiditate, sensibilitate si sigurant. Actiunea
releelor de protectie este selectiv, dac acestea comand deconectarea numai
a prtii defecte din sistem, prin contactoarele respective, celelalte prti ale


109
sistemului rmnnd mai departe n functiune. Conditia de rapiditate este
necesar, deoarece deconectarea rapid a elementelor defecte din retea
prezint o serie de avantaje ca: mreste stabilitatea functionrii n paralel a
generatoarelor sincrone, reduce timpul de alimentare cu tensiune sczut a
consumatorilor, micsoreaz distrugerile elementelor defecte, permite folosirea
reanclansrii automate rapide a liniilor aeriene, etc.
Se face observatia c cele dou conditii de selectivitate si rapiditate nu
se pot satisface ntotdeauna simultan. Releele de protectie trebuie s fie
suficient de sensibile la defecte ca si la regimurile anormale de functionare, ce
pot aprea n elementele protejate ale sistemelor electrice. In sfrsit, releele de
protectie trebuie s fie ntotdeauna gata de actiune si s functioneze sigur n
toate cazurile de defecte si regimuri anormale de functionare.

3.2.1. Clasificarea releelor de protecie

Clasificarea releelor de protectie se poate face dup mai multe criterii.
A) Dup principiul de funcionare al mecanismului motor:
relee termice,
electromagnetice,
de inductie,
magnetoelectrice,
electrodinamice,
electronice.
B) Dup mrimea pe care o protejeaz:
relee de curent
relee de tensiune
relee de putere
relee de impedant
relee de frecvent
relee de timp
relee de temperatur
C) Dup felul n care este realizat aciunea fa de o anumit
valoare a mrimii de intrare:
relee maximale, care actioneaz dac mrimea protejat
depseste o anumit valoare
relee minimale, care actioneaz cnd mrimea protejat scade
sub o anumit valoare (sau dispare)
relee directionale, care actioneaz dac se schimb sensul
mrimii protejate (de exemplu: sensul de circulatie al puterii)


110
D) Dup modul n care acioneaz asupra aparatelor de comutaie:
relee directe, la care elementul de protectie actioneaz direct
asupra aparatului de comutatie
relee indirecte, la care actiunea se transmite prin intermediul
unor contacte din circuitul electric auxiliar al aparatului de comutatie.
E) Dup modul de conectare n circuit:
relee primare, la care nfsurarea este parcurs de mrimea din
circuitul de protejat
relee secundare a cror nfsurare este alimentat din
secundarul unui transformator de msur prin a crui primar trece mrimea
din circuitul de protejat.
F) In functie de valoarea timpului de acionare t
a
, definit ca timpul din
momentul aparitiei semnalului de intrare care actioneaz asupra elementului
sensibil al releului si pn n momentul actionrii releului, releele se clasific
n: relee fr inertie (ultrarapide), cnd t
a
<10ms
relee rapide, cnd t
a
<5*10
-2
s
relee normale, cnd 0,15s>t
a
>5*10
-2
s
relee lente, cnd 1s>t
a
>0,15s
relee temporizate, cnd t
a
>1s

3.2.2. Caracteristicile releelor de protecie.

Caracteristica de baz a releelor o constituie caracteristica intrare iesire,
y = f(x), care reprezint legtura cu caracter discontinuu dintre mrimea de
intrare x si mrimea de iesire y.


a) b) c)

Figura 3.14. Caracteristicile intrare-iesire a releelor.
a) Releu minimal, b) Releu maximal, c) Releu polarizat.


111

Asa cum se vede din figur (3.14.a), dac mrimea de intrare creste n
intervalul de la 0 la 1, mrimea de iesire rmne nul. n momentul n care
mrimea de intrare atinge valoarea x
a
, mrimea de iesire variaz brusc la
valoarea y
max
.
Mrimea x
d
poart denumirea de parametru de acionare si reprezint
valoarea mrimii de intrare la care sistemul mobil se pune n miscare si actio-
neaz contactele. n continuare dac x creste mrimea de iesire rmne
constant. n procesul de micsorare al mrimii de intrare pn la x
r
mrimea y
rmne constant si numai la x = x
r
variaz brusc pn la valoarea 0
(portiunea 4-5). Mrimea x
r
poart denumirea de parametru de revenire si
reprezint mrimea de intrare la care sistemul mobil ncepe s se deplaseze n
sens contrar celui de actionare, spre pozitia de repaus.
Se mai defineste parametrul reglat x
R
ca fiind valoarea reglat sau
prescris pentru care se stabileste c trebuie s aib loc actionarea.
Raportul:
K
r
=
a
r
x
x
(3.2.)

se numeste factor de revenire.
Cu ct k
r
este mai aproape de unitate cu att releul este mai sensibil.
Eroarea de reglaj se calculeaz:
% 100
x
x x
R
R a
r

= (3.3.)


Figura 3.15. Caracteristicile temporale ale releelor de curent.


112

Dac se noteaz cu P
a
puterea de actionare, care este puterea absorbit
de releu pentru a functiona si cu P
c
puterea comandat, adic puterea din
circuitul de iesire, atunci se defineste factorul de comand:
a
c
c
P
P
K = (3.4.)
care este supraunitar si avantajos s fie ct mai mare.
O alt caracteristic important a releelor o reprezint caracteristica
temporal sau de functionare, care ne d dependenta dintre durata de
actionare si valoarea parametrului de iesire.
Astfel n figura 3.15. se reprezint diverse caracteristici temporale ale
releelor de curent. Se deosebesc astfel:
relee cu caracteristic dependent, la care timpul de actionare scade
pe msura cresterii curentului din nfsurarea releului (cazul releelor termice
si de inductie);
relee cu caracteristic independent, la care timpul de actionare nu de-
pinde de valoarea curentului (cazul releelor electromagnetice);
relee cu caracteristic semidependent, la care timpul de actionare
este functie de curent numai pn la o anumit valoare a curentului I
a
, de la
care n sus timpul devine constant si independent de timp;
relee cu caracteristic limitat dependent sau mixt, la care timpul de
actionare este n functie de curent, ns la o anumit valoare mare a curentului
I
a
(curent de scurtcircuit) timpul de actionare devine foarte mic, aproape zero
(cazul releelor RTp-C, sau combinatii de relee termice si electromagnetice).

3.2.3. Relee termobimetalice

Releele sunt aparate de protectie, care actionnd asupra unui aparat de
comutatie, produc ntreruperea alimentrii unui consumator, la o anumit
temperatur a elementului sensibil al releului. Elementul sensibil sau senzorul
este o lamel din bimetal.
Releele termobimetalice sunt relee de curent si se utilizeaz mai ales
pentru protectia masinilor electrice, mpotriva nclzirilor excesive ca urmare
a functionrii masinilor la suprasarcini de lung durat.
Curentul de suprasarcin al motorului, nclzeste mecanismul bimetalic
al releului si cnd temperatura atinge valoarea maxim admis, releul
termobimetalic trebuie s actioneze asupra unor contacte care provoac
deconectarea motorului de la retea.
Releele termobimetalice nu asigur protectia mpotriva curentilor de
scurtcircuit, deoarece rezistenta de nclzire a acestor relee se poate arde


113
nainte ce aceste relee s actioneze. De aceea la protectia motoarelor electrice
aceste relee termobimetalice se asociaz cu relee electromagnetice cu actiune
instantanee sau sigurante fuzibile cu rol de protectie mpotriva curentilor de
scurtcircuit.

3.2.3.1. Principiul de funcionare al releelor termobimetalice

Lamela bimetalic este format din dou straturi de metal intim unit pe
toat suprafata de contact, prin sudur sau lipire. Cele dou metale au
coeficienti de dilatare diferiti. Cum la nclzire una din componente se dilat
mai puternic ca cealalt, termobimetalul se curbeaz la nclzire si anume cu
att mai mult, cu ct mai mare este diferenta dintre coeficientii de dilatare ai
ambelor componente.
Componenta cu coeficient de dilatare mai mic constituie componenta
pasiv, iar cea cu coeficient de dilatare mai mare reprezint componenta
activ. Aliajele din fier-nichel, cu propriettile lor specifice, stau la baza
realizrii termobimetalelor. Invarul (aliaj Fe-Ni cu 36% Ni), avnd
coeficientul de dilatare minim se foloseste n calitate de component pasiv,
iar aliajele cuprului cu zinc, staniu sau nichel, care au coeficienti de dilatare
mari se folosesc drept componente active.
Prin urmare, lamela bimetalic are proprietatea de a-si schimba forma
n mod automat, functie de valoarea temperaturii materialului lamelei;
parametrul de intrare este temperatura si parametrul de iesire curbarea
lamelei. Fat de alte dispozitive bazate pe dilatare, bimetalul are avantajul c
sgeata care se obtine la captul liber al lamelei este cu mult mai mare dect
cea obtinut prin simpla dilatare termic. n esent la nivelul bimetalului se
obtine cea mai simpl transformare de energie termic n energie mecanic,
cu multiple aplicatii n tehnic.

3.2.3.2. Caracteristica de protecie a releului termobimetalic

Aceast caracteristic exprim dependenta dintre timpul de actionare al
releului si valoarea curentului care parcurge bimetalul. Este o caracteristic
de protecie dependent, constatndu-se c o dat cu cresterea curentului ce
parcurge bimetalul timpul de actionare al releului scade. n figura 3.16 s-a
reprezentat prin curba 2 caracteristica de protectie a bimetalului n stare rece,
prin curba 3 caracteristica de protectie a bimetalului prenclzit si prin curba 1
caracteristica tehnic a obiectului de protejat (reprezentarea timpului este
fcut la scar logaritmic).


114

Figura 3.16. Caracteristicile temporale de protectie a unui releu
termobimetalic.
O protectie bun se realizeaz atunci cnd caracteristicile 2 si 3 se afl
sub caracteristica 1, pentru toat gama curentilor posibili. Datorit alurii
dependente a caracteristicii de protectie, releele termobimetalice sunt indicate
pentru protectia motoarelor electrice. Aceasta deoarece supracurentii de
scurt durat, de exemplu la pornirea motoarelor, nu sunt suficienti ca prin
nclzirea termobimetalului s produc declansarea motorului de la retea.
n schimb, la supracurenti de durat, (de exemplu la rmnerea n dou
faze) se obtine o declansare dup un anumit timp, functie de valoarea
curentului.
Caracteristica de protectie poate fi obtinut prin calcul, sau se poate
determina experimental pentru releele construite.


Figura 3.17. Modul de reprezentare n schemele electrice


115

Din punct de vedere al reprezentrii releelor termobimetalice n
schemele electrice, se pot folosi modalittile prezentate n figura 3.17. n
toate cazurile se constat existenta a dou circuite: unul parcurs de curentul
de protejat (contactele 1-2) si un contact aflat n alt circuit (de exemplu n
circuitul bobinei de comand a contactorului), ce poate fi normal nchis
(contactul 11-13) sau normal deschis (contactul 12-14).

3.2.3.3. Variante constructive de relee termobimetalice

Termobimetalele, au proprietatea transformrii unei variatii de tempera-
tur ntr-o miscare datorit deformrii. La realizarea releelor termobimetalice
se foloseste att aceast proprietate ct si proprietatea de elasticitate a termo-
bimetalelor.
Prin aplicarea unei forte de sens contrar deformrii se pot obtine
tensiuni interne, proportionale cu variatiile de temperatur.
Din punct de vedere tehnic se pot utiliza urmtoarele functii ale termo-
bimetalelor: efectul de deformare (curbare); efectul de fort datorit
tensiunilor interne; efectul combinat de deformare si fort; efectul de
temporizare la transmiterea unei comenzi; efectul de compensare a tempera-
turii mediului ambiant.
Aceste efecte pot fi realizate cu termobimetale de cele mai diferite
forme ca: benzi drepte sau usor ndoite care se curbeaz, piese n form de U,
spirale care se nfsoar sau se desfsoar, discuri a cror curbur variaz.
Dup modul de nclzire al elementului sensibil bimetalic se deosebesc
mecanisme bimetalice cu nclzire direct, indirect sau combinat (mixt).
La nclzirea direct, lamela se nclzeste prin efect electrocaloric datorit
trecerii curentului electric prin nss lamela bimetalic.
Cum efectul de deformare al termobimetalelor ncastrate la un capt este
cel mai frecvent folosit, se prezint n figura 3.18. dou solutii constructive
pentru releele cu nclzire direct.
Astfel n figura 3.18 a) se prezint un releu termobimetalic dintr-o
band de bimetal fr pretensionare si n figura 3.18.b) cu pretensionare.
Aceste relee sunt capabile s deschid un contact al unui circuit electric
dac temperatura depseste o anumit valoare limit.


116

Figura 3.18. Relee termobimetalice cu nclzire direct, utiliznd
efectul de deformare.
a)releu bimetalic din band bimetalic fr pretensionare.
b) releu bimetalic din band bimetalic cu pretensionare.

Figura 3.19. Releu termobimetalic cu nclzire direct utiliznd efectul de
deformare si fort.

Utilizarea concomitent sau succesiv a efectului de deformare si a
efectului de fort este exemplificat n constructia din figura 3.19. Aici lamela
bimetalic ncastrat se deplaseaz nti liber, proportional cu temperatura,
apoi actioneaz cu o fort provocnd deschiderea unui contact din circuitul
electric al bobinei contactorului.
Exist variante constructive de relee termobimetalice n care elementul
bimetalic ncastrat are forma literei U, ca n figura 3.20.

a) b)
Figura 3.20. Tipuri constructive de relee termobimetalice.
a) Releu termobimetalic n form de U.
b) nclzirea indirect a releelor termobimetalice.
n cazul folosirii nclzirii indirecte bimetalul este nclzit prin interme-
diul unui rezistor de nclzire cu firul bobinat pe lamel sau sub forma unei
plcute de mare rezistivitate.


117
n cazul nclzirii combinate (mixte), lamela este nclzit pe cale
direct si indirect prin rezistor, curentul parcurgnd lamela termobimetalic
si rezistorul legate n serie ca n figura 3.21. Cnd curentul din circuitul de
sarcin este prea mare, bimetalul se leag n circuit prin intermediul unui
transformator de curent.



Figura 3.21 Releu termobimetalic cu nclzire combinat
Pentru a obtine o temporizare a unei actionri se poate folosi efectul de
deformare al bimetalului, obtinndu-se temporizri de la cteva secunde la
cteva minute.
Pentru protectia motoarelor asincrone trifazate, releele termobimetalice
sunt grupate n blocuri de relee.
Elementul motor al acestor relee sunt lamelele termobimetalice 1, cu
efect de deformare si fort. Conform figurii 3.22. aceste blocuri cuprind si un
mecanism format din prghia 2, bimetalul de compensare 3, piesa 4 care
mpinge lamela elastic 5 si care basculeaz contactul mobil din pozitia B n
pozitia C. Contactul mobil se afl conectat la borna A. Cele trei
termobimetale sunt legate prin bornele R, S, T, la reteaua trifazat si prin U,
V, W, sunt nseriate cu nfsurrile motorului trifazat, fiind parcurse de
curentul de protejat.













Figura 3.22. Bloc de relee termobimetalice


118
Lamelele termobimetalice de pe orice faz se curbeaz n caz de supra-
sarcin deplasnd prghia 2 n sensul sgetii. Reglarea curentului de actionare
se face cu surubul 6, care poate fi rotit n fata unei scale gradate.
La depsirea curentului de reglaj, dup un timp ce depinde de valoarea
supracurentului, piesa 4 prin mpingerea resortului sritor (lamela elastic 5),
produce ntreruperea contactului normal nchis A-B nseriat cu bobina contac-
torului, respectiv nchide contactul normal deschis A-C ce poate fi introdus
ntr-o schem de semnalizare. n cazul supracurentilor de scurt durat
(pornirea motorului) sau a functionrii ndelungate la curentul nominal,
lamelele de bimetal se curbeaz dar nu suficient pentru a actiona contactul.


Figura 3.23.Dispozitivul de compensare termic a blocului de relee
termobimetalice.
Pentru a face blocul de relee termobimetalice insensibil la modificrile
temperaturii ambiante, acesta se echipeaz cu dispozitive de compensare ter-
mic, prin utilizarea unui bimetal de compensare.
Conform figurii 3.23. la cresterea temperaturii mediului ambiant, bime-
talul de compensare 3, care este un bimetal pasiv (neparcurs de curent),
deplaseaz spre stnga prghia 2 cu o distant A
s
si deoarece si bimetalele
principale 1 se curbeaz cu A
s
n acelasi sens, cursa ce urmeaz a o strbate
bimetalele principale n cazul unui curent de suprasarcin, s, rmne
constant. Mentionm c dup actionarea blocului de relee de protectie,
oprirea motorului si rcirea lamelelor bimetalice, releul trebuie rearmat prin
intermediul butonului 7 din figura 3.22., care readuce contactul mobil n
pozitia initial. Se remarc c se realizeaz si blocuri de relee cu posibilitatea
de rearmare automat a contactului mobil dup actionare.
Reprezentarea n schemele electrice a blocului de relee termobimetalice
este artat n figura 3.24.


119

Figura 3.24. Reprezentarea blocului de relee termobimetalice n schemele
electrice

Bornele 1, 3, 5, se leag la iesirea din contactele principale ale contac-
torului; bornele 2, 4, 6, se leag la intrarea n motor; iar contactul 11-13
normal nchis se nseriaz cu circuitul de comand al contactorului. Astfel
dac curentul din circuitul de protejat depseste valoarea reglat, se deschide
contactul 11-13 ntrerupndu-se alimentarea bobinei contactorului si astfel se
declanseaz motorul de la retea.

3.2.3.4. Calculul lamelei termobimetalice

Pentru a putea proiecta o lamel termobimetalic din componenta unui
releu sau bloc de relee, ca si pentru reglarea acestor relee, trebuie s putem
calcula sgeata la captul liber a unei lamele ncastrate la un capt. Dac o
asemenea lamel termobimetalic este parcurs de curent ea e curbeaz,
determinnd la captul liber sgeata f, asa cum rezult din figura 3.25.
La o variatie de temperatur cu: A0=0-0
0
(3.5.)
raza de curbur a lamelei termobimetalice variaz conform relatiei:

( )( )

|
.
|

\
|
+ + + +
+
=

0
2 2
2
2 1
0
mn
1
m ) mn 1 ( ) m 1 ( 3
m 1 6
r
1
r
1
(3.6.)
unde s-a notat cu:
r
0
raza de curbur la temperatura 0;
r
0
raza de curbur la temperatura 0
0
;
m = o
1
/o
2
este raportul grosimilor componentelor lamelei;
n = E
1
/E
2
este raportul modulelor de elasticitate al componentelor;

2 , 1
sunt coeficientii de dilatare liniar a componentei active,
respectiv a celei pasive.



120



Figura 3.25.Calculul sgetii lamelei termobimetalice

La grosime egal a celor dou componente, ca n figura 3.25. avem
2 /
2 1
= =
Considernd c si E
1
=E
2
, cu m=1 si n=1, relatia (3.6.) devine:

0 2 1
0
2
) ( 3
r
1
r
1
(3.7.)
Expresia:
2
) ( 3
V
2 1

= (3.8.)
poart denumirea de coeficientul lui Villarceau si are semnificatia curbrii
liniei mijlocii, n directia lungimii, a unei benzi de termobimetal la o variatie
de temperatur cu un grad si o grosime unitar a benzii bimetalice.

Dac banda a fost initial plan (r
0
=), din relatiile (3.7.) si (3.8.)
rezult:

r
1
V (3.9.)
n calculele practice se foloseste o constant u=V/2, denumit curbura
specific si care constituie o constant de material:

2 r
1
(3.10.)
Deoarece raza de curbur r
0
este o mrime de determinat din msurtori
si deoarece ne intereseaz determinarea sgetii la captul liber f, din
triunghiul dreptunghic OAB se poate scrie:
OB
2
=OA
2
+AB
2
(3.11.)
unde


121
OB=
2

+ r (3.12.)
OA= f
2
r

(3.13)
deoarece: AB L
Avem:
2
2
0
2
L f
2
r
2
r +
(

|
.
|

\
|

+ =
|
.
|

\
|

+

(3.14.)

2 2
2 2
f L
2
r f 2
2
r
2
r + +
|
.
|

\
|

+
|
.
|

\
|

+ =
|
.
|

\
|

+

(3.15.)
2 2
0
f L
2
r f 2 + =
|
.
|

\
|

+
(3.16)
f 2
f L
2
r
2 2
0
+
=

+
(3.17)

de unde:
+
=

f f L
f 2
r
1
2 2
(3.18.)
si care nlocuit n (3.10.) determin:

+
=
2 f f L
f 2
2 2
(3.19.)
Deoarece sgeata f << L si produsul fo poate fi neglijat n raport cu L
2
,
din relatia (3.19.) se obtine valoarea sgetii sub forma:

=
2
L
f (3.20.)
n aceast relatie valoarea curburii specifice u, dat n manuale, este cu-
prins ntre 310
-6
2310
-6
[1/grad], iar variatia de temperatur se poate deter-
mina din ecuatia bilantului termic sub forma:
= cM Pt (3.21.)
= cM Rt I
2
(3.22.)
cM
Rt I
2
=
(3.23.)

Rezult c relatia (3.20.) ne determin univoc sgeata la captul liber al
unei lamele termobimetalice ncastrate la un capt, de rezistent R, de dimen-
siuni L si o, executat dintr-un material avnd curbura specific a, n cazul
parcurgerii ei de un curent I.


122

Tabelul 3.2. Calculul sgetii lamelei termobimetalice
Forma bimetalului Sgeata la captul liber

=
2
aL
f

=
4
aL
f
2

=
2
aL
f
2


( ) + + +

= rd 2 ed 2 r 4 e d
a
f
2 2 2

=
L a
1


( )

=
9
d D a 2
f
2 2


( )

=
2 2
x xy 2 y
a
f

( ) ( ) [ ] + + +

= x e d 2 x ex 2 e rd 2 r 4 d
a
f
2 2 2 2


n mod similar, pentru alte forme ale lamelei termobimetalice, sgeata
la captul liber se poate calcula cu una din relatiile prezentate n tabelul 3.2.
Blocurile de relee termobimetalice sunt des folosite la protectia de
suprasarcin a motoarelor electrice.
La noi n tar se fabric gama de relee termice TSA 10-100 A care sunt
destinate protectiei motoarelor la suprasarcin.
Seria complet cuprinde relee avnd cureni de serviciu de la 0,4 la
100 A, caracterizate prin:
protecia antibifazic pentru releele TSA 16, TSA 23, TSA 63 i
TSA 100
compensarea temperaturii mediului ambiant pentru releele TSA
63, TSA 100 (ntre limitele 0-50 C).


123
posibilitate de trecere, dup preferin, pe poziia rearmare
manual sau rearmare automat
posibilitate de utilizare la motoarele cu pornire grea.
Elementele componente ale unui releu termobimetalic:
carcasa i capacul, din materiale izolante, cu rezisten termic
ridicat; relee pe baz de bimetal; cursorul, avnd o construcie
articulat, constituie dispozitivul de protecie antibifazic;
contact sritor; buton de rearmare; buton de reglaj.
Tabelul 3.3. Caracteristicile tehnice ale releelor termice din gama
TSA.
Seciunea
conductoru-
lui de racord
(mm
2
)
Tip Cod
In
(A)
Puterea
disipat
pe o
faz
(W)
Curenii de
serviciu (Is) (A)
Gre-
uta-
tea
(Kg)
Min. Max.
Dimensi-
unea u-
rubului
bornei
TSA
10
3670 10 2,3
0,4; 0,55; 0,75; 1;
1,3; 1,8; 2,4; 3,3;
4,5; 6; 8; 11.
0,13
0
1 2,5 M 4
TSA
16
3671 16 2,3
0,4; 0,55; 0,75; 1;
1,3; 1,8; 2,4; 3,3;
4,5; 6; 8; 11; 16.
0,13
0
1 2,5 M 4
TSA
32
3672 32 6
0,4; 0,55; 0,75; 1;
1,3; 1,8; 2,4; 3,3;
4,5; 6; 8; 11; 15;
20; 25; 32.
0,22
5
4 6 M 5
TSA
63
3674 63 8 40; 60.
0,42
5
10 16 M 6
TSA
100
3647 100 8 80; 100.
0,42
5
16 25 M 6
Caracteristici tehnice:
Tensiune nominal: 660 V c.a.
Numr de poli: 3
Frecvena de conectare: 15 conectri pe or
Domeniul de reglaj al releelor: (0,67-1) I
s

Gradul de protecie: IP 000
Contacte auxiliare:
Tensiunea nominal: 500 V c.a.; 220 V c.c.
Curentul nominal termic: 6 A, 10 A, 16 A, 63 A, 100 A,
Valorile caracteristice ale curentilor la un bloc de relee termobimetalice
sunt:


124
curentul nominal I
n
, este curentul maxim care circul n regim de
durata prin aparat si pe baza cruia se dimensioneaz cile de curent;
curentul de serviciu I
s
, corespunde valorii maxime a curentului reglat
pentru care aparatul nu actioneaz:
curentul reglat I
reg
, poate fi orice curent cuprins n scara de reglaj a
aparatului, I
reg
= (0,61)I
s,
domeniu n care utilizatorul trebuie s-si ncadreze
curentul nominal al consumatorului.
Pentru a se produce actionarea, releul termobimetalic trebuie s fie
parcurs de un curent mai mare dect cel reglat, numit curent de suprasarcin.
Conform normativelor nationale, relee termice romnesti de tip TSA
trebuie s respecte conditiile prezentate n tabelul 3.4.
Tabelul 3.4. Normative referitoare la releele termice din gama TSA.
Curentul de
suprasarcin ca
multiplu al curentului
reglat
Timpul de actionare Stare initial
I=1.05I
reg
S nu actioneze timp de
2h
Pornind din stare
rece
I=1.2I
reg
S actioneze sub 2h Pornind din stare
cald
I=1,5I
reg
S actioneze sub 2 min Pornind din stare
cald

Prin stare rece se ntelege acea stare la care temperatura releelor este
egal cu temperatura ambiant: 20 5
o
C. Prin stare cald se ntelege starea n
care temperatura releelor este egal cu temperatura de durat corespunztoare
curentului reglat.
n functie de temperatura la care lucreaz un releu sunt necesare
corectii ale curentilor de serviciu.


Figura 3.26. Blocuri de relee termobimetalice


125

Pentru curenti ntre 25 A si 250 A, blocurile de relee termobimetalice se
alimenteaz prin transformatoare de curent toroidale (ca n figura 3.27).
n cazul lipsei unei faze, mecanismul de decuplare diferential, asigur
decuplarea rapid. Conform standardelor, la sarcin de 1,15I
n
decuplarea se
realizeaz n cteva minute).



Figura 3.27. Blocuri de relee termobimetalice alimentate prin
transformatoare de curent.

Modul de revenire poate fi manual sau automat. Pentru revenirea rapid
se selecteaz comanda manual a blocului de relee.
Pentru revenirea automat se asteapt rcirea lamelei termobimatalice
asigurnd si rcirea motorului protejat.

3.2.4. Relee electromagnetice

Releele electromagnetice au ca element sensibil un electromagnet, ca
element comparator un resort antagonist si ca element executor unul sau dou
contacte (ND si N.I). Cnd parametrul de intrare depseste valoarea reglat,
se nvinge tensiunea resortului antagonist si are loc actionarea instantanee a
contactelor.
Releele electromagnetice pot fi neutre, (cnd actiunea mecanismului
electromagnetic este independent de sensul solenatiei bobinei) sau
polarizate, cnd actiunea depinde de sensul solenatiei.
Pe principiul releelor electromagnetice se construiesc o gam larg de
relee de protectie fr temporizare sau cu temporizare, de tipul: de curent, de
tensiune, intermediare, etc., frecvent utilizate n centrale si statii electrice,
precum si n protectia la suprasarcini si scurtcircuite a motoarelor electrice si
a consumatorilor industrial.


126
3.2.4.1. Relee electromagnetice maximale de curent

Sunt relee cu actiune instantanee, destinate protectiei instalatiilor
electrice mpotriva suprasarcinilor sau scurtcircuitelor.
Elementul constructiv caracteristic al releului maximal de curent (RC)
este armtura mobil de forma literei Z si se execut din tabl de otel
foarte subtire si usoar, pentru a micsora timpul de actionare. Ea se satureaz
repede la valori mici ale curentului din nfsurare, astfel ca factorul de
revenire al releului creste si implicit si sensibilitatea releului.
Curentul de supravegheat parcurge nfsurrile, ce pot fi legate n serie
sau paralel, aflate pe miezul feromagnetic al electromagnetului. Dac curentul
depseste valoarea reglat, fixat pe scara de reglaj, armtura se roteste rapid,
nvingnd tensiunea resortului antagonist si nchide contactele mobile peste
cele fixe, lansnd un semnal n circuitul comandat. Reglarea curentului de
actionare se face printr-o prghie, schimbndu-se tensionarea resortului
antagonist. De asemenea prin legarea n serie sau paralel a nfsurrilor se
poate dubla domeniul de reglaj. Timpul de actionare al acestor relee este de
cteva sutimi de secund (aproximativ 0.05 s) si nu poate fi reglat;
caracteristica de protectie a releului este o caracteristic independent.
Dac valoarea curentului la care releul actioneaz este I
a
si valoarea
curentului la care releul revine este I
r
, atunci factorul de revenire al acestor
relee K
r
=I
r
/I
a
_0,85. Cu ct factorul de revenire este mai apropiat de unitate
cu att releul este mai sensibil.



Figura 3.28. Releu electromagnetic maximal de curent RC2.



127
Prtile componente ale releului sunt:1 - miezul feromagnetic,2 - bobin,
3 - armtura mobil, 4 - resort antagonist, 5 - buton de reglaj a arcului, 6,7 -
suruburi de reglaj care stabilesc pozitiile limit ale armturii mobile.
Schimbarea domeniului de reglaj se realizeaz prin comutatorul gamelor de
reglaj 8 care modific numrul de spire al bobinei releului. Bratul armturii
mobile actioneaz prin intermediul piesei izolante 9, sistemul de contacte 10.
Indicatorul de functionare 11 poate fi anulat de anulatorul 12.

Figura 3.29. Reprezentarea n schemele electrice a releelor maximale de
curent, maximale de tensiune si minimale de tensiune.
3.2.4.2. Relee electromagnetice de tensiune

Aceste relee pot functiona ca relee maximale de tensiune (RT-1) sau ca
relee minimale de tensiune (RT-2) si au aceeasi form constructiv ca si
releele de curent RC (figura 3.28.) cu deosebirea c nfsurarea lor este
format dintr-un numr mare de spire subtiri si se leag n paralel cu instalatia
de protejat.
Releele maximale de tensiune actioneaz prin atragerea armturii
mobile dac tensiunea depseste valoarea reglat, pe cnd releele minimale de
tensiune actioneaz prin eliberarea armturii mobile dac tensiunea scade sub
valoarea reglat, sau la disparitia tensiunii.
De aceea releele maximale de tensiune au contactul normal deschis si
se reprezint n schemele electrice ca n figura 3.29. iar releele minimale de
tensiune au contactul normal nchis. Factorul de revenire K
r
= U
r
/U
a
este
subunitar la releele maximale (K
r
_ 0,85) si supraunitar (K
r
_ 1,15) la releele


128
minimale de tensiune.
Releele electromagnetice de protectie sunt mai frecvent folosite la
protectia motoarelor electrice, deoarece scderea tensiunii determin cresterea
curentului absorbit. De asemenea, se utilizeaz la numeroase scheme de
automatizri din sistemul energetic (DASU, AAR, etc.).

3.2.5. Relee de inducie

Releele de inductie Ferraris sau wattmetrice cum li se mai spune sunt
foarte rspndite n instalatiile de productie, n special ca elemente de baz a
protectiilor maximale de curent cu caracteristic dependent si ale protectiilor
directionale; ele se folosesc de asemenea si n protectiile de distant.
Functionarea releelor de inductie se bazeaz pe actiunea reciproc
dintre fluxurile magnetice variabile n timp create de mrimile electrice
aplicate releului si curentii indusi de acesta n elementul mobil al acestuia
(discul sau rotorul cilindric).Rezult c ele pot fi folosite numai n curent
alternative.
Ca si contoarele electrice, pentru realizarea cuplului de rotatie M
rot
, re-
leele de inductie folosesc cel putin dou fluxuri magnetice alternative,
decalate n spatiu si defazate n timp. Curentii turbionari indusi n sistemul
mobil creeaz mpreun cu fluxurile, cuplurile de rotatie necesare acestuia.
Se deosebesc dou tipuri de relee de inductie:
releu de inductie cu rotor disc (cu o singur nfsurare)
releu cu rotor cilindric care se mai numeste si cu circuit profilat (cu
dou nfsurri).

3.2.5.1. Relee de inducie cu rotor disc

Releele de inductie cu rotor disc sunt utilizate n cazul cnd este necesar
ca miscarea rotorului s fie n functie de o singur mrime electric (curentul
sau tensiunea). Deoarece ns nu se poate produce miscare cu un singur flux,
se recurge la introducerea unei spire n scurtcircuit pe o portiune a miezului
de la marginea ntrefierului. Astfel se obtine un al doilea flux, decalat fat de
primul n spatiu si defazat n timp, realizndu-se un cuplu.
Dup cum se observ n figura 3.30 fluxul magnetic principal 4
strbate circuitul magnetic 2 si se mparte n dou fluxuri 4
1
si 4
2
n
apropierea ntrefierului. Aceste dou fluxuri sunt decalate n spatiu si defazate
n timp cu un unghi (figura 3.31.) cu ajutorul spirei de cupru n scurtcircuit
3. Un disc de aluminiu 4 se poate roti o dat cu axul 5 n ntrefierul circuitului
magnetic 2.
Tensiunile electromotoare E
1
si E
2
, produse respective de fluxurile


129
magnetice 4
1
respectiv 4
2
, nu depind de starea de miscare sau de repaus a
discului. Ele sunt defazate cu 90 n urm fat de fluxurile 4
1
respectiv 4
2
, si
dau nastere n disc curentilor turbionari I
1
si I
2
. Liniile de curent incluse de
un flux, trec partial si prin portiunea de disc din dreptul axei celuilalt flux.



Figura 3.30. Releu de inductie cu rotor disc.

Portiunile de disc din dreptul axelor fluxurilor vor fi supuse prin urmare
unor forte exercitate de cmpurile magnetice. Dac rezultanta sau momentul
acestor forte sunt diferite de zero, discul se pune n miscare. Este de observat
c miscarea este datorit actiunii dintre un flux (de exemplu 4
1
si curentul
Indus de cellalt flux I
2
), deoarece fortele exercitate de curentii indusi proprii
au o rezultant nul. Faza acestor curenti este aceeasi cu a tensiunilor
electromotoare care i-au creat, ntruct rezistenta discului este de cteva ori
mai mare dect reactanta.
Cuplul de rotatie al unui aparat de inductie se determin, dup cum se
stie, cu formula:
M
rot
=k
1
f4
1
4
2
sin (3.24.)

Unde k - coeficient de proportionalitate


130
f - frecventa curentului alternativ
4 - valori eficace ale fluxurilor magnetice
- unghi de defazaj dintre fluxuri
Deoarece la releul examinat fluxurile 4
1
si 4
2
sunt proportionale cu
curentul I (pn la saturatia miezului), cuplu de rotatie se poate scrie sub
forma:
M
rot
=k
2
fIsin (3.25.)

Pentru un anumit releu, mrimile f si sunt constante, deci:

M
rot
=kI (3.26.)


Figura 3.31. Diagrama fluxurilor la releul de inductie cu rotor disc.

Sub actiunea cuplului M
rot
, discul releului tinde s se roteasc, ns este
frnat de cuplu antagonist M
ant
creat de un magnet de frnare si de un resort.
n cazul n care M
rot
>M
ant
discul se roteste si dup un anumit timp, atinge cu
contactul mobil (montat pe axul sau) contactul fix, deci releul actioneaz.


Figura 3.32. Caracteristica temporal de protectie a releului maximal de
curent si reprezentarea releului n schemele electrice.


131

Rezult c relee maximale de curent realizate cu relee de inductie cu
rotor disc au o caracteristic dependent.
Prin combinarea releelor de inductie cu releele electromagnetice se
obtin relee cu caracteristic temporal limitat dependent.
Partea caracteristicii ntre limitele creia temporizarea depinde de
curent se numeste parte dependent, iar cea ntre limitele creia temporizarea
nu depinde de curent se numeste parte independent (Figura 3.33.).



Figura 3.33. Caracteristica de protectie limitat dependent a unui releu

Curba 1, corespunde reglrii timpului la o valoare prestabilit si a
curentului limitat (de actionare instantanee) la I
l
=8I
r
;
Curba 2 corespunde unui reglaj t
r
=4s si I
l
=6I
r
;
Curba 3 corespunde la un reglaj t
r
=2s si I
l
=4I
r
.
Se obtine n acest fel o caracteristic de protectie temporal mixt
(limitat dependent).
Astfel dec relee sunt releele RTp-C. Dintre avantajele folosirii releelor
de tip TRp-C cel mai important este faptul c releul permite tierea de curent
fr relee suplimentare.
Releul se roteste si n regim normal de functionare permite s se
controleze permanent starea releului (n acest scop pe capacul carcasei
releului, n fata discului exist o fereastr cu geam) si a circuitului de curent.
De asemenea nu actioneaz la variatii scurte de sarcin. Deoarece viteza de
rotatie a discului este dependent de valoarea curentului, releul poate indica
calitativ sarcina liniei pe care este montat, fapt pentru care este denumit
uneori si releu ampermetric.
Aderarea bun a contactelor normal deschise nu depinde de valoarea
curentului de defect care circul prin nfsurarea releului.
Coeficientul de revenire al sistemului de inductie este relativ bun


132
k
r
=0,750,85
Folosirea releelor de inductie de tip RTp-C are si unele dezavantaje,
comparativ cu alte tipuri de relee de protectie:
Sistemul mecanic destul de complicat face ca precizia s fie redus.
Coeficientul de revenire al sistemului electromagnetic este mai mic
(k
r
= 0,4 ).
Eroarea n ceea ce priveste curentul de actionare al tierii este mare.
Consumul de putere este relative mare (circa 30VA)

3.2.5.2. Relee de inducie cu rotor cilindric

La releele de inductie cu rotor cilindric, miscarea rotorului se face sub
actiunea a dou mrimi electrice. n aceast constructie ele se folosesc ca
relee directionale, de distant si altele. n cazul n care releele actioneaz la
schimbarea sensului puterii, se numesc directionale; cele care msoar
impedanta sau reactanta liniei pn la locul defectului, deci mrimi
proportionale cu distanta pn la defect, se numesc relee de distant.
Releele directionale bazate pe principiul inductiei se execut cu disc, cu
rotor cilindric sau cu cadru mobil.
n ultimul timp, date fiind conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc
protectia, n special rapiditatea de actionare, s-au adoptat constructiile cu
rotor cilindric si cu cadru mobil, care permit s se realizeze relee cu timp de
actionare de ordinal a 0,01 s.
O variant constructiv de releu directional realizat pe baza releului de
inductie cu circuit profilat (denumit si releu cu rotor cilindric sau releu de
inductie cu dou nfsurri) este prezentat n figura 3.34.


Figura 3.34. Schema de principiu a unui releu de inductie cu rotor cilindric.

n principiu releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli apa-


133
renti, un rotor cilindric de aluminiu r, nfsurrile de curent si tensiune pe cir-
cuitul magnetic si un contact normal deschis. Contactul mobil este fixat pe
axul cilindrului de aluminiu. n interiorul cilindrului de aluminiu se gseste
un alt cilindru, de fier, f, care serveste la reducerea reluctantei circuitului
magnetic total; Un magnet permanent, care cuprinde ntre polii si cilindrul
de aluminiu, serveste la amortizarea miscrilor rotorului, iar un resort mentine
contactele deschise
Dup cum stim, functionarea releelor de inductie se bazeaz pe actiunea
reciproc dintre fluxurile magnetice variabile n timp si curentii indusi de
acestea n elementul mobil al releului. Cuplul de rotatie al unui releu de
inductie se determin cu relatia general 3.24..
nfsurarea de curent este format din dou bobine legate n serie si
asezate pe doi poli, iar nfsurarea de tensiune din patru bobine legate tot in
serie si asezate pe circuitul magnetic exterior. din circuitul secundar al
transformatoarelor de tensiune.


Figura 3.35. Diagrama fazorial a mrimilor electrice si magnetice ale
releului de inductie cu rotor cilindric.

Prin nfsurarea de curent circul curentul I
r
, din circuitul secundar al
transformatoarelor de curent, iar nfsurrii de tensiune I se aplic tensiunea
U
r
Datorit tensiunii aplicate U
r
prin nfsurarea de tensiune circul curentul
I
u
. Curentii I
r
si I
u
dau nastere fluxurilor 4
i
si 4
u
90 ca n figura 3.35.
Pn la saturatia circuitului magnetic, se poate considera c fluxul 4
i

este proportional cu curentul Ir, iar fluxul 4
u
cu curentul Iu adic:
4
i
=k
2
I
r
(3.27.)
4
u
=k
3
I
u
=
r 3
u
r
3
U k
Z
U
k =
=
(3.28.)
Unde: Z
u
- impedanta nfsurrii de tensiune
k
2
,k
3
.k
4
- coeficienti de proportionalitate
nlocuind n relatia (3.28.) valorile fluxurilor de mai sus si considernd


134
frecventa constant, rezult cuplul releului:
M
rot
= kI
r
U
r
sin (3.29)
Diagrama fazorial a releului este reprezentat n figura 3.35. Ea a fost
construit lundu-se ca mrimi initiale tensiunea U
r
, curentul I
r
si unghiul de
defazaj dintre ele
r
.
Curentul I
u
este defazat fat de U
r
cu unghiul
u
, determinat de raportul
dintre reactant si rezistenta nfsurrii de tensiune.
Fluxurile 4
i
si 4
u
sunt defazate fat de curentii I
r
, respectiv I
u
, cu
unghiul o determinate de pierderile n fier ale circuitului magnetic. S-au
obtinut astfel dou fluxuri decalate n spatiu cu 90 si defazate n spatiu cu
unghiul .
n diagrama fazorial din figura 3.36. s-a notat cu
u
defazajul dintre I
u

si U
r
si cu u complementul lui
u
(unghi de defazaj interior).
Rezult:
=
u

r
(3.30)
Tinnd seama de aceste notatii, cuplul de rotatie al releului devine
M
rot
=k I
r
U
r
sin =k I
r
U
r
cos(
r
+ u) (3.31)
Se observ c cuplul de rotatie al releului, la valori constante ale
mrimilor I
u
si U
r
este maxim cnd
r
+ u=0. n functie de unghiul de defazaj

r
, cuplul de rotatie poate fi pozitiv sau negativ, deci rotorul se roteste ntr-un
sens sau n sens opus.
La punerea n functie a protectiei care foloseste astfel de relee se
determin prin schema de conectare a acestora, sensul n care se roteste
rotorul pentru nu anumit sens al puterii.
Pentru pornirea releului, cuplul de rotatie trebuie s fie mai mare dect
cuplul antagonist, creat de resort si de frecarea prtilor mobile.
Cuplul de pornire este definit prin expresia:
( ) ( )
ant r r p r r p r
M cos I U k M = + =

(3.32.)
Notnd ( )
r p r r
I U

cu
r p
S

, care se mai numeste si putere de pornire,
obtinem relatia:
( )
( )
[ ] VA
cos k
M
I U S
r
ant
r p r r r p
+
= =

(3.33.)
Sensibilitatea releului directional se caracterizeaz, de obicei prin
valoarea minim a puterii de pornire
min
pr
S corespunztoare unghiului =
r
,
pentru care cos(
r
+ u) = 1; unghiul
r
= -u se numeste unghiul sensibilittii
maxime.
Puterea de pornire maxim este:


135

k
M
S
ant
r p
min
=

(3.34.)
Puterea de pornire a releului directional depinde de unghiul sensibili-
ttii maxime si de curentul care circul prin nfsurarea de curent.



Figura 3.36. Reprezentarea n schemele electrice a releului directional F2.
F1-releu maximal de curent, K- releu intermediar.

Releele directionale au timpi foarte scurti de actionare aproximativ 0,04
s la o putere de pornire de cinci ori mai mare dect cea nominal.
La protectia liniilor electrice se urmreste deconectarea cu att mai
rapid cu ct curentul de scurtcircuit este mai mare.
Una din solutiile gsite este cea a folosirii protectiei maximale de
curent cu caracteristic dependent realizat cu ajutorul releelor de inductie.
n prezent protectia maximal de curent si directional se realizeaz ca
parte a protectiilor integrate a liniilor electrice.

3.2.6. Relee Buchholz

Releul de gaze este cunoscut si sub denumirea de releu "Buchholz" si
constituie principalul element de protectie al transformatoarelor mpotriva
defectelor interne. Functionarea releului se bazeaz pe faptul c orice
defectiune intern (de exemplu: slbirea izolatiei principale, slbirea izolatiei
dintre spire, defectarea miezului sau contacte imperfecte), constituie premize
pentru nclzirea suplimentar a uleiului de transformator. Temperatura
ridicat, va conduce la descompunerea uleiului si aparitia de gaze.
Releul Buchholz este montat pe conducta de legtur dintre cuva trans-
formatorului si conservatorul de ulei (figura 3.38) si este format din dou plu-
titoare ce au atasate cte un microntreruptor cu mercur si care se pot roti n
jurul axelor lor. n regim normal de functionare releul este plin cu ulei si
plutitoarele sunt n pozitia superioar. Plutitorul superior actioneaz la defecte
mai putin grave prin semnalizare optic si acustic, prin nchiderea con-
tactelor.


136
La producerea unor scurtcircuite interioare, se produce vaporizarea ule-
iului, gazele adunndu-se n partea superioar a releului provocnd coborrea
plutitorului inferior care provoac declansarea transformatorului si
semnalizarea declansrii. Plutitorul inferior este prevzut cu o clapet de soc
care produce bascularea instantanee a plutitorului sub actiunea undei de pre-
siune ce nsoteste scurtcircuitele violente.

Figura 3.37. Releu Buchholz



Figura 3.38. Sectiune prin releul Buchholz


137

Exist si alte tipuri de relee de gaze, cum ar fi:
relee de gaze cu flotoare si posibilitatea reglrii sensibilittii
echipajului de declansare, printr-un magnet mobil;
relee de gaze cu flotoare deplasabile pe un ghidaj prevzut cu ntreru-
ptoare cu actionare magnetic (produs de firma ABB);
relee de gaze cu cup si contacte necapsulate;
relee de gaze tranzistorizate.
Schema electric a protectiei de gaze prezentate n figura 3.39. cuprinde
releul de gaze F
1
, releul de semnalizare a declansrii K
2
, releul intermediar cu
temporizare la deschidere K
2
, releul intermediar K
4
cu rol de actionare a ntre-
ruptoarelor Q
1
si Q
2
si dispozitivul de deconectare S
1
care permite
functionarea schemei doar pentru partea de semnalizare. La aparitia de gaze
n cuva transformatorului, prin ridicarea lor spre conservator se adun n
partea superioar a releului gaze provocnd coborrea plutitorului p
1
ceea ce
conduce la nchiderea contactului superior al releului K
1
ce are rol de
semnalizare a producerii unei avarii.
Dac defectul persist sau este un scurtcircuit violent, se nchide
contactul inferior al releului F
1
, comandnd prin releul intermediar K
3

declansarea instantanee a ntreruptoarelor din primarul si secundarul
transformatorului si n acelasi timp prin releul de semnalizare serie K
1
,
semnalizeaz declansarea.



Figura 3.39. Schema electric a protectiei de gaze cu releu Buchholz.

Deoarece impulsul dat de contactul inferior al releului Buchholz poate
fi de scurt durat, schema trebuie s permit prelungirea acestui impuls pn


138
la declansarea ntreruptoarelor, fapt asigurat de contactul cu temporizare la
deschidere al releului intermediar K
2
.
Dispozitivul de deconectare S permite functionarea schemei doar pe
semnalizare. Aceast operatie se efectueaz n mod normal dup umplerea
transformatorului cu ulei dup o revizie.
Protectia cu relee de gaze este folosit contra defectelor interne si poate
fi aplicat numai la transformatoare n ulei si cu conservator pe ulei, ea
actionnd numai n cazul defectelor din interiorul cuvei. Arcul electric sau
cldura dezvoltat de scurtcircuitul din interiorul cuvei au ca urmare
descompunerea uleiului si a materialelor organice ale pieselor izolate si
formarea de gaze. Acestea fiind mai usoare ca uleiul se ridic spre
conservator. Releul Buchholz sesizeaz formarea gazelor sau a curentului de
ulei. Aceste relee se monteaz ntre cuv si conservator.
La instalarea transformatoarelor, cuva acestuia trebuie nclinat cu
1-1,5% prin introducerea unor pene, astfel nct conducta spre conservator s
aib o pant de 24 % pentru a se usura eventuala trecere a gazelor sau
uleiului ctre conservator.
La noi n tar se construiesc releele de gaze RB1 si RB2 cu 1 sau 2 flo-
toare. RB1 este folosit pentru semnalizare. Conform normativelor, RB1 este
prevzut pentru a fi instalat la transformatoare cu puteri pn la 1000 KVA
iar RB2 la transformatoarele cu puteri peste 1000 KVA.
Sensibilitatea releelor de gaze la actiunea jetului de gaze si ulei se re-
gleaz n mod obisnuit prin variatia suprafetei active a paletei echipajului
mobil inferior.
Transformatoarele si autotransformatoarele mari, constituite din
elemente monofazate, sunt prevzute cu relee de gaze si de semnalizare la
fiecare cuv, impulsurile de dec1ansare fiind aduse la un acelasi releu
intermediar.
Principalele avantaje ale folosirii protectiei de gaze sunt:
simplitate constructiv si fiabilitate ridicat;
sensibilitate mare (cea mai sensibil dintre protectii la scurtcircuitele
ntre spire);
rapiditate n declansare (comanda semnalizarea sau declansarea au loc
n functie de caracterul defectului);
actioneaz practic la toate defectele din interiorul cuvei;
Dintre dezavantajele utilizrii acestei protectii amintim:
aerul care este introdus n cuv odat cu uleiul se ridic n cazul
cresterii temperaturii acesteia spre conservator si trecnd prin releu poate
determina actionarea lui. Pentru a se evita acest neajuns, primele trei zile
dup repunerea n functiune a transformatorului, protectia este comutat pe
semnalizare;


139
posibilitatea actionrii releului de ctre fluxul de ulei care se
formeaz n transformator n urma unor scurtcircuite exterioare violente sau
n urma pornirii si opririi pompelor din circuitul de ulei al transformatorului
cu rcire n circuit nchis. Pentru a se evita acest neajuns, se micsoreaz
sensibilitatea elementului de declansare prin reglarea pozitiei paletei acestuia;
protectia nu actioneaz la defectele transformatorului produse n afara
cuvei lui (de exemplu la borne) si pe conductoarele de legtur a transforma-
toarelor cu ntreruptoarele. De aceea protectia nu poate fi utilizat ca
protectie unic contra scurtcircuitelor interioare din transformator.


3.3. DECLANATOARE.

Declansatoarele sunt aparate de protectie, care sub actiunea unei mrimi
electrice de intrare, actioneaz printr-un impuls mecanic asupra zvorului
ntreruptoarelor automate, provocnd dezvorrea acestora.
Declansatoarele pot fi directe:
cnd curentul declansatoarele sunt parcurse chiar de mrimea
electric supravegheat (circuitul de fort parcurge bobina declansatorului n
cazul declansatoarelor de curent iar bobina se leag direct la reteaua de
supravegheat (la declansatoarele de tensiune);
indirecte, cnd bobina lor se alimenteaz prin intermediul traductoare-
lor (transformatoarelor de curent sau tensiune).
Dup mrimea supravegheat declansatoarele se clasific n:
a) declansatoare maximale de curent, care pot fi cu actiune instantanee,
cu actiune temporizat dependent de curent sau cu actiune temporizat
independent de curent;
b) declansatoare de tensiune, care pot fi declansatoare minimale de ten-
siune, declansatoare maximale de tensiune sau declansatoare de tensiune nul.
Majoritatea ntreruptoarelor sunt prevzute cu declansatoare minimale
de tensiune, care trebuie puse initial sub tensiune pentru a permite actionarea
ntreruptorului si n a crui circuit de alimentare se afl nseriat butonul de
oprire manual a ntreruptorului.
Declansatoarele maximale de curent cu actiune temporizat dependent
de curent sunt formate din lamele termobimetalice, care se curbeaz n timp
(cu o vitez ce depinde de intensitatea supracurentului) si captul lor liber
actioneaz asupra zvorului ntreruptorului.
Declansatoarele maximale de curent cu actiune instantanee sunt de tip
electromagnetic, avnd acelasi principiu de functionare ca si al releelor elec-
tromagnetice maximale de curent, cu deosebirea c semnalul de iesire este un
semnal mecanic ce actioneaz asupra zvorului ntreruptorului.


140
Principiul de functionare a declansatoarelor este similar cu al releelor
electrice de protectie echivalente cu deosebirea c mrimea de iesire a declan-
satorului este de natur mecanic (forta de dezvorre).
n multe cazuri se folosesc declansatoare combinate, electromagnetice
si termice. Declansatoarele maximale de curent combinate cu actiune
temporizat dependent de curent, pot actiona temporizat n cazul
suprasarcinilor si instantaneu dac curentul depseste valoarea reglat.
Declansatoarele maximale de curent care necesit o caracteristic
temporizat dar nu dependent de curent folosesc micromotoare sincrone
pentru a realiza temporizarea n regim de suprasarcin.
Declansatoarele de tensiune sunt electromagnetice. Ele au ca element
motor un electromagnet monofazat de tip clapet.
Dup functia ndeplinit n circuit ele sunt de dou feluri:
declansatoare minimale de tensiune;
declansatoare maximale de tensiune.
Declansatorul din figura 3.40. functioneaz ca declansator de tensiune
nul sau minimal de tensiune n functie de reglarea resortului antagonist 6.


Figura 3.40. Declansator de tensiune electromagnetic.
1-armtura fix, 2-suport declansator, 3-ax, 4-armtura mobil, 5-bobina
electromagnetului, 6-resort antagonist, 7-perecutor.

n regim normal de functionare armtura mobil 4 este atras. La
scderea tensiunii, sub actiunea resortului antagonist 6, armtura mobil este
eliberat si actioneaz prin percutorul 7 asupra zvorului ntreruptorului,
declansndu-l.


141

Figura 3.41. Variant constructiv de declansator de tensiune

Exist si declansatoare electronice care sunt alctuite din relee
electronice ce actioneaz prin intermediul unor relee intermediare cu rol de
element executor al declansatorului.

3.4. DESCRCTOARE

Descrctoarele sunt aparate de protectie care pe lng functia
principal de limitare a supratensiunilor sunt capabile s reduc curentul de
nsotire la valori pentru care spatiul disruptiv devine izolant, fiind prevzute
cu dispozitive speciale de stingere a arcului electric, imediat ce tensiunea a
revenit la valori nepericuloase pentru instalatie .
Rolul functional al descrctorului electric este de a limita
supratensiunile atmosferice si de comutatie ntr-o instalatie electric.
Descrctorul se monteaz la intrarea n statiile electrice ntre faz si pmnt
si n punctele n care linia si modific impedanta caracteristic.
Pentru protectia la supratensiuni atmosferice a liniilor electrice se
folosesc pe lng descrctoare si eclatoare care sunt mai simple constructiv
(si deci mai ieftine) dar nu contin elemente de stingere a arcului electric si
deci utilizarea lor este posibil doar alternant cu descrctoare.



142
3.4.1. Eclatoare electrice

Eclatoarele sunt cele mai simple aparate de protectie mpotriva
supratensiunilor. Ele se compun din 2 electrozi metalici, unul legat la partea
aflat sub tensiune si cellalt la pmnt, uneori cu posibilitatea reglrii
intervalului disruptiv. Eclatoarele se folosesc la protectia izolatoarelor de
portelan pentru a evita conturarea lor si se pot realiza sub forma eclatoarelor
cu coloane, eclatoare cu tij si cu inele de protectie.

Figura 3.42. Variante constructive de eclatoare.
a) Eclator cu coarne, b) Eclatoare cu tij de descrcare,
c) Eclatoare cu inele de protectie.

Eclatoarele sunt elemente componente ale descrctoarelor constituind
spatiul disruptiv al acestora si asigurnd separarea prtii sub tensiune de cea
legat la potentialul pmntului. Stingerea arcului electric datorit curentului
de nsotire i
S
este natural, prin alungire, datorit interactiunii curentului din
arcul electric cu propriul cmp magnetic.
Eclatoarele, avnd o amorsare ntrziat, unda de tensiune poate
ptrunde n instalatie nainte ca eclatorul s intervin. Din aceast cauz
eclatoarele au o rspndire limitat n retelele de medie tensiune, mai ales
pentru protectia posturilor de transformare si n tractiunea electric n curent
continuu.
De asemenea eclatoarele au neajunsul c provoac scurtcircuite cu
punere la pmnt, nefind capabile s ntrerup curentul de nsotire. Acest
lucru provoac scoaterea de sub tensiune a instalatiei si taie unda de impuls a
supratensiunii, producnd si solicitri dielectrice suplimentare.

3.4.2 Principiul de funcionare al descrctoarelor electrice

Principalele elemente constructive ale unui descrctor sunt prezentate
n figura 3.43.


143

Figura 3.43. Principiul de functionare a unui descrctor cu rezistent
variabil
1-coloana de eclatoare; 2- rezistenta neliniar cu rol de divizor de tensiune;
3- rezistenta neliniar principal; A,B- bornele aparatului.

Coloana de eclatoare, a cror numr depinde de tensiunea nominal a
retelei. Pentru retelele de joas tensiune descrctorul are un singur eclator.
Rezistentele neliniare, care asigur repartizarea tensiunii n mod
uniform pe spatiile disruptive.
Rezistenta neliniar principal, format din nserierea mai multor
discuri realizate din carbur de Si sau oxid metalic (ZnO 90%; Bi
2
O
3
; CoO).
Anvelopa din portelan, care contine 1, 2, 3.

3.4.3. Variante constructive de descrctoare

Variantele constructive de descrctoare depind de tensiunea nominal
si de felul retelei. Pentru retelele de joas tensiune (U
n
<1000 V) descrctorul
are un singur eclator.

Figura 3.44. Eclatorul unui descrctor de joas tensiune.
1,3-electrozi de Am; 2-saib izolant pe baz de mic.


144

Pentru retelele de medie tensiune (135 kV) eclatorul este nglobat n
rezistenta neliniar, care functioneaz ca un divizor de tensiune, asigurnd o
repartizare egal a tensiunii pe intervalele disruptive. n regim normal de
functionare, la tensiunea nominal, n absenta unei supratensiuni, datorit
repartitiei neuniforme a intensittii cmpului electric se realizeaz o stare de
preionizare n zone imediat apropiate intervalelor disruptive.

Figura 3.45. Eclator cu rezistente de uniformizare pentru un
descrctor de medie tensiune.
1- electrod; 2-rezistent neliniar; 3-canal de expandare; 4-spatiu preionizat.

Pentru tensiuni nalte si foarte nalte descrctorul e construit din modu-
le conectate n serie ca cel prezentat n figura 3.45. Modulul din figur este
folosit la 810 kV si este prevzut cu suflaj magnetic. Un asemenea modul
cuprinde mai multe eclatoare de amorsare si stingere E
as
, conectate n serie cu
subansamblul format din bobina de suflaj L si rezistenta neliniar R
1
si cu
rezistenta neliniar principal R
2
. Fiecare modul e suntat de rezistenta
neliniar R
3
, care asigur repartizarea uniform a tensiunii pe module.
La tensiuni nominale U
n
245 kV fiecare modul este prevzut si cu
condensatori de capacitate C 50.100 pF, pentru a asigura o repartitie nc
mai uniform pe module.
n principiu, prin constructie este necesar s se asigure repartizarea
uniform a tensiunii pe eclatoarele unui modul si scoaterea de sub influenta
diferitelor cuplaje capacitive, a coloanei eclatoarelor n interiorul unui tub,
care reprezint rezistente.
Functionarea descrctorului se poate ntelege din figura 3.46. n care
este prezentat schema electric si principiul de functionare.
n absenta unei supratensiuni, prin rezistenta R
3
trece un curent de
ordinul miliamperilor. n momentul aparitiei unei supratensiuni se amorseaz
arcul electric n eclatoarele E
as,
la tensiunea de amorsare u
a
. Curentul de


145
descrcare i
d
trece prin rezistenta R
1
de suntare a bobinei B. Prin aceasta nu
trece un curent important, deoarece impedanta ei este practic infinit pentru
armonicele de frecvent nalt ale curentului de descrcare I
d
. Acest curent
parcurge si rezistenta neliniar principal R
2
.



Figura 3.46. Principiul de functionare a modului cu suflaj magnetic a unui
descrctor de nalt tensiune.

Tensiunea cea mai mare, dup amorsare, la bornele descrctorului este
tensiunea rezidual u
r
. Dup conducerea la pmnt a sarcinilor electrice, ecla-
toarele si conserv ionizarea, iar prin descrctor va trece, curentul de
nsotire I
i
. Aceasta este limitat la cteva sute de amperi de ctre rezistentele
R
2
. Curentul de nsotire fiind de frecvent relativ redus (50 sau 60 Hz), va
trece prin bobinele de suflaj magnetic L. Acestea determin inductia
magnetic B n zona eclatoarelor si astfel se dezvolt forte Lorentz, care
mping arcul electric n camerele de stingere cu fant ngust si pereti reci.
Datorit rcirii intense a arcului electric, tensiunea de ardere creste si n
cele din urm arcul electric se stinge iar curentul de nsotire este determinat
de tensiunea sursei si de impedanta buclei de scurtcircuit, n care intr si
rezistenta arcului electric n eclatoare si rezistenta principal R
2
.


146
Rezistentele variabile ale descrctoarelor se realizeaz din carborund o car-
bur de Si (SiC) obtinut la temperatura arcului electric din reactia carbonului
(C) cu nisipul de cuart (SiO
2
). Materialul rezultat este splat de Fe cu ajutorul
acizilor, mcinat, deferizat din nou cu ajutorul separatoarelor magnetice si
sortat dup granulatie. n aceast stare materialul primeste un liant (sticl
lichid), este aglomerat sub form de discuri cu ajutorul presei hidraulice si
apoi calcinat la aproximativ 600C. Pentru a stabiliza neliniaritatea
discurilor, se aplic cteva socuri (impulsuri de 10/20 s) de amplitudine
egal cu intensitatea nominal.




Figura 3.47. Eclatorul descrctorului de curent continuu.
1-magnet permanent, 2 si 3-electrozii eclatorului.

Performantele unui descrctor sunt determinate n mare msur de
neliniaritatea rezistentelor si precizia amorsrii si stingerii eclatoarelor.
Cu ct rezistentele sunt mai neliniare, conductia sarcinilor electrice la
pmnt, sub forma curentului de impuls, este mai rapid, iar n etapa final a
vehiculrii sarcinilor electrice, cnd intensitatea curentului este redus, rezis-
tenta ia valori mari, ceea ce favorizeaz stingerea arcului electric. Precizia la
amorsare si stingere a eclatoarelor se obtine printr-un control riguros al
tensiunii ce revine fiecrui eclator. Practic, acest control se realizeaz cu
ajutorul divizoarelor capacitive, rezistive sau mixte.
Descrctoare cu rezistenta variabila (DRVS), sunt aparate moderne
pentru protectia mpotriva supratensiunilor externe ct si mpotriva celor


147
interne.

Figura 3.48. Descrctor cu rezistent variabil DRVS.

Conform figurii 3.48. elementele componente ale descrctorului
DRVS sunt:
A coloana de eclatoare n paralel pe care se gsesc rezistentele de
suntare R
1
... R
k
cu rolul de a realiza uniformizarea cmpului electric n
eclatoare;
B coloana de rezistente variabile formate din mai multe discuri din
carbur de siliciu cu caracteristica volt-amperic mare;
C anvelopa de portelan ce protejeaz eclatoarele si rezistentele
neliniare de influenta temperaturii si altor factori atmosferici.
Pentru a evita explozia anvelopei capacele de etansare se monteaz cu
sifturi care se foarfec la aparitia unei presiuni prea mari descrctorul
functionnd ca o supap de sigurant.
Functionarea descrctorului DRVS const n amorsarea coloanei de
eclatoare n cazul aparitiei unei supratensiuni care depseste nivelul de
izolatie al descrctorului, conducerea la pmnt a curentului de scurgere care
limiteaz supratensiunea din instalatie iar n final stingerea arcului electric.
Stingerea este determinat de rezistenta neliniar, a crei valoare creste
pe msur ce valoarea supratensiunii scade, permitnd ntreruperea curentului
de nsotire la prima sa trecere prin 0. Mentionez c curentul de
conductibilitate prin coloana de rezistent de suntare si rezistenta neliniar la
tensiunea nominal este neglijabil (400600A).
O alt variant modern de descrctoare este Descrctorul cu
rezistenta nelinear din oxizi metalici pe baz de ZnO, Bi
2
O
3
,CoO care
permit realizarea unui descrctor fr eclator. Dificultatea care a fost
rezolvat a constat n mentinerea curentului de regim permanent prin
rezistenta nelinear la valori acceptabile (mA). La cresterea tensiunii


148
(supratensiuni atmosferice sau de comutatie) din cauza nelinearittii
accentuate a rezistentei, aceasta trece n stare de conductie si astfel se
limiteaz tensiunea la borne.

3.4.4. Mrimile caracteristice ale unui descrctor

Conform normativelor principalele mrimi caracteristice ale unui
descrctor sunt:
Tensiunea nominal, care se alege n functie de tensiunea de serviciu a
liniei si de coeficientul de punere la pmnt. Tensiunea nominal a
descrctorului trebuie s fie usor superioar tensiunii fazelor sntoase n
situatia punerii la pmnt a unei faze.
Tensiunea de amorsare la und 1,2/50 s . Aceast tensiune poate fi de-
finit prin relatia:

=
=
n
1 i
1 a ai a
nu u u
(3.35)
unde: n numarul eclatoarelor conectate n serie,
u
a1
- tensiunea de amorsare a unui eclator.
Tensiunea rezidual, care este definit prin relatia :

=
=
m
1 i
ri r
u u
(3.36)
unde : u
ri
- tensiunea rezidual individual a unui disc,
m numrul discurilor care formeaz rezistentele descrctorului.
Tensiunea de amorsare pe frontul undei n 1,2/50 s, adic aceea ten-
siune care divizat cu 1,15 are valori apropiate de tensiunea rezidual si cons-
tituie nivelul de protectie. Raportul ntre nivelul de tinere la unda 1,2/50 s si
nivelul de protectie trebuie s fie minim 1,2. Pentru supratensiunea de
comutatie (unda 250/2500s) acest raport este de 1,15.
Curentul nominal este curentul maxim de impuls 10/20 s, care se
poate repeta fr a deteriora descrctorul. Valori nominalizate pentru acest
curent sunt de 5 kA si de 10 kA. La aceasta se asociaz curentul singular pe
care l suport un descrctor.
Curentul de nsotire poate ajunge la 1000 A iar durata lui se poate pre-
lungi pn la cteva ms. La descrctoarele moderne tensiunea maxim
obtinut la trecerea curentului de nsotire nu depseste de 23 ori din
tensiunea nominal a descrctorului.
Tensiunea maxima de functionare in regim permanent U
c
, este cea mai
mare tensiune pe care descrctorul o poate accepta n regim permanent fr a
suferi degradri functionale.


149
Rezistenta la supratensiune temporar U
s
la frecventa industrial, defi-
nit prin:
1
U
U
T
c
s
> = (3.37)
Capacitatea de absortie de energie, definit prin relatia:
] kV [ U
] kJ [ W
E
c
s
= (3.38)
s-a notat cu: W - energia total, transformat n cldur de ctre rezistenta
neliniar a descrctorului.
j) Tensiunea rezidual (de rest) este tensiunea care apare la bornele
descrctorului la trecerea unui curent de impuls de 8/20 s si amplitudinea
10kA si reprezint si nivelul de protectie.


3.5. RELEE DE TIMP

Aceste relee nu au rol de protectie propriu-zis, dar sunt folosite n
schemele electrice de protectie, actionare si automatizri alturi de aparatele
electrice de comutatie si protectie.
Aceste relee determin un semnal n circuitul de iesire dup un anumit
interval de timp din momentul aplicrii sau ntreruperii tensiunii din circuitul
lor de intrare.
Exist relee de timp cu temporizare la actionare, care determin un
semnal n circuitul de iesire dup un anumit interval de timp (reglabil) din
momentul aplicrii semnalului de intrare si relee de timp cu temporizare la
revenire, care determin un semnal n circuitul de iesire dup un anumit
interval de timp din momentul ntreruperii semnalului de intrare.


Figura 3.49. Modul de reprezentare al releelor de timp n schemele electrice.


150
K
1T
- releu de temporizare cu temporizare la actionare si contact normal
deschis,
K
2T
- releu de temporizare cu temporizare la actionare si contact normal
nchis,
K
3T
- releu de temporizare cu temporizare la revenire si contact normal
deschis,
K
4T
- releu de temporizare cu temporizare la revenire si contact normal
nchis.

Modul de reprezentare n schemele electrice ale acestor relee este
prezentat n figura 3.49. Astfel K
1T
este un releu de timp cu temporizare la
actionare avnd un contact normal deschis (12-14) ce se nchide dup un
anumit timp din momentul aplicrii semnalului de intrare la bornele (0-1);
K
2T
este un releu de timp cu temporizare la actionare avnd un contact normal
nchis (11-13) care se deschide dup un anumit timp din momentul aplicrii
semnalului de intrare la bornele (0-1); K
3T
este un releu de timp cu
temporizare la revenire avnd un contact normal deschis (12-14) care se
deschide dup un anumit timp din momentul disparitiei semnalului de intrare
(0-1) iar K
4T
este un releu de timp cu temporizare la revenire avnd un
contact normal nchis (11-13) care se nchide dup un anumit interval de timp
din momentul disparitiei semnalului de intrare.


3.5.1.Clasificarea releelor de temporizare

Dup principiul de functionare al ansamblului de temporizare releele de
timp pot fi:
- cu temporizare electromagnetic, cnd se foloseste un electromagnet
ce actioneaz un mecanism de ceasornic cu roti dintate;
- cu temporizare prin relee de inductie care datorit caracteristicii
temporale dependente a acestor relee pot ndeplinii si functia de relee de
temporizare pe lng cea de relee maximale de curent sau directionale;
- cu temporizare electric care prin folosirea unor circuite R,C pot
realiza functia de temporizare;
- cu temporizare electronic, prin utilizarea elementelor
semiconductoare, diode si tranzistoare;
- cu temporizare electrotermic care folosesc efectul de deformare n
timp a termobimetalelor;
- cu temporizare realizat prin motoare electrice, care utilizeaz


151
micromotoare sincron-reactive;
- cu temporizare pneumatic, etc.
Aceste relee se folosesc n automatizri si n sistemele energetice, unde
realizeaz temporizarea necesar unei protectii selective. Ele sunt comandate
n general de relee de curent sau tensiune si transmit un semnal unui releu
intermediar.
n figura 3.50. este reprezentat un releu de timp K
1T
, excitat de un releu
maximal de curent F
1
si care transmite un semnal pentru actionarea unui releu
intermediar K
2
. Astfel la aparitia unui defect, acesta este sesizat de releul
maximal de curent F
1
care actioneaz releul de temporizare K
1T ,
care fiind cu
temporizare la actionare si nchide contactul dup un anumit timp reglat,
provocnd actionarea releului intermediar K
2
.


Figura 3.50. Conectarea releului de temporizare K
1T
ntr-un circuit electric.
F
1
- releu maximal de curent; K
1T
- releu de temporizare cu temporizare la
actionare; K
2
- releu intermediar.

3.5.2.Variante constructive de relee electromagnetice de temporizare

Un releu de timp este deci format din circuitul de intrare, un ansamblu
de temporizare si de circuitul de iesire.
Releele de temporizare electromagnetice au ca element de actionare un
electromagnet. Ele sunt compuse dintr-un electromagnet solenoidal, care
armeaz un mecanism de ceasornic si care nchide temporizat un contact
normal deschis. Schema de principiu a unui astfel de releu este prezentat n
figura 3.51.


152

Figura 3.51. Schema de principiu a unui releu de temporizare cu
mecanism de ceasornic
1 - electromagnet de actionare, 2-armtura mobil, 2-prghie, 4-sector dintat,
5 - resort spiral antagonist, 6,7,8,9-roti dintate, 10-ancor, 11-contragreutti,
12-contact mobil, 13-contacte fixe.
La primirea semnalului de intrare, electromagnetul 1 atrage armtura
mobil 2 si mecanismul se pune n miscare si si nchide contactele din
circuitul de iesire dup un anumit timp. Modul de functionare a acestor relee
n figura 3.51. este prezentat schema de principiu a mecanismului de
ceasornic care realizeaz temporizarea releului. De electromagnetul
solenoidal 1, a crui armtur 2 este legat prin prghia 3 este legat sectorul
dintat 4 care se poate roti n jurul articulatiei O. Asupra sectorului dintat mai
actioneaz resortul spiral antagonist 5. Pornirea sectorului dintat pune n
miscare rotile dintate 6, 7, 8 si 9. Roata 7 tinde s se roteasc n sensul indicat
n figura 3.44. ns este oprit deoarece prin dintii si oblici este blocat de
clichetul 8 fixat de roata 6 si care nu permite miscarea liber dect n sens
invers (la revenirea la pozitia initial). n acest mod deplasarea sectorului
dintat 4 determin pornirea rotii 6, care la rndul ei este angrenat cu roata
dintat 9. Aceasta nu permite miscarea ntregului angrenaj dect dup
parcurgerea, dinte cu dinte, a danturii sale, datorit sistemului cu ancor 10 si
a balansierului cu contragreutti 11. Astfel, sectorul dintat 4 avanseaz cu o
vitez constant, pn la sfrsitul cursei, cnd contactul mobil 12 nchide
contactele fixe 13.
Temporizarea releului poate fi reglat n limite largi (0,5-10 s) prin
modificarea pozitiei contactelor fixe si n limite restrnse prin modificarea
pozitiei contragreuttilor 11 (pentru reglarea corect a timpului).
n mod curent electromagnetul de actionare este de curent continuu,
alimentat de la o surs cu tensiuni nominale de 12, 24, 48, 110 sau 220 V.


153

3.5.3. Relee de timp electrice

Releele de timp cu temporizare electric se realizeaz cu module R,C
care utilizeaz ncrcarea sau descrcarea unui condensator.
n figura 3.52. este reprezentat schema electric a unui releu cu
temporizare electric la actionare.



Figura 3.52. Schema electric a unui releu electric cu temporizare la
actionare.

La aplicarea semnalului de intrare, prin nchiderea contactului S, tensiu-
nea la bornele condensatorului C si implicit tensiunea aplicat releului K, va-
riaz n timp dup relatia:
U
c
= U
|
|
.
|

\
|

T
t
e 1 (3.39.)
unde: T=RC (3.40)
este constanta electric de timp a circuitului.
La atingerea tensiunii de prag U
c
= U
k
se produce actionarea releului, cu
o temporizare dependent de constanta de timp a circuitului T si de tensiunea
de alimentare U.
Reprezentarea relatiei (3.39) pentru diferite valori ale tensiunii de
alimentare este reprezentat n figura 3.53.a) rezultnd metode de reglare a
temporizrii releului electric de timp prin modificarea tensiunii la borne.
n figura 3.53.b) s-a reprezentat modul de variatie a tensiunii U
c
pentru
diferite valori ale constantei electrice de timp T, la tensiune la borne
constant.
Rezult c dac se fixeaz nivelul tensiunii de prag U
k
la care
actioneaz releul, timpul de actionare scade cu cresterea tensiunii aplicate sau
cu micsorarea constantei de timp a releului.



154

Figura 3.53. Modalittile de reglare a timpului de actionare prin modificarea
tensiunii de alimentare si a constantei electrice a circuitului.

Un releu electric de timp cu temporizare la revenire este prezentat n
figura 3.48.


Figura 3.53.Schema electric a unui releu electric cu temporizare la revenire

Acest tip de releu la aplicarea semnalului de intrare, prin nchiderea
contactului S, se aplic releului ntreaga tensiune la borne U iar releul
actioneaz instantaneu la nchidere. n acelasi timp, prin rezistenta R,
condensatorul C se ncarc la tensiunea retelei. La deschiderea contactului S,
condensatorul C se descarc peste R si K iar releul mai rmne actionat un
timp pn ce tensiunea aplicat releului scade sub tensiunea de prag U
k
. Si n
acest caz reglarea timpului de revenire al releului se poate face fie prin
modificarea constantei de timp a circuitului de descrcare (modificarea
rezistentei R), sau prin modificarea tensiunii aplicate releului (figura 3.53.).
Se obtine astfel un releu cu temporizare la revenire si posibilitatea de reglare
a temporizrilor.





155
3.5.4. Relee electronice de temporizare

Releele electronice de temporizare se pot clasifica dup principiul de
functionare n dou clase:
relee electronice de timp analogice
relee de timp digitale.
La releele analogice temporizarea se realizeaz cu ajutorul circuitelor
R,C elementul semiconductor putnd fi o triod sau un tranzistor.


Figura 3.54. Releu electronic analogic (cu tranzistor) pentru
temporizare la actionare

Conform schemei din figura 3.54. releul de timp analogic cu tranzistor
prezentat este un releu de timp cu temporizare la actionare. La nchiderea
contactului S, condensatorul C se ncarc prin rezistenta R
1
si cnd tensiunea
la bornele sale atinge o valoare determinat tranzistorul T intr n stare de
conductie si releul K actioneaz. Reglarea temporizrii se face n limite
relativ largi prin modificarea valorii rezistentei R
1
, adic prin modificarea
valorii constantei electrice de timp a circuitului.
Rolul diodei D este de a evita supratensiunile ce pot aprea pe
tranzistorul T la comutatia bobinei releului K.
Schema unui releu analogic de timp cu temporizare la revenire este
prezentat n figura 3.50. La nchiderea contactului S, deoarece tensiunea
aplicat n baza tranzistorului T este tensiunea U, tranzistorul intr n stare de
conductie si releul K actioneaz instantaneu.
n timpul conductiei tranzistorului T, prin rezistenta R
1
, condensatorul
C se ncarc la tensiunea retelei. La ntreruperea contactului S condensatorul
se descarc peste R
1
, R
2
, T si R
3
iar cnd tensiunea lui scade sub valoarea de
prag, releu K revine, cu o anumit temporizare (a crei valoare se poate regla
prin valoarea rezistentei R
1
) la starea blocat.



156


Figura 3.55. Releu electronic analogic (cu tranzistor) pentru temporizare la
revenire

Cele mai noi variante de relee de timp sunt integrate ce au n compo-
nenta lor un temporizator integrat format din dou comparatoare cu tensiuni
de referint diferite, un divizor de tensiune rezistiv, un circuit basculant
bistabil si un etaj amplificator de iesire.
Deoarece la temporizri mari, att releele electrice ct si releele
analogice au o precizie sczut, se prefer utilizarea releelor digitale. Aceste
relee de timp digitale se bazeaz pe divizarea frecventei unui oscilator pilot
sau a frecventei retelei si au n componenta lor un oscilator de relaxare (TUJ),
un circuit basculant bistabil, divizoare de frecvent si condensatoare.
Releele electronice au avantajul unui gabarit sczut, consum propriu
mic si gama de reglaj mare. n schimb releele electronice sunt sensibile la
variatii de temperatur, supratensiuni de comutatie si deoarece au curentul de
iesire foarte mic necesit amplificatoare de iesire sau relee intermediare.





157
Pentru a verifica modul de nsusire a cunostintelor prezentate n acest
capitol rspundeti pe scurt la urmtoarele ntrebri:

1. Ce tipuri de defecte apar n instalatiile electrice?
2. Ce regimuri de avarie cunoasteti?
3. Ce tipuri de aparate electrice de protectie cunoasteti?
4. Care sunt principalele proprietti ale unei protectii?
5. Ce ntelegeti printr-o protectie selectiv?
6. Ce ntelegeti printr-o protectie rapid?
7. Ce ntelegeti printr-o protectie sigur?
8. Ce ntelegeti printr-o protectie sensibil?
9. Ce proprietti ale unei protectii au un caracter antagonist?
10. Definiti siguranta fuzibil.
11. Care sunt etapele de ardere ale unui fuzibil?
12. Clasificati sigurantele fuzibile dup tensiunea nominal.
13. Clasificati sigurantele fuzibile dup timpul de ardere.
14. Ce tipuri de sigurante de joas tensiune cunoasteti ?.
15. Ce ntelegeti printr-o sigurant fuzibil de uz industrial?
16. Ce mrimi caracteristice au sigurantele fuzibile?
17. Definiti curentul de rupere.
18. Definiti puterea de rupere.
19.Ce principii de stingere a arcului electric se foloseste la sigurantele
fuzibile?
20. Ce tip de caracteristic temporal de protectie are siguranta fuzibil?
21. Din ce materiale se realizeaz fuzibilele sigurantelor de joas tensiune?
22. Din ce materiale se realizeaz fuzibilele sigurantelor de medie tensiune?
23. n ce const efectul de limitare a unei sigurante fuzibile?
24. Ce este efectul metalurgic?
25. Ce fel de legturi pot avea sigurantele fuzibile cu filet?
26. Ce este un M.P.R.?
27. Ce avantaje prezint folosirea sigurantelor fuzibile?
28. Ce dezavantaje prezint folosirea sigurantelor fuzibile?
29. Definiti curentul prezumat.
30. Definiti curentul prezumat tiat.
31. Definiti curentul limitat.
32. Definiti curentul limitat tiat.
33. Ce timpi constituie durata de arc?
34. De ce este necesar efectul de limitare a sigurantelor fuzibile?
35. Clasificati sigurantele fuzibile dup timpul de ardere.
36. Clasificati sigurantele fuzibile de nalt tensiune dup modul de montaj.
37. Cum se asigur selectivitatea protectiilor cu sigurante fuzibile?


158
38. Definiti un releu de protectie.
39. Care este schema bloc a unui releu de protectie.
40. Ce rol are elementul sensibil al unui releu?
41. Ce rol are elementul comparator al unui releu?
42. Ce rol are elementul executor al unui releu?
43. Cum se clasific releele de protectie dup principiul de functionare?
44. Cum se clasific releele dup mrimea de protejat?
45. Cum se clasific releele de protectie dup actiunea fat de o anumit
valoare a mrimii de intrare?
46. Care este mrimea de iesire a unui releu electric de protectie?
47. Ce este un releu maximal de protectie?
48. Ce este un releu minimal de protectie?
49. Ce este un releu directional de protectie?
50. Cum se clasific releele de protectie dup modul de conectare n circuit?
51. Cum se clasific releele de protectie dup modul n care actioneaz asupra
aparatelor de comutatie?
52. Ce este caracteristica intrareiesire a unui releu de protectie?
53. Desenati caracteristica intrareiesire a unui releu maximal.
54. Desenati caracteristica intrareiesire a unui releu minimal.
55. Desenati caracteristica intrareiesire a unui releu polarizat.
56. Definiti coeficientul de revenire a unui releu.
57. Definiti eroarea de reglaj a unui releu.
58. Definiti factorul de comand a unui releu.
59. Ct este coeficientul de revenire a unui releu maximal?
60. Ce mrime cuantific sensibilitatea unui releu de protectie?
61. Definiti caracteristica temporal de protectie a unui releu.
62. Ce tipuri de caracteristici temporale de protectie ale releelor exist?
63. Desenati o caracteristic temporal de protectie dependent.
64. Desenati o caracteristic temporal de protectie independent.
65. Desenati o caracteristic temporal de protectie semidependent.
66. Desenati o caracteristic temporal de protectie limitat-dependent
(mixt).
67. Cum se clasific releele de protectie dup timpul de actionare?
68. Care este elementul motor al unui releu termobimetalic?
69. Ce aliaje se folosesc la realizarea lamelelor termobimetalice?
70. Clasificati releele termobimetalice dup modul de nclzire a lamelei.
71. Ce tip de caracteristic temporal de protectie are un releu
termobimetalic?
72. Ce este caracteristica la rece a unui releu?
73. Ce este caracteristica la cald a unui releu?
74. Ce este sgeata lamelei termobimetalice?


159
75. Cum se reprezint n schemele electrice un releu termobimetalic si con-
tactele sale?
76. Cum se reprezint n schemele electrice un bloc de relee termobimetalice?
77. Ce tipuri de blocuri de relee termobimetalice se produc n tar?
78. Ce rol are lamela compensatoare a unui bloc de relee termobimetalice?
79. Ce rol are dispozitivul de sacadare a unui bloc de relee termobimetalice?
80. Ce mrimi caracteristice are un bloc de relee termobimetalice?
81. Ce avantaje prezint folosirea releelor termobimetalice?
82. Ce dezavantaje prezint folosirea releelor termobimetalice?
83. Ce echipamente se protejeaz prin releele termobimetalice?
84. Ce regimuri anormale elimin releele termobimetalice?
85. Care este elementul motor al unui releu electromagnetic?
86. Clasificati releele electromagnetice dup mrimea protejat.
87. Cum deosebiti un releu electromagnetic de tensiune de unul de curent?
88. Cum se regleaz n trepte curentul unui releu electromagnetic maximal de
curent.
89. Ce este un releu de tensiune nul?
90. Ce este curentul de serviciu a unui releu maximal de curent?
91. Ce este curentul reglat a unui releu maximal de curent?
92. Cum se reprezint n schemele electrice un releu maximal de curent.
93. Cum se reprezint n schemele electrice un releu diferential de curent.
94. Cum se reprezint n schemele electrice un releu maximal de tensiune.
95. Cum se reprezint n schemele electrice un releu minimal de tensiune.
96. Cum se reprezint n schemele electrice un releu de tensiune nul.
97. Cum se reprezint n schemele electrice contactul NI a unui releu electro-
magnetic?
98. Ce este o sigurant automat?
99. Ce relee electromagnetice de protectie se produc n tar?
100. Ce avantaje prezint releele electromagnetice de protectie?
101. Ce dezavantaje prezint releele electromagnetice de protectie?
102. Ce tipuri de relee de inductie cunoasteti?
103. Care este conditia de aparitie a momentului motor n releul de inductie
cu rotor disc?
104. Ce sens are momentul de rotatie a unui releu de inductie cu rotor disc n
raport cu spira n scurtcircuit?
105. Cum se realizeaz defazarea fluxului la releul de inductie cu o
nfsurare?
106. Ce caracteristic temporal are un releu de inductie cu rotor disc?
107. Ce tipuri de relee de protectie se realizeaz cu mecanismul de inductie
cu rotor disc?
108. Ce tipuri de relee de protectie se realizeaz cu mecanismul de inductie


160
cu circuit profilat (rotor cilindric)?
109. Cum se reprezint n schemele electrice releele directionale?
110. Care este expresia momentului motor al unui releu de inductie cu circuit
profilat?
111. Ce este unghiul intern a unui releu de inductie cu dou nfsurri?
112. Ce este un RTp-C?
113. Ce caracteristic temporal de protectie are un RTp-C?
114. Ce este tierea de curent?
115. Ce rol are un releu Buchholz?
116. La ce defecte asigur protectia un releu Buchholz?
117. Unde se monteaz un releu Buchholz?
118. Cum se reprezint n schemele electrice releul Buchholz?
119. Ce rol are clapeta de soc a unui releu Buchholz?
120. Ce avantaje prezint utilizarea releului Buchholz?
121. Ce dezavantaje prezint utilizarea releului Buchholz?
122. Ce tipuri de protectii se utilizeaz la transformatoarele electrice n ulei?
123. Ce este un declansator?
124. Care este mrimea de iesire a unui declansator?
125. Clasificati declansatoarele dup mrimea protejat?
126. Clasificati declansatoarele dup elementul motor?
127. Ce este un descrctor?
128. Ce este un eclator?
129. Ce tipuri de eclatoare cunoasteti?
130. Ce este un DRVS?
131. Ce tipuri de descrctoare se folosesc n retelele de joas tensiune?
132. Ce tipuri de descrctoare se folosesc n retelele de medie tensiune?
133. Ce tipuri de descrctoare se folosesc n retelele de nalt tensiune?
134. Ce tipuri de descrctoare se folosesc n retelele de curent continuu de
joas tensiune?
135. Ce materiale se utilizeaz la
rezistentele variabile folosite la descrctoare?
136. Ce rol au releele de temporizare n circuitele de protectie si
automatizare?
137. Cum se reprezint n schemele electrice un contact NI cu temporizare la
actionare?
138. Cum se reprezint n schemele electrice un contact NI cu temporizare la
revenire?
139. Cum se reprezint n schemele electrice un contact ND cu temporizare la
actionare?
140. Cum se reprezint n schemele electrice un contact ND cu temporizare la
revenire?


161
141. Definiti un releu de timp cu temporizare la actionare.
142. Definiti un releu de timp cu temporizare la revenire.
143. Clasificati releele de temporizare dup principiul de functionare.
144. Clasificati releele de temporizare electromecanice dup elementul motor.
145. Cum se poate regla temporizarea unui mecanism de ceasornic?
146. Ce circuite electrice se folosesc la realizarea releelor electrice de
temporizare?
147. Cum se poate regla temporizarea unui releu electric de timp?
148. Clasificati releele de timp cu temporizare electronic dup principiul de
functionare.
149. Ce dispozitive semiconductoare se folosesc la realizarea releelor electro-
nice de timp analogice?
150. Ce componente electronice se folosesc la realizarea releelor numerice de
timp?





























162

4 APARATE DE COMUTAIE DE MEDIE
I NALT TENSIUNE


Din punctul de vedere al tensiunii nominale retelele electrice si
echipamentele electrice de comutatie care le deservesc se clasific astfel:
retele de joas tensiune, sub 1 kV, cele mai frecvente fiind tensiunile
de 400 si 230 V, utilizate pentru distributia energiei electrice la consumatori.
retele de medie tensiune, cu tensiunea ntre 1 si 35 kV (sau 6 si 60
kV), utilizate n general pentru distributia energiei electrice;
retele de nalt tensiune, cu tensiuni de 110, 220, 400 kV si mai mult,
folosite pentru transportul energiei electrice dinspre zonele de producere,
nspre zonele de consum.
Desi notiunea de medie tensiune nu este reglementat pe plan
international, datorit caracteristicilor comune pe care le au aparatele electrice
care intr n aceast categorie ea s-a impus n literatura de specialitate.
Cele mai importante mrimi caracteristice ale unui aparat de comutatie
de medie sau nalt tensiune sunt:
tensiunea nominal, definit ca tensiunea efectiv, ntre faze, maxim
la care un aparat electric este proiectat s functioneze n regim normal.
curentul minimal, este valoarea efectiv a curentului alternativ, n ser-
viciu de lung durat, pe care l poate suporta un aparat electric de comutatie
pentru conditii de functionare bine precizate.
capacitatea de rupere reprezint curentul prezumat, n valoare efecti-
v, care poate fi comutat de aparat la o tensiune dat si n conditii de functio-
nare bine precizate.
puterea de rupere definit de relatia:
P
r
= mU
nf
I
r
(4.1.)
n care s-au fcut notatiile:
m =1;2 sau 3 reprezint numrul de faze,
U
nf
- este tensiunea nominal de faz;
I
r
-este capacitatea de rupere nominal.
capacitatea de conectare este curentul cel mai mare (n valoare de
vrf), pe care l poate conecta un aparat la o tensiune dat si n conditii de
functionare bine precizate.
Cele mai semnificative aparate de comutatie de medie si nalt tensiune
sunt: separatoarele, contactoarele si ntreruptoarele electrice. Aceste aparate
sunt folosite la comanda, protectia si reglarea masinilor electrice de putere, a
retelelor de distributie a energiei electrice si a posturilor de transformare.


163
4.1. SEPARATOARE DE MEDIE TENSIUNE

Separatoarele sunt aparate cu ajutorul crora se nchid sau se deschid
circuitele electrice care nu sunt sub sarcin, deoarece ele nu au capacitatea de
a ntrerupe dect curentii electrici foarte mici (de mrimea unui curent de
mers n gol al unui transformator de putere).
Separatorul are menirea de a asigura observarea de la distant a strii
circuitului, nchis sau deschis, fiind un aparat mecanic de comutatie fr
capacitate de rupere a arcului electric si care din motive de securitatea
exploatrii asigur pentru pozitia deschis, o ntrerupere vizibil a circuitului
si o distant de izolare suficient ntre bornele fiecrui pol. Rigiditatea
dielectric dintre polii unui separator este maxim ntr-un circuit.

4.1.1. Clasificarea separatoarelor.

Clasificarea separatoarelor de medie tensiune se poate face dup mai
multe criterii dintre care cele mai importante sunt:
A. Dup modul de amplasare:
pentru instalatii interioare;
pentru instalatii exterioare.
B. Dup tensiunea de lucru:
de medie tensiune;
de nalt tensiune;
de foarte nalt tensiune.
C. Dup soluia constructiv:
separatoare de tip cutit;
separatoare rotative;
separatoare de translatie;
separatoare basculante;
separatoare pantograf.
D. Dup tipul dispozitivului de acionare:
cu actionare manual;
cu stang;
cu arcuri;
cu roat melcat;
cu actionare pneumatic;
cu actionare prin servomotor electric.




164

E. Dup felul contactelor:
cu cutite;
cu sigurante MPR;
cu sigurante tubulare;
pentru punere la pmnt;
separatoare inversoare (cu pastile sinterizate).
D. Dup numrul de poli:
monopolare;
multipolare.
E. Dup valoarea curentului ntrerupt:
normale (nu ntrerup dect curenti foarte mici);
de sarcin (pot ntrerupe curenti nominali de sarcin).
Separatoarele de medie tensiune sunt separatoare tripolare de tip cutit
sau de tip rotativ de sarcin cu camer plat pentru tensiuni nominale de 10 si
20 KV, cu si fr cutite de punere la pmnt, cu si fr sigurante fuzibile pe
cadru comun.
Principalii parametrii functionali ai separatoarelor de interior sunt:
tensiunea nominal de 10 kV si curentul nominal de 400 si 630A;
tensiunea nominal 20 kV si curent nominal de 200A.
n functie de varianta constructiv separatoarele pot fi prevzute cu
cutite si contacte de punere la pmnt si cu interblocaje. Pe cadrul comun se
pot monta suporti cu sigurante fuzibile precum si mecanismul de declansare
care printr-un sistem de prghii n cazul arderii sigurantei d comanda
mecanic asupra dispozitivului de actionare pentru deschiderea separatorului.
Pentru a se putea realiza deschiderea aparatului este necesar ca n
momentul cnd se d comanda, resortul dispozitivului de actionare s fie
armat.
Armarea se face cu dispozitivul de actionare manual sau automat.

4.1.2. Principalele variante constructive ale separatoarelor de medie
tensiune

Separatoarele de medie tensiune se construiesc pentru toate tensiunile
standardizate si se pot monta n functie de tipul constructiei, att n interior
ct si n exterior.
Separatoare de tip cutit
Se execut pentru tensiuni nominale de 10, 20, 35 kV si curenti
nominali de 200, 400, 630 si 800 A, n variante mono si tripolare, cu si fr


165
cutite de punere la pmnt.
Calea de curent este format din bornele de racord, contactele fixe 3 si
cutitul 4 care constituie contactul mobil. Izolatoarele suport 2 sunt din
portelan cu armare interioar. Partea mecanic este format din soclul 1 si
bielele-manivelele de actionare 5, 6 si 7.


Figura 4.1. Separator tip cutit
1- cadru suport, 2- izolatoare suport, 3- contact fix, 4- cutit,
5, 6, 7- prghii de actionare.

Separatoarele rotative execut o miscare de rotatie n plan vertical.
Izolatoarele de trecere sunt realizate din rsini avnd nglobate la capete
cutitele de contact fixe montate pe cadrul metalic.
Actionarea izolatorului mobil se face cu ajutorul unor manete de actio-
nare, iar la capetele izolatorului se afl contactele mobile. n pozitia deschis
izolatorul mobil se sprijin pe un cutit de contact nelegat electric n circuit.



Figura 4.2. Separator rotativ.

Separatoarele de tip basculant se realizeaz cu un singur izolator


166
basculant sau cu dou izolatoare basculante.
Manevra de nchidere si deschidere se realizeaz prin bascularea n plan
vertical a izolatorului 6. Aceste separatoare au un gabarit redus fat de separa-
toarele de tip cutit, nu se deschid sub actiunea fortelor electrodinamice, ns
au inconvenientul unor legturi flexibile lungi.

Figura 4.3. Separator basculant
1- cadru metalic, 2- suportul de fixare pe stlp, 3- izolatoare suport,
4- borne de racord, 5- contact fix, 6- izolator basculant, 7- ghidaj legtur
flexibil, 8- contact mobil, 9- legtura flexibil, 10- bare articulate,
11- manivele de actionare, 12- limitatorul de curs.

Separatoarele de sarcin sunt aparate de comutatie capabile s
deconecteze sarcina nominal dintr-un circuit si apoi, n pozitia deschis, s
asigure distanta minim de izolatie ntre contactul fix si cel mobil.
Separatoarele de sarcin se utilizeaz pentru:
conectarea si deconectarea bateriilor de condensatoare;
nlocuirea ntreruptorului de putere n punctele din retea n care
puterea de scurtcircuit nu depseste 30 MVA;
conectarea si deconectarea n gol a liniilor si cablurilor.
Deoarece separatoarele de sarcin nu au capacitatea de a rupe curentii
de scurtcircuit, ele se utilizeaz nseriate cu sigurante de mare putere de
rupere (MPR). n acest caz siguranta fuzibil va asigura protectia mpotriva
curentilor de scurtcircuit, iar separatorul de sarcin, pe lng conectarea si
deconectarea curentilor nominali, va asigura (prin intermediul comenzii
primite de la un releu) protectia mpotriva curentilor de suprasarcin.
Spre deosebire de celelalte tipuri de separatoare, separatoarele de
sarcin sunt prevzute cu camere de stingere. n aceast categorie intr:


167
separatoarele de sarcin cu autocompresie folosite la instalatiile de
exterior (n tractiunea electric la cile ferate electrificate),
separatoare de tipul SPTI folosite n celulele prefabricate.
Separatoarele de sarcin (figura 4.4.) se construieste pentru tensiuni
de 10 si 20 kV si curenti nominali de 200 si 400 A, cu o putere de rupere de 7
MVA.

Figura 4.4. Separator de sarcin

Putem concluziona c separatoarele sunt aparate de comutatie a
circuitelor sub tensiune dar fr curent de sarcin, destinate a separa vizibil
dou prti din circuit, dintre care una aflat sub tensiune si s asigure dup
separare o mare rezerv de izolatie.
Separarea vizibil este necesar din considerente de protectie a muncii
n instalatiile electrice. De aceea acestor separatoare li se impun o serie de
conditii cum ar fi:
n pozitia deschis s asigure distante de izolatie suficiente pentru a
proteja mpotriva electrocutrii personalul ce lucreaz pe linia decuplat.
Acest deziderat se realizeaz aplicnd n constructia separatoarelor principiile
de coordonare a izolatiei adic distanta de izolatie ntre contactele deschise
ale aceluiasi pol, trebuie s fie mai mare dect distanta de izolatie ntre borne
si suportul metalic al separatorului;
s aib stabilitate mecanic mare (cel putin 2000 de manevre fr
vreo urm de uzur mecanic);
s permit realizarea unor interblocri cnd se asociaz cu ntrerup-
toare, pentru a putea fi actionate numai atunci cnd ntreruptorul este n
pozitia deschis.




168
4.2. SEPARATOARE DE NALT TENSIUNE

Normele de protectia muncii cer ca lucrrile de ntretinere si reparatii n
instalatiile de nalt tensiune s se execute numai dup ce circuitul n care se
lucreaz a fost deconectat si izolat vizibil de restul instalatiei. De asemenea,
n instalatiile electrice sunt necesare uneori manevre de conectare sau de
deconectare a unor circuite fr curent (schimbarea sau separarea barelor,
trecerea de la un generator sau transformator la altul etc.), fiind necesare
aparate de conectare simple, cu constructie robust, cu manevrare usoar si
pozitie usor vizibil. Pentru aceste scopuri se folosesc separatoarele de nalt
tensiune.
Separatoarele sunt aparate de comutatie destinate conectrii si deconec-
trii circuitelor sub tensiune, ns fr sarcin. Ele pot ntrerupe si curenti de
intensitate redus, cum sunt curentii de magnetizare (de mers n gol) ai trans-
formatoarelor de putere mic sau curentii nominali ai transformatoarelor de
putere foarte mic.
Separatoarele de nalt tensiune se realizeaz n numeroase tipodimen-
siuni, care se deosebesc prin parametrii nominali (tensiuni ntre 35 si 750 kV,
curenti ntre 200 si 6000 A), prin numrul de poli si varianta constructiv.
ntr-o instalatie energetic separatorul permite efectuarea transferului
de energie ntre sistemele de bare colectoare la plecri sau sosiri. Cu ajutorul
separatoarelor se poate face cuplarea unei linii la unul din sistemele de bare
colectoare.

4.2.1. Clasificarea separatoarelor de nalt tensiune

Clasificarea separatoarelor de nalt tensiune se poate face dup
numeroase criterii dintre care cele mai semnificative sunt:
A. Dup numrul de poli:
monopolare;
bipolare;
tripolare.
B. Dup modul de deplasare a contactelor mobile:
separatoare cu rotatie n plan orizontal (tip cutit), care au un contact
fix si un contact mobil, tip cutit, ce se roteste ntr-un plan ce contine si axele
izolantelor polului respectiv;
separatoare cu rotatie n plan vertical, care au dou contacte mobile ce
se rotesc spre a se uni ntr-un plan perpendicular pe axele izolatoarelor suport
ale polului;
separatoare basculante, la care contactul mobil se basculeaz m-


169
preun cu un izolator suport n planul axelor izolatoarelor suport ale polului;
separatoare de translatie, la care contactul mobil execut o miscare de
translatie spre contactul fix;
separatoare pantograf, la care contactul mobil, de o constructie
special, execut o miscare dup directia axei izolatorului suport.
C. Dup absena sau prezena dispozitivului de legare la pmnt:
separatoare cu cutite de legare la pmnt;
separatoare fr cutite de legare la pmnt.
Un separator este constituit din urmtoarele elemente principale:
sistemul de contacte, sistemul izolator si dispozitivul de actionare.
Sistemul de contacte contine un contact fix si un contact mobil (cutitul)
sau dou contacte mobile, constituind calea de curent a separatorului.
Contactele separatoarelor pot fi liniare, plate cilindrice si de alte forme.
Se construiesc din materiale bune conductoare de electricitate, de preferint
din cupru.
Elementele care conduc la alegerea diferentierea diferitelor tipuri de
contacte sunt: densitatea de curent si distributia ei; conditiile de rcire a
contactelor; efortul necesar pentru conectarea separatorului; factorul de uzur
al materialului; reducerea actiunii fortelor electrodinamice asupra cutitelor.
Pentru a micsora nclzirea contactelor, se realizeaz presiuni de contact
corespunztoare. La separatoarele construite pentru curenti nominali mari,
cutitul este constituit din mai multe bare paralele.
Sistemul izolator este constituit din izolatoarele suport ale contactelor:
fix si mobil, precum si din tija izolant care transmite miscarea de la
dispozitivul de actionare la cutitul mobil.
Dispozitivul de actionare trebuie s asigure deschiderea si nchiderea
complet a separatorului, contactele mobile trebuind s ajung la sfrsitul
cursei, independent de viteza de actionare.
Dispozitivele de actionare a separatoarelor, din punct de vedere al agen-
tului de actionare se mpart n: dispozitive manuale, dispozitive cu resorturi,
dispozitive pneumatice, dispozitive de actionare electric.
Actionarea manual se realizeaz n modul cel mai simplu cu o prjin,
care este o tij izolant de lungime corespunztoare, prevzut la un capt cu
un vrf metalic. Acest vrf se introduce n urechea cutitului separatorului si se
trage, trecnd cutitul din pozitia nchis n pozitia deschis.
La separatoarele grele se utilizeaz adeseori actionarea cu prghii cu
manet sau cu roat de mn.
Pentru comanda la distant a separatoarelor se folosesc actionrile elec-
trice sau pneumatice, care prezint avantajul unei conectri fr socuri, ceea
ce este deosebit de important.


170

4.2.2. Separatoare rotative

n aceast categorie intr dou tipuri de separatoare:
separatoare rotative cu rotatie n plan orizontal, avnd tensiuni
nominale de la 35 kV la 220 kV, curenti nominal de 1250 A si 1600 A;
separatore rotative cu deschiderea cutitelor n plan vertical, cu
tensiunea nominal de 400 kV si I
n
=1600 A. Aceste separatore se execut
numai n constructie monopolar iar cnd este necesar o variant tripolar
fazele se cupleaz ntre ele cu tije de legtur.
Forma constructiv a unui separator rotativ cu miscare de rotatie n
plan orizontal, de 100 kV este prezentat n figura 4.5., n detaliu fiind
prezentat borna de legtur a separatorului. Izolatoarele suport 1 si 2 pot
pivota executnd o miscare de rotatie de 90

sub actiunea unui dispozitiv de
actionare 3 (pneumatic sau electric). Pe tijele 4 si 5 sunt montate contactele
formate din cilindrul 6 si piesele 7 si 8 asa cum rezult din figur.
Piesa 9 reprezint contactul fix al prtii de legare la pmnt a
separatorului care poate ajunge n contact cu cutitul separatorului de punere la
pmnt 10, numai atunci cnd contactele 6 respectiv 7, 8 sunt deschise. Pe
cadrul pe care sunt montate coloanele de izolare se afl si dispozitivul de
actionare, precum si tijele de legtur, manivelele si axele de actionare.





Figura 4.5. Separator cu miscare de rotatie n plan orizontal (de 110 kV),
1, 2- izolatoare suport, 3- dispozitiv de actionare, 4, 5- tije de actionare,
6- contact cilindric, 7, 8- piese de contact, 9- contact fix,
10- cutit de punere la pmnt



171

n cazul separatoarelor tripolare montarea fazelor se face alturat una
din cele trei faze fiind faz motoare, la care se cupleaz dispozitivul de
actionare asa cum se poate vedea n figura 4.6. Actionarea separatorului se
face de la polul de mijloc, miscarea transmitndu-se celor dou izolatoare ale
fazei printr-o legtur n contrasens, iar la celelalte dou faze printr-un sistem
de transmisie patrulater. Tot printr-un sistem patrulater sunt actionate
cutitele de punere la pmnt ale separatorului de la axul de actionare.
Deoarece n timpul rotatiei izolatoarelor unui pol, cutitele port contact se
aproprie de polii vecini, se poate utiliza si pozare n linie.

Figura 4.6. Separatoare tripolare de 110 kV
1, 2- izolatoare suport, 3- dispozitiv de actionare, 4,5- tij actionare,
6,7- articulatie, 8- pies de contact, 9, 10- contacte fix,
11, 12- tije de actionare.

Din figura 4.6. se observ c actionarea se face de la unul din capete
prin transmisie patrulater. Pentru tensiuni mai mari de 220 kV aceast
pozitionare a separatoarelor conduce la mrirea gabaritului unei celule de
nalt tensiune si de aceea separatorii monopolari se monteaz cte doi n
linie si al treilea n paralel cu primii, caz n care actionarea este independent
pe fiecare faz.
Toate separatoarele de tip rotativ au neajunsul c sunt solicitate la
importante momente de ncovoiere, si necesit distante relativ mari ntre poli,


172
iar contactele de jonctiune ale liniei cu cupa izolatoare implic dificultti
constructive.
4.2.3. Separatoare de translaie

Acest tip de separatoare se utilizeaz n instalatiile de distributie de
exterior la tensiuni peste 220 kV.
Schematic un asemenea separator este prezentat n figura 4.7.
Un pol al separatorului are dou izolatoare suport, unul fix 1, iar cellalt
mobil 2, montat pe un crucior ce poate realiza o translatie limitat pe dou
sine rectilinii. Contactul mobil 3 poate intra n contactul fix 4, ca urmare a
apropierii izolatorului culisant 2 de cel fix 1. Separatorul mai este prevzut cu
inelele de protectie 5, conductorul de legtur 7 si legtura flexibil 6.
Miscarea este asigurat cu ajutorul unui dispozitiv format din cablul
flexibil 11 antrenat de servomotorul 8. Cutitul de legare la pmnt 9 este
actionat cu un dispozitiv propriu cu motor electric 10.
Aceste separatoare prezint o bun vizibilitate a separrii, au ns o
constructie complicat, legturi flexibile lungi si exist posibilitatea de
blocare a cruciorului n cazul depuneri de gheat pe sine.

Figura 4.7.Separator cu miscare de translatie pentru tensiuni de peste220 kV
1- izolatorul suport al polului fix, 2- izolatorul culisant al polului mobil,
3- contactul mobil, 4- contactul fix, 5- inele de protectie, 6- legtura flexibil,
7- conductor de legtur, 8- servomotor, 9- cutit de mpmntare,
10- dispozitiv de antrenare cu motor electric, 11- cablu flexibil.



173
4.2.4. Separatoare pantograf

Aceste separatoare sunt utilizate n instalatiile de foarte mare tensiune
( 220kV < U
n
< 750kV ) avnd o constructie robust si ndeplinind cele mai
ridicate exigente cerute de o bun sigurant n exploatare.
Fat de celelalte tipuri de separatoare prezentate, separatorul pantograf
prezint o serie de avantaje cum ar fi: reducerea suprafetei ocupate de
separator n plan orizontal; o supraveghere mai bun a elementelor instalatiei
(permitnd o observare clar si rapid a elementelor aflate sub tensiune fat
de cele scoase de sub tensiune); sigurant mare la conectare si deconectare n
orice conditii atmosferice si sigurant total mpotriva deschiderilor
intempestive.


Figura 4.8. Separator pantograf pentru 420 kV
1- contact fix de racord, 2- pantograf, 3- contacte mobile tip foarfec,
4- pozitia deschis a pantografului, 5- contact racord, 6- brat portcontact,
7- ontragreutate, 8- contact fix de punere la pmnt, 9- borne racord,
10- izolatoare suport, 11- coloan izolatoare,
12, 13- arbori racordati la mecanismului de actionare.



174

Contactul de racord 1 se monteaz pe linia conductoare a statiei
exterioare fiind format dintr-o bar de cupru. Pantograful propriu zis 2 este
format dintr-un sistem de bare articulate, confectionate din duraluminiu,
avnd configuratia unei foarfeci care se termin la capete cu contactele
mobile 3, prevzute cu un dispozitiv de spargere a ghetii si cu cte o emisfer
n partea superioar. Rolul emisferelor este s amelioreze repartitia
neuniform a cmpului electric n lungul pantografului si s evite efectul
corona.
n pozitia nchis separatorul asigur racordul electric ntre linia 1 aflat
n planul superior si linia electric aflat n planul inferior, racordat la
bornele 9, ntre care exist o diferent de nivel de aproximativ 5 m la o
tensiune de 420 kV.
Cu linie punctat 4 s-a reprezentat pozitia pantografului cnd
separatorul se afl n pozitie deschis. n aceast pozitie linia din planul
inferior este legat la pmnt ca urmare a atingerii dintre contactul mobil 5 si
cel fix 8 de punere la pmnt. Coloana de izolatoare suport 10 sustine
separatorul, iar actionarea cutitelor principale se realizeaz ca urmare a
miscrii de rotatie transmis prin coloana izolatoare 11 de la arborele 12
racordat la mecanismul de actionare a cutitelor principale. Actionarea
cutitelor de punere la pmnt este efectuat de ctre un dispozitiv de actionare
separat racordat la arborele 13, contragreutatea 7 diminund prin echilibrare
cuplul necesar rotirii bratului 6 ce sustine contactul 5. ntre miscrile cele
dou dispozitive de actionare exist o corelare. Actionarea acestor separatoare
se face pneumatic.

4.2.5. Separatoare de secionare i punere la pmnt

Separatoarele de sectionare sunt aparate cu deconectare automat, co-
mandate de aparate de protectie, destinate separrii de la retea a sectoarelor
avariate. Sectionarea se face n lipsa curentului, n timpul pauzei de curent
determinat de functionarea unui dispozitiv de reanclansare automat rapid
(R.A.R.).
Separatoarele de punere la pmnt si de scurtcircuit sunt aparate care
realizeaz legarea automat a unei retele electrice la pmnt n caz de avarie,
prin realizarea unui scurtcircuit artificial ce determin deconectarea retelei
prin intermediul ntreruptorului.
Constructiv aceste aparate sunt separatoare de tip cutit, iar modul lor de
functionare este ilustrat n figura 4.9. Pe suportul metalic 1 se afl izolatorul 2
avnd pe flansa superioar contactul fix 3, prevzut cu borne pentru racorda-
rea la conductoarele liniei.


175

Dispozitivul de actionare comand cutitul mobil 4, din teav de otel
sudat pe axul 5, care se roteste n lagrele 6. Prghia 7 este folosit n cazul
actionrilor manuale. Legtura electric 8 asigur trecerea curentului de la
contactul mobil la rama metalic legat la pmnt.

Figura 4.9. Separator de punere la pmnt tip cutit
1- suport metalic, 2- izolator, 3- contact fix, 4- cutitul mobil, 5- ax,
6- lagr, 7- prghie, 8- legtura electric flexibil.

Pentru a exemplifica modul de utilizare al separatoarelor de sectionare
si al separatoarelor de punere la pmnt si de scurtcircuit n figura 4.10 este
prezentat o schem electric de alimentare a liniilor L
1
si L
2
prin intermediul
unor transformatoare T
1
si T
2
, a ntreruptoarelor Q
1
, Q
2
si Q
3
, de la un sistem
de bare de 110 kV.
Transformatoarele T
1
si T
2
nu sunt racordate la retea prin ntreruptoa-
re, ci prin separatoare de sectionare S
1
si S
3
. n cazul n care se produce o
avarie la linia L
1
sau la transformatorul T
1
, protectia prin relee comand
nchiderea separatorului de punere la pmnt S
1
, producnd n mod artificial
un scurtcircuit monofazat, care duce la declansarea ntreruptorului principal
Q
1
. Dup ntreruperea curentului de scurtcircuit, elementul defect este separat
cu separatorul de sectionare S
1
, apoi sub actiunea dispozitivului RAR,
ntreruptorul Q
1
se renchide si celelalte plecri sunt realimentate.



176

Figura 4.10. Functionarea separatoarelor de sectionare si punere la pmnt

Separatorul de sectionare mpreun cu separatoarele de punere la
pmnt si scurtcircuitare ofer o simplificare a schemelor de nalt tensiune,
asigurnd separarea automat a sectorului avariat si protectia personalului de
interventie.


4.3. CONTACTOARE DE MEDIE TENSIUNE

Contactoarele de medie tensiune au acelasi rol n instalatiile electrice ca
si contactoarele de joas tensiune. Ele se construiesc pentru tensiuni nominale
de pn la 10 kV, curenti nominali de pn la 1 kA si cu puteri de rupere de
pn la 20 MVA.
Contactoarele de medie tensiune se folosesc la comanda motoarelor
asincrone si sincrone de putere, la alimentarea cuptoarelor electrice si a
bateriilor de condensatoare.
Pentru protectia circuitelor comandate prin contactoare de medie
tensiune se folosesc: sigurante fuzibile (pentru protectia la scurtcircuit), relee
termobimetalice (pentru protectia la suprasarcin) si relee electromagnetice
(pentru protectia maximal de curent si tensiune).
Contactoarele de medie tensiune permit actionri cu frecvent ridicat
de pn la 200 conectri pe or (superioar celei cu ntreruptoare de medie
tensiune).
Dup principiul de stingere a arcului electric contactoarele de medie
tensiune se clasific astfel:
contactoare de medie tensiune cu suflaj magnetic, la care arcul
electric este stins n camere de stingere cu efect deion si suflajul magnetic.


177

Se construiesc astfel de contactoare pentru tensiuni nominale de 7,2 kV
si curenti nominali de 10, 20, 30, 45, 63, 75 si 100 A. Elementul de actionare
este un electromagnet de tip plonjor.
contactoare de medie tensiune n vid care folosesc ca metod de
stingere a arcului electric principiul vidului avansat. Aceste contactoare
reprezint la ora actual solutia optim.

4.3.1. Contactoare de medie tensiune n vid

Principiul vidului avansat constituie solutia de viitor pentru comutatia
la medie tensiune. Aparatele bazate pe acest principiu pot fi utilizate pentru
comutarea att a circuitelor cu sarcini inductive, cum sunt motoarele de
inductie, ct si a celor capacitive, cum sunt bateriile de condensatoare. De
asemenea avnd n vedere faptul c arcul se dezvolt ntr-o incint nchis,
contactoarele n vid pot fi folosite n medii cu pericol de explozie
(ntreprinderi miniere sau chimice). Principiul vidului avansat se bazeaz pe
dou proprietti de baz ale vidului si anume: rigiditatea dielectric foarte
mare la distante extrem de reduse ntre contacte si dezvoltarea arcului electric
n vaporii metalici proveniti din eroziunea fin a elementelor de contact.
Arcul electric format la separarea elementelor de contact este o plasm
de vapori metalici care se dezvolt n vid avansat. Caracteristica arcului
electric n vid avansat este difuzia extrem de rapid a vaporilor metalici, care
n contact cu peretii reci ai unui ecran condensator se condenseaz si astfel
vidul este refcut.


Figura 4.11. Contactele contactorului cu vid

n camera de stingere ntreruperea arcului electric nu dureaz mai mult
dect o semiperioad si ca urmare energia dezvoltat de arcul electric este
relativ mic, iar nclzirea contactelor si a camerei de stingere este redus.


178

Aceste camere de stingere n vid au tendinta de a tia curentul din arcul
electric, astfel c stingerea arcului se poate produce naintea trecerii
curentului prin 0. Din aceast cauz conditiile normale pe care trebuie s le
ndeplineasc contactele de stingere a arcului electric n vid constau n cerinta
ele s poat dezvolta n prezenta arcului electric o cantitate suficient de
vapori metalici pentru a nu se produce smulgerea timpurie a curentului.
Presiunea de lucru n aceste camere de stingere este de aproximativ 10
-7
bar.
Elementele de contact se realizeaz din pseudoaliaje Cr-Cu sau W-Cu,
n scopul eliminrii tendintei de lipire care exist la contactele realizate din
metale dure conductoare. Tieturile realizate nclinat n suporturile pieselor
de contact, la aparitia arcului, electric determin forte electrodinamice care
rotesc piciorul arcului electric pe suprafata circular a elementului de contact.
Prin aceast solutie constructiv piciorul arcului electric devine foarte
mobil pe suprafata contactului, evitnd eroziunea lui. Datorit distantelor mici
ntre contacte intensitatea cmpului magnetic este extrem de mare. Astfel,
nainte de strpungere la o distant de 5 mm ntre contacte intensitatea
cmpului electric este E = 340 kV/cm, n ipoteza unui cmp omogen. La
asemenea intensitti ale cmpului electric format, dimensiunile si gradul de
prelucrare al suprafetelor de contact joac un rol foarte important. n acest
sens asperitatea suprafetelor erodate de arcul electric constituie un factor de
influent a timpului de ardere a arcului electric.
Propriettile dielectrice ale vidului tehnic din camera de stingere a con-
tactorului sunt rigiditatea dielectric la presiuni reduse de 10
-4
-10
-6
mm Hg
este apreciabil mai mare dect a aerului n conditii normale. Forma si
dimensiunile electrozilor au si ele o influent aspra valorii tensiunii de
strpungere.Presiunea n recipient n limitele 10
-4
10
-6
mm Hg nu are nici o
influent asupra tensiunii de strpungere , dac distanta ntre electrozi este de
ordinul mm sau a fractiunilor de mm. Dac ns aceste distant are valori de
ordinul cm, se constat o rigiditate dielectric sporit ctre 5 10
-4
mm Hg.
n figura 4.12. se prezint schematic un contactor n vid n pozitia
deschis. Aceast pozitie este asigurat de resoartele antagoniste 2. Pentru
actionare se excit bobina electromagnetului 1, ceea ce determin rotatia
prghiei 5 n jurul axului O. n acest fel contactul mobil se nchide peste cel
fix asigurnd continuitatea circuitului electric de la A la B. Forta de apsare
pe contacte este asigurat de resortul 3. n interiorul camerei de stingere 4
unde se afl contactele este realizat vidul astfel ca stingerea arcului se
produce rapid, prin smulgere de curent. Pentru deschiderea contactorului se
opreste alimentarea bobinei electromagnetului 1 iar resoartele 2 produc o
deschiderea contactelor cu o vitez aproximativ 0,3 m/s.


179


Figura 4.12. Contactor cu vid
1- electromagnet de actionare, 2- resoarte antagoniste,
3- resort pentru asigurarea presiunii pe contacte, 4- camer de stingere,
5- prghie, A, B-borne.


Figura 4.13. Dependenta timpului de comutatie de tensiunea de comutatie




180

4.4. NTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE

ntreruptoarele electrice sunt aparate cu ajutorul crora se realizeaz
operatiile necesare de conectare si de deconectare att n conditii normale de
lucru, ct si n conditii de avarie.
Tinndu-se cont c aceste aparate trebuie s rup curenti cu intensitti
foarte mari care pot aprea frecvent n retelele electrice, ele se caracterizeaz,
n afara parametrilor nominali comuni tuturor aparatelor electrice de
comutatie (curent nominal, tensiune nominal, frecventa de lucru, curent limi-
t dinamic, curent limit termic), si printr-o alt mrime nominal specific,
ce defineste propriettile de comutatie si care se numeste capacitate nominal
de rupere n scurtcircuit. Ea reprezint cel mai mare curent de scurtcircuit
(valoare efectiv) pe care un ntreruptor este capabil s-l ntrerup n conditii
de utilizare si functionare prescrise.
ntreruptorul de putere, de medie tensiune este un aparat de comutatie
destinat s conecteze, s suporte si s deconecteze curentii nominali de
serviciu, s conecteze, s suporte o durat bine determinat si s deconecteze
curentii de suprasarcin, sau de scurtcircuit.
n functie de principiul de stingere utilizat si respectiv de natura
mediului n care are loc stingerea arcului electric, ntreruptoarele de medie
tensiune se clasific n urmtoarele categorii:
ntreruptoare cu ulei mult (IUM), la care uleiul mineral ndeplineste
att rolul de mediu de stingere al arcului electric de comutatie, ct si pe cel de
mediu de izolatie ntre piesele metalice aflate la tensiuni diferite. Avnd deza-
vantajul folosirii unor cantitti mari de ulei aceste tipuri de ntreruptoare nu
se mai fabric.
ntreruptoare cu ulei putin, care folosesc uleiul numai ca mediu de
stingere, izolatia dintre piesele metalice aflate la tensiuni diferite asigurndu-
se prin materiale dielectrice solide.
ntreruptoare ortojectoare sunt variante mbunttite ale ntreruptoa-
relor cu ulei putin, care folosesc ca metod de stingere a arcului electric
principiul suflajului cu jet de lichid, obtinndu-se performante mbunttite
ale acestora.
ntreruptoarele cu aer comprimat, folosesc aerul comprimat att ca
mediu de stingere al arcului electric, ct si pentru obtinerea energiei necesare
actionrii ntreruptorului n timpul nchiderii sau deschiderii acestuia.
ntreruptoare cu hexaflorur de sulf (SF
6
) asigur obtinerea unor per-
formante ridicate n ceea ce priveste capacitatea de rupere, siguranta n func-
tionare, eliminarea pericolului de explozie sau incendiu si gabaritul redus.
Aceste ntreruptoare reprezint solutia optim pentru ntreruptoarele


181
de nalt tensiune dar se folosesc frecvent si n comutatia de medie tensiune.
ntreruptoare n vid, care folosesc ca principiu de stingere a arcului
electric difuziunea rapid n vid avansat a purttorilor de sarcin electric din
coloana arcului de comutatie. Datorit distantelor mici ntre contacte, asigura-
rea unor timpi redusi de actionare, a unei sigurante n functionare si a unui
gabarit mult mai mic dect al celorlalte ntreruptoare, aceste ntreruptoare
se recomand ca solutia optim pentru medie tensiune.

4.4.1. ntreruptoare cu vid

ntreruptoarele n vid, au fost utilizate initial n tehnica curentilor slabi
pentru a realiza relee cu un timp de rspuns ct mai redus. n ultimii ani cons-
tructia ntreruptoarelor cu vid a evoluat, iar parametrii au crescut ctre valori
mai mari ale tensiunilor si curentilor nominali.
n vid rigiditatea dielectric la tensiuni relativ mari (peste 15 kV) este
asigurat la distante relativ mici ntre contacte (2,5mm). La separarea
contactelor arcul electric vaporizeaz metalul electrozilor. Vaporii metalici se
difuzeaz rapid n vid, tinnd seama c presiunea este de 10
-4
10
-6
mm Hg si
apoi se condenseaz n contact cu peretii recipientului. Astfel vidul se reface,
iar aparatul este din nou n stare de functionare.
Aceste aparate sau dezvoltat din necesitatea de a satisface cerintele din
exploatare si anume de a dispune de un aparat autonom (fr fluide si
instalatii auxiliare), cu cheltuieli reduse de exploatare si capabil s deconecte-
ze att curenti mici inductivi ct si sarcinile capacitive, fiind superior
celorlalte tipuri de ntreruptoare de medie tensiune.
Asemenea ntreruptoare se construiesc pentru tensiuni nominale
U
n
= 7,2 25kV, curenti nominali I
n
= 630 2500 A si capacitti de rupere
I
r
= 8 50 kA.
n prezent, cercetrile pentru dezvoltarea ntreruptoarelor n vid se
dirijeaz ctre: capacitate de rupere ct mai ridicat; capacitate de conectare
ct mai ridicat, cu eliminarea pericolului de sudare a contactelor si
eliminarea migratiei de material.
Datorit distantei mici ntre contacte cu imposibilitatea unei frnri sau
culisri ntr-o tulip conduce la pericolul vibratiei contactelor la nchidere.
Din aceast cauz, unele ntreruptoare n vid au contacte din material dur
(sinterizate de W) cu punct de topire ridicat. Dar un astfel de contact duce la
ntreruperea curentului naintea trecerii naturale prin 0 si anume la valori de
ordinul 50A, ceea ce determin supratensiuni de comutatie foarte importante.



182

Figura 4.14. Camera de stingere a unui ntreruptor cu vid
1- pies fixare contact, 2- saiba piesei fixe de contact,
3, 7- izolatori ceramici, 4- pies fix de contact, 5- ecran metalic,
6- contact mobil, 8- burduf metalic, 9- ghidaj, 10- pies de contact,
11- racord mecanic la sistemul de actionare,12- racord de vidare.

Prin realizarea unor contacte din combinatii de materiale, sau chiar
utilizarea cuprului n forme speciale poate reduce curentul de ntrerupere la
valori mici, de exemplu 1A.
ntreruptorul n vid este indicat pentru deconectarea sarcinilor
capacitive si n acest domeniu are o utilizare industrial, ntruct rigiditatea
dielectric se reface n ntreruptor extrem de rapid.
Cercetrile asupra arcului electric n vid arat c pn la aproximativ
10 kA arcul electric const din mai multe arcuri electrice elementare ale cror
picioare au o mare mobilitate pe electrod. La valori mai mari ale curentului,
aceste arcuri se unesc ntr-unul singur, care st fixat pe electrod, si deci cu
efect termic local extrem de pronuntat. Deci numai prin adoptarea unei
constructii speciale ca cea prezentat n figura 4.14. electrodul poate rezista
actiunii arcului electric deoarece si la valori mari ale curentului n arc, acesta
se deplaseaz pe suprafata electrodului.
ntreruptorul n vid se fabric n serii la puteri mici si medii, de
exemplu 300 MVA sau 12 kA la 14,4 kV cu un curent nominal de 600 A.


183


Figura 4.15. Contacte rotitoare cu suflaj radial pentru
ntreruptoare cu vid

Calittile de baz ale ntreruptorului cu vid constau n rapiditatea
actionrii, datorit distantei mici ntre contacte, volumul mic ocupat n raport
cu aparatele clasice, consumul redus de materiale active si lipsa de zgomot la
deconectare

4.4.2. Mecanisme de acionare a ntreruptoarelor de medie tensiune

Aceste mecanisme sunt ansamble distincte sau incluse n ntreruptoa-
rele de medie tensiune si au rolul de a transmite energia de actionare la
contactele mobile ale ntreruptorului. Energia necesar este relativ mare
pentru a asigura viteza mare de deplasare a contactelor la deconectarea
curentilor de scurtcircuit.
Mecanismele de actionare trebuie s mentin ntreruptorul blocat n
po-zitia deschis si nchis, dup caz, n orice conditii de functionare (vibratii,
trepidatii, trecerea curentului de scurtcircuit de soc).
Din punct de vedere al modului de nmagazinare si de eliberare a
energiei, mecanismele de actionare ale ntreruptoarelor de medie tensiune
pot fi clasificate astfel:
mecanisme de actionare cu acumulare de energie n resoarte (de
tipurile constructive MR, MRL, MRI), la care prin intermediul unui ax
actionat de un electromotor (sau manual cu o manivel), energia potential se
nmagazineaz n resoartele de nchidere ale ntreruptorului.



184
La primirea comenzii de nchidere o parte din aceast energie este
utilizat pentru nchiderea ntreruptorului, iar cealalt parte serveste la
armarea resortului de deschidere;
mecanisme de actionare cu electromagnet solenoidal (DSI), care folo-
sesc ca surs de acumulare a energiei n resoarte un electromagnet de curent
continuu tip plonjor;
mecanisme de actionare pneumatice, care folosesc energia potential
nmagazinat n aerul comprimat (MPI).
Dintre mecanismele prezentate anterior cele mai utilizate sunt mecanis-
mele cu acumulare de energie n resoarte.
Elementele principale ale acestor mecanisme (indiferent de tipul constructiv)
sunt: sistemul de acumulare a energiei; sistemul de transmitere a energiei; sis-
temele de clichetare si declichetare; sistemele de semnalizare si blocaj.
Sistemul de acumulare a energiei se compune dintr-un motor electric
conectat la reteaua de tensiune operativ ce transmite miscarea axului
principal printr-un sistem de transmisie (roti dintate si lant, sau angrenaj
melc-roat melcat). Acumularea energiei se face n dou resoarte tensionate
simultan n paralel (la unele tipuri acumularea se asigur printr-un singur
resort). Dispozitivul permite si armarea manual operativ a resoartelor cu
ajutorul unei manivele amovibil. La aceste mecanisme acumularea de
energie se realizeaz lent, iar eliberarea brusc (de exemplu la acumulare t = 5s
si la eliberare t' = 0,l s).



Figura 4.16. Mecanism de acumulare a energiei n resoarte MRI
1, 3- zvoare, 2- resort de deschiderea, 4- manet de armare, 5- resort,
6, 8- axuri, 7- cupl.



185
n figura 4.16. este prezentat mecanismul cu acumulare de energie n
resoarte de tip MRI. Axul principal are dou prti distincte: axul de armare 6,
solidar permanent cu resortul de nchidere 5 si axul ntreruptorului 8, solidar
permanent cu resortul de deschidere 2. Aceste dou axe se pot roti
independent pe durata acumulrii energiei si respectiv a deschiderii, fiind
solidare ntre ele prin intermediul cuplei 7 numai pe durata nchiderii.
Operatia de armare const n tensionarea resortului 5 prin rotirea axului
6, si blocarea prin sistemul de clichetare 3. Prin cupla 7 se realizeaz solidari-
zeaz axul 6 cu axul 8. Pentru nchiderea ntreruptorului se comand
clichetul 3 care duce la tensionarea resortului 2. La deschiderea ntrerupto-
rului se comand clichetul 1 iar cupla 7 desolidarizeaz axele 6 si 8.
Aceste mecanisme sunt cu liber deschidere deoarece exist prioritatea
deschiderii fat de nchidere.



Figura 4.17 Mecanism de actionare cu electromagnet si resoarte pentru
ntreruptoare cu vid de medie tensiune
1,4-Borne, 2-Camer de stingere cu vid,
3-Anvelopa camerei de stingere, 5-Conductor, 6,7-Tije actionare,
8-Resort, 9-Tij actionare, 10-Ax, 11-Plonjor, 12-Carcas.

Actionarea ntreruptoarelor cu vid cu sisteme cu resoarte armate
electromagnetic, reprezint solutia optim la ora actual din punct de vedere
al: gabaritului, randamentului, andurantei si fre3cvemntei de conectare.



186

4.5. NTRERUPTOARE DE NALT TENSIUNE

ntreruptoarele de nalt tensiune sunt aparate electrice automate
destinate comutatiei circuitelor de nalt tensiune parcurse de curent.
Sarcinile principale a acestor ntreruptoare sunt operatiile de stabilire si
ntrerupere a curentului de sarcin normal, la interventia voit a operatorului
si s ntrerup ct mai rapid n mod automat, curentii de scurtcircuit n urma
comenzilor primite de la protectia prin relee (declansatoare). La nevoie aceste
ntreruptoare trebuie s poat ndeplinii si operatia de reanclansare automat
rapid, imediat dup prima deconectare, sub actiunea comenzii primite de la
dispozitivele RAR.
Cea mai important caracteristic a ntreruptoarelor, care determin
constructia camerei de stingere este capacitatea de rupere (I
r
). Ea reprezint
cea mai mare valoare a curentului de scurtcircuit pe care ntreruptorul l
poate ntrerupe n conditii specificate de norme. Capacitatea de conectare este
cel mai mare curent de scurtcircuit, n valoare momentan, care poate fi
conectat de ntreruptor, fr ca acesta s sufere deteriorri specifice. Puterea
de rupere P
r
, definit prin relatia (4.1.) este o mrime conventional, care
permite compararea, a unor variante constructive diferite. Timpul propriu de
ntrerupere (T
pa
) este intervalul de timp dintre momentul nchiderii circuitului
electromagnetic de declansare a dispozitivului de actionare si momentul
nceperii separrii contactelor de rupere ale ntreruptorului. Timpul de
ntrerupere (T
t
) este format din timpul propriu de ntrerupere (T
pa
) si durata de
ardere a arcului electric n camera de stingere a ntreruptorului (T
a
). Timpul
total va fi egal cu T
t
= T
a
+ T
pa
.
Timpul de nchidere (T

) al unui ntreruptor este intervalul de timp de

la aplicarea impulsului de nchidere pn n momentul atingerii contactelor.
Conform normelor timpul total T
t
trebuie s fie ct mai mic (< 0,08 s)
pentru ntreruptoarele cu actiune rapid respectiv 0,15 s pentru
ntreruptoarele cu actiune accelerat si 0,25 s pentru ntreruptoarele
normale.
Din punct de vedere a tensiunii nominale ntreruptoarele de nalt
tensiune se clasific dup tensiunea nominal a retelei n care functioneaz.
Modulul de baz pentru ntreruptoare de nalt tensiune este ntreruptorul
cu tensiunea nominal de 123 kV destinate retelelor electrice de 110 kV, care
dispun de o capacitate de rupere corespunztoare unei puteri de rupere de
10000 MVA. Deoarece ntreruptoarele pentru retelele de 220, 400 si 750 kV
se obtin prin metoda modulelor, nseriindu-se mai multe dispozitive de
stingere a arcului electric identice, s-au atins cu modulele de 123 kV puteri de


187
rupere de pn la 60000 MVA sau chiar 100000 MVA.
Principalul mod de clasificare a ntreruptoarelor electrice de nalt ten-
siune este cel dup principiul si mediul de stingere a arcului electric. Din
acest punct de vedere exist urmtoarele categorii de ntreruptoare:
ntreruptoarele cu stingerea arcului electric n mediu lichid : ulei
mineral sau ap;
ntreruptoare cu stingerea arcului electric n mediu gazos: aer sau
hexaflorur de sulf (SF
6
);
ntreruptoare cu stingerea arcului electric n vid.



Figura 4.18. Variatia parametrilor electrici n comutatie

ntreruptoarele electrice cu ulei sunt nc cele mai utilizate ntrerup-
toare, a cror evolutie a coincis cu dezvoltarea producerii, transportului si dis-
tributiei energiei electrice. Functionarea lor se bazeaz pe proprietatea
uleiurilor minerale de a se descompune sub actiunea temperaturii nalte a
arcului electric, degajnd o mare cantitate de gaze, format din hidrogen
(peste 70%), metan, etilen etc. Presiunea creat, proprietatea hidrogenului de
a fi bun conductor de cldur, precum si turbulenta uleiului, exercit o
puternic actiune de rcire si de deionizare a coloanei arcului electric,
producnd astfel stingerea acestuia la trecerea curentului prin valoarea zero
(dup cteva semiperioade ale curentului).
ntreruptoarele cu aer comprimat provoac stingerea arcului electric
cu ajutorul unui jet de aer comprimat, debitat n zona de ardere a arcului de o
surs de energie extern, format ntr-o instalatie de compresoare cu rezervor


188
de aer comprimat.
Jetul de aer are o presiune mare si se deplaseaz cu vitez mare,
apropiat de viteza sunetului, longitudinal sau transversal pe coloana arcului
electric avnd urmtoarele efecte: n timpul arderii arcului electric, rceste
intens coloana acestuia si antreneaz particulele nclzite si ionizate,
nlocuindu-le cu particule proaspete, rcite. Rcirea coloanei arcului electric
pn la temperaturi de aproximativ 2000C conduce, practic, la ncetarea
ionizrii termice, ceea ce favorizeaz foarte mult stingerea arcului electric. n
timpul trecerii curentului electric prin zero, jetul de aer comprimat rceste n
continuare coloana arcului rezidual si antreneaz particulele ionizate, rmase
n spatiul dintre contacte. Rcirea este cu att mai important, cu ct suflajul,
n timpul arderii arcului electric, a fost mai energic. Dup stingerea arcului
electric, prin scderea brusc a temperaturii coloanei arcului, se creeaz
rigiditatea dielectric necesar, si care este cu att mai mare cu ct presiunea
jetului de aer comprimat este mai nalt.
ntreruptoarele cu hexaflorur de sulf realizeaz stingerea arcului
electric dup un principiu nou, care urmreste s efectueze deionizarea
coloanei arcului electric prin capturarea electronilor liberi si frnarea, n acest
mod, a proceselor de ionizare. Hexaflorur de sulf -SF
6
- este un gaz
electronegativ ale crui molecule au o afinitate mare pentru captarea
electronilor liberi produsi de arcul electric si formarea ionilor negativi, care
au o mobilitate mic, comparabil cu cea a ionilor pozitivi. n acest mod se
creeaz o mare probabilitate de recombinare a acestora n molecule neutre si,
ca urmare, stingerea arcului electric are lac n conditii mai bune dect n cazul
aerului comprimat.
ntreruptoarele cu vid realizeaz stingerea arcului electric ntr-un vid
avansat. ntr-un astfel de mediu, gazul fiind rarefiat, drumul liber mediu
parcurs al electronilor desi este mare, probabilitatea ionizrii si deci a
descrcrii electrice este foarte redus, ceea ce face ca arcul electric s nu
poat subzista.

4.5.1. ntreruptoare cu ulei

ntreruptoarele cu ulei se folosesc att ca ntreruptoare de medie ct si
nalt tensiune si folosesc ca mediu de stingere a arcului electric uleiul elec-
troizolant.
Primele ntreruptoare cu ulei au fost ntreruptoare cu ulei mult (IUM).
Aceste ntreruptoare (IUM) au fost construite fr camer de stingere
special a arcului electric, ruperea acestuia se efectua liber ntr-o baie de ulei
format dintr-o cuv metalic (rupere liber). Uleiul servea att ca mediu de
stingere, ct si ca mediu izolant a prtilor sub tensiune n raport cu cele puse


189
la pmnt.
n aceste conditii, la desfacerea contactelor stingerea arcului se realizea-
z prin alungirea si crearea efectului de rcire a coloanei arcului n contact cu
uleiul.
Prin cresterea cantittii de gaze descompuse si a presiunii din interiorul
cuvei care poate atinge 6 10 atm. si prin splarea continu a contactelor
mobile cu ulei proaspt, care lucreaz ca un jet la piciorul arcului electric se
realiza stingerea acestuia.
Dezavantajul cel mai mare al ntreruptorului cu baie de ulei este legat
de pericolul de explozie, urmat aproape fr exceptie de incendii, cnd se
depseste capacitatea lui nominal de rupere.
ntreruptoarele IUM cu camer de stingere au mbunttit conditiile de
stingere a arcului electric si performantele lor, n ceea ce priveste capacitatea
de rupere si viteza de stingere a arcului electric.
nchiderea mediului de ardere a arcului electric ntr-o camer izolant
cu o form constructiv de volum redus, a spatiului n care arcul electric se
dezvolt, a creat conditii de stingere a arcului electric mai favorabile,
reducndu-se lungimea si durata de existent a acestuia. n acelasi timp, desi
presiunea n camera de stingere atinge valori mari de 60 100 atm, presiunea
pe peretii cuvei se reduce la 1,5 2 atm, micsornd pericolul exploziei.
Totusi pericolul exploziilor si al incendiilor nu a fost total nlturat, n plus,
cantittile mari de ulei au determinat gabarite speciale ale acestor aparate,
modificri de instalatii si dificultti de exploatare legate de faptul c prtile
mai importante ale aparatelor, n caz de defectiuni, nu pot fi examinate fr
golirea cuvelor. Din aceste motive, n prezent, utilizarea ntreruptoarelor cu
ulei mult este redus si limitat la puteri de rupere mici (150500 MVA), n
instalatii nesupuse supravegherii, iar constructia lor n tehnica european a
ncetat si a fost nlocuit cu cea a ntreruptoarelor cu ulei putin.
ntreruptoarele cu ulei putin se construiesc att ca aparate de exterior,
ct si ca aparate de interior, pentru toat gama de tensiuni si de puteri
nominale de rupere, de la 10 kV si 100 MVA, pn la 750 kV si 60 000
MVA.
Ele se caracterizeaz prin intensificarea actiunii de rcire a arcului
electric dup principiul jetului de fluid si expandrii. n aceste conditii,
cantitatea de ulei se reduce foarte mult, ns ntreaga mas de ulei particip la
procesul stingerii arcului electric. Partea activ a fiecrui pol (camera de
stingere) este continut n anvelope izolante, n general cilindrice, avnd
prizele de curent la extremitti. Contactul mobil, n afara unor cazuri rare, se
prezint sub forma unei tije de cupru, care se deplaseaz n axa camerei de
stingere sau paralel cu aceasta.


190


Cnd aparatul se afl n pozitia deconectat, ntre extremittile camerei
de stingere se aplic ntreaga tensiune la borne. n aceste conditii, pentru
realizarea izolatiei fat de pmnt, care nu mai este obtinut cu ajutorul
uleiului mineral electroizolant ca n cazul ntreruptoarelor cu ulei mult, s-au
adoptat diferite modalitti tehnice, n functie de tipul constructiv si de
tensiunea nominal a aparatului.
Pentru ntreruptoarele cu ulei putin si tensiuni nominale Un 110 kV
partea activ continut n izolatoare de portelan pline cu ulei, poate fi montat
pe izolatoare suport verticale, umplute de asemenea cu ulei.
Ruperea curentului n camera de stingere are loc n momentul trecerii
lui prin valoarea zero, cnd energia introdus n arcul electric este nul si
cnd ntre contacte se injecteaz un jet de ulei proaspt, provenit fie ca o
consecint a descompunerii acestuia si a formrii unei presiuni suplimentare,
fie de la un dispozitiv mecanic (pomp cu piston). Uneori sunt combinate
ambele solutii.
Din punct de vedere constructiv, camera de stingere a ntreruptoarelor
cu ulei putin este, n general, prevzut cu discuri si alveole sau cu buzunare
cu ulei, n care stingerea arcului electric se poate efectua n una dintre
urmtoarele trei variante: cu suflaj axial (longitudinal), cu suflaj transversal
sau cu suflaj mixt.
Camera de stingere cu suflaj axial este format dintr-un cilindru izolant,
n care sunt dispusi pereti desprtitori perpendiculari pe axa contactului
mobil. n acest fel, se formeaz un labirint cu un numr mare de alveole sau
buzunare, care contin o anumit cantitate de ulei. Arcul electric, ntins prin
deplasarea contactului mobil descompune o mare parte din uleiul continut n
camer si vaporizeaz o alt parte. Gazele formate, mping uleiul din
buzunare asupra coloanei arcului, pe care o deionizeaz puternic, mai ales la
trecerea curentului prin zero; ele sunt apoi esapate prin deschiderile canalului
de trecere a contactului mobil, ntr-un sens sau altul, conform conceptiei
constructive a ntreruptorului, provocnd astfel suflajul axial. Datorit
faptului c sectiunea de evacuare a gazelor este redus, presiunea din
interiorul camerei este ridicat, atingnd la constructiile obisnuite, valori
normale de 50-70 atm. n aceste conditii, se poate considera c stingerea
arcului electric se va efectua satisfctor, nu numai la deconectarea curentilor
de scurtcircuit ci si la aceea a curentilor mici, inductivi si capacitivi.
Camera de stingere cu suflaj transversal este asemntoare celei cu
suflaj axial, cu deosebirea c deschiderile de suflaj sunt practicate lateral.
Gazele rezultate din descompunerea uleiului, create de partea nchis a


191
alveolelor sunt esapate prin aceste deschideri, suflnd arcul electric
transversal.
Practicarea deschiderilor laterale este astfel fcut, nct este evitat
amorsarea arcului electric ntre diferitele jeturi de gaze ionizate conductoare
n afara camerei de stingere. Tinndu-se seama c sectiunea de evacuare a
gazelor este mare, presiunea din camer este mai redus dect n camera cu
suflaj axial. Din aceast cauz, la aceiasi vitez de deplasare a contactelor
mobile, aptitudinea de rupere a unor curenti cu intensitti mici este mai
redus.
Camera cu suflaj mixt remediaz n bun msur inconvenientul celei
cu suflaj transversal, reducnd numrul deschiderilor laterale. Plecnd de la
contactul mobil, arcul electric care se formeaz, ntlneste mai nti cteva
buzunare deschise, care favorizeaz punerea sub presiune a camerei, apoi mai
multe buzunare nchise n care suflajul se efectueaz transversal (pentru
ntreruperea curentilor intensi) si din nou cteva buzunare nchise, unde
suflajul este longitudinal (pentru ntreruperea curentilor cu intensitti reduse).
Deoarece stingerea arcului electric, n ntreruptoarele cu ulei putin se
efectueaz dup aceleasi principii, variantele constructive ale camerelor de
stingere sunt asemntoare. Principalele diferente se refer numai la
dispunerea camerei de stingere n cilindrul exterior, fixarea acesteia la partea
inferioar sau la capacul superior, viteza contactelor mobile si alegerea
materialelor electroizolante de constructie, n direct legtur cu cresterea
presiunilor interioare si a capacittii de rupere.
Denumirea de ntreruptor cu ulei putin (IUP) si are originea n faptul
c, n trecut se fabricau si ntreruptoare cu ulei mult (IUM) n comparatie cu
care aceste ntreruptoare folosesc o cantitate mult mai mic de ulei. La un n-
treruptor cu ulei putin aproape ntreaga incint cu ulei este ocupat de
camera de stingere si aproape toat cantitatea de ulei particip la stingerea
arcului electric. La ntreruptoarele cu ulei mult camera de stingere era
plasat ntr-o cuv voluminoas cu ulei.
ntreruptoarele cu ulei putin folosesc principiul expandrii si al jetului
de ulei n scopul rcirii si stingerii arcului electric, n gama de tensiuni
nominale de la 10 30 kV, curenti nominali ntre 630 2500 A si puteri de
rupere 150 1500 MVA.
Din punct de vedere constructiv ntreruptoarele cu ulei putin de medie
tensiune sunt adaptate montajului n celule prefabricate cu contacte
debrosabile n spatii nchise.
Structura general a ntreruptoarelor de medie tensiune contine trei
compartimente distincte:
compartimentul camerei de stingere (izolant);
compartimentul cu rezerva de ulei (carterul inferior);


192
compartimentul de egalizare a presiunilor (carterul superior).
Compartimentul de egalizare a presiuni este n legtur cu atmosfera
exterioar prin intermediul unui mic orificiu, astfel nct gazele ionizate sunt
rcite nainte de iesirea n atmosfer. Tot n acest compartiment se efectueaz
si separarea uleiului antrenat odat cu gazele, dup o deconectare.
ntreruptoarele cu ulei sunt destinate folosirii n gama de tensiuni
nominale 123, 245, 420, 525 kV si intensitti nominale pn la 2000 A. Cons-
tructiile actuale satisfac cerintele de exploatare (pot realiza deconectarea linii-
lor n gol si ofer o putere de rupere acoperitoare pentru puterile de
scurtcircuit ale sistemelor energetice.
n ceea ce priveste deconectarea liniilor n gol, n principiu,
ntreruptorul cu ulei putin nu se comport prea bine deoarece energia
necesar stingerii arcului electric este preluat chiar de la arcul electric. Deci,
pentru stingerea arcului electric acesta trebuie s ard un timp cu att mai
mare, cu ct curentul n arc este mai mic. n consecint, la ntreruptoarele cu
ulei putin, la ntreruperea curentilor mici (capacitivi), nu trebuie s se conteze
pe autosuflaj.
Repartitia tensiunii oscilante de restabilire, n mod egal pe camerele de
stingere se realizeaz att n mod natural datorit rezistentei echivalente a
conductivittii curentului postarc, dar mai ales condensatoarelor sau rezisten-
telor conectate n paralel pe camerele de stingere.
n figura 4.19. este prezentat o sectiune longitudinal prin polul ntre-
ruptorului IUP de 245 kV si putere de rupere de 8000 MVA construit la
UEPC. Camera de stingere 8, cilindric, este constituit din testur de sticl
impregnat cu rsin epoxidic, pentru a oferi o rigiditate dielectric ridicat
si o rezistent mecanic mare. Camera de stingere este plasat ntr-un tub
izolant 9 din acelasi material, cu proprietti dielectrice si mecanice foarte
ridicate. Carterele metalice 10 si 11, la care se racordeaz tubul 9, servesc
drept suport pentru prizele de curent. Izolatorul ceramic exterior 14 serveste
la protectia ansamblului activ mpotriva agentilor atmosferici si n mod
normal se asigur comunicarea ntre continutul de ulei al izolatorului 14 si al
tubului 8, prin intermediul unei clapete atasate carterului superior. La
producerea unei presiuni n camera de stingere, clapeta mpiedic transmisia
presiunii n interiorul izolatorului ceramic, astfel nct acesta nu este solicitat
din punct de vedere mecanic.
Camera de stingere, de constructie rigid, este compartimentat cu aju-
torul unor discuri din material izolant, n scopul retinerii unei cantitti de ulei
n compartimente, dup prima deconectare. Astfel, la o nou declansare dup
0,2 s, ca urmare a reanclansrii automate, gseste n compartiment o cantitate
de ulei suficient pentru a stinge arcul electric. Stingerea arcului electric la
acest tip de ntreruptoare se obtine prin realizarea unei presiuni importante


193
(peste 100 bar) a gazelor si printr-un jet axial puternic, care deionizeaz arcul.

Figura 4.19. Polul unui ntreruptor IUP-245 kV
1- contact mobil; 2- mecanism biel manivel; 3- cilindru cu piston de
actionare; 4- suport comun pentru dou console; 5- resort;
6, 7- indicator de nivel a uleiului; 8- camera de stingere; 9- cilindru izolant;
10, 11- cartere metalice; 12,13- contacte; 14- izolator ceramic; 15- cilindru;
16- piston; 17- resort.

Viteza mecanic sporit impune echiparea ntreruptoarelor cu
dispozitive anticavitational plasat n zona superioar a contactului fix 12.
Acest dispozitiv permite ca tensiunea de tinere n camera de stingere s
creasc suficient de rapid pentru a face fat, mai ales, deconectrilor de
sarcini capacitive.
Dispozitivul de actionare a tijelor 5 este realizat din dou mecanisme
biel-manivel 2, simetrice n raport cu axa sistemului de camere asezate n
V. Mecanismul biel-manivel sunt actionate hidraulic de pistonul cu dublu
efect care se afl n cilindrul 3.
Un dispozitiv tumbler 5 asigur mentinerea ntreruptorului n pozitiile
nchis sau deschis.
ntreruptoarele cu ulei putin pot fi instalate n aer liber n dou
variante: pe o fundatie sau suspendat. Suspendarea se recomand mai ales


194
zonelor supuse seismelor, deoarece ofer un grad mare de libertate
ntreruptorului, fr ca acesta s sufere solicitri mecanice dure.
Pentru tensiuni nominale foarte mari se utilizeaz principiul constructiv
al modulului. Acest principiu const n construirea unui pol de ntreruptor cu
tensiunea nominal de 245 kV si puterea de rupere 10.000 MVA pornind de
la polul de 123 kV. Polul const n patru camere de stingere identice,
conectate n serie (cte dou camere de stingere n serie pentru fiecare modul
de 123 kV).
Pentru polul de 420 kV se folosesc 6 camere de stingere n serie (trei
module de 123 kV). Pentru a asigura rigiditatea dielectric fat de pmnt se
suplimenteaz n mod corespunztor si modulele de izolatori.
Variantele de ntreruptoare folosite la ora actual n comutatia de
nalt tensiune sunt pe lng ntreruptoarele cu ulei putin (IUP, IO)
ntreruptoarele cu aer comprimat (IAC), ntreruptoarele cu hexaflorur de
sulf (SF
6
) si ntreruptoarele n vid. La noi n tar majoritatea ntreruptoare-
lor de nalt tensiune sunt cele cu ulei putin, iar solutie optim de viitor se
preconizeaz folosirea ntreruptoarelor cu SF
6
. Mecanismele de actionare a
acestor ntreruptoare sunt: pneumatice, oleopneumatice, cu acumulare de
energie n resoarte, sau cu servomotor electric.

4.5.2. ntreruptoare cu Hexafluorur de sulf

Folosirea gazului hexaflorur de sulf (SF
6
), la stingerea arcului electric
si apoi la asigurarea izolatiei ntre piesele de contact, se justific prin
propriettile fizice ale acestui gaz.
SF
6
este un gaz electronegativ (adic moleculele sale prezint o mare
afinitate fat de electronii liberi, din combinatia lor rezultnd ioni negativi, cu
mas mare, avnd deci o mobilitate extrem de redus si devenind practic
neutilizabili ca purttori de sarcin) si si pstreaz aceast proprietate pn la
cteva mii de grade. Aceast proprietate determin tensiuni de strpungere
mult superioare celor n aer, la aceeasi presiune.
Acest gaz posed proprietti termice remarcabile: energie de disociere
redus, temperatur de disociere redus si ca urmare, o constant de timp mai
mic cu 2 ordine de mrime fat de cea a aerului. Aceste calitti dielectrice
exceptionale, permit distante reduse ntre electrozii sub tensiune, putere de
rupere foarte ridicat, vitez mare de regenerare dielectric an spatiului dintre
contacte dup ruperea arcului.
Hexaflorura de sulf nu atac materiale de constructie, cu exceptia celor
cu continut de hidrogen si de aceea piesele izolante se construiesc din teflon.
SF
6
este un gaz multiatomic atomii de fluor aflndu-se n vrfurile unui
octaedru, iar cei de sulf n centrul octaedrului. Aceast structur determin un


195
important coeficient de dilatare volumic si, ca urmare, ntr-o incint n care
arde arcul electric presiunea gazului creste extrem de mult.
Aceast proprietate este folosit n constructia ntreruptoarelor numite
cu autostingere.
Toate variantele de ntreruptoare cu SF
6
, din generatiile de astfel de n-
treruptoare au arcul electric rcit printr-un jet de gaz longitudinal.
Etapele de stingere a arcului electric n SF
6
sunt dup cum urmeaz:
Faza curentului intens. n aceast faz arcul electric const dintr-o
plasm de mare conductivitate electric si de temperatur mare (aprox.
25.000K) corespunznd unei densitti de mas extrem de mici si unei viteze
de curgere extrem de mari. n aceast plasm se gsesc si vapori metalici
proveniti din piesele de contact. Dimensiunile corecte ale geometriei
ajutajului asigur o curgere neturbulent si evit fenomenul de refulare.
Faza termic. nainte de trecerea curentului prin valoarea 0, diametrul
plasmei scade continuu, iar n momentul trecerii curentului prin valoarea 0
diametrul arcului este extrem de mic (aproximativ 1 mm). Caracteristic
acestei faze este producerea intens de turbulente, cauzat de sosirea n ajutaj
a gazului cu temperatur redus si vitez mic si coliziunea cu plasma
caracterizat prin temperatur mare si vitez mare. Reaprinderea sau stingerea
definitiv a arcului electric se decide n aceast faz si depinde n cea mai
mare msur de formarea turbulentei.
- Faza dielectric . Dup ce arcul electric a fost stins, plasma de nalt
conductivitate electric a fost nlocuit cu gaz neconductor dar cald, n care
exist purttori de sarcin liberi. Acesti purttori de sarcin pot distorsiona
cmpul electric n ajutajul izolant. n aceast faz apare, ntre piesele de
contact ale ntreruptorului, tensiunea tranzitorie de restabilire, care constituie
solicitarea dielectric maxim a ntreruptorului dup o ntrerupere reusit.
Primele variante de ntreruptoare cu SF
6
au aprut n anii 60 si se
bazau pe principiul ntreruptoarelor pneumatice, adic cu instalatii de
compresie auxiliar, lucrnd la dou presiuni.
Datorit propriettilor dielectrice bune, aceste ntreruptoare s-au dez-
voltat n variantele cu autocompresie, ce folosesc deplasarea contactului
mobil la deconectare pentru comprimarea gazului. Firma Electroputere
Craiova a realizat 1979 primul ntreruptor capsulat cu SF
6
de 123 kV/2000A,
iar n 1984 a realizat un ntreruptor integral n constructie independent cu
autocompresie de 145kV (3150A si putere de rupere 40kA). n anul 1986 s-a
realizat un ntreruptor de 170kV/ 3150A/ 40kA.
Principiul functionrii camerelor de stingere cu autocompresie este pre-
zentat n figura 4.20. exemplificat pentru o camer de stingere folosit la n-
treruptoarele AEG la tensiuni ntre 72,5 kV si 765kV. Presiunea gazului SF
6

n interiorul camerei este de 5 bari.


196



Figura 4.20. Camer de stingere cu autocompresie
1- piston fix, 2- cilindru de compresie, 3- pies de contact, 4- contact pentru
contactul nominal, 5- ajutaj izolant, 6- pies de contact pentru arcul electric,
7- flanse de racord, 8- cavitate, 9- filtru de alumin (Al
2
O
3
).

n pozitia nchis a) se stabileste continuitatea circuitului prin contactul
fix tubular 6 si contactul mobil de tip tulip 4. Prin actionarea asupra tijei de
comand, solidar cu cilindrul de autocompresie 2 si contactul mobil 4 apare
arcul electric ntre contactul fix si contactul de arc din interiorul tulipei 6.
Contactul mobil mpreun cu cilindrul de autocompresie se deplaseaz n
directia pistonului fix 1, comprimnd gazul si obligndu-l s treac prin
orificiile de cilindru si s ptrund n zona arcului electric unde se realizeaz
un puternic suflaj longitudinal datorit formei duzei 5, ceea ce contribuie la
rapida stingere arcului electric. Capacul prins de camera de stingere prin
intermediul flansei 7 cuprinde un filtru de alumin 9, rolul de a curta gazul
de florurile metalice ce se formeaz. Refacerea rapid a rigidittii dielectrice
a gazului SF
6
, ofer acestui tip de ntreruptor posibilitatea de a fi utilizat la


197
deconectarea sarcinilor capacitive.
Utiliznd principiul modulului pot fi construite ntreruptoare pentru
tensiuni foarte nalte cu mai multe camere de stingere.
Actionarea acestor ntreruptoare se face pneumatic cu ajutorul
cilindrului 16 si a pistonului solidar cu tija 15.
Duzele din materiale conductoare sunt executate din metale sau grafit.
n prezent duzele la ntreruptoare se fac cel mai adesea din teflon care
prezint niste proprietti speciale: rezistent mecanic mare, prelucrabilitate
usoar, rezistent la temperaturi ridicate.
ntreruptoarele cu autocompresie impun anumite cerinte asupra meca-
nismului de actionare. Astfel pentru a nvinge blocajul ajutajului si presiunea
dinamic a arcului electric pistonul trebuie antrenat de energie n resoarte, sau
mecanisme oleopneumatice, astfel nct pretul de cost al ntreruptorului
creste.
A treia generatie de ntreruptoare cu SF
6
denumite ntreruptoare cu
autosuflaj sau autoexpansiune se bazeaz pe rotirea arcului provocat de un
cmp magnetic produs de o bobin parcurs n momentul deschideri de
propriul curent de rupere. Sub actiunea arcului electric gazul nclzit produce
o presiune ridicat care este folosit la curgerea gazului si implicit la
deionizarea arcului electric.
ntreruptoarele cu SF
6
cu autocompresie au urmtoarele avantaje com-
parativ cu ntreruptoarele cu dubl presiune: gazul SF
6
nu este permanent
comprimat; nu necesit compresoare si rezervoare la presiune ridicat;
simplitatea constructiei prin utilizarea unui numr mic de piese mobile si
garnituri de etansare; autogenerarea presiunii necesare pentru ntreruperea
curentilor inductivi fr aparitia supratensiunilor; reducerea uzurii
contactelor prin reducerea energiei de arc; nivel de zgomot redus; timp de
rupere mici; adaptibilitatea la circuitul RAR, deoarece presiunea nu este
stocat n rezervor pentru rupere; pretul sczut.
A doua variant de ntreruptoare cu SF
6
ntreruptoarele cu autosuflaj
au urmtoarele avantaje: au o andurant mecanic mai mare, cmpul
magnetic realizeaz rotirea si ghidarea arcului astfel nct se dezvolt perfect
centrat si stabilizat si se evit prezenta unei duze izolate care perturb
cmpul; deplasarea rapid a arcului pe contacte limiteaz erodarea lor. Ca
dezavantaje ale acestor ntreruptoare amintim: au o dimensionare dificil a
bobinelor de suflaj, a contactelor de arc si a camerei de presiune; sunt
limitate de puterea de rupere.
Astzi se realizeaz ntreruptoare capsulate cu SF
6
ce cuprind ntr-un
lot unitar barele colectoare, separatoarele, ntreruptorul de putere,
reductoarele de tensiune si curent. Introducerea n exploatare a acestor
instalatii, ce reprezint solutia cea mai favorabil pentru domeniul naltei


198
tensiuni, fapt justificat de urmtorii factori: necesitatea de transfera energie
electric n centrele industriale si n orasele mari cu o tensiune nominal ct
mai ridicat si de a afecta un spatiu ct mai redus pentru statia de conexiune
sau de transformare; eliminarea defectelor posibile din cauza polurii n
zonele industriale sau cu atmosfer salin; cresterea gradului de securitate,
carcasele metalice fiind legate la pmnt; eliminarea pericolului de explozie;
exploatare mai simpl si fiabilitate ridicat.



Figura 4.21. Anduranta ntreruptoarelor de nalt tensiune

Pentru actionarea ntreruptoarelor de nalt tensiune cu SF
6
se folosesc
mecanisme de actionare specifice. Acestea sunt ansamble distincte sau
incluse n ntreruptoare asigurnd comutatia acestora. Aceste mecanisme
asigur transmiterea, n urma comenzii manuale sau electrice, a energiei de
actionare a contactelor mobile ale ntreruptorului. Energia pus n joc de
aceste dispozitive asigur imprimarea vitezei prescrise a contactului. De
asemenea aceste mecanisme trebuie s mentin ntreruptorul blocat n
pozitia nchis sau deschis, n toate conditiile de exploatare: vibratii, trepidatii,
trecerea curentului de scurt circuit de soc. Principalele subansamble ale
dispozitivelor de actionare sunt: mecanismul de anclansare, de blocare si
mecanismul de decuplare. Dup sursa de energie utilizat, mecanismele de
actionare ale ntreruptoarelor de nalt tensiune se clasific n: mecanisme cu
acumulare de energie n resoarte, mecanisme pneumatice si mecanisme cu
actionare hidraulic.


199





Figura 4.22. Productia mondial de ntreruptoare de nalt tensiune

Tendinta actual n ceea ce priveste constructia ntreruptoarelor de
nalt tensiune cu SF
6
pe plan mondial vizeaz: realizarea unei capacitti de
rupere mrite la 100kA; realizarea etansrilor cu ferofluide magnetice;
optimizarea mecanismelor de actionare pentru asigurarea comenzilor sincrone
prin prevederea unor dispozitive electronice; computerizarea sistemelor de
protectie, comand si diagnoz pentru cresterea fiabilittii ntreruptoarelor;
cresterea perioadei de revizie la 20-30 de ani; proiectarea asistat de
calculator a ntreruptoarelor.
Principiul autosuflajului se extinde la aparate cu tensiuni nominale de
52 72,5KV si chiar pn la 145 KV, deoarece energia de actionare se
reduce la aproximativ 20% din energia necesar unui ntreruptor cu aceeasi
capacitate de rupere functionnd pe baza principiului de autocompresie. La
curenti de scurtcircuit intensi, jetul de gaz este format, n esent, prin dilatarea
gazului SF
6
. limitarea acestui avantaj decurge din faptul c gazul astfel
format, si care serveste la rcirea arcului electric, este cald.









200




Pentru a verifica modul de nsusire a cunostintelor prezentate n acest
capitol rspundeti pe scurt la urmtoarele ntrebri:

1. Cum se clasific dup tensiune retelele electrice?
2. Ce mrimi caracteristice are un aparat electric de comutatie de medie sau
nalt tensiune?
3. Definiti tensiunea nominal a unui aparat de comutatie?
4. Definiti curentul nominal a unui aparat de comutatie?
5. Definiti capacitatea de rupere a unui aparat de comutatie?
6. Definiti puterea de rupere a unui aparat de comutatie?
7. Definiti capacitatea de conectare a unui aparat de comutatie?
8. Definiti capacitatea nominal de rupere a unui ntreruptor.
9. Ce aparate electrice de comutatie de medie si nalt tensiune cunoasteti?
10. Ce rol au aparatele electrice de comutatie n retelele electrice de medie
tensiune?
11. Ce rol au aparatele electrice de comutatie n retelele electrice de nalt
tensiune?
12. Ce rol are separatorul electric de medie tensiune?
13. Ce curenti comut un separator de medie tensiune?
14. Clasificati separatoarele de medie tensiune dup modul de amplasare.
15. Clasificati separatoarele de medie tensiune dup solutia constructiv.
16. Clasificati separatoarele de medie tensiune dup dispozitivul de actionare.
17. Clasificati separatoarele de medie tensiune dup felul contactelor.
18. Ce variante constructive de separatoare de medie tensiune cunoasteti?
19. Ce rol are cutitul de punere la pmnt al unui separator?
20. Definiti un separator de sarcin?
21. unde se folosesc separatoarele de sarcin?
22. Cu ce interblocri sunt prevzute separatoarele de medie tensiune?
23. Ce rol are un separator de nalt tensiune?
24. Clasificati separatoarele de nalt tensiune dup varianta constructiv.
25. Care sunt elementele constitutive ale unui separator de nalt tensiune?
26. Ce metode de actionare a separatoarelor de nalt tensiune cunoasteti?
27. Care este cea mai performant variant de separator de nalt tensiune?
28. Ce avantaje prezint un separator pantograf?
29. Ce rol au separatoarele de punere la pmnt si scurtcircuitare?
30. Ce rol au separatoarele de sectionare?
31. Ce variante constructive de contactoare de medie tensiune cunoasteti?


201
32. Care este cea mai performant variant de contactor de medie tensiune?
33. Ce tip de contacte are un contactor de medie tensiune cu vid?
34. Ct este distanta dintre electrozi la contactoarele de medie tensiune cu
vid?
35. Care este dispozitivul de actionare a unui contactor de medie tensiune cu
vid?
36. Ce variante de ntreruptoare de medie tensiune cunoasteti?
37. Din ce materiale se fac contactele ntreruptorului de medie tensiune cu
vid?
38. Ce rol au dispozitivul de actionare al unui ntreruptor de medie sau nalt
tensiune?
39. Ce mecanisme de actionare ale ntreruptoarelor de medie tensiune
cunoasteti?
40. Ce prti componente are un mecanism de actionare a ntreruptoarelor de
medie tensiune?
41. Ce dezavantaje au contactoarele statice fat de contactoarele
electromagnetice?
42. Ce ntelegeti printr-un mecanism cu liber deschidere?
43. Din ce este alctuit un MRI?
44. Ce putere de rupere au ntreruptoarele de 123 kV n ulei?
45. Cum se clasific ntreruptoarele de nalt tensiune dup principiul de
stingere a arcului electric?
46. Care este varianta optim de ntreruptor de nalt tensiune?
47. Ce tipuri de ntreruptoare cu ulei cunoasteti?
48. Ce principiu de stingere a arcului electric se foloseste la ntreruptoarele
I.O.?
49. Ce compartimente alctuiesc o camer de stingere n ulei?
50. Ce rol are dispozitivul anticavitational al unui ntreruptor?
51. n ce const principiul modului la ntreruptoarele de nalt tensiune?
52. Care este modulul fundamental pentru ntreruptoarele de nalt tensiune?
53. Cte module se folosesc pentru a realiza un ntreruptor de 245 kV?
54. Cte camere de stingere nseriate alctuiesc un ntreruptor de 420 kV?
55. Ce gaze electronegative cunoasteti?
56. Definiti un gaz electronegativ?
57. Ce faze apar la stingerea arcului electric n SF
6
?
58. Ce variante constructive de ntreruptoare cu SF
6
cunoasteti?
59. Ce dispozitive de actionare ale ntreruptoarelor de nalt tensiune
cunoasteti?
60. Din ce este alctuit un ntreruptor capsulat cu SF
6
?




202


5. PROTECIA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE


Defectele care apar n instalatiile electrice sunt foarte complexe, att ca
desfsurare, ct si din punctul de vedere al efectelor pe care le pot produce.
Desi este posibil o mprtire a defectelor dup cauza si dup natura lor, n
practic este greu de distins crei categorii i apartine defectul care a avut loc,
dat fiind c cel mai adesea apar defecte combinate si nu se poate sti care a
fost cauza. Trebuie mentionat c ntmplarea joac, adesea, un rol important
n evolutia defectului.
Eliminarea rapid si selectiv a defectelor ca apar n instalatiile
electrice este impus de urmtoarele aspecte:
necesitatea continuittii n alimentarea cu energie electric a consu-
matorilor nedefecti;
protejarea consumatorilor de efectele distructive (din punct de vedere
termic si electrodinamic) ale regimurilor anormale (suprasarcin, scurtcircuit
sau supratensiune);
protejarea operatorilor umani de efectele regimurilor anormale de
functionare a instalatiilor electrice;
reducerea timpului de remediere a defectelor din instalatiile electrice.
Protectiile se pot clasifica dup numeroase criterii, dintre care cele mai
importante sunt:
A. Dup tipul echipamentului protejat, putem avea:
protectii ale motoarelor electrice (asincrone, sincrone, de c.c.);
protectia generatoarelor sincrone;
protectia transformatoarelor electrice;
protectia retelelor de distributie de joas tensiune (radiale);
protectia retelelor de medie si nalt tensiune (alimentare bilateral);
protectia instalatiilor de iluminat;
protectia instalatiilor casnice;
protectia instalatiilor electronice, etc.
B. Dup tensiunea nominal a echipamentului protejat:
protectia instalatiilor de joas tensiune;
protectia instalatiilor de medie tensiune;
protectia instalatiilor de nalt tensiune;
protectia instalatiilor de foarte nalt tensiune.
C. Dup tipul de defect putem avea:


203
protectie la suprasarcin;
protectie la supracurenti;
protectie la scurtcircuit;
protectie la supratensiune;
protectie la tensiune minim;
protectie la disparitia tensiunii;
protectie la supratensiuni atmosferice;
protectie mpotriva iesirii din sincronism;
protectie la degajarea de gaze;
protectie mpotriva alimentrii cu tensiune asimetric;
protectie mpotriva functionrii la frecvent redus, etc.
D. Dup timpul de acionare al protectiei:
ultrarapide;
rapide;
normale;
lente;
temporizate;
temporizate n trepte, etc.
E. Dup echipamentul de protecie:
protectii prin relee electromecanice;
protectii prin relee electronice;
protectii prin declansatoare;
protectii prin automate programabile;
protectii prin calculator, etc.
F. Dup modul de conectare n circuitele protejate;
protectii cu conectare direct n circuitul echipamentului protejat;
protectii prin traductoare (de curent, tensiune, directionale, etvc.);
protectii mixte.
G. Dup modul de acionare n circuitul protejat:
actionare direct (prin contactoare sau ntreruptoare);
actionare direct prin sigurante fuzibile;
actionare indirect prin relee intermediare sau contactoare, etc.
H. Dup gradul de automatizare:
protectii locale automate (sigurante fuzibile, relee sau declansatoare);
protectii numerice;
protectii de la distant prin sisteme de telecomand;
protectii prin dispecerat.
La proiectarea circuitelor de protectie trebuie s se tin cont de faptul c


204
regimurile de avarie pot duna nu doar echipamentului supravegheat ci si
instalatiei electrice n ansamblul ei.
De multe ori pagubele datorate ntreruperii alimentrii cu energie
electric a unor consumatori sunt mult mai mari dect costul echipamentului
deteriorat prin regimul anormal de functionare.
n clasificarea defectelor din instalatiile electrice dup natura lor,
trebuie mentionate n primul rnd cele care constau n deteriorarea
(strpungerea sau conturnarea) izolatiei.
Scurtcircuitul este cel mai grav defect; el se poate produce ntre trei
faze, ntre dou faze sau ntre o faz si pmnt (n retelele cu punctul neutru
legat la pmnt).
Curentul de scurtcircuit, avnd o valoare mare, provoac o crestere a
cderii de tensiune n generatoare si n toate impendantele pe care le parcurge,
ducnd astfel la o scdere a tensiunii n retea, cu efecte duntoare asupra
consumatorilor si asupra functionrii n paralel a centralelor.
Pe lng aceste neajunsuri n functionarea consumatorilor, curentul de
scurtcircuit provoac si deteriorri n instalatii, care pot fi foarte grave,
datorit actiunii sale dinamice si termice.
n general, scurtcircuitul apare sub dou forme : scurtcircuit net
(atingerea direct ntre faze) si scurtcircuit prin arc.
Un alt defect des ntlnit n instalatiile electrice, si care const tot n
deteriorarea izolatiei, este punerea la pmnt. ntr-o retea cu punctul neutru
izolat, punerea la pmnt a unei faze nu constituie, prin ea nssi, un defect,
neconducnd la perturbri importante ale functionrii. Ea este de cele mai
multe ori doar nceputul unui defect mai grav, cci de obicei degenereaz n
scurtcircuit, cu urmrile cunoscute; de aceea, aparitia punerii la pmnt
trebuie cunoscut, pentru a se lua msurile necesare de ndeprtare a acestei
stri anormale. n afar de aceasta, ea produce totusi unele mici perturbri
care, desi nepericuloase, nu sunt de dorit.
Curentul de punere la pmnt poate duce la o ncrcare nesimetric a
generatoarelor, ncrcare care, fiind capacitiv poate provoca ridicri de
tensiune care n anumite conditii devin periculoase. De asemenea, circulatia
unui curent prin pmnt poate provoca perturbri n liniile electrice din
apropierea celei defecte, n special n cele de telecomunicatii, prin inducerea
unor tensiuni ce pot atinge valori periculoase.
La fel ca si la scurtcircuit, punerea la pmnt poate fi net sau prin arc.
Arcul poate sri la alte faze, transformnd punerea la pmnt n scurtcircuit.
Deosebit este arcul intermitent, care const n stingerea si reaprinderea
repetat a arcului de punere la pmnt, stingerea producndu-se n momentele
de trecere a curentului prin valoarea zero, iar reaprinderea n momentele cnd


205
tensiunea alternativ atinge valori suficiente pentru reamorsarea arcului n
mediul nc ionizat. Arcul intermitent poate produce, supratensiuni care ating
valori de aproximativ 3U
faz
.
De altfel, chiar n cazul unei puneri la pmnt nete, ntr-o retea cu
punctul neutru izolat, faza defect capt potentialul pmntului, iar tensiunea
fat de pmnt a fazelor sntoase creste de 3 ori, devenind egal cu
tensiunea ntre ele si faza defect.
Supratensiunile retelei, n conditiile existentei unei puneri la pmnt,
pot provoca aparitia unei a doua puneri la pmnt pe o alt faz, defect
cunoscut sub numele de dubl punere la pmnt, care este echivalent cu un
scurtcircuit bifazat prin rezistent (rezistenta traseului prin pmnt). Aceast a
doua punere la pmnt poate avea loc pe fazele aceleiasi linii sau a dou linii
diferite, ceea ce complic defectul si mreste consecintele lui neplcute.
Punerea la pmnt a unei faze, ntr-o retea cu punctul neutru legat la
pmnt, este, de fapt, un scurtcircuit monofazat.
O alt categorie de defecte care apar n instalatiile electrice, n afara
celor mentionate mai sus, care aveau toate la baz deteriorarea izolatiei, o
constituie ntreruperile conductoarelor (nu numai ruperile propriu-zise de
conductoare, ci si arderea unei sigurante pe o faz, deschiderea unui separator
pe o singur faz etc.). Acest gen de defecte este ns rar, si cel mai adesea,
este nsotit de scurtcircuite sau puneri la pmnt (de exemplu, n cazul ruperii
conductoarelor unei linii electrice aeriene).
n primul rnd, cauzele care provoac aceste genuri de defecte sunt
datorate depsirii rezistentei materialelor respective la solicitrile mecanice,
termice si, mai ales, electrice. Depsirea rezistentei se poate produce datorit
unor conditii speciale, care duc la supratensiuni electrice foarte mari,
vnturile puternice si chiciura, care solicit n mod deosebit conductoarele si
stlpii liniilor electrice aeriene.
n al doilea rnd, cauza defectelor poate consta n scderea rezistentei
materialelor sub valoarea normal, datorit fie uzurii si mbtrnirii (n
special pentru izolatia electric), fie actiunii unor factori externi (substante
chimice, umezeal, murdrie etc.).
n sfrsit, trebuie citate drept cauze destul de frecvente ale defectelor,
greselile personalului de exploatare, care prin conectri gresite, introducerea
unor corpuri strine n instalatii, manevre insuficient pregtite, pot duce la
cresteri foarte mari ale solicitrilor instalatiilor.
Pe baza statisticilor rezult c instalatiile cele mai supuse defectelor
sunt liniile electrice aeriene, urmate, n ordine, de liniile subterane, statiile de
transformare si generatoare.
Constructia instalatiilor are o influent hotrtoare asupra frecventei si


206
tipului de defecte. Astfel, n retelele cu punctul neutru legat la pmnt nu pot
avea loc duble puneri la pmnt, pe cnd n retele cu punctul neutru izolat
acestea sunt foarte frecvente.
Ca urmare a faptului ca n retelele cu punctul neutru legat la pmnt
fiecare punere la pmnt constituie un defect, raportul dintre numrul
declansrilor care au loc n retelele cu punctul neutru izolat si n cele cu
punctul neutru legat la pmnt este de 4/7.
Repartizarea procentual a diferitelor genuri de defecte (exclusiv
ruperile pure de conductoare, care, n general, sunt rare), este aproximativ
urmtoarea: scurtcircuite monofazate, 65%; scurtcircuite bifazate cu punere la
pmnt si dubl punere la pmnt, 20%; scurtcircuite bifazate fr punere la
pmnt, 10%; scurtcircuite trifazate, 5%.
n sistemele energetice, n afara defectelor propriu-zise, pot surveni
abateri de la regimul normal de functionare, care produc de asemenea
perturbri si pagube. Acestea constau, n esent, n abateri ale parametrilor de
functionare (tensiune, curent, frecvent) de la valorile lor nominale.
Regimul anormal de functionare cel mai des ntlnit, este cel de
suprasarcin. Acesta const ntr-o crestere a curentului peste valorile
nominale si poate fi provocat fie de cresterea neasteptat a sarcinii, fie de
scderea, din diferite motive, a puterii surselor generatoare. Suprasarcina este
un regim inadmisibil de functionare de durat, n primul rnd pentru c
provoac solicitri (n special termice) ale instalatiilor; n al doilea rnd,
trecerea prin instalatii a unor curenti care depsesc valorile nominale produce
scderi pronuntate ale tensiunii, ceea ce are ca efect absorbirea de ctre
consumatori a unor curenti si mai mari (pentru a se mentine puterea
constant), producndu-se astfel o scdere n continuare a tensiunii.
Un alt regim anormal l constituie aparitia pendulrilor ntre grupurile
generatoare sau chiar ntre centrale, cnd acestea functioneaz cu frecvente
diferite, pendulri care de asemenea pot duce la ntreruperi totale.

5.1. PROTECIA MOTOARELOR ELECTRICE

Defectele cele mai des ntlnite la motoarele electrice sunt scurtcir-
cuitele polifazate n nfsurrile statorului, la bornele motorului sau n cablul
de alimentare; puneri la pmnt a unei faze, scurtcircuite ntre spirele aceleasi
faze. La aparitia acestor defecte, tinnd seama si de faptul c motoarele repre-
zint ultimul element al sistemului de la surs spre consumator, declansarea
trebuie s fie instantanee.Cel mai frecvent regim de functionare este
suprasarcina, determinat fie de cresterea tensiunii. Acest regim trebuie
eliminat dac el persist un anumit timp si de aceea se folosesc elemente de
temporizare a functionrii. La motoarele de putere mic si mijlocie,


207
alimentate prin intermediul contactoarelor, se folosesc relee maximale de
curent si relee termobimetalice care realizeaz protectia la scurtcircuite si
suprasarcini, conform caracteristicilor de protectie.

5.1.1. Comanda i protecia motoarelor asincrone cu conectare direct la
reea

Pentru alimentarea unui motor asincron trifazat printr-un contactor
prevzut cu un bloc de relee termobimetalice, un bloc de relee elec-
tromagnetice si sigurante fuzibile putem utiliza schema electric prezentat n
figura 5.1..
n schema electric desfsurat (prezentat n figura 5.1.) apare
contactorul K cu bobina de actionare K(01), format dintr-un electromagnet
de c.a. alimentat cu tensiune de faz, contactele principale K(24, 68,10
12), contactul de automentinere K(1416) si contactele NI si ND, K(35) si
K(1416) respectiv K(1820) conectate n circuitele de semnalizare; blocul
de protectie termic F
4
avnd termobimetalele conectate n serie cu nfsu-
rrile motorului ce pot actiona asupra contactului F
4
(79); blocul de protectie
electromagnetic F
5
, ce poate actiona asupra contactului su normal nchis
F
5
(7-9); sigurantele fuzibile F
1
, F
2
, F
3
; lmpile de semnalizare H
1
,H
2
; butonul
de pornire cu revenire S
2
; butonul de oprire cu revenire S
1
si motorul actionat.
Cnd motorul nu este conectat, lampa H
1
, alimentat ntre o faz si nul
prin contactul normal nchis K(35) semnalizeaz aceast pozitie. Pentru
conectarea motorului la retea se actioneaz butonul de pornire S
2
si bobina
contactorului K este alimentat ntre faza R si nul prin S
1
, S
2
si contactele
normal nchise ale celor dou blocuri de protectie. Se produce actionarea
contactorului, ceea ce duce la alimentarea motorului M prin contactele
principale ale contactorului, iar prin nchiderea contactului de automentinere
K(1416) se scurtcircuiteaz butonul de pornire S
2
, astfel nct revenirea
acestuia nu ntrerupe alimentarea bobinei contactorului. n acelasi timp prin
schimbarea pozitiei contactelor K(35) si K(1820) se opreste alimentarea
lmpii H
1
si se conecteaz lampa H
2
ce semnalizeaz functionarea motorului.



208


Figura 5.1. Schema electric desfsurat de comand, protectie si
semnalizare pentru pornirea unui motor asincron prin conectare direct la
retea
F
1
, F
2
, F
3
, F
6
sigurante fuzibile, F
4
bloc de relee termobimetalice,
F
5
bloc de relee electromagnetice, K contactor electromagnetic,
S
1
, S
2
, butoane de actio-nare, H
1
, H
2
lmpi de semnalizare
M motor asincron cu rotorul n scurtcircuit.

Pentru oprirea voit a motorului se actioneaz butonul S
1
care ntrerupe
alimentarea bobinei contactorului, contactele sale revenind la pozitia initial
si motorul rmne nealimentat.
n cazul unei suprasarcini, n functie de mrimea ei, actioneaz
temporizat protectia termic F
4
sau instantaneu protectia F
5
deschiznd
contactul lor normal deschis nseriat cu bobina contactorului, ceea ce conduce
la deconectarea motorului de la retea. n caz de scurtcircuit actioneaz n
timpul cel mai scurt sigurantele fuzibile, montate n amonte de contactor,
ntrerupnd alimentarea motorului.
Protectia la scderea tensiunii este asigurat de nssi bobina
contactorului care dezvolt o fort activ mai mic dect forta rezistent de
ndat ce tensiunea de alimentare scade sub - 70% din valoarea nominal,
astfel contactele contactorului se deschid si deconecteaz motorul de la retea.
n cazul alimentrii unui motor asincron trifazat prin intermediul unui
contactor avnd electromagnetul de actionare de curent continuu, se poate


209
utiliza o punte redresoare.
Contactoarele cu relee de protectie fiind folosite n special la actionarea
motoarelor electrice, trebuie s ndeplineasc anumite conditii de functionare
selectiv a protectiilor. Astfel pentru circuitele reprezentate n schema
electric desfsurat care utilizeaz pentru protectie relee termice, relee
electromagnetice si sigurante fuzibile, o caracteristic de protectie corect
aleas este prezentat n figura 5.2.
Caracteristica temporal de protectie, reprezentat prin linia ngrosat,
evidentiaz modul de realizare al selectivittii protectiei. Astfel, pentru
curenti ce depsesc curentul nominal pn la (7 10)I
n
actioneaz protectia
termic conform caracteristicii ei dependente (curba 1), la suprasarcini
cuprinse ntre (7 10)In si (15 20)In actioneaz protectia electromagnetic.

Figura 5.2. Caracteristica temporal de protectie la suprasarcin, supracurent
si scurtcircuit a unui motor asincron
1 caracteristica dependent a releului termobimetalic,
2 caracteristica indepen-dent a releului electromagnetic,
3 caracteristica dependent a sigurantei fuzibile,
4 caracteristica de stabilitate termic a motorului.

ntr-un timp de ordinul sutimilor de secund, conform caracteristicii
independente (curba 2) iar la scurtcircuite cnd curentul este mai mare de
(15 20)In actioneaz sigurantele fuzibile ntr-un timp foarte scurt, conform
caracteristicii de protectie a acestora (curba 3).
Curba 4 reprezint caracteristica de stabilitate termic a motorului
protejat. O protectie corect nu trebuie s intersecteze curba 4, dar nici s nu
fie exagerat de deprtat de aceasta pentru a asigura un randament ridicat


210
motorului.
n cazul unor scurtcircuite, pentru curenti peste -10I
n
, trebuie s intre
n functiune sigurantele fuzibile, a cror curbe (2) au alura din figur. Si n
acest caz curba de stabilitate termic a motorului 3, nu trebuie s intersecteze
caracteristicile de protectie.
n cazul des ntlnit n practic cnd protectia la suprasarcin este
asigurat doar de relee termice si protectia la scurtcircuite de ctre sigurante
fuzibile, caracteristica temporal de protectie are forma din figura 5.3..
Protectia asigurat de releele termice are forma curbei 1. Forma dependent a
acestei caracteristici permite ca motorul s suporte un timp determinat (cteva
secunde) supracurenti de (6 7)In caracteristici curentilor de pornire a
motoarelor asincrone.


Figura 5.3. Caracteristica temporal de protectie la suprasarcin
si scurtcircuit a unui motor asincron
1 caracteristica dependent a releului termobimetalic,
2 caracteristica dependent a sigurantei fuzibile,
3 caracteristica de stabilitate termic a motorului.

Datorit posibilittilor de comand de la distant si cu frecvent mare, a
adaptabilittii usoare la schemele de automatizri contactoarele electromag-
netice reprezint solutia cea mai uzitat n comanda motoarelor electrice. n
instalatiile complexe cu caracter automat contactoarele servesc nu doar la
conectarea si deconectarea motoarelor ci si la protectia acestora prin interme-
diul releelor cu care sunt dotate.
Exemplificm rolul contactoarelor n comanda si protectia motoarelor


211
prin cteva scheme electrice desfsurate uzuale. Mentionm c schemele
prezentate pot fi dezvoltate prin nlocuirea contactoarelor actionate cu
electromagneti de curent alternativ. cu contactoare actionate cu
electromagneti de curent continuu (si rezistente economizatoare), adugarea
unor semnalizri si a unor aparate de msur si control.

5.1.2. Comanda cu inversare de sens i protecia unui motor asincron

n figura 5.4. este prezentat schema electric desfsurat de comand
(cu contactoare de curent alternativ), protectie si inversare de sens a unui
motor asincron cu rotor n scurtcircuit. Mentionm c pornirea prin conectare
direct la retea este posibil doar n cazul motoarelor de mic putere.
Schema electric cuprinde dou contactoare K
1
si K
2
ce pot asigura prin
inversarea a dou faze statorice ale statorului functionarea motorului asincron
n ambele sensuri de rotatie. Pentru a preveni manevrele gresite schema
circuitului de comand trebuie prevzut cu o serie de blocaje care s
mpiedice actionarea simultan a celor dou contactoare (echivalent cu
scurtcircuit la bornele retelei).


Figura 5.4. Schema electric de comand, protectie si inversare de sens a
unui motor asincron
F
1
, F
2
, F
3
, F
5
sigurante fuzibile, F
4
releu termobimetalic,
K
1
, K
2
contactoare electromagnetice, S
1
, S
2
, S
3
butoane de actionare,
M motor asincron cu rotorul n scurtcircuit.

Butoanele de actionare S
2
, S
3
comand rotirea spre stnga sau spre


212
dreapta a motorului M si sunt prevzute cu cte dou contacte, unul normal
deschis (2 4) si unul normal nchis (1 3), care actioneaz simultan. n serie
cu bobinele celor dou contactoare se afl cte un contact normal nchis a
celuilalt contactor.
Dac motorul nu este conectat contactele K
1
(35) si K
2
(35) sunt
nchise si prin actionarea unuia din butoanele de pornire (S
2
sau S
3
) se asigur
alimentarea bobinei contactorului K
1
(01) sau K
2
(01). Dac spre exemplu
am actiona butonul S
2
alimentnd bobina contactorului K
1
acesta si nchide
contactele principale K
1
(24, 68, 1012) si asigur un sens de rotatie al
motorului.
Pentru inversarea sensului de rotatie a motorului, acesta trebuie mai
nti oprit prin actionarea butonului S
1
si apoi prin actionarea lui S
3
se asigur
conectarea contactorului K
2
, care si nchide contactele principale, contactul
de automentinere K
2
(1416) si si deschide contactul auxiliar de interblocare
K
2
(35). Prin oprirea motorului naintea inversrii de sens se elimin
posibilitatea unor manevre gresite si se reduce socul de curent (la inversarea
brusc a sensului cmpului magnetic nvrtitor socul de curent este dublul
curentului de pornire a motorului.

5.1.3. Comanda i protecia unui motor asincron cu pornire stea-triunghi

Majoritatea motoarelor nu permit pornirea prin conectare direct la
retea si necesit metode speciale de pornire care urmresc reducerea socului
de curent concomitent cu obtinerea unor parametrii energetici ct mai buni.
Una din metodele cele mai folosite de pornire a motoarelor asincrone
cu rotor n scurt circuit este pornirea steatriunghi a crei schem electric
desfsurat este prezentat n figura 5.4.
Conform diagramei prezentate n figura 1.27 la pornirea steatriunghi
datorit alimentrii initial a motorului cu tensiunea de faz, curentul de
pornire (dar si momentul de pornire) sunt de trei ori mai mici dect n cazul
conectrii directe la retea la tensiunea de linie.
Rezult c aceast metod de pornire se poate aplica motoarelor cu
porniri usoare (cu sarcin redus sau cu cuplaje). Motoarele asincrone cu
rotor n scurtcircuit care folosesc pornirea steatriunghi trebuie s aib tensiu-
nea nominal egal cu tensiunea de linie a retelei si s aib acces la ambele
capete ale bobinelor statorice (sase borne statorice pe cutia de borne).



213


Figura 5.5. Schema electric de comand cu contactoare de c.a., protectie si
pornire Y- a unui motor asincron cu rotorul n scurtcircuit
F
1
, F
2
, F
3
, F
5
sigurante fuzibile, F
4
releu termobimetalic,
K
1
, K
2
, K
3
contactoare electromagnetice, K
4
T releu de timp cu
temporizare la actionare, S
1
, S
2
butoane de actionare, M motor asincron cu
rotorul n scurtcircuit.

Pentru pornire se actioneaz butonul S
2
care alimenteaz bobina
contactorului K
2
dac contactul normal nchis de interblocare K
3
(35) nu este
deschis. Deci dac conexiunea triunghi nu este realizat K
2
prin contactele
sale principale realizeaz conexiunea stea si apoi prin K
2
(1416) alimenteaz
bobina contactorului principale K
1
(01) care se automentinere prin K
1
(14
16).


214

Figura 5.6. Schema electric desfsurat de comand cu contactoare de c.c.,
protectie si pornire Y- a unui motor asincron cu rotorul n scurtcircuit
F
1
, F
2
, F
3
, F
5
, F
6
, F
7
, F
8
, F
9
, sigurante fuzibile, F
4
releu termobimetalic,
K
1
, K
2
, K
3
contactoare electromagnetice, K
4
T releu de timp cu
temporizare la actionare S
1
, S
2
butoane de actionare, M motor asincron cu
rotorul n scurtcircuit, H
1
, H
2
, H
3
, H
4
lmpi de semnalizare, Ttransformator
de separare, Vpunte redresoare, R
1
, R
2
, R
3
rezistente economizatoare,
C
0
condensator de filtraj.

O dat cu alimentarea lui K
2
este alimentat si bobina releului de timp
K
4
T (01) care si ncepe temporizarea.
Dup trecerea timpului prestabilit contactorul K
4
T si deschide
contactul normal nchis cu temporizare la actionare K
4
T (35) deconectnd
contactorul K
2
si readucnd n pozitia nchis contactul K
2
(35). n acest
moment se realizeaz conexiunea triunghi prin contactele principale ale
contactului K
3
. Motorul rmne alimentat n regim de durat n conexiune
triunghi.
Pentru oprire se actioneaz butonul S
1
care ntrerupe alimentarea
schemei de comand si aduce la starea initial instalatia.
O schem similar celei din figura 5.5 dar realizat cu contactoare de
curent continuu este prezentat n figura 5.6.
Schema contine transformatorul de separare T
1
cu rolul de a separa


215
galvanic instalatia de comand de cea de fort. Puntea redresoare V
alimenteaz schema de comand cu tensiunea continu necesar.
Sigurantele F
1 ...
F
9
asigur protectii la scurt circuit a instalatiei de fort
si de comand. Rezistentele R
1
, R
2
, R
3
sunt rezistente economizatoare cu rolul
de a limita curentul prin bobinele de c.c. ale contactoarelor si de a limita n
acest mod solicitarea lor termic.
Lmpile de semnalizare H
1
...H
4
semnalizeaz: H
1
prezenta tensiunii n
reteaua de alimentare, H
2
prezenta tensiunii de comand, H
3
functionarea n
conexiune stea a motorului, H
4
functionarea n conexiune triunghi a
motorului. Caracteristica temporal de protectie a motorului este cea
prezentat n figura 5.3.

5.1.4. Comanda i protecia unui motor asincron cu pornire cu reostate
statorice

O alt metod de pornire a motoarelor asincrone cu rotor n scurtcircuit
const n pornirea cu reostate statorice, a crei schem electric desfsurat
de comand si protectie este prezentat n figura 5.7.
Metoda de pornire cu reostate statorice a motoarelor asincrone este o
metod de pornire cu tensiune redus (si deci cu moment de pornire redus)
care limiteaz valoarea curentului de pornire. Circuitul de fort contine
contactoarele K
1
si K
2
care alimenteaz succesiv motorul M.
Prin actionarea butonului de pornire S
2
este alimentat bobina
contactorului K
2
dac contactul de interblocare K
1
(35) este nchis anume K
1

nu este actionat. Contactorul K
2
se automentinere prin K
2
(1416) si conco-
mitent cu el este alimentat releul de timp K
3
T.
Dup trecerea timpului prestabilit contactul normal deschis cu
temporizare la actionare K
3
T (24) se nchide alimentnd bobina contacto-
rului K
1
(01) care deschide contactul auxiliar K
1
(35), nchide contactele de
fort si contactul de automentinere K
1
(1416). Astfel motorul rmne
alimentat n regim de durat la tensiunea nominal a retelei.
Pentru oprire se actioneaz butonul S
1
care ntrerupe alimentarea
circuitului de comand readucnd circuitul de fort la starea initial.
Protectia la scurtcircuit a motorului si a circuitului de comand se
realizeaz prin sigurante fuzibile, iar protectia la suprasarcin a motorului este
asigurat de blocul de relee termobimetalice F4.
Caracteristica temporal de protectie a circuitului de fort este cea
reprezentat n figura 5.3.



216


Figura 5.7. Schema electric desfsurat de comand, protectie
si pornire cu rezistente statorice a unui motor asincron
F
1
, F
2
, F
3
, F
5
sigurante fuzibile, F
4
releu termobimetalic,
K
1
, K
2
contactoare electromagnetice, K
3
T releu de timp cu temporizare la
actionare, S
1
, S
2
butoane de actionare, M motor asincron cu rotorul n
scurtcircuit, R reostate de pornire.

n mod analog se poate realiza schema electric de comand si protectie
cu mai multe trepte de rezistente a motorului.

5.1.5. Comanda i protecia unui motor asincron pornit cu
autotransformator

Pornirea motoarelor asincrone prin autotransformator este solutia
optim din punct de vedere energetic dar implic costuri mai mari, de aceea
ea se justific n cazul motoarelor de putere.
Schema electric desfsurat de comand si protectie a pornirii cu auto-
transformator a unui motor asincron este prezentat n figura 5.8.
Pentru pornirea motorului se actioneaz butonul S
2
care alimenteaz
bobina contactorului K
1
si prin acesta si bobina contactorului K
2
.
Automentinerea se face prin K
2
(1416) alimentnd motorul cu tensiune
redus prin autotransformatorul AT (limitndu-se astfel curentul de pornire).


217



Figura 5.8. Schema electric desfsurat de comand, protectie
si pornire cu autotransformator a unui motor asincron
F
1
, F
2
, F
3
, F
5
sigurante fuzibile, F
4
releu termobimetalic,
K
1
, K
2
contactoare electromagnetice, K
3
T releu de timp cu temporizare la
actionare, K
4
T releu de timp cu temporizare la revenire, S
1
, S
2
butoane de
actionare, M motor asincron cu rotorul n scurtcircuit,
AT autotransformator.

O dat cu contactoarele K
1
si K
2
se alimenteaz si bobinele celor dou
relee de timp K
4
T si K
5
T care si ncep temporizarea. Contactele normal
nchise K
1
(35) si K
2
(35) se deschid.
Prin alimentarea bobinei K
5
T contactul normal deschis cu temporizare
la revenire K
5
T (24) se nchide dar nu poate alimenta bobina lui K
3
deoarece
sunt deschise contactele K
1
(35) si K
2
(35). Dup scurgerea timpului reglat
al releului de timp K
4
T contactul acestuia normal nchis cu temporizare la
actionare K
4
T (35) se deschide. n acest moment se ntrerupe alimentarea
contactoarelor K
1
, K
2
si a releelor de timp K
4
T si K
5
T. Prin renchiderea
contactelor K
1
(35) si K
2
(35) si prin contactul noemal deschis (dar nchis
n acest moment deoarece temporizarea releului K
5
T este mai mare dect a
releului K
4
T) cu temporizare la revenire K
5
T (24) este alimentat bobina
contactorului K
3
(01) care si nchide contactele principale. Motorul este
astfel alimentat la tensiune nominal K
3
automentinndu-se prin contactul
auxiliar de automentinere K
3
(1416). Pentru oprire se actioneaz butonul S
1
.


218
Protectiile sunt cele descrise anterior si crora le corespunde caracteristica
temporal de protectie din figura 5.3.

5.1.6. Comanda i protecia unui motor asincron pornit cu rezistene
rotorice

n figura 5.9. este prezentat schema electric desfsurat de comand
si protectie pentru pornirea cu rezistente rotorice n dou trepte temporizate a
motoarelor asincrone cu rotorul bobinat.
La pornirea motoarelor asincrone cu rotor bobinat se pot introduce dou
sau mai multe trepte de rezistente cu rolul de a limita socurile de curent la
pornire. Treptele de rezistente rotorice se scurtcircuiteaz succesiv si n mod
automat prin comanda dat de releele de temporizare.
Contactorul K
1
asigur conectarea la retea a statorului iar contactoarele
K
2
si K
3
scurtcircuiteaz pe rnd treptele de rezistente rotorice R
1
, R
2
.
Pornirea se comand prin butonul de actionare S
2
si dac contactele K
2
si K
3

nu sunt actionate (adic K
2
(35) si K
3
(35) sunt nchise) este alimentat
contactorul principal K
1
care se automentine prin K
1
(1416). Prin K
1
(1820)
si K
2
(79) este alimentat releul de timp K
5
T care dup trecerea temporizrii
prin contactul normal deschis cu temporizare la actionare K
5
T (24)
alimenteaz pe K
3
scurtcircuitnd prima treapt de reostate (R
2
) si alimentnd
pe K
4
T care si ncepe temporizarea.
Dup scurgerea temporizrii lui K
4
T prin contactul normal deschis cu
temporizare la actionare K
4
T (57) este alimentat contactorul K
2
care se
automentine prin K
2
(1012) si decupleaz prin K
2
(79) releele de
temporizare si contactorul K
3
. n regim de durat motorul nu are rezistent n
circuitul rotoric.



219


Figura 5.9. Schema electric desfsurat de comand, protectie
si pornire cu reostate rotorice a unui motor asincron cu rotorul bobinat
F
1
, F
2
, F
3
, F
5
sigurante fuzibile, F
4
releu termobimetalic,
K
1
, K
2
, K
3
contactoare electromagnetice, K
4
T , K
5
T relee de timp cu
temporizare la actionare, S
1
, S
2
butoane de actionare, M motor asincron cu
rotorul bobinat, R
1
, R
2
reostate de pornire

Pentru oprire se actioneaz butonul S
1
care ntrerupe alimentarea
circuitului de comand si readuce instalatia la starea initial. Protectia la
scurtcircuit se realizeaz prin sigurante fuzibile iar cea la suprasarcin prin
blocul de relee termobimetalice F
4
.
Caracteristica temporal de protectie este cea din figura 5.3.

5.1.7. Protecia minimal de tensiune a motoarelor electrice

Protectia minimal de tensiune are rolul de a preveni scderea tensiunii
de alimentare sub o anumit limit admis pentru a evita supranclzirea
motoarelor datorit curentilor de suprasarcin. n cazul mai multor motoare
alimentate de la acelasi sistem de bare, protectia mai are rolul de a deconecta
unele motoare pentru a pstra n functiune motoarele ce antreneaz
consumatori importanti.


220
Protectia minimal de tensiune se realizeaz cu relee minimale de
tensiune si cu relee de timp, sub forma unui grup separat de relee pentru
fiecare motor, sau a unui grup comun pentru mai multe motoare Cu o
temporizare mic (0,5s) este declansat grupul motoarelor de important
secundar iar cu o temporizare mai mare (510s) este declansat si grupul
motoarelor importante dac tensiunea nu a reusit s revin la valoarea reglat.
Contactele releelor minimale de tensiune se leag n serie pentru a
produce actionarea numai la scderea tensiunii pe toate fazele. n cazul n
care tensiunea scade sub valoarea de pornire a releelor, acestea si nchid
contactele si excit releele de timp, dac tensiunea nu si revine n 0,5 s releul
de timp comand prin intermediul unor relee intermediare deconectarea
motoarelor, scznd astfel consumul de la sistemul comun de bare. n cazul n
care scderea tensiunii se mentine pn la temporizri de ordinul 5 10 s se
comand deconectarea tuturor motoarelor.

5.1.8. Protecia motoarelor asincrone de putere la scurtcircuite polifazate

Protectia mpotriva scurtcircuitelor polifazate a motoarelor de putere, n
cazul motoarelor de putere mare alimentate prin ntreruptoare, se poate
realiza fie printr-o protectie diferential longitudinal, fie printr-o protectie
maximal de curent.



Figura 5.10. Schema electric desfsurat monofilar de comand si protectie
maximal de curent mpotriva scurtcircuitelor polifazate
F
1
, F
2
relee maximale de curent, K
1
releu intermediar, Q ntreruptor,
BD bobina declansatorului, TC1, TC2 transformatoare de curent,
Mmotor asincron trifazat.




221
Prima dintre ele se utilizeaz la motoarele de putere foarte mare si se
realizeaz cu o schem similar celei din figura 5.10, motorul trebuind s aib
nulul accesibil.
Curentul de scurtcircuit provoac actionare releelor maximale F
1
si /
sau F
2
, care excit releul intermediar K
1
si care la rndul su provoac
alimentarea bobinei de declansare a ntreruptorului Q. Declansarea mo-
torului de la retea se face fr temporizare. Datorit componentei homopolare
a curentilor de defect este suficient folosirea a dou relee maximale de
curent pentru sesizarea defectelor din statorul motorului.
Releul intermediar K
1
poate fi uneori nlocuit cu un contactor de
comand dac este nevoie de un curent mai mare pentru excitare bobinei de
declansare (BD) care comand declansarea ntreruptorului Q.

5.1.9. Protecia diferenial longitudinal a motoarelor sincrone de putere

Pentru comanda si protectia motoarelor sincrone se folosesc contactoare
cu relee de protectie, pentru regimurile cu conectri frecvente sau
ntreruptoare cu declansatoare pentru motoarele de putere care necesit
deconectarea rapid de la reteaua de alimentare.



Figura 5.11. Schema electric desfsurat monofilar de comand si protectie
mpotriva iesirii din sincronism a unui motor sincron
Ms motor sincron, TC transformator de curent, F
1
releu maximal de
curent, K
1
T, K
2
T relee de temporizare, K
3
releu intermediar,
G
cc
excitatrice, R
ex
rezistent de reglaj, Q ntreruptor principal,
BD bobina declansatorului.



222

La aparitia pendulrilor n reteaua la care este conectat statorul
motorului sincron se produc pulsatii mari ale curentului din stator. Acest
curent variabil produce un flux variabil n timp care induce o tensiune
electromotoare n nfsurarea rotoric. Pe aparitia acestei componente se
bazeaz schema de protectie diferential longitudinal prezentat n figura
5.11.
Schema utilizeaz un transformator de curent TC conectat n circuitul
rotorului, un releu maximal de curent F
1
, un releu intermediar K
1
T cu un
contact cu temporizare la deschidere, un releu de timp K
2
T si un releu
intermediar K
3
cu un rol de declansare a ntreruptorului principal Q si de
dezexcitare al rotorului prin intermediul A.D.R. n regim sincron prin
nfsurarea rotorului generatorului sincron nu circul dect curentul continuu
produs de excitatoarea G
cc
.
La iesirea din sincronism, datorit pendulrilor, componenta alternativ
a curentului care apare n circuitul rotorului este sesizat de transformatorul
de curent TC, se excit releul maximal F
1
, releul intermediar cu temporizare
K
1
T actioneaz si releul de timp K
2
T comand dup timpul reglat, prin
intermediul releului K
3
declansarea motorului si dezexcitarea sa.
Temporizarea realizat prin intermediul releului K
1
T este
necesar pentru c n timpul pendulrilor curentul ar putea s devin mai mic
dect curentul de revenire al releului F
1
, oprindu-se pentru scurt durat
alimentarea releului K
2
T. Prin contactul su releul K
1
T asigur deci
prelungirea duratei impulsului. Releul de timp K
2
T este necesar ca protectia
s nu actioneze intempestiv la aparitia unor componente, ce urmeaz a fi
nlturate de protectiile specifice mpotriva scurtcircuitelor.


5.2. PROTECIA GENERATOARELOR SINCRONE

Functionarea normal a unui generator sincron poate fi perturbat de
defectele interioare sau de regimurile anormale ale retelei exterioare.
Defectele interioare se datoreaz n special scurtcircuitelor din
nfsurrile statorice sau rotorice (dezexcitatie). Eliminarea rapid a cestor
defecte este necesar pentru a se evita distrugerea generatorului prin efectele
termice sau electrodinamice ale curentilor de scurtcircuit. Deconectarea
rapid a generatorului de la retea se face prin ntreruptorul principal Q si prin
reducerea tensiunii electromotoare indus n stator, prin micsorarea sau
ntreruperea curentului de excitatie prin ntreruptorul de dezexcitare rapid
(ADR) din circuitul rotoric.



223

5.2.1. Protecia diferenial longitudinal a unui generator sincron

Principul acestei protectii se bazeaz pe compararea sensurilor si
valorilor curentilor de la intrarea si iesirea fiecrei faze a generatorului.
Schema de principiu, monofilar, a acestei protectii este prezentat n figura
5.12. Pentru realizarea schemei nulul generatorului sincron trebuie s fie
accesibil, iar cele doua transformatoare de curent de pe fiecare faz TC
1
si
TC
2
trebuie s aib rapoartele de transformare egale si caracteristici identice.



Figura 5.12. Schema electric desfsurat monofilar de comand, protectie
diferential longitudinal a unui generator sincron
GS generator sincron, Q ntreruptor, BD bobina declansatorului, TC
1
,
TC
2
transformatoare de curent, F
1
releu diferential de curent,
K
1
releu intermediar.

n cazul unui scurtcircuit n interiorul generatorului curentii din
secundarele celor dou transformatoare de curent se nsumeaz prin releul
maximal F
1
, acesta actioneaz si excit releul intermediar K
1
care comand
declansarea ntreruptorului principal Q si a automatului de dezexcitare
rapid (A.D.R.). Schema asigur o declansare instantanee la scurtcircuitele
din nfsurarea statoric a generatorului sincron.

5.2.2. Protecia mpotriva scurtcircuitelor rotorice a generatoarelor
sincrone

Schema cuprinde un releu maximal de curent F
1
, un releu intermediar
K
1
, un transformator T avnd una din bornele nfsurrii secundare legate la
pmnt si un condensator C cu rolul de a separa circuitul de curent continuu


224
al rotorului, de circuitul de curent alternativ legat la pmnt.
n cazul unei puneri la pmnt a nfsurrii rotorice a generatorului
sincron GS, se nchide circuitul de curent alternativ format din secundarul
transformatorului T, releul maximal F
1
, condensatorul C si pmnt, fapt care
determin actionarea releului F
1
.
Prin contactul normal deschis a releului F
1
se excit releul in-
termediar K
1
care prin contactele sale comand declansarea generatorului si
dezexcitarea rapid a nfsurrii de excitatie.



Figura 5.13. Schema electric desfsurat monofilar de comand si protectie
mpotriva scurtcircuitelor rotorice
GS generator sincron, Q ntreruptor principal, BDbobina declansatorului,
G
cc
excitatrice, R
ex
reostat de reglare a excitatiei,

F
1
releu maximal de
curent, K
1
releu intermediar, Ttransformator, Ccondensator.

5.2.3. Protecia maximal cu tiere de curent a unui generator sincron

Se utilizeaz mpotriva scurtcircuitelor polifazate si suprasarcinilor
exterioare generatorului.
n figura 5.14. este prezentat schema electric monofilar a protectiei
maximale cu tiere de curent. Releele maximale de curent F
1
...F
4
actioneaz.
la aparitia unor scurtcircuite exterioare si excit releul de timp K
1
T, care din
motive de selectivitate a protectiei are cea mai mare temporizare din sistem.
Releul de timp K
1
T excit releul intermediar K
2
numai dac protectiile


225
anterioare (ale retelelor si transformatoarelor) nu actioneaz, provocnd
declansarea generatorului cu temporizarea reglat.



Figura 5.14. Schema electric desfsurat monofilar de comand si protectie
maximal cu tiere de curent a unui generator sincron
GS generator sincron, TC
1
, TC
2
transformatoare de curent, Q ntreruptor
principal, BD bobina declansatorului, F
1
...F
4
relee maximale de curent,
K
1
T releu de temporizare, K
2
releu intermediare.

Scurtcircuitele violente sunt sesizate de releele maximale de curent F
1
si
F
2
(reglate la o valoare de pornire mai mare dect a releelor maximale de
curent F
3
, F
4
) provocnd actionarea instantanee a releului intermediar K
2
ce
comand declansarea generatorului de la retea si dezexcitarea sa rapid.
Aceste relee asigur asa numita tiere de curent pentru curentii de scurtcircuit
intensi.

5.2.4. Protecia prin bobine de reactan a generatoarelor sincrone

Bobinele de reactant sunt aparate care servesc la limitarea curentilor
de scurtcircuit n circuitele electrice de mare putere si la mentinerea tensiunii
la bare, n caz de avarie, la un nivel acceptabil, care s asigure functionarea
fr ntrerupere a consumatorilor neafectati.
Limitarea valorii curentilor de scurtcircuit prin instalarea bobinelor de
reactant la barele colectoare ale centralelor electrice, n statiile de
transformare, precum si la liniile care pleac de la aceste bare, plasate dup
cum se ilustreaz n figura 5.15. desi complic si scumpeste instalatiile,
realizeaz conditii mai bune pentru functionarea elementelor celor mai
sensibile echipamente la aceste avarii: cablurile (sub aspectul stabilittii
termice), ntreruptoarele (sub aspectul puterii de rupere), permitnd alegerea
unor echipamente pentru valori mai mici ale curentilor de scurtcircuit.


226
Bobina de reactant este o bobin fr miez de fier (pentru a avea o
inductivitate constant) si la tensiuni sub 35 kV se realizeaz n aer.

Rigidizarea bobinajului mpotriva fortelor electrodinamice realizn-
du-se prin nglobarea partial a acesteia n beton sau n rsini epoxidice.
Pentru tensiuni mai mari de 35 kV, bobinele de reactant sunt de tip exterior,
mediul de rcire fiind uleiul mineral cuprins n interiorul unei cuve n care se
afl si un ecran.



Figura 5.15. Schema electric de conectare n retele a bobinelor de reactant
F
1
...F
5
bobine de reactante, Q
1
...Q
7
ntreruptoare,
G
1
, G
2
generatoare sincrone.

Parametrul principal al bobinei de reactant este reactanta bobinei (X
r
)
al crei principal efect este cderea de tensiune pe bobin.
Reactanta procentual (raportat) X
r
*[%] este un indicator al posibilit-
tilor de limitare a curentului si este de obicei (6 8) % pentru cablurile de
plecare si (812) % pentru bobinele de reactant destinate barelor colectoare.
Pentru a evidentia efectul bobinei de reactant n circuitul protejat n
figura 5.16. s-a reprezentat cderea de tensiune pe o plecare ntr-un cablu, la
regimul nominal si n. regimul de scurtcircuit. Se observ c mrimea cderii
de tensiune pe bobina de reactant n regimul de scurtcircuit, asigur pe
barele o tensiune U
rem
de valoare apropiat cu cea nominal, iar curentul de
scurtcircuitare este limitat.
Bobinele de reactant n aer se execut fr miez de fier si ncastrate n
beton. Pentru ncastrarea cilor de curent, realizate din aluminiu sau cupru, se
folosesc 6 10 coloane de beton. ntre spirele bobinei se las spatii libere


227
pentru accesul aerului de rcire. Betonul bobinei este tratat pentru a nu se
nruttii rigiditatea dielectric a izolatiei spirelor, fiind acoperit dup uscare
cu un lac nehigroscopic.
Bobinele celor 3 faze pot fi montate att vertical, ct si orizontal.
Dezavantajele bobinelor de reactant ncastrate n beton sunt:
tehnologia complicat de prelucrare si uscare, precum si greutatea si
dimensiunile de gabarit mari.



Figura 5.16. Rolul bobinei de reactant n protectia la scurtcircuit

La bobinele de reactant n cuv metalic cu ulei trebuie luate msuri
pentru limitarea fluxului magnetic prin peretii cuvei si ca urmare att uleiul
ct si cuva s-ar nclzi puternic. Din aceast cauz n interiorul cuvei se
monteaz un ecran inelar din cupru sau aluminiu, fixat pe peretii cuvei.
Compensarea este cu att mai bun cu ct rezistenta electric a
ecranului este mai redus.
Conditiile impuse prin normative bobinelor de reactant sunt:
supratensiunile nu trebuie s produc strpungeri sau puneri la pmnt
a elementelor nfsurrii;
stabilitatea termic si electrodinamic s fie ridicat;
cderile de tensiune n regim normal de functionare s nu depseasc
(1 3) % din tensiunea nominal; I pierderile de putere n bobin s fie
cuprinse ntre (0,2 0,5) % din puterea ce trece prin bobin.

5.3. PROTECIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

Defectele ce pot aprea la transformatoare pot fi defecte interne si
defecte externe. Defectele interne ca: scurtcircuitele ntre spirele aceleasi
faze, scurtcircuite ntre nfsurri, scurtcircuite ntre nfsurri si cuv, sau la


228
bornele transformatorului, pot fi eliminate cu ajutorul protectiei cu relee de
gaze (Buchholz), protectiei diferentiale longitudinale sau a protectiei de cuv
(Chevalier).
n cazul unor scurtcircuite exterioare se folosesc protectiile maximale
de curent temporizate, cu sau fr blocaj de tensiune minim, iar n cazul
suprasarcinilor se folosesc protectii de semnalizare.
n cele ce urmeaz se prezint cteva din aceste scheme de protectie.

5.3.1. Protecia de gaze a transformatoarelor n ulei

Aceast protectie se utilizeaz pentru protectia transformatoarelor, de
putere n cuv cu ulei mpotriva defectelor interne. Elementul specific al
acestei protectii este releul de gaze (Buchholz) care a fost prezentat n
capitolul 3.2.6. si reprezentat schematic n figura 3.38.
Acest releu se monteaz pe conducta de legtur dintre cuva transfor-
matorului si conservatorul de ulei, fiind format din dou plutitoare ce au
atasate cte un microntreruptor cu mercur care se pot roti n jurul axelor lor.
La producerea unor scurtcircuite interioare, se produce vaporizarea
uleiului sub actiunea arcului electric, gazele adunndu-se n partea superioar
a releului Buchholz, provoac coborrea plutitorului inferior care prin
contactele sale provoac declansarea transformatorului si semnalizarea
declansrii.
Plutitorul inferior este prevzut cu o clapet de soc ce produce
bascularea instantanee, a plutitorului sub actiunea undei de presiune ce
nsoteste scurtcircuitele violente.
Schema electric a protectiei de gaze este prezentat n figura 5.17. si
contine releul de gaze F
1
, releul de semnalizare a declansrii K
1
, releul
intermediar cu temporizare la deschidere K
2
si releul intermediar K
3
care
comand declansarea ntreruptoarelor Q
1
si Q
2
. Dispozitivul de deconectare
S
1
permite functionarea schemei doar pe partea de semnalizare.
La o dezvoltare de gaze n cuva transformatorului, prin ridicarea lor
spre conservator se adun n partea superioar a releului de gaze provocnd
coborrea primului plutitor care conduce la nchiderea contactului superior al
releului F
1
care are rol de semnalizare a aparitiei unei avarii.
Dac defectul persist sau este un scurtcircuit violent, se nchide si
contactul inferior al releului F
1
care comand prin releul intermediar K
3

declansarea ntreruptoarelor Q
!
si Q
2
si n acelasi timp prin releul de
semnalizare K
1
semnalizeaz declansarea.
Deoarece impulsul dat de contactul inferior al releului Buchholz poate
fi de prea scurt durat (n functie de caracterul degajrii de gaze) schema
este prevzut cu releul intermediar K
2
cu un contact normal deschis cu


229
temporizare la deschidere.




Figura 5.17. Schema electric desfsurat a protectiei de gaze
Ttransformator electric, Q
1
, Q
2
ntreruptoare,
BD bobina declansatoarului, F
1
releul Buchholz, K
1
releu de semnalizare,
K
2
releu intermediar cu temporizare, K
3
releu intermediar.

Dup o operatie de umplere cu ulei a transformatorului si pn la
eliminarea gazelor din ulei, schema va functiona doar n regim de semnalizare
dup deschiderea dispozitivului S
1
.
Protectia de gaze a transformatoarelor cu ulei elimin pericolul
exploziei cuvei datorit presiunii gazelor degajate prin descompunerea
uleiului sub actiunea arcului electric.

5.3.2. Protecia diferenial longitudinal a unui transformator

Aceast protectie este utilizat pe scar larg ca o completare a
protectiei de gaze, contra scurtcircuitelor interne sau la bornele
transformatorului. Principiul de functionare este cel al compensrii curentilor
si este prezentat n schema electric monofilar din figura 5.18.
Releul maximal F
1
compar valorile si sensurile curentilor acelorasi
faze din cele dou nfsurri ale transformatorului de protejat T, prin
intermediul transformatoarelor de curent TC
1
si TC2. Cele dou
transformatoare de curent sunt astfel alese nct tensiunile induse n
nfsurrile lor secundare s fie egale.
Aplicnd principiul suprapunerii efectelor, n functionarea normal releul F
1



230
este parcurs de diferenta curentilor dati de cele dou transformatoare de
curent: i
d
= i
1
i
2
. (5.1.)




Figura 5.18. Schema electric desfsurat a protectiei diferentiale
longitudinale a unui transformator
Ttransformator, TC
1
, TC
2
transformatoare de curent,
Q1,Q
2
ntreruptoare, BD bobina declansatorului,
F
1
releu diferential de curent, K
1
releu intermediar.

n cazul unui scurtcircuit exterior transformatorului, curentii de
scurtcircuit sunt mari att in primarul ct si n secundarul transformatorului T
dar releul diferential F
1
msoar un curent zero sau practic foarte mic.
Rezult c schema de protectie nu functioneaz la defecte externe.
n cazul unui scurtcircuit din interiorul transformatorului T, se schimb
sensul de circulatie al curentului di secundarul transformatorului i
2
(linia
punctat din figur) si ca urmare releul F
1
va fi parcurs de un curent mai mare
dect curentul de pornire al releului F
1
si se produce actionarea acestuia.
Releul maximal excit releul intermediar K
1
care alimenteaz bobinele de
declansare BD ale celor dou ntreruptoare Q
1
si Q
2
provocnd declansarea
lor practic instantaneu.






231
5.3.3. Protecia maximal de curent cu blocaj de tensiune minim
a unui transformator

Aceast protectie se utilizeaz pentru protectia transformatoarelor fat
de curentii de scurtcircuit ce apar pe liniile ce pleac de la secundarul trans-
formatorului. Deoarece aceste linii sunt prevzute si cu alte protectii, din
motive de selectivitate releul de timp trebuie reglat cu o treapt peste cea mai
mare treapt de temporizare din retea.
Prin reglarea astfel a temporizrii protectiei, schema nu functioneaz
dect n cazul unui refuz de functionare al protectiilor retelelor sau dac
scurtcircuitul are loc la barele transformatorului.





Figura 5.19. Schema electric desfsurat a protectiei maximale de curent cu
blocaj de tensiune minim
Ttransformator, TC transformator de curent, TT transformator de
tensiune, Q
1
,Q
2
ntreruptoare, BD bobina declansatorului, F
1
releu
minimal de tensiune, F
2
releu maximal de curent, K
1
T releu de temporizare,
K
2
releu intermediar.

Schema electric desfsurat monofilar a acestei protectii este
prezentat n figura 5.19. si contine un releu maximal de curent F
2
, un releu
de timp K
1
T, un releu intermediar K
2
si releul minimal de tensiune F
1
. Releul
minimal de tensiune are rolul de a mpiedica pornirea protectiei n cazul
suprasarcinilor sau scurtcircuitelor ndeprtate, care nu provoac n paralel cu


232
cresterea curentilor si o nsemnat scdere a tensiunii pe bare, astfel c n
aceste situatii releul F
1
rmne actionat si contactul su este deschis. n acest
fel curentul de pornire al protectiei se poate regla la valori apropiate de
curentul nominal, ceea ce face ca sensibilitatea schemei de protectie s
creasc.

5.4. PROTECIA REELELOR ELECTRICE

Una dintre principalele conditii care se impun instalatiilor electrice este
aceea a sigurantei n functionare, adic a alimentrii continue cu energie
electric a consumatorilor.
Asigurarea functionrii fr ntrerupere a instalatiilor electrice are o im-
portant deosebit, att datorit faptului c urmrile perturbrilor n
functionare pot fi foarte grave, ct si datorit faptului c instalatiile electrice
sunt mai expuse deranjamentelor dect alte genuri de instalatii. Gravitatea
urmrilor provine, n primul rnd, din faptul c:
instalatiile electrice fcnd parte, n general, dintr-un sistem energetic
complex si fiind legate ntre ele electric;
un defect aprut ntr-un loc deranjeaz functionarea normal a
ntregului sistem; n al doilea rnd, gravitatea defectelor din instalatiile
electrice se datoreaz energiilor foarte mari care intervin n desfsurarea
acestora, conducnd la efecte distructive extrem de mari.
Rolul principal al automatizrilor si al protectiei prin relee folosite n
electroenergetic const n limitarea efectelor avariilor aprute si n
asigurarea alimentrii fr ntrerupere cu energie electric a consumatorilor.
Protectia prin relee, care constituie ea nssi automatizarea folosit de mult
vreme pe scara cea mai larg n instalatiile electrice, are n general dou
functiuni principale:
Separarea elementului avariat de restul instalatiilor electrice si
asigurarea, n felul acesta, a functionrii n continuare a acestora, n conditii
normale;
Sesizarea regimurilor anormale (nepermise) de functionare a
instalatiilor electrice si semnalizarea lor, pentru a se preveni aparitia unor
avarii.
Pentru ndeplinirea acestor dou functiuni fundamentale, dispozitivele
de protectie, indiferent de tipul sau principiul constructiv pe care se bazeaz,
trebuie s satisfac urmtoarele conditii generale:
Selectivitatea, adic deconectarea doar a elementului avariat si
permiterea functionrii n continuare a instalatiilor neavariate;
Sensibilitatea, adic sesizarea tuturor defectelor si a regimurilor
anormale de functionare, chiar atunci cnd ele se deosebesc doar cu putin de


233
regimul de functionare normal al instalatiilor;
Rapiditatea, care este necesar pentru c numai o deconectare rapid a
elementelor avariate poate rmne fr urmri asupra functionrii instala-tiilor
neavariate;
Sigurana, care const n aceea c dispozitivele de protectie prin
relee, care actioneaz foarte rar (de cteva ori pe an), trebuie s fie pregtite,
chiar dup o perioad lung de repaus, pentru a functiona corect.
Sistemul energetic se compune dintr-un numr foarte mare de elemente
care contribuie la realizarea a trei procese distincte si anume: producerea,
transportul si distributia energiei electrice si termice. Corespunztor acestor
procese, elementele componente se grupeaz n urmtoarele prti distincte ale
sistemului si anume: centralele, retelele electrice, centralele de termoficare si
consumatorii de energie electric si termic.
Centrala reprezint ansamblul de instalatii care servesc la producerea
energiei electrice si termice pe baza transformrii energiei resurselor
energetice primare.
Retelele electrice reprezint ansamblul de instalatii prin intermediul
crora energia electric este transportat de la centralele productoare pn la
consumatori, cuprinznd, n principal, linii electrice de energie, statii electrice
si posturi de transformare.
Linia electric de energie reprezint ansamblul de conducte electrice,
dispozitive si constructii necesare, care asigur transportul la distant sau
distributia energiei electrice pentru alimentarea consumatorilor si care
urmreste un traseu, constituind astfel una sau mai multe ci de curent.
Statia electric reprezint ansamblul de instalatii si de constructii anexe
n care se realizeaz cel putin unul dintre urmtoarele procese:
modificarea parametrilor puterii electromagnetice (tensiune, frecven-
t, etc.) corespunztor conditiilor de transport sau de utilizare a energiei
electrice;
conectarea electric a dou sau mai multe surse de energie electric;
conectarea electric a dou sau mai multe ci de curent pentru
alimentarea receptoarelor de energie electric.
Postul de transformare reprezint instalatia electric de curent
alternativ, n care tensiunea este cobort la o tensiune joas, sub 1000 V, n
scopul alimentrii retelelor de distributie si a receptoarelor.
n figura 5.20. este reprezentat schema monofilar de principiu a unei
retele electrice ca parte dintr-un sistem energetic.
Energia produs n centralele electrice este transmis, prin intermediul
unor transformatoare de putere, care ridic tensiunea la cea a liniilor de nalt
tensiune. Energia electric este transportat pe liniile electrice de nalt
tensiune pn la statiile de transformare cobortoare, de la care pleac liniile


234
de medie tensiune ce alimenteaz transformatoarele posturilor de transfor-
mare.





Figura 5.20. Reprezentarea schematic a unei retele electrice
G
1
, G
2
generatoare, T
1
, T
2
transformatoare de retea,
Q
1
...Q
4
ntreruptoare, L
1
, L
2
linii electrice.

Retelele electrice pot fi clasificate dup: valoarea tensiunii, structur si
modul de tratare a neutrului.
A. Dup valoarea tensiunii, se deosebesc:
retele de nalt tensiune, cu tensiuni de 110, 220, 400 kV si mai mult,
folosite pentru transportul energiei electrice dinspre zonele de producere,
nspre zonele de consum;
retele de medie tensiune, cu tensiunea ntre 6 si 60 kV, utilizate n
general pentru distributia energiei electrice;
retele de joas tensiune, sub 1 kV, cele mai frecvente fiind tensiunile
de 380 si 220 V, utilizate pentru distributia energiei electrice la consumatori.
Puterile din ce n ce mai mari cerute de consumatori, impun utilizarea
din ce n ce mai mult a instalatiilor de 110 kV, nu numai pentru transport, ci
si pentru distributia energiei electrice.
B. Dup structur, retelele se clasific n:
retele radiale sau arborescente, prin care consumatorii sunt alimentati
dintr-un singur sens;
retele buclate, prin care consumatorii sunt alimentati din cel putin
dou sensuri.
C. Dup modul de tratare a neutrului, retelele electrice se clasific n:
retele cu neutru izolat, al cror neutru nu are nici o legtur special
cu pmntul;
retele cu neutrul tratat, care pot fi cu neutrul compensat, (legat la
pmnt printr-o bobin de stingere sau printr-un transformator de legare la
pmnt), sau cu neutrul necompensat (legat la pmnt fie direct, fie printr-o


235
rezistent sau printr-o bobin cu inductant redus).

5.4.1. Protecia maximal de curent a liniilor electrice radiale

Protectia maximal de curent se utilizeaz n cazul retelelor radiale cu
alimentare de la un singur capt (ca reteaua di figura 5.21.).




Figura 5.21. Retea electric radial simpl
Ttransformator, Q
1
...Q
5
ntreruptoare, L
1
...L
4
linii electrice.



Figura 5.22. Schema electric desfsurat monofilar a protectiei maximale
de curent a unei retele radiale simple
Q
3
ntreruptor principal, BD bobina declansatorului,
TC transformator de curent, F
1
releu maximal de curent,
K
1
releu intermediar, L
2
linia electric defect.

n cazul acestor retele protectia cuprinde: un releu maximal de curent F
1

si un releu intermediar K
1
. Dac scurtcircuitul apare pe linia L
2
el este sesizat


236
de releul maximal de curent F
1
, care comand releul intermediar K
1
si care la
rndul su comand declansarea ntreruptorului Q
3
, asa cum este prezentat n
schema electric monofilar din figura 5.22.
Semnalul pentru releul maximal de curent F
1
este preluat prin transfor-
matorul de curent TC. Se obtine astfel o declansare practic instantanee a
ntreruptorului liniei defecte, celelalte linii rmnnd alimentate.

5.4.2. Protecia maximal de curent temporizat a liniilor electrice
radiale

Acest tip de protectie se utilizeaz n cazul retelelor radiale avnd pe
parcurs consumatori ce pleac de la sistemele de bare A,B,C asa cum este
prezentat n figura 5.23.



Figura 5.23. Retea radial complex
Ttransformator, Q
1
...Q
9
ntreruptoare,
A, B, C, Dnoduri de ramificare a retelei.

Datorit configuratiei arborescente a retelei protectia maximal de
curent trebuie prevzut si cu o temporizare a actionrii. Astfel n cazul unui
scurtcircuit (ca cel prezentat n figur) trebuie s actioneze doar ntreruptorul
Q
9
pentru a se obtine o functionare selectiv a protectiei. Se obtine astfel o
protectie maximal temporizat n trepte.
Temporizarea minim se gseste la captul liniei si ea creste n trepte
constante spre sursa de alimentare.
Treptele sunt de 0,5 0,7 s pentru a exista siguranta declansrii numai
a ntreruptorului liniei defecte. Acest tip de protectie este prezentat n figura
5.24. si se realizeaz prin relee electromagnetice maximale de curent F
1
, care
excit releul de timp K
1
T si care comand declansarea ntreruptoarelor prin
intermediul unor relee intermediare K
2
.
n cazul unui scurtcircuit pe linie releul maximal F
1
actioneaz si excit
releul de timp K
1
T, care cu temporizarea reglat excit releul intermediar K
2



237
care comand bobina BD de declansare a ntreruptorului Q
9
.




Figura 5.24. Schema electric desfsurat monofilar a protectiei maximale
temporizate n trepte a unei retele radiale complexe
Q
9
ntreruptor principal, BD bobina declansatorului,
TC transformator de curent, F
1
releu maximal de curent,
K
1
T releu de temporizare, K
2
releu intermediar, Llinia electric defect.

Principalul dezavantaj al acestei protectii const n faptul c scurtcir-
cuitele apropiate de surs sunt nlturate cu ntrzieri mari ceea ce poate fi
periculos pentru generatoarele sincrone.

5.4.3. Protecia maximal de curent direcional a liniilor electrice
cu alimentare bilateral

n cazul retelelor cu alimentare bilateral ca cea reprezentat n figura
5.25. alimentarea se face att de captul A ct si de la captul E, iar consu-
matorii pleac de la sistemele de bare A, B, C, D si E.
Prin reglarea releelor de timp n ipoteza unei temporizri n trepte cu
valorile nscrise n figura 5.26. pentru alimentarea dinspre stnga respectiv
dinspre dreapta, nu se poate asigura o temporizare selectiv. Dac
scurtcircuitul s-ar produce n punctul desenat n figur toate protectiile fiind
parcurse de curentul de scurtcircuit, defectul va fi izolat de protectiile cu
timpii cei mai scurti de actionare prin declansarea ntreruptoarelor Q
2
si Q
7

neasigurnd selectivitatea protectiei. De altfel oriunde ar apare un scurtcircuit
vor declansa n mod invariabil aceleasi ntreruptoare Q
2
si Q
7
neasigurndu-
se o functionare selectiv a protectiei.


238



Figura 5.25. Retea electric complex cu alimentare bilateral
Ggenerator electric, Q
1
...Q
8
ntreruptoare,
A, B, C, Dnoduri de ramificare a retelei.

Pentru a realiza selectivitatea este necesar s introducem un nou criteriu
(n afara celui a curentului mrit) si anume sensul n care circul puterea
(curentul) spre locul de defect. Este necesar ca fiecrei protectii maximale s i
se adauge un releu directional care sesizeaz sensul de circulatie al puterii si
actioneaz numai dac transferul de putere are loc conform sgetilor din
figura 5.25., excitnd releul de timp corespunztor.

Figura 5.26. Schema electric desfsurat monofilar a protectiei maximale
de curent directionale a unei retele cu alimentare bilateral
Q
5
ntreruptor principal, BD bobina declansatorului, TC transformator de
curent, F
1
releu maximal de curent, F
2
releu directional, K
1
T releu de
temporizare, K
2
releu intermediar, Llinia electric defect.

Schema electric principial monofilar, a protectiei maximale directio-
nale este prezentat n figura 5.26. Dup cum se observ, pentru ca releul de
timp K
1
T s fie excitat si s comande dup trecerea timpului reglat declansa-
rea ntreruptorului Q
5
, este necesar ca att curentul s depseasc valoare
reglat si deci releul maximal F
1
s-si nchid contactul, ct si ca sensul de
circulatie a puterii de scurtcircuit s fie de la bare spre linie si deci releul


239
directiona F
2
s-si nchid contactele.
Ca relee directionale se folosesc releele de inductie cu rotor cilindric,
avnd nfsurarea de curent nseriat cu cea a releului maximal si nfsurarea
de tensiune legat printr-un transformator de tensiune la bare. n cazul n care
scurt-circuitul se produce pe portiunea CD conform figurii 5.25, releele
directionale ale ntreruptorului Q
7
si Q
4
nu actioneaz si ca urmare vor
declansa ntrerup-toarele Q
5
si Q
6
dup 0,7 s si dup 1,3 s, asigurnd
declansarea selectiv a portiunii defecte din retea.

5.4.4. Protecia de distan a reelelor electrice complexe

Protectiile de distant reprezint la ora actual cea mai rspndit
protec-tie pentru liniile electrice si alte echipamente energetice.
Principiul de baz al protectiilor de distant este fundamentat pe
compa-rarea intensittii curentului si a tensiunii de la locul de montaj al
protectiei de distant vzute de releu.
Din compararea celor dou mrimi se poate stabili dac impedanta pn
la locul de defect este mai mare sau mai mic dect valoarea impedantei
reglate. Un exemplu tipic pentru o astfel de balant electric se prezint n
figura 5.27.. Tensiunea si curentul care alimenteaz balanta, preluate din
secundarele transformatoarelor de tensiune (TT) si respectiv de curent (TC),
alimenteaz dou relee electromagnetice fixate fiecare la captul prghiei 3,
care se roteste n jurul unui ax. Asupra prghiei actioneaz diferenta
cuplurilor dezvoltate de cei doi electromagneti.
Aceast protectie se bazeaz pe msurarea distantei dintre locul de
montare al protectiei si locul defect, comandnd deconectarea ntreruptorului
cu un timp cu att mai mic cu ct defectul se afl mai aproape de locul de
montare al protectiei. Aceast distant se msoar prin determinarea
impedantei dintre locul de montare al protectiei si locul defect cu ajutorul
releelor de impedant.
Relee de impedant pot fi n executie electromecanic (tip balant
electromagnetic), de inductie, de tip balant electric, n executie static sau
si mai nou n executie digital.
Pentru a evidentia principiul de msurare al impedantei, vom considera
cazul cel mai simplu al unui releu de impedant de tip balant electromag-
netic.
Cum impedanta liniei este proportional cu lungimea ei, raportul dintre
momentele releelor de curent si respectiv de tensiune este o msur a distantei
de la locul de instalare al releului pn la locul defect.




240


Figura 5.27. Schema unui releu de impedant de tip balant electromagnetic
TT transformator de tensiune, TC transformator de curent, Llinia electric
protejat, 1 releu electromagnetic de curent,
2 releu electromagnetic de tensiune, 3 prghie, 4 contacte.



Figura 5.28. Retea electric complex cu alimentare bilateral protejat cu o
protectie de distant. Diagrama temporal de protectie.
Ggenerator electric, Q
1
...Q
6
ntreruptoare,
A, B, C, Dnoduri de ramificare a retelei, L
1
, L
2
, L
3
linii electrice

n figura 5.28. este prezentat o retea cu alimentare bilateral,
prevzut cu o protectie de distant si caracteristica de temporizare, adic
dependenta ntre timpul de actionare al protectiei n functie de distanta pn
la locul defect. Temporizrile protectiei rmn constante n limitata anumitor
distante numite zone. n figura 5.28. sunt prezentate zona I, II si III.


241

Figura 5.29. Schema electric desfsurat monofilar a protectiei de distant
a unei retele complexe cu alimentare bilateral
Q
1
ntreruptor principal, BD bobina declansatorului, TC transformator de
curent, TT transformator de tensiune, F
1
releu maximal de curent,
F
2
releu directional, F
3
, F
4
relee de impedant, K
1
T releu de temporizare,
K
2
releu intermediar, Llinia electric protejat.

n figura 5,29, este prezentat schema electric monofilar a protectiei
de distant cu trei trepte de timp.
Privind din punctul de vedere al ntreruptorului Q
1
la un scurtcircuit n
zona I, actioneaz releele F
1
, F
2
, F
3
, F
4
si semnalul se transmite practic
instantaneu la releul K
2
care comand declansarea ntreruptorului Q
1
n
"treapta I " (0,1 s). Releul de timp K
1
T desi a fost excitat nu ajunge s-si
nchid contactele. La un scurtcircuit n zona II actioneaz releele F
1
, F
2
, F
4

si K
1
T 5 si dup trecerea timpului reglat (0,7 s) prin nchiderea contactului
superior al releului K
1
T se excit releul intermediar K
2
care actioneaz
ntreruptorul Q
1
n treapta a II-a de timp.
La un scurtcircuit n zona III actioneaz releele F1, F2 si K
1
T si cnd
releul de timp si nchide contactul inferior (1,3 s) prin releul intermediar K
2

se comand declansarea ntreruptorului Q
1
.La fel se pot judeca lucrurile din
punctul de vedere al oricrui ntreruptor si se obtin diagramele temporale
din figura 5.28. n mod analog se analizeaz functionarea schemei electrice a
protectiei n cazul alimentrii dinspre dreapta.
Treptele de timp II si III sunt doar trepte de rezerv care asigur
declansarea temporizat n cazul unui refuz de functionare al unei protectii
din treapta I. De aici rezult marele avantaj al protectiei de distant, acela de a
declansa selectiv si practic instantaneu portiunea de linie afectat de defect.


242
5.5. AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ENERGETICE

Automatizrile cu care este dotat sistemul energetic au rolul de a
mpiedica sau limita avariile din sistem. Desi au aceeasi destinatie ca si
schemele de protectie, dac acestea reactioneaz numai la avarii cu caracter
local, automatizrile permit att sesizarea ct si actionarea la incidente cu
caracter mai general.
Din aceast categorie de scheme de automatizri cele mai importante
sunt: Reanclansarea automat rapid (R.A.R.); Anclansarea automat a
rezervei (A.A.R.); Descrcarea automat a sarcinii la scderea frecventei
(D.A.S.F.); Descrcarea automat a sarcinii la scderea tensiunii (D.A.S.U.).

5.5.1. Reanclanarea Automat Rapid (RAR)

Un dispozitiv R.A.R. const dintr-o instalatie complex care realizeaz
reanclansarea automat a unui ntreruptor declansat de protectia prin relee,
dup un timp de la aceast declansare, timp ce nu trebuie s depseasc cu
mult intervalul necesar pentru stingerea arcului la locul defect.
Exist o multitudine de scheme R.A.R. cu unul, dou sau trei cicluri de
reanclansare. Elementele principale ale unui dispozitiv R.A.R. n constructie
electromecanic sunt: un releu de timp (cu mecanism de ceasornic), un releu
intermediar cu doua bobine (una de actionare, si una de retinere), releul de
comand a reanclansri, etc.
Dac defectul ce a determinat declansarea ntreruptorului a fost
trector (de exemplu o lovitur de trsnet n apropierea liniei de nalt
tensiune), ntreruptorul rmne actionat si prin acest ciclu R.A.R. se elimin
declansarea de durat a unor linii electrice.
Dac defectul persist, protectia comand a doua declansare a ntre-
ruptorului, de aceast dat definitiv (realizndu-se un singur ciclu R.A.R.)
pentru sistemele dublu R.A.R., dup o prim declansare automat comandat
de protectii, sistemul permite o nou reanclansare automat.

5.5.2. Anclanarea automat a Rezervei (AAR)

Schemele de alimentare ale consumatorilor importanti trebuie astfel
concepute nct, n timpul unei avarii pe linia de alimentare sau la sursa de
alimentare normal, s existe posibilitatea unei alimentri de rezerv.
Schema de principiu a unei instalatii A.A.R. ce alimenteaz barele
statiei C prin linia principal L
1
, din statia A si linia de rezerv L
2
din statia B,
este prezentat n figura 5.30.



243
n functionarea normal alimentarea statiei C se face prin linia L
1

ntreruptorul Q
1
fiind nchis si deci releul intermediar cu temporizare K
1
T
este actionat, datorit contactelor 14-16, 18-20 ale ntreruptorului Q
2
avnd
deci cele dou contacte nchise. Dac tensiunea de la statia C este bun,
atunci releele minimale de tensiune F
1
si F
2
, alimentate de la barele statiei C
printr-un transformator de tensiune (nereprezentat n schem) sunt actionate si
au contactele deschise. Dac pe linia de rezerv L
2
avem tensiune, releul
maximal de tensiune F
3
(alimentat prin TT) este actionat si contactul su este
nchis.
Dac printr-un motiv oarecare se declanseaz ntreruptorul Q
2
, atunci
contactele sale auxiliare 14-16 si 18-20 se deschid si, contactul 11-13 se
nchide. Astfel releul K
1
T rmne fr alimentare, dar prin contactul 11-13
al ntreruptorului Q
2
contactul inferior cu temporizare la deschidere al
releului K
1
si contactul nchis 11-13 al ntreruptorului Q
4
se alimenteaz
bobina de anclansare BA a ntreruptorului Q
4
ceea ce conduce la alimentarea
statiei prin linia de rezerv L.


Figura 5.30. Schema electric monofilar de principiu a Anclansrii
automate e rezervei (A.A.R.)
Q
1
...Q
4
ntreruptoare, BD bobina declansatorului, TT transformator de
tensiune, F
1
, F
2
, F
3
relee minimale de tensiune, K
1
T releu de timp cu
temporizare la revenire, K
2
T releu de timp cu temporizare la actionare,
K
3
releu intermediar.

Anclansarea automat a rezervei are loc si n cazurile n care
alimentarea de baz dispare, ca urmare a declansrii ntreruptor Q
1
a liniei L
1



244
sau dac tensiunea la barele statiei C scade sub o valoarea admisibil.
La disparitia sau scderea tensiunii la barele statiei C, releele minimale
de tensiune F
1
si F
2
si nchid contactele si provoac prin contactul superior
nchis al releului K
1
T si contactul nchis al releului F
3
alimentarea releului de
timp K
2
T, care dup timpul reglat comand prin releul intermediar K
3

alimentarea bobinei de declansare BD a ntreruptorului Q
2
.
Declansarea ntreruptorului Q
2
determin n modul descris anterior
anclansarea automat a ntreruptorului Q
4
si deci alimentarea statiei C de la
linia de rezerv.

5.5.3. Descrcarea Automat a Sarcinii la scderea Frecvenei (DASF)

n functionarea normal a sistemului energetic puterea produs n
sistem este egal cu puterea consumat iar frecventa tensiunii este constant.
Orice dezechilibru ce apare ntre puterea produs si cea consumat determin
modificarea turatiei generatoarelor sincrone si deci a frecventei de functionare
a sistemului. Producerea brusc a unui deficit de putere sunt sesizate de
scderea frecventei si pot fi nlturate prin deconectarea unor consumatori.
Dup o injectare suplimentar de putere n sistem, o dat cu revenirea
frecventei sistemul de automatizare trebuie s permit reanclansarea automat
a consumatorilor anterior declansati. Elementul caracteristic al schemei
electrice de automatizare este releul de frecvent reglat la o frecvent de
revenire mai mic dect cea nominal. La cresterea consumului de putere din
sistem, frecventa scade si cnd aceasta devine mai mic dect frecventa de
reglaj a releului de frecvent acesta comand declansarea unor consumatori n
ordinea invers a importantei lor.
Ca urmare a deconectrii acestor consumatori frecventa n sistem si
revine dar ct timp este mai mic dect o nou valoare de reglaj consumatorii
rmn deconectati. Injectarea suplimentar de putere n retea, comandat de
dispecer, comand reanclansarea consumatorilor anterior declansati. Astfel
sistemul D.A.S.F. asigur stabilitatea sistemului energetic.

5.5.4. Descrcarea Automat a Sarcinii la scderea Tensiunii (DASU)

Spre deosebire de scderea frecventei care constituie un criteriu sigur al
deficitului de putere activ din sistem, scderea tensiunii din retea poate fi
provocat si de defecte cu caracter local (scurtcircuite) care se elimin prin
actionarea temporizat a protectiilor si nu necesit sacrificii de consumatori.
Posibilitatea interpretrii gresite a scderii tensiunii si efectuarea din acest
motiv a unor sacrificii de consumatori care nu sunt necesare, constituie
principala dificultate n realizarea descrcrii automate a sarcinii la scderea


245
tensiunii.
Schema D.A.S.U. cuprinde trei relee minimale de tensiune si un releu
special capabil s sesizeze existenta componentelor de tensiune invers n
retea.
n functionarea normal, tensiunea aplicat releelor minimale de
tensiune este mai mare dect o valoare reglat.
La scderea tensiunii din retea sub valoarea de reglaj, ca urmare a
cresterii consumului de putere activ n retea, releele minimale de tensiune
comanda declansarea consumatorilor n ordinea invers a importantei lor.
Comanda de reanclansare a consumatorilor se d numai dup o injectie
suplimentar de putere n retea.
n cazul unui scurtcircuit pe una din liniile din sistem, defect ce va fi
eliminat selectiv de protectia aferent, in retea apare o scdere a tensiunii ce
poate conduce la o declansare nedorit a unor consumatori. De aceea schema
de automatizare este prevzut cu un releu capabil s sesizeze existenta
componentelor de tensiune invers din retea, ce nsotesc scurtcircuitele. Dac
dup o temporizare, tensiunea din sistem si-a revenit la valoarea normal
(peste valoarea de reglaj a releelor minimale de tensiune) acestea opresc
deconectarea consumatorilor. Dac tensiunea din releu nu si-a revenit la o
valoare mai mare dect cea de reglaj a releelor minimale de tensiune, fapt
care denot un deficit de putere n retea, acestea comand declansarea unor
consumatori pn la revenirea tensiunii n retea la valoarea nominal.


5.6. PROTECII NUMERICE A REELELOR ELECTRICE

Notiunea de protectie numeric (digital) se aplic acelor protectii la
care prelucrarea informatiei analogice se face numeric. Principial, un lant
tipic de prelucrare numeric este prezentat n figura 5.31. si se compune din:
filtrul analogic trece jos (FTJ), circuitele de esantionare si memorare (S&H),
convertorul analog-numeric (CAN) si procesorul de date numerice (DSP).
Tensiunile si curentii din secundarele transformatoarelor TT si TC sunt
adaptate prin intermediul unor circuite analogice de intrare la valorile
acceptate de circuitele electronice si se aplic filtrului analogic FTJ, cu rol de
filtru antialiasing. Mrimea filtrat se aplic CAN prin intermediul circuitelor
de esantionare si memorare.
Convertorul realizeaz conversia semnalului analogic ntr-un cod
numeric. Din acest moment prelucrarea datelor, n conformitate cu algoritmii
de protectie si automatizare specifici, se execut asupra unor semnale
numerice (coduri numerice) similar operatiilor din calculatoarele electronice.



246




Figura 5.31. Schema bloc a unui sistem digital de procesare
a semnalului.
FTJ filtrul analogic trece jos, S&H circuite de esantionare si memorare,
CAN convertor analog-numeric, DSP procesorul numeric de date.

5.6.1. Funciile proteciilor numerice a reelelor

Realizarea echipamentelor de protectie n tehnologie digital permite
integrarea n cadrul unui echipament a mai multor functii de protectie,
automatizare si msur. n acest fel releul de protectie devine, n fapt, un
terminal de protectie. Un astfel de terminal de protectie include functii
multiple de protectie, automatizare, msur si de comunicatie n cadrul unui
sistem integrat de supraveghere-control al statiei de transformare.
Productorii echipamentelor de protectie pentru linii electrice, includ diverse
functii n cadrul terminalului, pe lng functia de baz de protectie de
distant. n continuare se vor prezenta cteva exemple de functii im-
plementate n cadrul unui terminal numeric de protectie.
Practic, aceste functii se regsesc la toate terminalele de protectie de
linie produse si de alti fabricanti de echipamente numerice de protectie.

5.6.1.1. Funcia protecie de distan

n mod normal treapta 1 a protectiei de distant este reglat la cca. 85%
din impedanta liniei si, ca urmare, defecte apropiate de captul opus locului
de montaj al protectiei de distant vor fi ncadrate n treapta a doua si, deci,
eliminate temporizat (de regula 0,4 - 0,5 s). Pentru a elimina rapid defectele
pe ntreaga lungime a liniei se utilizeaz functia de teleprotectie. Terminalul
permite alegerea mai multor scheme tip de teleprotectie, ntre care si asa


247
numita schem permisiv de teleprotectie. Functia de teleprotectie este
corelat cu functionarea echipamentului de nalt frecvent (I.F.).
Echipamentul de I.F. asigur transmiterea unui impuls (materializat prin
nchiderea unui contact de releu) de la si spre captul opus al liniei. Acest
impuls se utilizeaz n schema permisiv de teleprotectie.














Figura 5.32. Principiul schemei permisive de teleprotectie

Functionarea schemei se poate urmri n figura 5.32., unde se
exemplific prin LEA 400 kV Sibiu - Mintia. Fie un defect situat in
apropierea statiei Mintia. Protectia de distant din Mintia va ncadra defectul
n treapta 1 (zona ZM1- reglaj Z1) si va emite un impuls prin intermediul
instalatiei de I.F. (IMP-ZM1). Protectia de distant din statia Sibiu Sud va
ncadra defectul n treapta 2 (zona ZM2- reglaj Z2) si, ca urmare, tinde s
declanseze temporizat n treapta a doua. Dar, la receptia semnalului din
Mintia (care se aplic intrrii logice IMP-CR) si cu verificarea ncadrrii n
zona ZM2, va comanda declansarea rapid a ntreruptorului. Astfel, defectul
este eliminat rapid, indiferent unde este situat pe linie.

5.6.1.2. Funcia de supraveghere a circuitelor de msur de tensiune

Lipsa tensiunii alternative de msur poate conduce la actionarea
incorect a protectiei de distant. Pentru prevenirea actionrii, terminalul de
protectie REL-521 are inclus aceast functie, adesea denumit si functie de
blocaj la disparitia tensiunii alternative. Activarea functiei conduce la
blocarea functiilor de protectie care utilizeaz tensiuni alternative si anume:
functia de protectie de distant, functia de protectie maximal de tensiune si



248
functia de semnalizare pierdere tensiune. Functia actioneaz n logica SAU
n dou situatii:
declansarea USOL de protectie a circuitelor de msur tensiune
alternativ;
la sesizarea unei valori semnificative a tensiunii homopolare si fr
curent homopolar;
Activarea functiei conduce la blocarea instantanee a protectiilor care
utilizeaz msura tensiunii.

5.6.1.3. Funcia de accelerare a proteciei la conectarea pe defect

Functia de accelerare a protectiei la conectarea pe defect (in englez,
Switch-OnTo-Fault - SOTF) este destinat declansrii rapide a defectelor, de
pe ntreaga lungime a liniei, la punerea sub tensiune a liniei. Este o functie de
protectie nedirectionat, zona protectiei de distant care produce declansarea
putnd fi selectat.
Functia se activeaz fie extern prin intermediul unui contact al releului
de copiere a comenzii manuale de conectarea ntreruptorului, fie intern.
Dup activare, zona aleas (de exemplu, zona 4-ZM4) poate emite
instantaneu impuls de declansare. Functia de accelerare este mentinut pentru
un interval de timp t=1s dup ndeplinirea conditiei de activare.
Activarea intern a functiei se bazeaz pe controlul tensiunilor si
curentilor de faz. Conditia de activare intern este obtinut ntr-o schem
logic SI din urmtoarele conditii:
cel putin o tensiune de faz este sczut;
curentul corespunztor de faz este sub pragul de 10%;
zona selectat (de exemplu ZM4) NU sesizeaz un defect;
Dac toate conditiile de mai sus sunt ndeplinite un interval de timp de
cel putin 200ms, atunci se activeaz conditia intern.

5.6.1.4. Funcia de protecie maximal de curent instantanee

Functia de protectie maximal de curent, nedirectionat, instantanee
asigur eliminarea rapid (t < 15 ms) a scurtcircuitelor nsotite de valori mari
ale intensittii curentilor.
Functia este realizat n logica SAU pentru fiecare curent de faz.
Astfel, la depsirea valorii reglate a curentului pe una sau mai multe faze se
comand declansarea instantanee a ntreruptorului. Functia poate fi utilizat
n acele cazuri n care se poate stabili un reglaj corespunztor, astfel nct
actionarea s se produc numai la defect n zona protejat, avnd n vedere c
protectia maximal este nedirectionat si netemporizat


249


5.6.1.5. Funcia de protecie homopolar de curent direcionat

n cazul defectelor monofazate valoarea rezistentei de defect variaz n
limite largi n functie de conditiile din retea, de distant pn la locul de
defect si de valoarea rezistentei de trecere la locul de defect. Pot exista cazuri
n care valoarea rezistentei de defect msurat de protectia de distant este
mai mare dect rezistenta care poate fi acoperit de caracteristica de actionare
a protectiei de distant. Pentru eliminarea unor astfel de defecte cu rezistent
mare de defect se utilizeaz protectia maximal de curent homopolar
directionat.
Defectele cu pmntul pot fi sesizate prin msurarea curentului
homopolar. Directionarea protectiei se obtine prin utilizarea tensiunii
homopolare aplicate releului de la filtrul exterior de tensiune homopolar.
Defectul este considerat n fat, dac este ndeplinit conditia:
( ) D I 3 65 cos I 3
0
0
0
(5.2.)
unde:
3I
0
= curentul de nul (I0 este curentul homopolar);
= unghiul de defazaj ntre 3I0 si -3U0 (U0 este tensiunea
homopolar);
3I
0
D = valoarea de actionare reglat.
Actionarea la declansare a protectiei homopolare directionate este, de
regul, temporizat, avnd n vedere reglajul redus al curentului de actionare
(valori tipice de 0,1 - 0,3I
n
).

5.6.1.6. Funcia de locator de defecte

Functia de locator de defecte inclus terminalului de protectie de linie
REL-521 asigur msurarea si indicarea cu precizie ridicat e < 3%) a
distantei pn la locul de defect.
Algoritmul utilizat elimin influenta curentului de sarcin, a supra-
alimentrii de la captul opus si micsoreaz influenta rezistentei de trecere la
locul de defect. Distanta pn la locul de defect poate fi indicat n procente
din lungimea liniei sau n km.
Principial, algoritmul locatorului de defecte se bazeaz pe valorile
tensiunilor si intensittii curentilor msurate la locul de montaj al
terminalului. Pornind de la schema de principiu a unei linii electrice cu surse
la ambele capete, prezentat n figura 5.33, se pot deduce urmtoarele ecuatii,
n baza schemei electrice echivalente din figura 5.34.:


250











Figura 5.33. Schema de principiu a liniei electrice cu dubl alimentare











Figura 5.34. Schema electric echivalent a liniei electrice cu dubl
alimentare
( )
|
|
.
|

\
|
+ + =
+ + =
J
K
f L 1 M
K J f J L 1 J
I
I
1 R Z m Z
I I R I Z m V
(5.3.)

unde:
j
J
M
I
V
Z = (5.4.)
este impedanta msurat.
Distributia curentilor pe cele dou ramuri (spre sursa J, respectiv sursa
K) se deduce utiliznd ecuatiile:





251
( )
K L 1 J
K L 1
J
K L 1 J
J L 1
f K
Z Z Z
Z Z m 1
I
Z Z Z
Z Z m
I I
+ +
+
=
+ +
+
=
(5.5.)

Iar raportul I
K
/I
J
devine:

( )
K L 1
J L 1
J
K
Z Z m 1
Z Z m
I
I
+
+
= (5.6.)

Introducnd rezultatul din relatia 5.5. n relatia 5.3. se obtine:

( )
K l 1
K L 1 J
f L 1 M
Z Z m 1
Z Z Z
R Z m Z
+
+ +
+ = (5.7.)

Ecuatia 5.7. este, de fapt, o ecuatie de gradul doi n m, care se poate
rescrie n modul urmtor:
0
Z
Z Z Z
R
Z
Z
1 Z m
Z
Z Z
1 Z m
2
L 1
K J L 1
f
L 1
K
M
L 1
K M
L 1
2
=
+ +

|
|
.
|

\
|
+ +
|
|
.
|

\
| +
+ (5.8.)
Examinnd relatiile de mai sus, se pot desprinde cteva observatii:
a) n relatia (5.7.) factorul de multiplicare al rezistentei R
f
este un numr
complex si, ca urmare, rezistenta vzut de releu este, de fapt, o impedant,
chiar dac rezistenta la locul de defect este pur ohmic;
b) aceast impedant aparent msurat de releu reprezint principalul factor
de eroare n estimarea distantei pn la locul de defect, n special pentru
algoritmii care se bazeaz pe estimarea reactantei sau impedantei de defect;
c) ecuatia (3.5) se poate descompune n dou componente, cea continnd
termeni reali si cea continnd termenii imaginari.
Separnd ecuatia (3.6) n cele dou componente se obtine succesiv:
0 Cy R By Ay m
0 Cx R Bx Ax m m
f
f
2
= +
= +
(5.9.)
Unde:
L 1
K M L 1
Z
Z Z Z
jAy Ax A
+ +
= + = (5.10)


252
( )
L 1 L 1
K L 1 J
K L 1
L 1
M
Z Z
Z Z Z
jCy Cx C
Z Z
Z
Z
jBy Bx B

+ +
= + =
+ = + =
(5.11.)
Eliminnd acum R
f
din sistemul de ecuatii (5.9.), se obtine:
0 m m
2
= + (5.12.)
cu dou solutii din care numai una corect:
2
4
m
2
4
m
2
2
2
1

=
+
=
(5.13.)
unde s-au notat:
Cy
Cx
By
Cy
Bx
Cy
Cx
Ay Ax
=
=
(5.14.)
n acest fel se poate determina distanta pn la locul de defect cu o
precizie global de 3 %.

5.6.1.7. Funcia de nregistrator secvenial de evenimente

Functia este utilizat pentru o analiz obiectiv a evenimentelor.
n cadrul functiei de raportare evenimente sunt cuprinse:
functia de informare general asupra evenimentelor;
indicatiile oferite de afisajul local;
nregistratorul de evenimente;
indicatia locatorului de defecte;
valorile msurate ale tensiunilor si curentilor nainte de defect si pe
durata defectului;
functia osciloperturbograf local.
Raportul de evenimente permite memorarea a pn la 10 evenimente n
memorii nevolatile. n acest fel, informatia memorat nu se pierde chiar la
disparitia tensiunii continue de alimentare. Raportul de evenimente are
alocat o zon de memorie limitat la maxim 10s de nregistrare pentru 10
mrimi analogice si 48 semnale binare (de tip contact)



253
5.6.1.8. Funcia RAR

Functia RAR este inclus terminalului si poate asigura regimurile:
RAR-M, RAR-M+T sau RAR-T cu pn la patru cicluri. Pentru liniile de
nalt tensiune se utilizeaz RAR cu un singur ciclu si, de regul, numai
regimul RAR-M. Modul n care terminalul de protectie REL-521 rezolv
logica RAR se poate urmri n figura 5.35.
Astfel, n cazul unui defect monofazat persistent, dup momentul t
0
al
aparitiei defectului, protectia comand declansarea la momentul t
1
.
Acest mo-ment marcheaz si nceperea pauzei de RAR monofazat
reglate. Intervalul t
1
-t
2
reprezint timpul de deschidere al ntreruptorului I,
iar momentul t
3
marcheaz stingerea arcului n camera de stingere a
ntreruptorului si deschiderea contactelor. Din acest moment ncepe pauza de
RAR necesar deionizrii mediului la locul de defect.




Figura 5.35. Schema logic pentru functia de R.A.R.

Protectia revine la momentul t
4
. La expirarea pauzei RAR-M reglate, n
momentul t
5
functia RAR emite impuls de reanclansare care este executat de
ntreruptor la momentul t
6
. Din momentul t
5
ncepe pauza de blocaj RAR (de
regul 10s) care ncheie ciclul de RAR
Reanclansarea se produce pe defectul persistent, astfel nct la t
7



254
protectia emite un nou impuls de declansare care este executat de ntreruptor
la momentul t
8
, protectia revenind la t
9
. Prin t
10
s-a marcat momentul revenirii
din pauza de blocaj a functiei RAR. Dup expirarea pauzei de blocaj, functia
RAR este gata pentru un nou defect.
Durata pauzei de RAR, durata impulsului de reanclansare si durata pau-
zei de blocaj RAR se pot regla independent si ntr-o gam larg de valori.

5.6.1.9. Funcia de protecie maximal de tensiune

Protectia maximal de tensiune asigur declansarea ntreruptorului n
cazul functionrii sistemului energetic cu nivele ridicate de tensiune. Functia
supravegheaz toate tensiunile de faz si, dac cel putin una dintre acestea
este mai mare dect pragul reglat, cu o temporizare reglat, se emite impuls
de declansare.

5.6.1.10. Funcii de supraveghere sistem

Terminalul de protectie REL-521 are incluse si functii de supraveghere
sistem. Din aceast categorie fac parte urmtoarele functii:
supraveghere suprasarcin de curent;
conductor rupt;
monitorizare tensiuni.
Functia de supraveghere a suprasarcinii de curent
Functia de supraveghere a suprasarcinii de curent este destinat pentru a
semnaliza depsirea valorii normale a circulatiei de curent. Principial, este o
functie de protectie maximal de curent temporizat. Dac curentul de pe cel
putin o faz depseste pragul reglat (de regul, pragul reglat coincide cu
curentul nominal primar al transformatoarelor de curent), cu o temporizare
reglabil, se emite un semnal de alarm.
Functia de semnalizare a ruperii unui conductor
Principial, aceast functie de protectie este o protectie maximal de
curent de secvent invers, temporizat. n acest fel, se semnalizeaz practic
orice asimetrie a curentilor din cele trei faze.
Functia de monitorizare a tensiunilor
Cele trei tensiuni de faz sunt supravegheate permanent, iar n cazul
lipsei tuturor tensiunilor pentru un interval de timp mai mare de 7s
(temporizare fix, nereglabil) se emite un semnal de alarm.






255
5.6.1.11. Funcia de interfaare cu operatorul

Interfata operator este alctuit din: LED-uri (verde, galben si rosu);
afisaj cu cristale lichide si tastatur; porturi seriale de comunicatie pentru
conectarea la calculator. Ecranul cu cristale lichide (LCD) ofer toate
informatiile despre terminalul de protectie de linie si permite, cu ajutorul
tastaturii, introducerea reglajelor ca si executarea tuturor operatiilor de
configurare. n cazul unui eveniment, ecranul se va ilumina si se vor prezenta
prin defilare automat datele ultimelor dou evenimente. Toate datele oferite
sunt organizate n arbore de meniuri, n asa numitele ferestre de afisare.

5.7. PROTECIA INTEGRAT A REELELOR ELECTRICE

Progresul realizat n domeniul electronicii digitale face ca astzi
majoritatea functiilor echipamentului secundar s poat fi implementate cu
ajutorul modulelor software care ruleaz pe o platform bazat pe calculator.
Unittile functionale mentionate mai sus sunt utilizate att pentru controlul
ct si pentru protectia liniilor electrice. n tar au fost implementate
experimental numeroase variante constructive de protectii integrate aliniilor
electrice, fr a exista pn n prezent o variant optim. Dintre cele mai noi
variante de protectii integrate existente n exploatare la noi n tar (produs n
tar de firma TELECOMM S.R.L.), o variant de succes o reprezint "releul"
digital DIPA 100.

5.7.1 Protecia integrat a unei linii electrice cu releul digital DIPA 100

Releul digital de protectie complex DIPA- 100 este un echipament
care nglobeaz practic toate functiile de protectie automatizare necesare
pentru o linie electric de 110 kV 400 kV.
Prin complexitatea functiilor nglobate, DIPA-100 se situeaz n
categoria terminalelor de linie, concept introdus recent, care semnific un
echipament complex, ce nglobeaz att setul de protectii necesare pentru o
linie electric, ct si automatizrile ce i sunt asociate. Protectia de distant, ca
element de baz, este conceput cu 6 elemente de msur independente, care
asigur eliminarea rapid, sigur si selectiv a defectelor pe linii electrice cu
neutrul legat direct sau prin impedanta mic la pmnt.
Echipamentul poate fi folosit de sine stttor sau cu integrare n
teleconducere, gratie extensiei DIPA-SCADA, cu ajutorul creia terminalul
devine simultan un sistem de achizitie de date pentru aplicatii EMS-SCADA.
DIPA-100 include urmtoarele functii independente de protectie a liniei


256
electrice:
Protectie de Distant digital PD cu urmtoarele extensii:
Sistem de blocaj la pendulatii PD.BP.
Interfata si logica de teleprotectie PD.TLP.
Sistem de verificare-blocare la arderea sigurantelor circuitelor de
tensiune PD.BASU cu comutare optional pe maximala de curent de rezerv
(DIPA-MAX).
Protectie rapid la nchiderea ntreruptorului pe defect (switch-on-to-
fault) PD.PRID.
Protectie Homopolar Directionat PhDIR.
Protectie Maximal de rezerv MAX (ca rezerv pentru DIPA-PD).
Urmtoarele functii suplimentare completeaz necesittile de protec-
tie/automatizare/integrare n SCADA, pentru o linie electric de 110 - 400
kV:
RAR M, T, M+T, cu verificare de conditii RAR
Interfata om-masin MMI

Functiile speciale si de integrare n sistemul SCADA, cuprind:
interfata de supervizare mrimi binare/analogice si comunicatie cu
sistemul
de teleconducere SCADA.miniACE,
osciloperturbograf de linie SCADA.CDR,
optional, extensie de comand n instalatie prin SCADA, SCADA.CD,
integrare n sistemul de protectie clasic,
functie de msur local (U, I, P, Q, f, Z, etc.).

5.7.2. Caracteristici tehnice generale ale DIPA 100

Echipamentul DIPA 100 poate fi integrat att n solutii clasice de
protectie-conducere statii electrice, ct si n sisteme noi, cum ar fi sistemul
distribuit de teleprotectie-teleconducere GALAXY.
DIPA 100 este realizat ntr-o structur multiprocesor, acumulnd o
putere de calcul de aproximativ 48 MegaFLOPS (48 mega-operatii n virgula
mobil pe secund) prin utilizarea tehnologiei DSP din ultima generatie.
Acest lucru a permis implementarea unor algoritmi numerici de calculare a
impedantelor si a diverselor conditii de blocare de o complexitate si de o
stabilitate, care s ntruneasc conditiile de sigurant necesare unui astfel de
echipament.
Functia de protectie digital de distant are urmtoarele caracteristici
principalele :


257
numr elemente de msurare independente si simultane: 6 ( R0, S0,
T0, RS, ST, TR );
numr zone de declansare: 5 ( fiecare zon fiind de tip poligonal)
adic: fat, spate sau nedirectionat: 3,
demaraj directionat: 1,
demaraj nedirectionat: 1;
reglaje separate pentru zona 1 (sensibilizare n corelatie cu RAR);
reglaje de compensare a rezistentei arcului n orice trepte la detectarea
unor defecte cu pmntul;
timp tipic de declansare n treapta rapid, inclusiv releul de iesire cu
contacte puternice: 25 ms;
timp maxim de declansare n treapta rapid, inclusiv releul de iesire cu
contacte puternice: 30 ms;
elementul directional este cu sensibilitate nelimitat (o bun
comportare a directiei la scurtcircuite cu tensiune foarte mic);
domeniu de reglaj R, X pe fiecare treapt: 0.01 - 650 , n pasi de
0.01
reglaj temporizri (pentru fiecare zon): 0 6 s, din 10 n 10 ms;
precizia msurtorii impedantei: 5 % pentru I = ( 0,5 20 )I
n
;
precizia msurrii temporizrilor ( 1%+20 ms.), pentru t
reglat
> 30 ms;
coeficient de revenire : 5% ;
valoare minim de actionare n curent : 0.2 I
n
;
blocaj la pendulatii - intern (dup criteriul dZ/dt) si/sau extern;
functii de verificare a plauzibilittii mrimilor msurate, realizate n
timp real;
blocaj la lipsa tensiunii alternative: intern (ardere sigurante,
monofazat, bifazat si trifazat )/ extern ;
posibilitatea trecerii automate pe maximala de curent n dou trepte,
ca element de rezerv;
declansare mono si trifazat;
selectarea unei functii de teleprotectie;
sensibilizarea protectiei la comanda de declansare a ntreruptorului
din captul opus (accelerated underreach protection AUP);
sensibilizarea protectiei la conectare pe defect (switch on to fault).
Functia de protectie homopolar directionat are urmtoarele
caracteristici principale:
2 trepte independente;
precizia msurrii temporizrilor pentru caracteristica independent:
(1%+20 ms.);
precizia msurrii temporizrilor pentru caracterisica dependent :


258
(7.5%+50 ms);
4 caracteristici i=f(t): normal, invers, foarte invers, extrem invers;
curent homopolar de pornire: I
h
/ I
n
= 0.1 4, n trepte de 0.05 I
n
;
temporizare 0 - 6 s, n trepte de 0.01 sec. pentru caracteristica
independent;
unghiul caracteristic: 110
0
capacitiv.
DIPA-MAX realizeaz functia de protectie maximal n caz de ardere
sigurante pe circuitele de tensiune. Protectia este o rezerv de urgent a
protectiei de distant, n conditiile n care PD nu mai poate msura corect
impedanta Z si directia scurtcircuitului (PD si PhDIR sunt blocate).
Functia contine dou relee maximale nedirectionate cu caracteristica
independent sau dependent (normal, invers, foarte invers, extrem
invers):
o maximal n dou trepte pentru curentii de linie (R, S, T);
o maximal n dou trepte pentru curentul homopolar (R, S, T).
Protectia de supracurent I> are o caracteristic independent de timp
(sectionare de curent) cu urmtoarele caracteristici:
timp minim de deconectare t = 30 ms;
temporizare 0 10 s, n trepte de 0.01 s;
curent de pornire (pentru curenti de faz): I> / I
n
= 0.1 10, n trepte
de 0.05 I
n
;
curent de pornire (pentru curentul homopolar): I
h
> / I
n
= 0.1 4, n
trepte de 0.05 I
n
.
Sistemul RAR realizeaz functia de reanclansare automat rapid si are
urmtoarele caracteristici:
1 ciclu RAR;
pauz de RAR 0.2 6 s, n pasi de 0.05 s. eroarea de msur 20 ms;
timp blocaj 5 30 s, n pasi de 1 s, eroarea de msur 50ms;
durat impuls anclansare 0.5 3 s, n pasi de 0.1 s, eroarea de msur
20ms.
RAR monofazat fr conditii;
RAR mono+trifazat si trifazat cu conditii: lips de tensiune si/sau
control sincronism;
prelungirea treptei 1 la PD prin scheme flexibile multiple.
Interfata local om-masin (MMI) permite urmtoarele facilitti:
vizualizarea demarajelor (R0, S0, T0, RS, ST, TR si H);
vizualizarea treptei de declansare (1, 2, 3, 4, si 5);
vizualizare impulsurilor de declansare (R, S, T,);
vizualizarea impulsului de anclansare si a altor mrimi prin 24 led-uri
cu automentinere pn la confirmarea local de ctre operator;


259
afisarea si modificarea local a parametrilor setati ai protectiei, cu
ajutorul tastaturii si afisorului LCD al echipamentului;
afisarea continu a unor mrimi de regim permanent, n situatie
normal (valori tensiuni, curenti etc.) n functie de msura local a
mrimilor pe linie
Functia SCADA asigur functii speciale necesare supervizrii si
integrrii n sistemul de teleconducere-teleprotectie al statiei.

Acest lucru este realizat prin compatibilizarea, din punct de vedere
extern, a echipamentului DIPA-100 cu echipamentele de teleconducere
ACE28S si cu cele de perturbografiere CDR, fabricate de TMM.
Extensia DIPA-SCADA nglobeaz componentele SCADA.miniACE,
SCADA.CDR si SCADA.CD.
Interfata de supervizare mrimi binare/analogice si comunicatii cu
sistemul de teleconducere se numeste SCADA.miniACE.
Aceast component contine toate facilittile specifice echipamentului
ACE 28S, care nglobeaz, de asemenea, ca extensie, jurnalul de evenimente
sintetizate de ctre DIPA n cursul functionrii acesteia (EV).
EV realizeaz functia de nregistrator de evenimente DIPA si are
urmtoarele caracteristici:
memoreaz evenimentele numerice n bufferul miniACE-ului de 1024
evenimente;
rezolutia temporal: 1 ms;
genereaz si memoreaz evenimente la:
schimbare parametri,
demaraje protectii,
declansare,
evenimente specifice RAR/DAR,
setare timp,
ardere sigurante si revenire din defect,
schimbare de stare a unor semnalizri externe,
alte schimbri de stare interne sau externe.
Elementele specifice supervizrii si integrrii n SCADA, realizate cu
extensia miniACE n cadrul DIPA sunt:
primele 16 intrri numerice ale echipamentului DIPA-100 sunt citite
independent si de ctre miniACE;
miniACE posed nc 16 intrri numerice proprii, prin care se pot citi
alte informatii binare specifice liniei, altele dect cele care sunt de interes
direct pentru DIPA.
MiniACE asigur, totodat, si comunicatia cu nivelul ierarhic superior
de teleconducere prin intermediul urmtoarelor linii de comunicatie:


260
interfata de adaptare la "field-bus"-ul izolat galvanic, de tip bucl de
curent multipunct tip TMM;
optional, field-bus-ul poate fi de tip RS 485; viteza de comunicatie
este 9600 sau 19200 baud;
optional, interfata de comunicatie prin fibr optic (viteza de
comunicatie 9600 sau 19200 baud);
asigur comunicatia prin protocol multipunct de tip TELECOMM sau
RP 570 (optional).
Functia de teleconducere-osciloperturbografie de linie SCADA.CDR
are urmtoarele caracteristici :
Timp total de nregistrare: aprox. 30 s,
Timpi nregistrare,
Durata preavariei reglabil 50 400 ms,
Durata nregistrrii t
CDR
reglabil 1000 18000 ms.
Se nregistreaz 8 mrimi analogice (U
R
, U
S
, U
T
, U
H
, I
R
, I
S
, I
T
, I
H
) si 32
binare.
Extensie de comand n instalatii prin SCADA, SCADA.CD se
foloseste n situatiile cnd din ratiuni financiare nu se justific montarea unui
echipament de teleconducere de sine stttor, care s realizeze teleconducerea
liniei electrice protejat de ctre DIPA-100. Extensia SCADA poate fi
completat cu modulul de comenzi n instalatii prin SCADA, SCADA.CD.
Acest modul posed 8 iesiri prin releu independente de cele ale
protectiei, pentru comenzi prin teleconducere, care pot fi comandate prin
intermediul extensiei SCADA.miniACE.
Prin introducerea acestui modul se poate realiza o protectie si o telecon-
ducere integrat, minimizndu-se costurile de implementare a unui sistem
complet digital modern.
Sistemele de monitorizare si telecomand a retelelor reprezint
instrumente bazate pe calculator, utilizate de dispecerii energetici pentru a-i
asista n controlul functionrii sistemelor energetice complexe.
Cteva din instrumentele enumerate mai sus ar fi sistemul EMS
(Energy Management System), DMS (Distribution Management System) si
SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition).
Baza ntregului esafodaj care concur la supravegherea, controlul si
monitorizarea echipamentelor electrice din statiile si retelele electrice o
constituie echipamentele de achizitie si comand (EAC).




261
5.8. SISTEME SCADA
SUPERVISORY CONTROL AND DATA ACQUISITION

n cazul concret al implementrilor de sisteme SCADA, care deservesc
instalatii, retele sau sisteme electroenergetice, ntlnim mai multe functii de
baz.
Dintre acestea cele mai importante sunt:
Supravegherea si controlul de la distant al instalatiilor si retelelor
electroenergetice;
Alarmarea;
Analiza post avarie;
Urmrirea ncrcrii retelelor
Planificarea si urmrirea reviziilor si reparatiilor

5.8.1. Funciile de baz ale sistemului SCADA

Functia fundamental a unui sistem SCADA o reprezint supravegherea
si controlul de la distant al instalatiilor si retelelor electroenergetice n scopul
asigurrii mentenantei si fiabilittii acestuia.

5.8.1.1. Supravegherea i controlul de la distan

n acest scop, se realizeaz: culegerea de informatii asupra strii siste-
mului energetic, prin intermediul interfetelor de achizitie corespunztoare;
transferul informatiilor ctre punctele de comand si control; comanda de la
distant a proceselor electroenergetice; nregistrarea modificrilor semnifica-
tive ale procesului controlat.
Operatiunile de comutare ( conectare/deconectare ) ale echipamentelor
primare pot fi comandate de la distant de la un centru de control (dispecer
energetic). Strile ntreruptoarelor si separatoarelor, valorile msurilor de
tensiuni, curenti etc. sunt permanent cunoscute la centrul de control, fiind la
ndemna dispecerului energetic. Acest lucru face s creasc eficienta
operational la postul de dispecer, prin cresterea numrului de informatii
disponibile si prin reducerea timpilor de actualizare a acestor informatii.
Informatiile provenite de la instalatiile electroenergetice pot fi grupate
si dirijate ctre postul de comand sub autoritatea cruia se gsesc aceste
instalatii si de asemenea, ele pot fi utilizate pentru analizele globale ale
retelelor electrice





262
5.8.1.2. Alarmarea

Sistemul recunoaste strile de functionare necorespunztoare ale
echipamentelor si retelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiune n afara
limitelor, actionarea sistemelor de protectie, modificarea nedorit a strii
ntreruptoarelor si separatoarelor, etc.) si avertizeaz optic/acustic dispecerul
asupra celor ntmplate realiznd astfel functia de alarmare.

5.8.1.3. Analiza post avarie

Sistemul ntretine un istoric al modificrii strilor echipamentelor si
retelelor electrice, punnd la dispozitia dispecerului informatiile necesare unei
analize pertinente a evenimentelor petrecute.
Toate evenimentele sunt memorate alturi de localizarea lor n timp si
spatiu, fiind prezentate dispecerului, n general, n ordine cronologic, grupate
pe categorii de instalatii.
Totodat, aceste informatii pot constitui "materia prim" pentru sisteme
expert de analiz post avarie asistat de calculator, precum si pentru sisteme
expert de restaurare a sistemelor electrice dup cderi (care pot asista dispece-
rul sau pot intra n functiune n mod automat).
Informarea de ansamblu a dispecerului asupra topologiei si strii
sistemului energetic condus, prin intermediul interfetelor om-masin (MMI:
Man-Machine Interface). Functia de interfatare cu operatorul uman este de o
important deosebit n asigurarea unei activitti eficiente a dispecerului.
Sunt urmrite cu deosebire: claritatea si conciziunea prezentrii
informatiilor despre procesul tehnologic condus (evitarea confuziilor),
comoditatea n obtinerea informatiilor dorite, comoditatea si
inconfundabilitatea comenzii ctre proces etc. Toate aceste deziderate sunt
bazate pe utilizarea unei interfete grafice puternice la postul de lucru dispecer.

5.8.1.4. Urmrirea ncrcrii reelelor

n scopul optimizrii functionrii retelelor electrice, este memorat
evolutia circulatiilor de puteri. Aceste informatii pot fi folosite la o mai bun
planificare a resurselor, precum si a schemelor retelei si a reglajelor tensiunii
transformatoarelor din sistemul energetic.

5.8.1.5. Planificarea i urmrirea reviziilor i reparaiilor n scopul
evitrii cderilor

Monitorizarea evolutiei functionrii diferitelor echipamente ofer


263
informatii care, analizate corespunztor pot duce la necesitatea reviziilor/
reparatiilor acestor echipamente sau instalatii. Aceast analiz poate fi
asistat de sisteme expert.

5.8.2. Funcii EMS Energy Management System

Constituie extinderi ale functiunilor SCADA si au utilitate mai ales la
nivelul dispeceratului national si contine la rndul su functii specifice.
Controlul produciei de energie i funciuni de planificare:
n acest tip de functiuni sunt incluse:
reglajul frecvent-putere;
dispecer economic;
monitorizarea costurilor de productie;
monitorizarea rezervelor;
planificarea tranzactiilor pe liniile de interconexiuni;
evaluarea schimburilor de energie pe termen scurt.
Aplicaii legate de transportul energiei sunt gndite pentru a asista
operatorul si personalul de planificare n asigurarea unei functionri sigure si
economice ale sistemului energetic. n aceast categorie sunt incluse
urmtoarele functiuni:
analiza retelei n timp real, care cuprinde:
prelucrarea topologiei,
estimatorul de stare;
adaptarea parametrilor retelei;
analiza senzitivittii retelei;
evaluarea consecintelor unor evenimente;
dispecer economic cu constrngeri de sigurant;
repartitia tensiunilor;
analiza scurtcircuitelor.
Functii studii de analiz a reelei cuprinde:
calculul circulatiilor de puteri;
circulatii de puteri optimale;
analiza consecintelor unor manevre planificate;
planificarea reparatiilor;
analiza scurtcircuitelor.
Simulatorul de instruire pentru dispeceri se realizeaz pentru
formarea si antrenarea personalului cu functii de dispecerat. Un simulator
const din patru subsisteme si anume:
modelul sistemului energetic care simuleaz matematic comportarea


264
sistemului, inclusiv echipamentele de control si protectie;
modelul centrului de comand si control;
subsistemul educational care const n instrumente software care stau
la dispozitia instructorului pentru a crea situatiile care i folosesc n cursul
procesului de instruire;
subsistemul de comunicatie care modeleaz comportarea sistemului
de culegere a datelor.

5.8.3. Funcii DMS: Distribution Management System

n cadrul unui sistem de distributie a energiei electrice, repartitia
geografic a instalatiilor joac un rol foarte important. Din acest motiv,
tendinta n acest domeniu este de a utiliza o structur a bazei de date care s
permit adugarea sau nlturarea unor componente n mod interactiv, s aib
o structur bazat pe repartitia geografic si s afiseze conectivitatea pe
hrtile zonei respective.

Functiunile unui sistem de teleconducere a distributiei nu sunt
standardizate, dar totusi, trebuie s existe componente importante, cum ar fi:
Analiza conectivitii.
n mod obisnuit, se folosesc scheme color pe care se reprezint aceste
informatii. Se reprezint toate echipamentele de distributie conectate la o
plecare, toate plecrile conectate la un ntreruptor ntr-o statie, precum si
schema statiei. Trebuie s fie posibil identificarea plecrilor adiacente.
Culegerea datelor.
Controlul automat al tensiunii i puterii pe fiecare plecare.
Aceast functie se utilizeaz pentru a pstra tensiunile ntre anumite
limite, prin controlul direct asupra ploturilor transformatoarelor si prin conec-
tarea/ deconectarea bateriilor de condensatoare.
Analiza conectrilor / deconectrilor.
Prin aceast functie se verific dac actiunea planificat a conectri-
lor/deconectrilor nu va avea drept consecint o suprasarcin. Aceast functie
nu se execut n timp real.
Calculul circulaiei de puteri.
Acesta permite dispecerului s studieze circulatiile de puteri pentru
anumite zone selectate. Functia se execut n timp real, putndu-se stabili si
circulatiile linie cu linie. Rezultatele calculelor sunt supuse verificrii
limitelor si alarmrii, similar cu valorile telemsurate.
Program de analiza scurtcircuitelor.
Reducerea pierderilor.
Urmreste minimizarea acestora prin controlul tensiunii si prin


265
calcularea unei topologii optime.
Menirea sistemului energetic este de a produce, transporta si distribui
energia electric la consumatori. Pentru a realiza aceste deziderate se impune
o fiabilitate crescut att a echipamentelor primare, ct si a echipamentelor
secundare de protectie/automatizare, tinndu-se cont si de factorul economic.
Continua modernizare, precum si cresterea performantelor echipamen-
telor de protectie sunt de real actualitate si important pentru toti cei
implicati n productia, transportul, distributia si consumul de energie.
Plecnd de la cunostintele acumulate de-a lungul timpului n activitatea
de exploatare/furnizare a energiei, s-au dezvoltat echipamente diverse care
pot acoperi majoritatea regimurilor de functionare a retelelor. n acest mod,
au fost realizate diferite tipuri de relee de protectie numerice, n functie de
mrimile electrice necesar a fi supravegheate.
Constatndu-se c majoritatea informatiilor necesare protectiilor au
surse comune de informatii dinspre echipamentele primare, a rezultat o
integrare tot mai strns a supravegherii si controlului, a protectiei si a
automatizrii.
Dezvoltarea sistemelor SCADA ( Supervizory Control And Data
Aquisition ) este strns legat de evolutia integrat reciproc ntre
tehnologiile primare si secundare din statiile de transformare; ea poate fi
mprtit n trei etape majore: conventional, modern si inteligent.
Evolutia protectiilor multifunctionale a fost conditionat de dezvoltarea
tehnologiilor de fabricatie a echipamentelor att a celor primare, ct si a
celor secundare. Progresul realizat n domeniul electronicii digitale a fcut
posibil realizarea unittilor multifunctionale utilizate att pentru control, ct
si pentru protectie.
O tendint care se accentueaz din ce n ce mai mult este aceea de a
integra echipamentul secundar al unei celule ntr-un singur dispozitiv.
Etapa conventional era caracterizat prin existenta unui numr mare de
echipamente interconectate ntre ele prin fire conductoare acest lucru fcnd
ca legturile s fie realizate dintr-un numr mare de conexiuni.
n ultima vreme se constat o integrare a comunicatiei ntre nivelul celulei si
cel al statiei, acest lucru realizndu-se cu ajutorul transmisiei seriale,
nlocuindu-se astfel conexiunile individuale traditionale pentru fiecare
semnal.
n viitor, introducerea conexiunii prin fibr optic ntre echipamentul de
protectie si cel de nalt tensiune va duce la mutarea delimitrii traditionale
ntre secundar si primar. Functiile de conversie analog-digital, precum si
unele functii de procesare vor fi descentralizate si amplasate ct mai aproape
de proces si vor fi integrate fizic n echipamentul primar.



266
Pentru a verifica modul de nsusire a cunostintelor prezentate n acest
capitol rspundeti pe scurt la urmtoarele ntrebri:

1. De ce se impune eliminarea rapid a defectelor din instalatiile electrice?
2. Clasificati protectiile electrice dup echipamentul protejat.
3. Clasificati protectiile electrice dup tensiunea nominal.
4. Clasificati protectiile electrice dup tipul de defect.
5. Clasificati protectiile electrice dup timpul de actionare.
6. Clasificati protectiile electrice dup echipamentul de protectie.
7. Clasificati protectiile electrice dup modul de conectare n instalatie.
8. Clasificati protectiile electrice dup modul de actionare asupra defectului.
9. Clasificati protectiile electrice dup gradul de automatizare.
10. Care sunt cele mai frecvente defecte ce apar n instalatiile electrice?
11. Ce tipuri de scurtcircuite cunoasteti?
12. Care este cel mai frecvent defect ce apare n functionarea unui motor?
13. Ce asigur protectia de suprasarcin a unui motor?
14. Ce asigur protectia la supracurenti a unui motor?
15. Ce asigur protectia la scurtcircuit a unui motor?
16. Ce asigur protectia la tensiune sczut a unui motor comandat prin
contactoare?
17. Ct este reglajul releului maximal de curent de tip electromagnetic ce
protejeaz un motor asincron?
18. Cum se inverseaz sensul de rotatie a unui motor asincron?
19. Cum se inverseaz sensul de rotatie a unui motor de curent continuu?
20. Ce metode de pornire a motoarelor asincrone cunoasteti?
21. Ce motoare permit pornirea steatriunghi?
22. Care este solutia optim din punct de vedere energetic pentru pornirea
unui motor asincron cu rotorul n scurtcircuit?
23. Ce metode specifice de pornire a motoarelor asincrone cu rotorul bobinat
cunoasteti?
24. Ce tipuri de protectii ale motoarelor sincrone cunoasteti?
25. Ce tipuri de protectii ale generatoarelor sincrone cunoasteti?
26. Ce este un releu diferential?
27. Ce rol are A.D.R. n protectia generatoarelor sincrone?
28. Ce rol au bobinele de reactant n circuitele electrice?
29. Ce defecte interne apar n transformatoarele de putere?
30. Ce defecte externe afecteaz functionarea transformatoarelor de putere?
31. Ce asigur protectia de gaze a unui transformator?
32. La ce transformatoare se foloseste protectia de gaze?
33. Ce protectii electrice se folosesc la transformatoarele de putere?
34. Ce proprietti are o protectie electric?


267
35. Ce menire are un sistem energetic?
36. Ce prti componente are un sistem energetic?
37. Clasificati retelele electrice dup tensiunea nominal?
38. Clasificati retelele electrice dup structur?
39. Clasificati retelele electrice dup modul de tratare a neutrului?
40. Ce tip de protectie se foloseste la liniile electrice radiale simple?
41. Ce tip de protectie se foloseste la liniile electrice radiale complexe?
42. Ce tip de protectie se foloseste la liniile electrice cu alimentare bilateral?
43. Care este protectia fundamental a liniilor electrice de nalt tensiune?
44. Care este elementul caracteristic al unei protectii de distant?
45. Ce sisteme de automatizare a sistemului energetic cunoasteti?
46. Ce rol are sistemul R.A.R.?
47. Ce rol are sistemul A.A.R.?
48. Ce rol are sistemul D.A.S.U.?
49. Ce rol are sistemul D.A.S.F.?
50. Ce ntelegeti printr-o protectie numeric?
51. La ce se folosesc protectiile numerice?
52. Ce rol are functia protectie de distant a unei protectii numerice?
53. Ce rol are functia supravegherea circuitelor de msur a unei protectii
numerice?
54. Ce rol are functia protectie maximal de curent instantanee a unei
protectii numerice?
55. Ce rol are functia homopolar de curent directionat a unei protectii
numerice?
56. Ce rol are functia locator de defecte a unei protectii numerice?
57. Ce rol are functia nregistrator secvential de evenimente a unei protectii
numerice?
58. Ce rol are functia accelerarea protectie la conectarea la defect a unei
protectii numerice?
59. Ce rol are functia R.A.R. a unei protectii numerice?
60. Ce rol are functia protectie maximal de tensiune a unei protectii
numerice?
61. Ce rol are functia supraveghere sistem a unei protectii numerice?
62. Ce rol are functia interfatare cu operatorul a unei protectii numerice?
63. Ce tipuri de protectii digitale cunoasteti?
64. Ce functii are releul DIPA 100?
65. Ce ntelegeti prin SUPERVISORY CONTROL AND DATA
ACQUISITION?
66. Ce functii are sistemul SCADA?
67. Ce ntelegeti prin Energy Management System ?
68. Ce ntelegeti prin Distribution Management System?


268
69. Cine foloseste sistemul D.M.S.?
70. Ce avantaje au protectiile numerice?









































269


BIBLIOGRAFIE


1. Andrea P. Electromagnei, Editura Helicon, Timisoara, 1993.
2. Baraboi A., Adam M., Cristea I., Hnatiuc E. Tehnici moderne de comu-
taie de putere, Editura A 92, Iasi, 1996.
3. Blasiu F., Gal S., Fgrsan T, Vasilievici Al. Implementarea echipa-
mentelor digitale de protecie i comand pentru reelele electrice,
Editura Tehnic, Bucuresti, 2000.
4. Conecini I. Calitatea energiei electrice,Editura Tehnic, 1997.
5. Davies T. Protection of industrial power systems, Editura Butterworth
Heinemann, 1998.
6. Delapeta M., Deaconu S., Iagr A. Echipamente electrice, vol.I si II,
Centrul de multiplicare al U.P.T., 2000.
7. Delesega I., Aparate electrice,Litografia Universittii Tehnice, Timi-
soara, 1993.
8. Guzun B., Darie G., Gal S., Olovinaru D., Centrale i reele electrice,
vol. I, II, III, Editura MS, Sibiu, 1998.
9. Hortopan Gh., Aparate electrice de comutaie, Ed. Tehnic, Bucuresti,
1993, 1996.
10. Hosch W., Hanschild W., Izolaii de nalt tensiune n hexafluorur de
sulf, Editura Tehnic, Bucuresti, 1994.
11. Htte, Manualul inginerului; fundamente, Editura Tehnica, 1995.
12. Leca M., Calistru N.C. , Mihai I., Pal C., Protecia sistemelor electro-
energetice, Ed. Crenguta Gldu, Iasi 1996.
13. Moldovan L., Echipamente electrice, U. T. T., Timisoara, 1994.
14. Olaru O., Protecia sistemelor energetice, Tipografia Universittii
C. Brncusi Tg-Jiu, 1993.
15. Oprea L., Ivascu C., Automatizri i protecii prin relee n sistemele
electroenergetice, Editura Universitatea Tehnic, Timisoara, 1994.
16. Pemsa C., Clin S., Protecia prin relee a sistemelor electrice, Ed.
Tehnic, Bucuresti, 1999.
17. Peter C., Instalaii electrice de distribuie, Editura Mediamira 2000.
18. Popa I., Popa G.N., Dispozitive electronice cu structur cablat i
programat de protecie a motoarelor asincrone trifazate de joas
tensiune, Editura Mirton, Timisoara, 2000.
19. Popescu L., Instalaii i echipamente electrice, Editura Alma Mater,
Sibiu, 2004.


270
20. Popescu L., Aparate electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu,
2003.
21. Vasilievici Al., Aparate i echipamente electrice, vol II, Ed. Mitricel
Srbu & Co, Sibiu, 1996.
22. ***SIEMENS, Numerical Overcurrent Protection Relay 7SJ531,
documentatie tehnic, 1996.
23. ***TELECOMM, CDR 16. 32, Documentatie tehnic, 1995.
24. ***TELECOMM, DIPA ACE, Documentatie tehnic, 1996.