Stresul contribuie la creşterea probabilităţii de revenire a cancerului şi de metastazare printr-un mecanism, încă, necunoscut.
Rata de supravieţuire în cancer descreşte în cazul pacienţilor confruntaţi cu diferite tipuri de stres psihosocial (1), situaţie care sugerează un potenţial rol pe care sistemul nervos central îl joacă în evoluţia procesului de malignizare. Concret, schimbările induse de stres la nivelul funcţiilor imune şi neuroendocrine pot contribui la mortalitatea în cancer (2). Stresul nu numai că alterează funcţionarea sistemului neuroendocrin dar modifică şi funcţia nervilor senzitivi.
Original Title
Tratamentul pentru cancer: Lidocaina (Xilină) injectată continuu, local (în jurul și/sau în tumoră), cu menţinerea denervării până la moartea tumorii )
Stresul contribuie la creşterea probabilităţii de revenire a cancerului şi de metastazare printr-un mecanism, încă, necunoscut.
Rata de supravieţuire în cancer descreşte în cazul pacienţilor confruntaţi cu diferite tipuri de stres psihosocial (1), situaţie care sugerează un potenţial rol pe care sistemul nervos central îl joacă în evoluţia procesului de malignizare. Concret, schimbările induse de stres la nivelul funcţiilor imune şi neuroendocrine pot contribui la mortalitatea în cancer (2). Stresul nu numai că alterează funcţionarea sistemului neuroendocrin dar modifică şi funcţia nervilor senzitivi.
Copyright:
Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Available Formats
Download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
Stresul contribuie la creşterea probabilităţii de revenire a cancerului şi de metastazare printr-un mecanism, încă, necunoscut.
Rata de supravieţuire în cancer descreşte în cazul pacienţilor confruntaţi cu diferite tipuri de stres psihosocial (1), situaţie care sugerează un potenţial rol pe care sistemul nervos central îl joacă în evoluţia procesului de malignizare. Concret, schimbările induse de stres la nivelul funcţiilor imune şi neuroendocrine pot contribui la mortalitatea în cancer (2). Stresul nu numai că alterează funcţionarea sistemului neuroendocrin dar modifică şi funcţia nervilor senzitivi.
Copyright:
Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Available Formats
Download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
Lidocaina (Xilin) injectat local (n jurul i/sau n tumor i nu sub
form de tratament ci cu meninerea denervrii pn la moartea tumorii) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1!!1"# Confrmarea Teoriei Geometrice a Vieii EXIST! Tocmai am gsit (iunie, 3) un material interesant: http://ar.iiarournals.org/content/!"/!#/$%%3.full.pdf . &m subliniat pasaele care mi se par semnificative 'n legtur cu rolul sistemului nervos 'n patologia cancerului (i cu faptul ca mecanismul concret nu era 'nc cunoscut (!%%"). Cancer survival decreases in patients experiencing various psycosocial stresses !"#$ suggesting a potential role %or te central nervous system in progression o% malignancy& Specifcally$ stress' induced canges in neuroendocrine and immune %unctions may contri(ute to cancer mortality !)#& Stress not only alters te neuroendocrine system$ (ut also modifes sensory nerve %unction. *ata de supravieuire +n cancer descre,te +n ca-ul pacienilor con%runtai cu di%erite tipuri de stres psiosocial !"#$ situaie care sugerea-. un potenial rol pe care sistemul nervos central +l /oac. +n evoluia procesului de maligni-are& Concret$ scim(.rile induse de stres la nivelul %unciilor imune ,i neuroendocrine pot contri(ui la mortalitatea +n cancer !)#& Stresul nu numai c. alterea-. %uncionarea sistemului neuroendocrin dar modifc. ,i %uncia nervilor sen-itivi& "& 0eurons sensitive to capsaicin mediate in1ammatory pain and are important targets %or management o% cronic pain& "& 0euronii sensi(ili la capsaicina media-. durerile cau-ate de procese in1amatorii ,i sunt o(iective importante de urm.rit +n managementul durerilor cronice& Tese neurons also regulate local tissue omeostasis$ in1ammation$ ealing and development$ especially under conditions o% psycological stress& 2ce,ti neuroni controlea-. omeosta-ia !sta(ilitatea unor parametrii normali#$ la nivel local$ al esuturilor$ procesele de in1amaie$ de vindecare ,i cre,tere$ +n special +n condiii de stres psiologic& 2sta este total gre3it! 4amenii .3tia n'au au-it de 5ro%esorul 6aniel 6anielopolu 3i de 7antagonismului interstimulant8 http://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196%211%296106!- 1/"#llte$t &ce(ti neuroni )* controlea+ singuri homeosta+ia etc., etc.... ,i 'mpreun cu neuronii motori- .i eroarea se va materiali+a 'n interpretarea datelor (ve+i mai os). Stress contri(utes to increased cancer recurrence and metastasis troug as yet undefned mecanisms& Stresul contri(uie la cre,terea pro(a(ilit.ii de revenire a cancerului ,i de metasta-are printr'un mecanism$ +nc.$ necunoscut& Iat. o afrma9ie de luat +n seam.! :i;e<ise$ activity o% capsaicin'sensitive neurons is altered (y patological conditions tat may lead to metastatic gro<t !e&g& stress#& Tere%ore$ <e examined e=ects o% a treatment tat induces sensory nerve denervation on (reast 6e asemenea$ activitatea neuronilor sen-itivi sensi(ili la capsaicina este alterat. de condiii patologice !de exemplu stres# care pot duce la o evoluie metastatica& >n aceast. idee am examinat e%ectele unui tratament care induce denervarea nervilor sen-itivi +n metasta-e ale cancerului de s?n& Te present study <as designed to test te ypotesis tat CS@s !capsaicinsensitive sensory nerve fbers) in1uence te capacity o% cancer cells to metastasi-e& $cest studiu a %ost g&ndit n ideea veri%icrii ipote'ei c ()* in%luen+ea' capacitatea de metasta'are a celulelor caneroase. Considering tese o(servations$ <e expected diminised metastasis %ollo<ing denervation (y capsaicin treatment& Ao<ever$ <e o(served te oppositeB metastasis to vital organs increased& Consider?nd aceste o(servaii$ ne'am a,teptat la diminu.ri ale metasta-arii dup. tratamentul implic?nd denervarea cu capsaicina& Cu toate acestea$ am o(servat$ din contra$ cre,terea metasta-arii +n organele vitale& @oarte interesantB acest tip de a(ordare este pro(a(il printre puinele din lume !deocamdat. eu nu cunosc altele# care se re%er. strict la principiul denervarii& Ciar ,i +n (revetul american re%eritor la %olosirea toxinei (otulinice !amintit mai sus# denervarea este doar un %enomen colateral$ la care se %ace re%erire& 2ceste a,tept.ri$ %oarte specifce$ s. urme-e pu(lic.rii$ +n *om?nia$ a materialelor legate de Teoria Gravitaional. a Vieii$ primele +n )CC"&Timpul va da un r.spuns la aceast. +ntre(are& Cu toate c.$ aparent$ experimentul are re-ultate negative voi demonstra mai /os c.$ cel puin acest experiment se constituie +ntr'o dovad. de necontestat a validit.ii metodelor de tratament ale cancerului av?nd la (a-. principiul denerv.rii& 2m s. revin cu ceea ce am spus mai sus relativ la mecanismul de scoatere %ormal. a unei structuri din contextul general de %uncionare al organismului !ceea ce acivalea-. cu cu o le-are f-ic. a acestuia#B D2dic. se a/unge +n situa9ia incorect. +n care 852*TE28 C406ECE D>0T*EGE:8! 2ceasta find 3i esen9a procesului de F+nv.9areFB supunerea ForganismulF unui singur tip de stimuli$ exclusiv 3i repetatat cu o %recventa superioara celei la care organismul isi poate reveni$ de fecare data$ la starea initiala !si mentine ast%el starea de omeosta-ie glo(ala$ relativa la conditiile normale de mediu#& @or9?ndu'l s. reac9ione-e numai cu structurile impuse de natura acelui stimul$ se generea-. scoaterea respectivelor structuri din contextul general de %unc9ionare a organismului !ceea ce +nseamn. D2G*ESIE0E8 f-ic.#8& 0uana care ar tre(ui su(liniat. ar f aceea c. procesul de 7+nv.are8 este identic cu orice alt proces reali-at prin repetiie ,i care$ implicit$ generea-. stres& Iar stresul este o agresiune f-ic. ciar dac.$ prin natura lui !strict %ormal.#$ nu poate f descris ca ,i e%ectul unei cau-e materiale$ precis delimita(il. +n timp ,i spaiu& El este generat de repetiia$ cu o %recven. peste o anumit. limit.$ a oric.rui gen de stimuli care generea-. ast%el doar reacii pariale repetate$ iniial prin mecanismele re1exului condiionat !raionale# apoi exclusiv re1exe !de ex& mersul pe (iciclet.#& 2m descris ,i scenariul pe care Teoria Gravitaional. a Vieii +l modelea-.$ +n contextul unor asemenea tipuri de stimuli$ relativ la evoluia proceselor care conduc la cancer& 2ltoug preliminary$ tese o(servations provide one possi(le explanation %or resistance o% cardiac tissue to tumor involvement and igligt contri(utions o% ost tissue$ including sensory neurons$ in te eGciency o% cancer metastasis& 6e,i preliminare$ aceste o(servaii %urni-ea-. o posi(il. explicaie pentru re-istena esutului cardiac la de-voltarea tumorilor ,i su(linia-. in1uena esutului ga-d.$ inclu-?nd ,i nervii sen-itivi$ +n efciena procesului de metasta-are& 5e (a-a re-ultatelor neasteptate$ in partea de Ddiscutii8$ se sustine ca denervarea cu capsaicina nu a intensifcat in mod direct procesul de metasta-are& ,omentarii: /up cum am artat mai sus cancerul evoluea+ pe ba+a a doua mecanisme strict distincte, care se desf(oar simultan: $) maligni+area, sub influena activitii nervilor sistemului parasimpatic la nivelul stromei, implicnd (i efectul inva+iv, activ al tumorii maligne, !) 0roliferarea necontrolat a celulelor maligne la nivelul parenchimului. &m artat c dac procesul de maligni+are ar consta e1clusiv din procesul !) buclele feedbac2 care menin stabilitatea geometrico 3 funcional a structurilor ar genera reacii eficiente din partea organismului fa de o structur strin lui (a(a cum se (tie c este tumora) care ar trebui s mute 'n de+voltarea ei, s disloce, esuturi sntoase. Tocmai pentru a evita reaciile acestui sistem esuturile sntoase nu sunt 4'mpinse4 ci 4'nlocuite4. &ceste reacii sunt generate de sistemele vi+ate de e1perimentul 'n discuie. /ac tumora cre(te iar sistemul care trebuie s constate aceast cre(tere (cel sen+itiv) este scos din funcie la ce ne putem a(tepta5 6ste logic c tumora va cre(te cu att mai u(or. &tunci de ce au e1istat altfel de a(teptri (ca tratamentul, astfel gndit, s conduc la stoparea evoluiei tumorii)5 0rin mecanismul 7antagonismului interstimulant8 activitatea sistemului autonom parasimpatic, rspun+tor de maligni+area ((i, implicit de inva+ia esuturilor sntoase) de la nivelul stromei, trebuie s se intensifice, conform protocolului e1perimentului. 9i asta s3a 'ntmplat- 0e scurt, 'n acest e1periment s3a reali+at denervarea 4sistemului4, nu a tumorii- &dic s3a acionat e1clusiv 'n +ona sen+itiv, simpatic, a sistemului nervos autonom. &(a c aceasta a avut toate condiiile s 7+burde8 'n voie pn la un anumit moment dat cnd s3au simit efectele atropinei. &T:;0<)& (<t 's a competitive antagonist for the muscarinic acet=lcholine receptor. <t 's classified as an anticholinergic drug (paras=mpathol=tic) 3 http://en.>i2ipedia.org/>i2i/&tropine) s3a folosit din motive 7tehnice8, (i evident, la nivel parasimpatic (celule efectoare), nu cum gre(it se susine 'n material, la nivel sen+itiv (&tropine (? mg/2g, i.p.) >as administered immediatel= before capsaicin inection to prevent acute cardiopulmonar= effects of e1cessivel= released sensor= mediators). ,onform modelului descris mai sus re+ultatele acestui e1periment sunt perfect e1plicabile: mecanismul accelerea+, apoi modulea+ (conform mecanismului 7antagonismului interstimulant8), procesul de metasta+are. Tumora este o structur efectoare- @a acest nivel trebuie acionat (ve+i patentul american)- %apt#l c& toate "enomenele descrise 'n acest material s#nt 'n 'ntregime modela(ile pe (a)a *eoriei +ra,ita-ionale a .ie-ii acesta se constit#ie 'n cel p#-in o do,ad& de necontestat a ,ala(ilit&-ii concl#)iilor acestei teorii. :idocaina !Xilin.# este %oarte cunoscut. ,i un potenial tratament pentru cancer care$ inectat local ('n urul i/sau 'n tumor, i nu sub form de tratament ci cu meninerea denervrii pan la moartea tumorii) respect. principiile denervarii tumorale$ descrise mai sus& Este timpul pentru ea! Ve-i si patentul americanB 1. U.S. 2005/0031648 A1/ 0#( 1ate: %e(r#ary. 10/ 2005