Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
53Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Zeii Si Miturile Lumii Antice

Zeii Si Miturile Lumii Antice

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 7,496 |Likes:
Published by Dav Ina

More info:

Published by: Dav Ina on Nov 01, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2013

pdf

text

original

 
,
Culturile arhaice ale OrientuluiMijlociu ~i Mediteranei au datna~tere unui numiir mare deze~ ritualuri ~i concepte reli-gioase. in mod paradoxal insii,evreii -un popor fiirii insem-niitate politicii -au construitun sistem de idei religioase cuimpact exceptionaL
na~teau.Hathor, zei1aiubirii, estereprezentatasub infa,i~areaunei vaci.Zeul-Soare Ra(sus) avea capde ~oim. Thoth(jos) cel cu capde ibis era zeulin'elepciunii.
O Religiavechilor egiptenicuprindea 2000de zei, cu infa,i~areumana sauanimala -sau ocombina'ie intreacestea. Tauret(st3nga sus) erazei,a-hipopotam,protectoare afemeilor care
lncercarea zadarnica a eroului de a lnvingemoartea. Unul dintre basmele egate de aceas-ta vorbe~tedespre o mare inundatie care nimi-ce~te toate fiintele, cu exceptia unui grup deoameni refugiati pe o arca; asemanarea zbi-toare cu povestea ui Noe din Biblie sugereazainfluenta puternica a conceptelor sumerieneasupra religiei ebraice ~i asupra altor religii.Puterea zeilorReligia sumeriana era bazata pe nevoia muri-torilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prinaducerea de ofrande generoase.Atitudinea despairrul a credincio~ilor era probabillegata decampiile ~i terenurile deschise, expuse ladezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile dinafara; casta preotilor, care a monopolizat mij-loacele de educatie pentru mult timp, aproapeca ncuraja supunerea irnidacatre divinitati, Innumele carora ~i lndeplinea serviciile.La lnceput, fiecare ora~ avea propria zei-tate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit ~mai populare au fost grupate lntr-un panteon .£(familie sau monarhie a zeilor), constituind ~astfel credinta unei lntregi regiuni. jLa fel de tipic era ~i modul In care pan-teonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilorculte sau chiar a unor realitati politice. Un .;exemplu celebru a .fost promovarea lui .Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea pan-teonului In perioada In care Babilonul lnsu~ia devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~Schimbari asemanatoare au avut loc In ~vechiul Egipt, al carui sistem religios complex ~exista de peste 3000 de ani. Cei 2000 de zei "'ai acestei religii au luat formele tuturor crea-
~ligia este rnai veche decat istoria.Oallenii din Neandertal Ingropau
o11ii, practicand un fel de ceremoniereligioasa, iar dupa dispari1;ia or, primii oa-rneni "roodemi" procedau la fel. Se crede casplendidele picturi preistorice ce decoreazape~teriledin Altallira ~i Lascauxar avea unelelegaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea.Exista, de asemenea, o dovada putemica aunui cult al unei zeite-mama In secoleledinaintea apari1;iei rillelor civilizatii.in prillele civiliza1;iide acestgen, ~i anumeSummer, ra~ele au devenit probabil centreceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.),transformandu-se abia mai tarziu In comu-nita1;i rospere. Prima mare epopee religioasa,Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000(I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche.in esent:1o po:veste,Gilgalle~ reprezintauna dintre preocuparile rnajore ale religiei,
 
ZEII $1 MITURILE LUMII ANTICE
devenit extrem de important, identificandu-seprobabil cu zeul Soare, Ra, ~i devenind astfelconduc~toml divin, Arnon -Ra.Un alt gen de legende il aveau ca protag-onist pe zeul Osiris, care a fost ucis, apoi ainviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i afiului s~u Horns. Osiris a avut o importanta
O Barcile funeraretransportau mort,iispre locurile deodihna ve~nica. Elejucau un rol impor-tant in via'a de apoi-mortul se trezea laapus ~i calatoreaintr-o barca, urmanddirec'ia soarelui.
O Anubis, cel cu
cO~'5u!!~~"Cffi~~~
O Egiptenii credeauin judecata de apoi.Osiris, impreuna cuun juriu format dinzei, cantareau inimamortului.O Piramida eraun mormant regal,construit printr-omunca deosebita,asigurand nemurirearegelui.
majora In religia egipteana, fiind judecatorulde dupa moarte, avand puterea de ada sau alua viata etema.Concep,ii asupra vie,ii de apoiConceptia sumeriana asupra vietii de apoi erasumbra dar pentru egipteni aceasta repre-zenta "dobandirea fericirii". Ca urmare, ceamai mare parte a existentei egiptenilor era opregatire pentru moarte. Pe langa faptul catrebuiau sa duca o via~ cinstita, barbatul saufemeia trebuiau sa aranjeze sa fie .mumificati,sa,-~i provizioneze mormantul cu lirana adec-vata ~i confort pentru etemitate ~i sa executeritualurile din Cartea Mortilor, pentru a ficapabili sa 1nvinga pericolele calatoriei petaramul celalalt. Cele mai splendide morminteau fost piramidele construite de regii celei de-a patra dinastii (2613-24941.e.n.). ,
Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte:in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor .Bunurile dintr-un singur mormant de acestfel, cel al tamrului Tutarikhamon, au sci[patneatinse de jafurile puse la Qale de hotii demorminte. Comorile gi[site m acest mormant,:in anu11922, reprezintit cea mai senzationali[descoperire arheologici[ a secolului.Stabilitatea religiei egiptene a impresionatprofund popoarele care au intrat :in contact cuaceasta; schimbi[rile ce au avut loc de-a lun-gul anilor au implicat doar :inglobarea unornoi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative.Singura exceptie a fost :in timpul domnieifaraonului Akhenaten (1369-1352 :i.e.n.), carea promovat cultul unui singur zeu soare,Aten, ~i a fondat un nou ofa~ de cult laAmarna. Akhenaten poate fi privit din doui[ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se:inchini[ unui singur zeu), fie din cea a finuifanatic necruti[tor. Revolutia religioasi[ a luiAkhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa,fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[:inli[ture memoria existentei lui.Zei ~i mituri din OlimpZeii $i miturile grece~ti au fost influentate decele egiptene ~i asiatice, :insi[ s-au dezvoltat:intr-un mod diferit. Acest lucru este importantdeoarece, :incepand din secolul 4 :i.e.n., ideilegrece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat, dupi[pi[trunderea armatelor victorioase conduse deAlexandru cel Mare. Mai tarziu, romanii aucucerit Grecia fiind, la randul .1or, cuceriti decultura greaci[; aceasta a fost transmisi[ con-secvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum~i :in Galia ~i Britania, unde soldatii romani ceslujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicataltare lui Jupiter ~i al Fortunei.Zeii greci sunt denumiti de obiceiOlimpieni deoarece se credea ci[ ace~tialocuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. Printrecei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitlzeilor, Athena -zeita :intelepciunii, Artemis -zeita lunii ~i a vani[torii, Ares -zeul r:lzboiului~i Afrodita -zeita iubirii. Romanii i-au denumitpe echivalentii lor: Jupiter, Minerva, Diana,Marte ~i Venus. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilorgreci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erauumani, beneficiind :insi[ de puteri supranaturaleturilor cunoscute -om, animal, sau erauprev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuriurnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal, pisi-ca Bastet, Thoth cu cap de ibis, precurn ~i altiisub 1nf~ti~area unor vaci, insecte ~i chiarhipopotami.Ca 1n Summer, asta preotilor era foarte put-ernic~, 1ns;l suprernatia faraonului era rnai pre-sus de aceasta, de vrerne ce el1nsu~i era con-siderat zeu, ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de~oim. Zeul Amon, protectorul ora~ului Teba, a26cap de ~acal, vazutaici ca imbalsamatar .Egiptenii credeauca dupa maartespiritul ramane incarp, pe care imbal-samatarii incercausa-1 pastreze pentrutatdeauna.
 
~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epiceale lui Homer, ce dateazaprobabil din secolulVII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiindpa1ta$i a gre~elile oamenilor ~i la rivalitatiledintre ace~tia, implicandu-se cu placere inrazboaiele ~i intrigile lor. Aceastaumanizare azeilor era caracteristica erioadei mature a cul-turii grece~ti,apartinand unei conceptii asupralumii in care f1intaumana reprezenta un stan-dard. in sculptura greaca umanitatea esteasemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti,fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux -reu~escadeseasa devina nemuritori.Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodatanedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie"constand n doua poeme epice atribuite unuisingur poet, considerat o persoana reala, nepare azi greu de inteles. insa abundenta jert-felor aduse a altare dovede~te aptul ca zeii ~izeitele emu luati in serios, ca personificari alef1intelor capabile de a schimba umea. De ase-menea, miturile grece~tierau foarte numeroase~i bogate, cuprinzand o gama larga desubiecte: de la povestiri despre facerea umii,pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0aventurilor. Puterea or se datoreaza aptului ca ffiau fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~neincetat, inca de pe vremea marilor dra-maturgi greci, alimentand astfel cultura vestica.Dorinta de a credeCredinta n zeii Olimpului pare sa-~i i pierdutintensitatea in ultimele secole dinaintea ereinoastre, cu ~oate ca romanii continuau sapractice cultul lui Jupiter ~i al restului mem-brilor panteonului ca pe o datorie civica. Unposibil motiv al acestui fapt era datorat nein-crederii cu care oamenii i~i priveau destinelein marile state ale epocilor elenistice ~i
O Altarul Atenei laDelfi. Situat pe celemai joase culmi aleMuntelui Parnas.Delfi reprezinta celmai vechi sanctuardin Grecia.Preamarirea zeilordin Olimp era o real-itate religioasa inGrecia Antica.
O Conform legen-dei, lason trebuia safure caierul de aurde la regele Aietespentru a-~i recuperaregatul. Cu ajutorulMedeei, fiica luiAietes (vazuta aicialaturi de lason),care era o vrajitoarepriceputa, acesta areu~it sa-~i atingascopul.
romane. Nu era vorba despre scepticism, cidespre dorinta de credinta. Lumea din ultimaperioada a Antichi~til era dominat~ de cultelocale, religil ale misterului ce promiteaupracticantilor lor salvarea ~i nemurirea, pre-cum ~i de zei din Egipt ~i din Orient, ale c~rorculte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma. Romanill~i manifestau des nemultumirile cu privire laaceste endinte, 1ns~propria lor politic~ liber-al~ le 1ncuraja;domici mai degrab~ s~ rezolvedecit s~ complice problemele vastului lorimperiu, ace~tia acceptau u~or un marenumar de zei mai ciudati, 1n propriullor pan-teon, oferindu-le acestora onoarea cuvenit~.Dorinta clasic~ de credinta a oameniloravea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre,5-tinismul, care a ap~rut pentru prima dat~ 1nprovincia roman~ Iudeea. Locuitorii acesteia
27

Activity (53)

You've already reviewed this. Edit your review.
Iulia Ioniță liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Ilinca Dănilă liked this
Alexandru Tripon liked this
Vadim Zaharia liked this
Sorin Mircea liked this
Deea Alexandra liked this
Deea Alexandra liked this
Grigoras Dorin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->