ANATOMIA PANCREASULUI SI SPLINEI

PANCREASUL
Glanda cu secretie interna(endocrina) externa (digestiva) ! asemanari cu glandele salivare (glanda salivara abdominala

PANCREASUL
Situat profund, inaintea coloanei vertebrale, inapoia stomacului si micului epiploon Ocupa planul cel mai profund al regiunii celiace, depasind-o spre stanga

PANCREASUL
Culoare roz- cenusie/ rosie in timpul activitatii Aspect lobulat

Consistenta ferm-elastica, aspect carnos pe sectiune (pan= tot, creas=carne) Dimensiuni: L: 15-20 cm, H: 4-5 cm, G: 2 cm; greutate: 80 g

PANCREASUL
La nivelul peretelui abdominal anterior : proiectie la 5-10 cm deasupra ombilicului

De la duoden pana la splina Coada- extraperitoneal Plasat transversal pe coloana vertebrala- T10, T11, L1, L2 Directie oblica: capul: L1, L2, L3

Mijloace de fixare
Conexiunea cu dd Fascia Treitz Peritoneul parietal posterior Conexiunile vasculare, canalele biliare si pancreatice Radacina mezocolonului transvers Presa abdominala

LA NIVELUL COZII PANCREASULUI ELEMENTELE SALE DE FIXARE DISPAR, SEGMENTUL ESTE IN INTREGIME INTRAPERITONEAL (ligamentul frenicolienal)

CAPUL PANCREASULUI
Segmentul cel mai voluminos Plasat inaintea si la dr. L1, L2, L3 Formeaza cu duodenul un complex inseparabil

CAPUL PANCREASULUI
3 margini
Superioara: raport cu bulbul duodenal, pedicului hepatic; intra in raport intim cu D1, la 3 cm de pilor, unde artera GD incruciseaza D1 Dreapta Inferioara: contact intim cu D2, D3,

CAPUL PANCREASULUI 2 fete:

Anterioara, impartita de radacina mezocolonului transvers in
Supramezocolica (rap cu fata post a stomacului si artera gastroduodenala) Submezocolica (rap cu radacina mezenterului si vasele mezenterice superioare)

Posterioara, in raport cu fascia Treitz; raporturi cu:

L1, L2, L3 Pilierul dr. al diafragmului Arcada psoasului Vena cava inferioara Artera renala dreapta

CAPUL PANCREASULUI
Un raport special: CBP abordeaza pancreasul la mijlocul D1 Plasata intr-un sant tisular In drumul spre ampula Vater (unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare) devine net intraglandulara

CAPUL PANCREASULUI
Procesul uncinat: de la nivelul extremitatii inferioare stangi , o prelungire de tesut pancreatic care merge spre stanga, inapoia VMS (uneori si inapoia arterei) ! Detasarea procesului uncinat de vena mezenterica superioara este unul dintre timpii delicati ai DPC!

CAPUL PANCREASULUI
In 12 % din cazuri , in acelasi plan cu procesul uncinat, insa mai profund, pe fata posterioara se desprinde prelungirea retroportala a pancreasului, fixata printr-o lama conjunctiva constituita de elemente nervoase si limfatice de: Aorta/Trunchi celiac/Artera mezenterica superioara cuprinzand vena mezenterica superioara ca intr-o potcoava

ISTMUL PANCREASULUI
Situat pe linia mediana La dreapta unghiului duodeno-jejunal Incruciseaza originea AGD, artera hepatica si splenica In jos: rap cu vasele mezenterice sup Post: rap cu originea venei porte

CORPUL PANCREASULUI
Supramezocolic Pe sectiune: prismatic
2 fete 2 margini

CORPUL PANCREASULUI
Fata anterioara: raport cu fata posterioara a stomacului

CORPUL PANCREASULUI
Fata posterioara raport cu : Ao abdominala, plexul celiac,vena renala stanga, suprarenala stanga, rinichiul stang

PENSA AORTO-MEZENTERICA
Vena renala stanga se orienteaza spre dreapta, in pensa aorto-mezenterica pentru a se varsa in vena cava inferioara

CORPUL PANCREASULUI
Marginea superioara este relativ libera Vine in raport cu micul epiploon si artera splenica

CORPUL PANCREASULUI
Marginea inferioara se desprinde de duoden, intra in raport cu unghiul duodeno-jejunal si mezocolonul transvers, flancata de artera pancreatica inferioara

COADA PANCREASULUI
Segmentul intraperitoneal In grosimea epiploonului pancreatico-splenic Pe marginea sup: artera splenica (inainte de a emite vasele scurte, gastro-epiploica stanga)

CANALELE EXCRETORII
Canalul pancreatic principal- WIRSUNG Rectiliniu la nivelul corpului si cozii Strabate in intregime glanda La nivelul capului emite in Y canalul Santorini care dreneaza partea sup. a capului pancreatic Se indreapta in jos si se deschide separat/ comun in coledoc, in ampula mare Vater, in D2 Plasarea canalului: centrala la nivelul cozii/ ant in corp/ posterioara cefalic (calibru de 2,5-3 cm)

CANALELE EXCRETORII
Canalul Santorini Dreneaza partea superioara a capului De la origine se indreapta spre dreapta Mai superficial dacat Wirsungul Se deschide in caruncula mica !canal inferior al capului !canale accesorii

VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul capului Arcada superioara:
Pancreatico-duodenala superioara dreapta (ram din gastroduodenala) Incruciseaza fata ant a coledocului Inapoia D1 Coboara inapoia pancreasului si fetei post a coledocului Se anastomozeaza cu Pancreatico-duodenala stanga din mezenterica superioara

VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul capului: Arcada inferioara:
Pancreatico-duodenala inferioara dreapta (din gastro-duodenala) se anastomozeaza cu pancreatico-duodenala stanga (din mezenterica superioara) Pancreatico-duodenalele inferioare stangi-din prima sau a 2-a artera jejunala

VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul capului O a 3-a arcada: din artera pancreatica dorsala cu origine in artera splenica, trunchiul celiac sau a. hepatica La nivelul istmului emite 2 rr pentru capul pancreasului

VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul corpului pancreasului
Vascularizatia este variabila, cu originea in a. splenica, mezenterica superioara sau hepatica

VENELE PANCREASULUI
Vena pancreatico-duodenala dreapta se varsa (retrocefalopancreatic si retrocoledocian) pe flancul drept al venei porte Vena pancreatico-duodenala inferioara stanga se varsa pe fata posterioara a trunchiului mezenteric superior Vena pancreatico-duodenala inferioara dreapta se uneste cu vena gastro-epiploica dreapta si colica dreapta superioara pe fata ant a pancreasului , rezulta un trunchi gastro-colic ce se varsa in mezenterica sup

LIMFATICELE PANCREASULUI
Cap: spre ggl subpancreatici, la marginea inferioara a corpului Corp, coada: in ggl subpilorici

Relee limfatice
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Suprapancreatic (de-a lungul vaselor splenice) Subpancreatic (intre foitele mezocolonului transvers Ggl mezenterici superiori Ai mezocolonului transvers Ai hilului splenic Pancreatico-duodenal (ggl constant in spatele genunchiului superior) subpilorici Ai lig gastro-pancreatic (! Ggl de-a lungul a hep) juxtaaortici

Relee limfatice centrale

Ggl latero-aortici Ggl intercavo-aortici Ggl trunchiului celiac

INERVATIA
PLEXUL CELIAC
SIMPATIC PARASIMPATIC

ANATOMIA SPLINEI
Forma ovoidala Polul superior: in apropierea unghiului costovertebral 9 Polul inferior: pe sustenacului lienal, linia axilara medie, sp. X intercostal Dimensiuni de 13/7/3 cm G: 180-200g Culoare rosie bruna Friabila

CONFIGURATIE SI RAPORTURI
Fata ext: convexa, acoperita de diafragm, intre coastele 9 si 11 Fata interna:
Fateta antero-interna (prehilara, rap cu stomacul si retrohilara, rap cu pancreasul) Fateta postero-interna (rap cu rinichiul si suprarenala stanga) Fateta infero-interna (rap cu colonul)

2 poli, 2 margini

 Acoperita in intregime de peritoneu In zona hilului este lipsita de peritoneu Elemente de sustinere:
Lig gastro-splenic Lig pancreatico-splenic Lig spleno-lienal Lig freno-colic

LOJA SPLENICA
DELIMITARE:
CUPOLA DIAFRAGMATICA LIGAMENTUL FRENO-COLIC STANG (SUSTENACULUL LIENAL) DESCHISA IN PARTEA INTERNA

VASCULARIZATIA
ARTERA SPLENICA Ram din trunchiul celiac Emite ramuri:
Polare, superioare si inferioare Pancreatice (5-6) Cardio-tuberozitare posterioare Gastro-epiploica stanga Vasele scurte

VENELE
Retroarterial 6-8 rr Formeaza vena splenica; aceasta primeste vena gastro-epiploica stanga, venele pancreatice Traiect lung Se uneste cu VMinf= trunchiul splenomezenteric (+ VMS= vena porta)

LIMFATICELE
Origine in pulpa alba Din retelele profunde perivasculare Se varsa in ggl hilului splenic la care converg
Limfaticele marii curburi gastrice Limfaticele marelui epiploon Limfaticele cozii pancreasului

Se varsa in ggl pancreatico-splenici si celiaci