ora~e ar fi fost imposibila, ora~e a carorcre~tere a fost una dintre cele mai importantetrasaturi ale secolelor XI ~i XII. in Epocaintunecata, centrele urbane al caror numarscazuse au continuat sa decada. Doar catevaora~e, In special In Italia, au reu~it sa-~imentina o bogata activitate economica, daracestea nu se puteau compara cu capitalabizantina, Constantinopol, sau cu marile ora~eale lumii islamice.Cre~terea urbanaOdinioara inexistenta, cre~terea urbana me-dievala a devenit semnificativa, de~i dupastandardele moderne multe ora~e erau mici ~iInghesuite. La Inceputul secolului al XIII-lea,comertul cu Orientul Imbogatise Italia;
O intre secolele XI ~ia crescut considerabil.pamant trebuia arat induc1iei alimentare.
lntre secolele XI ~i XIV;Europa medievald a fnregi-strat marl progrese econom-ice ~i sociale. Populafiile,suprafefele cultivate, ora~ele~i comertul s-au extins,pundndu-se bazele unorschimbdrl radicale.
O Harta a Londrei din secolul al Xlll-lea.Ora~ul, dezvoltat pe malul nordic al rauluiTamisa, era o comunitate complexa, cumulte cladiri civile ~i religioase, case alebreslelor ~i spitale.
lucru a avut o importanta deosebit~ In faci-litarea cre~terii economice, printre altele,deoarece stimula cultivarea de noi p~manturi.Resurselenationale erau exploatate; p~durileerau cur~tate, iar mla~tinile drenate; uneori,taranii parcurgeau distante lungi pentru a co.:loniza noi teritorii. Un exemplu de acest gena fost "migrarea spre est" a germanilor, care aInceput In aceast~perioad~ ~i a continuat maimulte secole.Cre~tereaproductiei alimentare s-a datoratm~ririi suprafetei p~mantului arabil, dar ~imetodelor de lucru Imbun~t~tite. Printre aces-tea se nurnarau sistemul de cultivare "treicampii" ~i folosirea morilor de ap~; acestedou~ metode erau cunoscute de mult, Ins~s-au rnspandit In perioada medieval~. F~rn oproductie ridicat~, hr~nirea populatiei dinAn secalul al X-lea, du~manii Eurapei cre~-
I
tine au fast in final pacificati, alungati sauapriti. Oranduirea feudal~, cu relatiilestransedintre nabili, cavaleri ~i ~erbi, au prinsr:1dacini n multe lacuri, ins~ nu a fast nicia-dat~ universal~ ~i nici rezistent~ in fataschimb~rilar. De fapt, adata ce presi1.1nile inafar:1 au disp~rut'..eurapenilar le-au trebuitdaar dau~ secale pentru a crea a civilizatiedinarnic~ cu ara~e praspere, catedrale ~i uni-versit~ti, sisteme egale ~i intelectuale safisti-cate, administratari instruiti, a retea camer-cial~ intematianal~ ~i a varietate bagat~ deme~te~ugari alentati.Aceasta era a realizare impartanta, dar nu~i a transfarmare campleta a saciet~tii, cumau fast schimb~rile generate de RevalutiaIndustrial~ din secalul XIX. Agricultura con-tinua s~ se afle la baza vietii medievale, iarmajaritatea cavar~itoare a papulatiei -ta:r:1nimeatr:1ia la tar:1~i muncea p~mantul.Standardulde viat~ al t~ranilar a r~massc~zut,iar a succesiune de recalte slabe insernnafaamete n mas~.Alimentarea economieiTatu~i, s-au inregistrat anumite imbun~t~tiride-a lungul secalelar, n ciuda cre~terii numa-rului papulatiei la scara eurapeana. AcestVenetia, Florenta, Milano ~i Palermo erau pro-babil cele mai mari ora~e din Occident, cu untotal de 100.000de locuitori. jn Alpii de nard,doar Parisul se compara ca m~rime. Ora~elemai mici erau acum banale, multe dintre eleaflandu-se in importante zone c9merciale ~iindustriale, ca Flandra, sudul Germaniei ~iItalia.jncepand cu sfar~itul secolului XI, ora~eleeuropene se straduiau s~ ca~tige controlulasupra propriilor afaceri, cump~rand adeseaaca~ cu privilegii de la nobilul feudal sau79
XIV, popula1ia EuropeiDin ce in ce mai multscopul cre~terii pro-
SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU
~~
tate complex~, consolidat~.Comer1ul interna,ionalOra~ele erau piete ~i puncte de distributie alebunurilor transportate ~i comercializate inEuropa: astfel, ora~ele ~i comertul infloreauimpreun~. Cel mai profitabil comert interna-tional se f~cea cu Orientul, o surs~ de produ-se de lux precum mirodeniile, rrultasea,sati-nul ~i zah~rul; piperul, ghimbirul ~i alte condi-mente erau pretuite deoarece imbun~t:1teaugustul c~mii conservate, important~ in a1i-mentatia europenilor. Flotele comerciale ita-liene -in special cele ven~tiene -transportaubunurile din estul M~rii Mediterane, iarora~ele taliene beneficiau din intermediere.Bunurile produse in Europa -grane, bl~-nuri, pe~te, fructe, sa,e, cositor, fier, aram~ ~icherestea -erau fie comercializate local sauregional, fie exportate spre Orient. Cu vastele
1\\~,~
~
~~
O Un rege impre-una cu arhitec'ii saisupravegheaza con-struirea unei cate-drale in secolul XIII.in multe zone dinEuropa s-au constru-it catedrale ~i bise-rici, acesteadevenind centre reli-gioase ale ora~elor -precum ~i un simbolal statutului.
~:~
~~.0~
~
~c~
~
~\-"
W~;J71i\
O Aceasta hartareprezinta princi-palele rute comer-ciale fluviale, mari-time ~i terestre dinEuropa medievala.
KING ANDAR~HIT~~:
~
F6uNbATI6~6~:..:..~:~I~~ffi~~:..
episcopul local. Zidurile ce imprejmuiauora~ele erau un simbol al acestei indepen-dente, asigurand ~i proteqie impotriva du~-manilor intr-o lume violent~. in Italia, undesituatia era mai complica~, conflictele dintrenobili ~i burghezi (conducatorii ora~elor) s-autransformat in mi~c~ri sociale frecvente ~isangeroase. Acestea au continuat chiar ~idup~ ce nordul ltaliei a devenit o grupare deora~e state (state conduse de ~eful ora~ului)prospere ~i active, cu un rol deosebit in isto-ria medieval~ ~i renascentist~.
Me~te~ugari ~i constructori
j::J~if~~~
.c.9,
suprafete cultivate! cu grane din EuropaCentral~ ~i de Est, ~i resurselebogate ale M~riiBaltice integrate In economia european~, acrescut irnportanta rutelor comerciale nord-sud.. ris~ cele mai mari ~ mai bine organizateIntreprinderi europene erau industria texti1~din Flandra ~i nordul ltaliei, care au devenitzonele urbane cele mai populate din Europa.Anglia a devenit principalul fumizor dematerii prime -de exemplu, lana -folosite InFlandra, iar la mijlocul secolului al XIV-lea aInceput s~ fac~ presiuni politice asupraora~elor flamande prin oprirea exporturilor .Comerciantii parcurgeau distante mari spretargurile din Champagne (In nord-estulFrantei), unde se vindea panz~ n ceea ce amnumi astazi piata: ntemational~.Calatoriile ~i transportulOamenii c~l~toreau mult In Evul Mediu, Inciuda dificult~tilor ~i pericolelor. Pentrucomercianti, riscurile erau mari, dar recom-pensele erau pe m~sur~. Datorit~ stariideplorabile a drumurilor, transportul terestruse f~cea cu ajutorul animalelor, organizat In
num~rului celor admi$i in breasl~, asiguran-du-se de asemenea ca persoanele din afara;)s~nu fac~ afaceri in ora$ul respectiv.Prosperitatea $i extinderea ora$elor eraustrans legate de cre$terea nurrulrului con-structiilor in Europa Medieval~. Castelul depiatr~ sugera continuarea dominatiei nobiluluifeudal, dar in multe zone acesta servea dreptcentru $i citadel~ unui nou ora$. Marile cate-drale erau elemente urbane esentiale, in ac~ror construire $i finantare se implica de obi-cei intreaga comunitate. Contributiile ge-I"!f:roase ale mirenilor f~ceau ca Biserica s~ fiepr"Ospern, ajutau colegille universitare $i con-tribuiau in mare m~surn la construirea biseri-cilor $i m~n~stirilor. intre timp, caselebreslelor, spitalele, casele de amanet $i alteinstitutii publice $i private puneau in evident~faptul c~ ora$ul medieval devenise o comuni-O $iruri de case in Chester, (Anglia), in se-colul al XIV-Iea. Cre~terea popula,iei urbaneera in floare, dar aceasta urma sa fie incurand devastata de Ciuma Neagra, care s-araspandit rapid in ora~ele aglomerate.
80,~!Printre altele, ora~ul reprezenta centrul undeme~te~ugarii ~i puteau confectiona ~i vindem~rfufile. De aici a luat na~tere o institutiespecific~ Evului Mediu, breasla me~te~uga-filor. De~i deseofi comparat~ cu sindicatul,breasla era total difefit.1 de acesta deoareceaccepta ofice persoan~ care se pficepea la oanumit.1 mesefie -mai~tfi, calfe (muncitoficalificati) ~i ucenici. Scopufile breslei eraumentinerea standardelor lucr~tofilor ~i prote-jarea membfilor s~i, care (intr-o lume in careclientii erau relativ putini) includea stabilirea
motive economice, facand din evrei victimeinevitabile ale aproape tuturor mi$carilorsociale medievale. Rolul lor 1n finantareaactivitatii economice a fost important pana Insecolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluatde finantatorii italieni care 1ncepusera sa dez-volte operatiunile bancare moderne.Impactul social al expansiunii medievale afost profund. in secolul XII, relatiile monetareIncepusera sa transforme 1n totalitate institutii-le feudale. Proprietarii de pamant aveaunevoie de bani pentru a cumpara bunurileoferite de negustori $i, In consecinta, faceauagricultura pentru profit, sau percepeau banipentru cel putin o parte din rente. Multi cav-aleri au devenit aristocrati $i nu razboinici,preferand sa-l plateasca pe rege In loc sa-lslu;easca mergand la razboi; $i, la randullor,regii $i marii nobili erau bucuro$i sa poataangaja trupe In loc sa se bazeze pe serviciulfeudal deosebit de rigid. Chiar $i taranii foartesaraci erau afectati, deoarece cei mai des-curcareti dintre ei puteau sa stranga bani pen-tru a-$i rascumpara libertatea.Cu toate acestea, dezvoltarea unei eco-nomii bazate pe bani a fost un proces foartelent, departe de a fi complet chiar $i c~tresfaf$itul Evului Mediu. intr-o mare masura,practicile feudale s-au adaptat la noi circum-stante In loc sa fie abolite, iar oranduirea aris-tocratica $i cavalereasca a supravietuit timp desecole. Stapanirea $i loialitatea, vite;iarazboinicilor, prestigiul numero$ilor propri-etari $i minunatele spectacole In aer liber ,aveau sa se pastreze ca valori aristocratice pri-mordiale pana In vremuri moderne. Expan-siunea europeana a durat pana 1n secolul XIII.Importanta din ce In ce mai mare a NorduluiO Guvernul Prin~ilor. un manuscris francez.infa,i~eaza o scena stradala. Chio~curilemobile din pie~e au fost inlocuite ulterior cuchio~curi fixe, iar apoi cu magazine mici, dea-supra carora se aflau locuin~e.convoaie pentru o mai mare sigurant:1. Trans-portul nu s-a schimbat mult, de~i s-au con-struit poduri pe mai multe fluvii ~i s-au adusunele imbun:1t:1tiri ~aretelor ~i c~telor..Transportul pe ap:1 era mai u~or, In specialaFbunurilor grele, astfel lncat marile fluvii,cum ar fi Rinul, au devenit artere comercialede baz1,' Navele maritime europene nuajunsesern lnc:1 In largul apelor oceanice, cinavigau cat mai aproape de t:lrm. in MareaMediteran:1 continuau s:1 fie folosite galerele(nave cu multe vasle), In timp ce nordicii~i-au construit cornbii solide cu panze.Idei ~i inova\iiToate acestea au lncurajat adoptarea demetode ~i idei noi, de~i In multe zone datinile~i traditiile impiedicau schimbarea. Boltilelnalte ale catedralelor gotice exprimau o cre-dint:l lnfl:1c:1rata:, lns:1 se In:1ltau spre cerdatorita: progreselor tehnologice care f:1ceauposibil:1 ridicarea arcurilor ~i distribuirea pre-siunilor aferente In mod eficient. Productia depostav a beneficiat de asemenea de inovatiiimportante -vartelnita ~i fabrica textil:1 -inventate In jurul secolelor X ~i XII. incetul culncetul, europenii lncepeau s:1-~i dovedeasc:1una din cele mai remarcabile calit:1ti -capaci-tatea nu numai de a face inovatii, ci ~i de a lei,ntrebuinta In mod eficient.Chestiuni financiareCu toate acestea, economia european:1 avea oftnantare fragil:1 ~i nesigurn. Moneda de argintera acceptata: ca moned:1 de schimb, dar exis-tau multe versiuni false ale acesteia, iarcomerciantii vicleni canta:reau, nu num:1rau,banii primiti. Capitalul era redus ~i se f:1ceaueforturi pentru cre~terea acestuia, deoareceBiserica cre~tin:1 interzicea acordarea de do-banzi, considerat:1 specul:1 cu bani. Desigur ,nimeni nu vroia s:1 ri~te imprumutand banif:1rn o recompens:1 ulterioarn, lumea folosin-du-se de multe trucuri In elaborarea cori-tractelor de lmprumut, pentru a ascunde fap-tuLc:1 dobanda era de fapt perceputa:.O altemativ:1 importanta: consta In lmpru-mutarea sumelor de bani de la c:1m:1tari evrei,care erau scutiti de prohibitia cre~tin:1. Evreiiaveau voie s:1 practice foart~ putine meserii,prin urmare, multi imprumutau bani celorcare aveau nevoie. O parte din evrei audevenit foarte bogati -riscul de a fi _jefuiti ~iuci~i fiind astfel f6arte ridicat. Prejudec:1tilereligioase au accentuat resentimentele pe
O Imagine prezentand 1esatori, datand dinsecolul al Xll-lea, luata dintr-o carte cupsalmi. Anglia era principalul furnizor de lanapentru industria textila din Flandra ~i Italia.O Simboluri ale bresleJor. in bresle erauorganiza'i practican,ii anumitor meserii-fierari, ~elari, croitori etc. Ele stabileaufiecare aspect al comer,ului -pre,uri, stan-darde ~i condi,ii de munc3.
macelari
berariceaprazarinegustori de pe~te
81
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
More From This User
Notes
Load more
