Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Roma atotcuceritoare

Roma atotcuceritoare

Ratings: (0)|Views: 3 |Likes:
Published by Lucian Dabuleanu

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Lucian Dabuleanu on Dec 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/01/2013

pdf

text

original

 
/ Extinsii de la cdteva sate la unimperiu imens, Roma anticii a
dominat zona mediteraneanii.in ciuda datinilor sale aspre~i a riizboaielor crude,civilizatia romanii a stabilitun record impresionant deinalte realiziiri,/1"
~manii credeau ca sunt urma~ii luiAeneas, un traian care reu~ise sa scapeupa distrugerea ara~ului sau natal decatre greci. Ei cansiderau de asemenea, caRama fusese fandata de Ramulus, unul dintregemenii zeului razbaiului, Marte.fn realitate, Rarna timpurie era a regiunedestul de restransa, campusa din sate can-struite pe varfurile dealurilar, care s-au unit ~iau prasperat datarita pazitiei lor favarabile perutele camerciale din interiarul Italiei. Cutaate acestea, Rama a fast pentru mult timpeclipsata de un alt papar din centrul Italiei ~ianume etruscii, din randul carara s-au ridicatcativa regi.O noua republicain 510 (l.e.n.), romanii l-au expulzat pe ulti-mul lor rege, Tarquinius Superbus, ~i au Infi-intat o republica. A fost necesara o perioadade 200 ani de conflicte Intre clasele sociale, ~ianume Intre patricieni (aristocrati) ~i plebei ~(oamenii de rand) pana sa se ajunga la o anu- .xmita stabilitate constitutionala.Sub noua republica, un corp constitution-al, Senatul, a creat majoritatea legilor ~i decizi-ilor; conducerea propriu-zisa fiind asiguratade doi consuli. Noi consuli erau ale~i Infiecare an de catre Adunarea Poporului, InsaO Forumul Roman, locul de intrunire aSenatului. Aceasta inlan1uire de temple,cladiri ale guvernului ~i magazine, adaposteaPiatra de Hotar de Aur, considerandu-se catoate strazile imperiului duceau spre aceasta.
\
O Ramulus ~i
rnernbrii acesteia erau de rnulte ori convin$is;l aleag;l candidati aristocrati, intereselepoporului rarnanand astfel s;l fie reprezentatede cei doi tribuni. in practic;l, cornprornisurilernentineau un anurnit sirnt al cet;ltenieicornune ~i al spiritului public, una dintre celernai rnari forte ale Rornei.Ceta,enia romanaMulturnit;l acesteia, rornanii au putut s;lforrneze ~i rnai tarziu s;l dornine o confeder-atie In carnpia Latiurn ~i s;l-i Inving;l pan;l laurma pe etrusci, samniti ~i gali. Unul dintresecretele succesului lor era neobi~nuita gen-erozitate fat;l: de aliatii lor, precum ~i fat;l depopoarele pe care le cucereau, c;lrora le acor-dau, rnai devrerne sau rnai tarziu cet;lteniarornan;l. Aceasta Insernna cre~terea nurn;lruluirornanilor o dat;l cu cuceririle pe care lef;lceau. De asernenea, aliatii tindeau s;l le, rarnan;l loiali dup;l e~ecuri, a~a Incat rornanii, pierdeau desb;lt;lliile, Ins;lln general ca~tigaurazboaiele.Pan;lln 272 I.Hr.,.Rorna controla PeninsulaItalica, cooperand cu locuitorii Cartaginei In~ vederea subjug;lrii ora~elor grece~ti din sud ~i~ a alung;lrii din Sicilia a regelui grec pyrrhus din~ Epir. Insula a devenit apoi r;lsplata In r;lzboiul~ de 23 de ani (264-241 I.Hr.) dintre Rorna ~i21
~
Remus au fast,patrivit legendei, fiiigemeni ai zeuluiMarte ~i au fast cres-cu~i de a lupaaica. Secredea ca Ramulusfandase ara~ul Rama,in scapul indepliniriiunei misiuni, atribuitestrama~ului sauAeneas.
 
ROMA ATOTCUCERITOARE
O Cucerirea romana a dus la cladirea celuiniai mare imperiu din lume, cu MareaMediterana transformata in "Iacul roman;/O Infanterist in armura, in echipament delupta. in perioada construirii imperiului arma-ta romana era compusa din 30 de legiuni, fie-care alcatuita din 6000 de barba~i puternici,supu~i unui program riguros de instruc~ie.O Hannibal (247-183 i.Hr.), generalulcartaginez, care le-a provocat romanilor ceamai grea infrangere la Cannae, in 216 i.Hr .
o annat:l ce includea chiar ~i elefanti africanide rnzboi, atacind apoi ltalia. De~i inferioarnnumeric, annata sa a provocat infcingeri ro-manilor la Trebbia (218 i.Hr), Lacul Trasimene(217 .Hr.) ~i la Cannae 216 .Hr.). insa portileRomei ~i ale majorit:ltii aliatilor acesteia -aurnmas inchise lui Hannibal, ~i de~i acesta agasit sprijin in sudul ltaliei, rnrnanand n penin-sula timp de 16 ani, victoria fmala nu a fost asa. intre limp, romanii i-au invins pe aliatii luiHannibal, au cucerit Spania~i au invadat Mricade Nord. Rechematdin ltalia, Hannibal a fostinfcint in bat:llia de la Zama (202 i.Hr.) ~i/ Cartaginaa capitulat.Romanii deveneau din ce in ce mai puter-nici. Pentru a se asigura ca nu vor mai fiprovocati, in 146 i.Hr. au distrus Cartagina,care era aproape lipsita de aparare, preluindastfel conducerea Greciei. in secolul al 2-leai.Hr., Macedonia,. Grecia, Pergamul din AsiaMica (Turcia modema), precum ~i coastamediteraneana a Frantei au intrat sub con-trolul roman; o parte a Egiptului a rnmasnominal independent:l, insa indeplinea rolulde stat vasal (aliat dependent). MareaMediterana devenea astfel un "lac roman".Nemul~umirea cre~teExpansiunea de asemeneaproportii a afeCtatmodul de viata roman. Fiind un popor careaprecia severitatea ~i simplitatea, romanii nutrniau intotdeauna in lux ~i bogatii. Sistemullor politic, creat pentru un ora~-stat,era adap-tat cu dificultate la nevoile unui mare imperiu.Clasa mijlocie a cavalerilor, din ce in ce maiprospera, detesta faptul ca monopolul puteriiera detinut de aristocrati.Razboaiele romane au adus un numarmare de sclavi in Italia; rnana de lucru maiieftina a sclavilor i-a indepartat pe tarani depe p~minturi, indreptandu-i spre ora~e,undenemultumirile lor deveneau periculoase. inacela~i timp, italienii liberi, c~rora nu li seacordase nc~ cet~tenia roman~, i~i manifes-tau nemultumirile, in timp ce num~rul marede sclavi putea declan~aoricind o revolt:l.Toti ace~ti actori au f~cut din primul secoli.Hr. o perioad~ de lupte politice complexe ~icu o cre~tere a violentei, care puteau duce la ,destrnmarea statului roman. Agitatia care aurmat a dus la dezvoltarea unor partide rivalein stat, Optiffiatii aristocrati ~i Popularii, dincindurile plebeilor. Conflictele dintre ace~tiaau contribuit la subminarea republicii.in generatia unruItoare Roma a fost tirit:l
~
O Acest mozaicroman din Pompeiprezinta actori ce sepregatesc sa joaceintr-o piesa. Artaromana a fost influ-en1ata in mare partede lucrarile grece~ti.insa romanii erauinovatori talenta1i inscrierea satirelor,istoriei ~i poeziilor.Cartagina, o mare putere comerciala: nord-africana:, care era acum principala rivala: aRomei in suprematia pentru bazinul occidentalal Ma:rii Mediterane. Legiunile romane -oarmata: compusa: inca: din ceta:teni -s-au des-curcat bine in fata mercenarilor din Cartagina,insa: rilzboiul nu s-a incheiat pana: candromanii nu ~i-au creat o Rota: formidabila:. Lasf~itul rilzboiului, Cartagina a cedat Sicilia ~i,curand, Roma a ocupat Sardinia ~i Corsica.HannibalAceasta a fost doar prima ronda: a unui conflictcare a epuizat Roma. Ingenio~ii cartaginezi auconstruit un nou imperiu in Spania, ga:sind inHannibal un comandant de geniu, al ca:rui tata:l-a fa:cut sa: ure ca:va rilmane ostil Romei. Candrilzboiul a izbucnit din nou, Hannibal a intre-prins o traversare hazardata: a Alpilor, insotit de
22
 
O Sclavii ~i ctimi-nalii erau antrena'ica gladiatori, care seluptau intre ei incadrul spectacolelorpublice desfa~uratein Colosseum.Gladiatorului invins ise cru'a via,a sauera ucis, in func,iede dorin,a publicului.~
O
Roma "Orasul' .~ Etern'. ~i principalele~ sale construc~ii dinO timpul impara~ilor .
""'
ROMA
Porta Salaria'~ ,°ta Nomentana"\
"1.$ c-0 %$". ~~ ??$~'~$~" '.""-v~..
C;"ullu; Ne,o.
).1
Ba;'e 'u;Ba;le lu;
-Teatrullu; Pompei
""
Arcullu;-C~stantm
--
enta, Incat membrii acestuia puteau araniaafacerile republicii dupa bunul lor plac.Printre responsabilitatile distribuite de acesta,s-a numarat ~i conducerea provinciei romaneGalia (In Franta), preluata de Cezar. Aflandu-se la o varsta medie, Cezar ~i-a demonstratgeniul rnilitar, cucerind toata Galia (58-51I.Hr.) ~i Intreprinzand doua expeditii celebreIn Indepartata insula a Britaniei.intre timp, balanta In interiorul triumvirat-ulul a fost rasturnata In momentul In careCrassusa fost Infrant ~i ucis In est, de parti.Pqrnpei s-a aliat cu Senatul, crezand ca este elInsu~i amenintat. Cezar a intrat In ltalia Inanul 49 I.Hr., Insotit de vechea sa armata.Razboiul civil, care a urmat, s-a raspandit Intoate regiunile din iurul Mediteranei. in anul45 I.Hr., Cezar a ie~it victorios devenind dic-tator al Romei, fiind apoi-asasinat n 44 I.Hi:Aceasta a dus la izbucnirea altor razboaie.Partidul senatorilor, In frunte cu Brutus ~iCassius,a fost Infrant de al doilea Triumvirat,compus din Octavian, nepotul ~i fiul adoptivallui Cezar, Marc Antoniu ~i Lepidus. Lepidusa fost eliminat, iar Octavian ~i Antoniu au ridi-cat armele unul Impotriva altuia. Antoniu ~iregina Cleopatra a Egiptului au fost Infranti laActium (31 I.Hr.), lasandu-l pe Octavianstapan asupra lumii rornane.imparatul AugustusOctavian, cunoscut rnai bine dupa titlul ce i s-a acordat, Augustus, a fost primul lmparatroman, domnind pana In anul 14 d.Hr.Republica nu a fost niciodata abolita:Augustus a condus printr-o serie de institutiilegale care l-au aiutat sa obtina controlulasupra statului ~i armatei, a~a ncat republicaa decazut ncet, In timp ce Senatul ~i alte insti-tu1;ii radi1;ionale u fost pastrate.Augustus a avut o domnie eficienta,armatele sale largind frontierele imperiuluipana la Dunare. Urma~ii sai -Tiberius,Caligula, Claudius, Nero -au avut domniiscandaloase ~i, lipsindu-le restric1;iile luiAugustus, de multe ori aveau un comporta-ment tiranic. insa, In timpul domniilor lorimperiul a prosperat, ca rezultat al pacii
~..
~.'..
~
Porta Latina
Po...Appia
O Zidul lui Hadriandin nordul Anglieieste cea mai cunos-cuta fortifica,iedefensiva construitade imparatul Hadrian(117-138d.Hr.).Avand lungimea de120 km. acest zid afost construit pentrua-i ,ine la distan,a pesco,ieni ~i pe pic,i.
intr-un rnzboi civil intre partizanii lui Marius ~iai lui Sulla. Marius, un b~rbat de conditieumil~, ~i-a ca~tigat reputatia in urma unorcampanii victorioase in Africa de Nord ~iimpotriva unor putemici invadatori barbari.Razboiul civilMarius era membru al partidului popular, iarrivalul s~u Sulla, al optimatilor. Situatia s-acomplicat datorit:l unei rebeliuni a aliatiloritalieni ai Romei, Mzboiul civil (91-88 i.Hr.),care a incetat doar in momentul in carefiec~ruia dintre ace~tia s-a acordat cet:ltenia;~i datorit:l unui rnzboi ce se petrecea n ace-la~i timp in Est. in final, dup~ moartea luiMarius, Sulla s-a proclamat dictator in anul 82i.Hr, lansand o serie de epur~ri sangeroa.se,reorganizand statuI ~i int~rind rolul Senatului.M~surile luate de Sulla s-au prnbu~it dup;J;moartea sa. Conduc~torii care au urmat, for-midabilul general Pompei ~i multi-milionarulCrassus,au inregistrat mari succese PompeiRomane (Pax Romana), promulg~rii legilorromane, drumurilor romane ~i geniului romanin constructii ~i inginerie.Acordarea cet:ltenieipersoanelor din provinciile Romei a contribuitla stabilizarea societ~tii romane. O trns~turnmai putin de admirat era reprezentat~ de a~anumita politic~ a "painii ~i circului"- locuitoriiinactivi ai ora~elor erau adesea distrati cuspectacole, ocuri, inclusiv lupte de gladiatori.
prin cuceririle sale din est ~i Crassus prinIn;lb~irea unei revolte mari a sclavilor (73-71I.Hr.), condus~ de fostul gladiator Spartacus.Senatul Ins~ avea suspiciuni In privintaambi1;iilor lui Pompei ~i Crassus, propunandu-le o alianr,a:, 1n 60 I.Hr., cu un politicianiscusit, Iulius Cezar. Aceast~ alianr,a: a fostcunoscuta sub numele de Primul Triumvirat.Triumviratul de1;inea atata putere ~i influ-23

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->