Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.

Language:

Download

Go BackAdd Note

Link

Embed

Save for later

O Unul dintre cele mai vechi civiliza,ii a lumiis-a format in valea Indusului, pe teritoriul Pakis-tanului de azi, pe partea de nord-vest a sub-continentului indian. Unul dintre cele mai mariora~e a acestei civiliza,ii a fost Mohenjo-daro

India antica a fost un subcon-tinent cu o populatie numeroa-sd, cu O istorie furtunoasa -5icomplicata. S-au nascut aicireligii mari, imperii au i1iflorit-5i au decazut dar cu1turaindiana-5i-a pastrat intot-deauna caracterul specijic.

De mai multe ori pe parcursul istoriei Indieiideile noi au p~truns 1n partea de nord-vest atarii, -~i tot acolo au sosit ~i cuceritorii extemi.Imensul teritoriu al subcontinentului pecelelalte p~rti este 1nconjurat de mari, munti1nalti ~i p~duri tropicale, ~i din aceast:1 cauz~alte civilizatii, ca de exemplu marea civilizatiechinez~, nu au la:sat urme vizibile.Viitorul Indiei a fost detenninat in modfundamental de invazia triburllor nomadearlene, sosite in rnileniul II 1. Ch, care inannatecu anne debronz ~i cu care de lupta, au migratpe parcursul secolelor in India in mai multevalurl prln trecatorile Afganistanului de azi.Dupa ce au ocupat Nordul Indiei s-au lasat deviata nomada ~i activitatea lor prlncipala adevenit agricultura:Populatia ba~tina~a supusa -in majorltatealor dravizi avand culoarea pielii mai inchisa -1nnord a devenit o populatie de servitorl aiarlenilor victorlo~i, dar in sud ~i-a pastratindependenta. Din cauza obstacolelor reliefuluicucerltorli ajungeau aici mai greu, ~i din aceastacauza istorla politica a acestei regiuni difera decea a terltorlilor din nord, cu toate ca influentaideilor culturale ~i religioase nu au putut tIoprlta de iiolarea geografica.Formarea Indieilipsa documentelor scrlse nu nu perrnite in cerrulsura au preluat cucerltorli arleni tradi1;iiledravidiene. Unele reprezentarl sugereaza alzeitati venerate astazi, alaturl de idei religioase~i rltualurl, au o istorle care iZvo~te dincivilizatia indusului. Sigur este insa, ca 'limba,religia ~i structura sociala ale arlenilor audetenninat in mod fundamental infati~areaulterloara a Indiei.De la cucerltorli arleni provine credintaO "Templul decoasta" din secolulal Vll-lea. $i-a primitdenumirea de lalocul sau deamplasare, pe coastamarii din sud-estulIndiei. A fost ridicatin cinstea zeuluiSiva, fiind un templutipic dravidian.Pragurile orizontaleale turnurilorreprezinta cate ozeitate.In~a antica o.cupa te~to.riul pe care 11~en~-m1m subcontinentul mdlan, pe acest tentonuazi existand patru state; Republica India,independenta din 1947, Pakistanul, Sri Lanka(Ceylon), ~i Bangladeshul, devenit independentin 1971.in valea Indusului care azi apartinePakistanului in jurul anului 2500 1. Ch. s-afomlat una din cele rnai vechi civilizatii alelumii. Au avut o~e marl, proiectate cu mareminutiozitate, casele flind cladite'-din caramizide lut ars, o~ele fiind dotate cu retele de apa~i canalizare dezvol~e. Au conceput ~i oscriere in imagini, care, din pacate nu s-a pututdescifra nici pam azi, ~i din aceasta cauzadespre civilizatia din valea Indusului avem doar.cuno~tinte surnare. prabu~irea acestei civiliza1;ii.in jurul anului 1700 1. Ch. s-a datorat probabil, unei catastrofe naturale.; Valea Indusului se afla in partea nord.t vestica a subcontinentului, relativ destul def aproape de o alta civilizatle veche, cea su-meriana, cu care, ipotetic, s-ar putea sa fi avutrelatii comerciale ~i de care a fost, poate,influentata.47

INDIAN

O Varuna, paznicul legii cosmice, domnitoruluniversului. In India cultul lui a fost introdusde cuceritorii arieni. Structura lor religioasase baza pe credin\a in zeii naturii ~i pe rolulpreo\ilor de conducatori ai societa\ii.

O Ce! mai important zeu al arieni!orrazboinici, !ndra, zeul fu!geru!ui ~i a!tunetu!ui, pe tronu! sau ceresc.Cu timpul acest sistem a devenit maicomplicat ~i mai rigid, ~i in afara celor patrucaste au aparut mai multe subcaste. Ca urmarea acestui sistem fiecare individ al societatii eralegat prin mo~tenirea sa de un anumit rang ~ide o anumita ocupatie, putea manca numaianumite mancaruri ~i putea sa se casatoreasc~numai cu cineva din casta sa. Acest sistem erajustificat de teoria hindusa a kannei, dupa caresoarta fiecarui om in viata este rasplata saupedeapsa meritata a faptelor bune sau relesavar~ite In vietile sale anterioare. Sistemulcastelor s-a pastrat pana azi, cu toate caguvemele Indiei au incercat in mod repetat saelimine barierele sociale traditionale cudaramarea barierelor sociale vechi.Dezvoltarea religioasaPerioade lungi din istoria politica a Indieiraman obscure, este sigur doar ca cel putin oduzina de regate ariene lnfloreau sau serazboiau intre ele fara un rezultat semnificativ.jn religia hindusa in schimb au survenitschimbari esentiale: a luat na~tere cultele luiSiva ~i Vishnu, elementele principale alehinduismului epocii noi. Sistemul castelor ,puterea preotilor ~i sacrificiile virtualepracticate de hindu~i au generat doua mi~carimari de reforma In secolul al VI-lea 1. Ch.Prima ~care religioasa a fost jainismul,fondat de Mahan1ra. Propaga nonviolenta,condamna sistemul de caste ~i considera sacraorice forma de viata. Acest ultim conceptdenumit ahimsa era respectat de adeptii lui fata !i~i de cele mai mici inseCte. ~Cu toate ca jainismul a devenit in India o ~religie de masa nu a depa~it niciodata granitelesubcontinentului. jn schimb cealalta mi~carereligioasa, budismul a devenit cea mai marereligie din lume. Pe fondatorul ei cunoscut subO Dupa ce adesfiin,at imperiulpersan, Alexandrucel Mare a patrunsin India, vrand astfelsa-~i indeplineascaplanul de a cuceriiintreaga lume. L-ainvins pe regelePuru, dar solda'ii saiobosi,i de razboi 1-au convins sa seretraga, deoarece nuvroiau sa ajungaiara~i fa,a-n fa,a cuelefan'ii de razboiindieni. Aceastaminiatura indianareprezinta casatorialui Alexandru celMare ~i a Roxanei.acordat<l zeit<ltilor naturii, de exemplu zeilorVauna ~i Indra, separarea preo1;ilor (brahma-nilor) ca clasa sociala ~i ceremoniile sacrificariianimalelor. Imnurile religioase ~i texteleceremoniilor au fost transmise prin tradi1;iaoralade catre preoti, genera1;iide-a r:1ndul, mai t.1rziuf1ind adunate ~i imortalizate in cele patru carti aVedelor, din care aceast<l perioada timpurie areligiei indiene a primit denumirea de religiavedica. in timpul rnileniilor urmatoare religiavedica s-a schimbat foarte mult, ca In fmal sa sedesava~easca in hinduism. Hinduismul este ~iazi religia majorit<l1;iihindu~ilor, cele mai sfintetexte a acestei religii fiind Vedele. Sanscrita,limba acestor scrieri sacrale a devenit limbaliterara "superioara", aceasta a fost utilizat<l deinvata1;ii din toata India. Cu toate c:l existau omul1;ime de dialecte ~i chiar ~i limbi de sine st<l-t<ltoare, sanscrita la fel de bine ~i-a pastrat pozi-1;iaautoritara, ca ~i latina in Europa medievala.Sistemul castelorSocietatea ariana timpurie se diviza In patruclase sociale sau caste: prima casta alcatuitade preoti (brahmani), a doua alcatuita deluptatori (nobilimea) iar a treia de tarani,me~te~ugari ~i comercianti. Dintr-a patra castafaceau parte slugile. Cei care nu faceau partedin nici una dintre aceste caste erau denumiti"intangibilii" sau "paria". Fata de castelesuperioare privarea lor de drepturi era maiaccentuat<l decat a slugilor.

E~~.0:~~

~ este o suferin~,c generatl de dorin~, ~i prin"ti urmare putem sc;lpade suferin~ dac;l stingem~ 1n noi dorintele. Astfel sufletul scap;l din: circuitul na~terii ~i rena~terii, poate ajunge In~ Nirvana, adic;lln starea de fericire etem;l.Regate ~i imperiijn timp ce Buda l~i propaga doctrinele,regatele din India se rnzboiau Intre ei, ~i peteritoriile din nord-vest au Inceput s;l seinfiltreze influente persane ~i grece~ti.Cuceritorul macedonean, A1exandru cel Mare,dup;l ce a cotropit imperiul persan, a p;ltruns~i 1n India, ~i l-a Invins pe regele Puru, dar lacererea soldatilor s;li obositi, care nu doreau onou;llntalnire cu elefantii de luptl s-a retras.Fondatorul marii dinastii Maurya,Chandragupta (321-2971. Ch.) probabil a fostparticipant. la rezistenta fat;l de A1exandru celMare. Dinastia Maurya a fost prima (~i pentru2000 de ani ~i ultima) care a reu~it sa-~iextinde controlul asupra majoritltii subcon-

O Capite! deco!oana al rege!uiAsoka, membru adinastiei Maurya.O Cap de Buda instilul epocii Gupta,din sec. V.

numele de Buda il chema Gautama Siddhartha(in jurul 535-483 i. Ch.). Denumirea glorioasaBud inseamna "iluminatul". Dupa traditie eraoriginar dintr-o familie domneasca, a primit oeduca1;ie aleasa, dar a fost ferit de tumultulvie1;ii.Priveli~tea unui om batran, a unui bolnavincurabil, al unui mort ~i al unui ascet l-au puspe Guatama fa1;a in fa1;a cu moartea ~i cusuferinta. Dupa aceste int.1lniri o perioadalunga cauta adevarul ~i la varsta de 36 de ani adevenit ilumjnat. Dupa acest eveniment ainceput sa-~i propage ideile. Pe oameni iiindemna la urmarea "caii de mijloc", adica sase ab!;ina de la huzur, dar ~i de la ascetism(renuntarea la binefacerile vie1;ii de zi cu zi).inva1;atura principala al lui Buda era ca viata

00 Picturi hinduse din epoca Guptatimpurie din templul budistAdjan. Stanga: infa~a statuia lui Buda.

tinentului, cannuind din capitala Pataliputraa~ezata n inima dens populata a Indiei, inbazinul Gangelui.Cel mai mare domnitor Maurya, Asoka(cca.268-232 . Ch.) ~i-a inceput domnia carege cuceritor, dar i s-a f~cut grea~ dev~rsarea de sange ~i s-a convertit la religiabudista. A incercat s~-~i transpun~ ideile inpractic~, a pomit o serie de munci voluntare,proclama nonviolenta ~i toleranta fa~ desupu~i. Cele mai minunate monumenteMaurya sunt acele coloane cu inscriptii pecare Asoka le-a ridicat in intreaga mp~rntie. A: trimis misionari budi~ti in strnin~tate~i n unnaactivit~tii acestora s-au pus bazele rnspandiriij budismului in Asia rns~ritean~, ncepand cu~ Binnania ~i Ceylonul. Arta ~i arhitectura~ budista a i:nflorit ~i n interiorul Indiei, cu toate49