Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Monografie Mălini

Monografie Mălini

Ratings: (0)|Views: 158 |Likes:
Published by Pantelimon Sorin

More info:

Published by: Pantelimon Sorin on Jan 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/01/2012

pdf

text

original

 
MONOGRAFIA COMUNEI MALINI, JUD. SUCEAVA
 PANTELIMON SIMION-SORINCERBU 2011 
 
I.CADRUL NATURALAşezare geografică. Limitele 
Comuna Mălini este dispusă, din punct de vedere geografic, în partea central-sudică a judeţului Suceava, la hotarul cu judeţul Neamţ, ocupând în întregime bazinulSuha Mare ce aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova situat pe partea dreaptă încursul mijlociu al acestuia.Faţă de municipiu Suceava, centrul administrativ al judeţului, teritoriul dereferinţă, se află la cca. 45 km sud-vest iar de oraşul Fălticeni, vechea reşedinţă de judeţ,la 20 km sud-vest. Cele două centre sunt legate de DN 2/E 85. In comuna Mălini se poateajunge pe drumul judeţean 209B, ce asigură legătura peste Pasul Stânişoara(1250m) cucomuna Borca(50 km), iar prin DJ 209A cu comuna Slatina.Comuna are următoarele vecinătăţi: la nord comunele Slatina şi Valea Moldovei;la est comunele Cornul Luncii şi Râşca; la sud comuna Pipirig (jud. Neamţ); la sud-vestcomuna Borca (jud. Neamţ); la vest comuna Stulpicani.In acest perimetru, comuna Mălini ocupă o suprafaţă de 154 km 2 şi un număr de7206 locuitori. Aşezarea are o formă alungită pe direcţia est-vest, de aproximativ 30 kmiar lăţimea oscilează între 5 km pe extrema vestică si 3 km pe extrema estică. ValeaSuha-Mare, tot mai largă spre confluenţa cu râul Moldova este mărginită de culmi maidomoale şi mai rotunjite în aval, care devin din ce în ce mai semeţe în amonte, formânddouă “obcini” ce însoţesc deoparte şi de alta valea râului Suha- Mare.Pe teraseledispuse în evantai şi mai dezvoltate pe cursul mijlociu si inferior al Suhei,se înşiruie unuldupă altul satele Mălini, Poiana Mărului, şi Văleni-Stânişoara.Satul Pâraie estesituat în cea mai mare parte pe interfluviul Suha-Mare – Suha-Mică şi pe terasele mijlociiale râului Moldova.Altitudinea maximă estesituată în vârful Piatra lui Iepure (1447 m), iar cea minimă la confluenţa Suhei-Mari cuMoldova (420 m).Localitatea se înscrie înrândul aşezărilor de munte , alungite, de tip vale.Comuna Mălini se suprapune peste zona de contact a Podişului Moldovei cuMunţii Stânişoarei, respectiv Subcarpaţii Moldovei.Datorită acestei aşezări, amintite anterior, schimburile in produse specifice zonei,au favorizat intr-o mare măsură dezvoltarea economică a comunei. Astfel Subcarpaţii aufurnizat materialul lemnos şi produsele alimentare, pe când podişul a participat cu produsele cerealiere, şi legumicole.Situată la zona de contact deal-munte, comuna Mălini dispune de un cadru naturaldeosebit de bogat şi variat, propice pentru dezvoltarea localităţii cât şi pentru
 
desfăşurarea unor activităţi economico-sociale şi chiar turistice.Inultima perioadă dezvoltarea turistică a luat amploare, după ce în satul Văleni-Stănişoaraau fost construite mai multe pensiuni şi o pârtie de schi.In centrul comunei se află casa-muzeu Nicolae-Labiş şi un monument ridicat încinstea eroilor care au luptat în Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Războiul pentrureântregirea naţională (1916-1918). Un alt monument a fost ridicat în satul PoianaMărului tot în cinstea eroilor din primul război mondial şi un cimitir al eroilor celui de-alII-lea război mondial, situat la poalele munţilor Stânişoara.Date geofiziceTeritoriul comunei este situat în zona de contact a celor două mari unităţi de relief.Carpaţii Orientali şi Podişul Moldovei.Sub aspectul geologic comuna Mălini se dezvoltă în cea mai mare parte peorogenul carpatic, respectiv Culmea Munţilor Stânişoarei, molasa pericarpatică şi limitavestică a Platformei Moldoveneşti acoperită cu depozite cuaternare.Sub acest aspect se poate vorbi de două formaţiuni distincte:1.Formaţiunea cutată a flişului extern carpatic şi a Miocenului subcarpatic ceocupă sectorul superior şi mijlociu.2.Formaţiunea sarmatică, necutată, de platformă, cu structură monoclinală,acoperită de molasa pericarpatică şi de depozitele cuaternare de terasă, situată însectorul estic la confluenţa dintre râul Suha Mare cu râul Moldova.Principala bogăţie minerală o constituie piatra de construcţie (gresii, prundişuri, nisipuri, argile) exploatate local.Comuna este situată din punct de vedere geografic în bazinul hidrografic Suha Marece aparţine munţilor Stânişoarei, munţi joşi aflaţi la zona de contact cu Podişul Sucevei,între care se interpune sectorul subcarpatic.Pornind din partea mediană,de sub vârful Piatra lui Iepure (1447 m) râul SuhaMare taie transversal versantul estic al acestor munţi, formând împreună cu bazinelevecine (Suha Bucovineană Suha Mică şi Râşca), două culmi aproape paraleledenumite ,,Obcine’’ şi care descresc deasemenea ca altitudine cu cât ne apropiem deconfluenţa cu râul Moldova.Eroziunea fluvială precum şi structura litologică pun în evidenţă forme maisemeţe, în ansamblu, denumite ,,măgură’’, ,,bâtcă’’ care devin tot mai domoale, în aval,şi mai uşor accesibile şi cărora localnicii le spun : , ‘’plai ‘’, ,,picior’’.Acolo unde roca din substrat apare la zi, formele de relief sunt mai semeţe. Astfelse disting prin altitudini mari : Piatra lui Iepure – 1447 m., Poiana Lungă-1340m.Muncelu – 1308 m., Măgura – 1208 m., Dohotaru – 1190 m., Bursunaru – 1010 m.,Baicu – 967 m., Răchitiş – 711 m.Altitudinea minimă este de 420 m. şi se află la confluenţa râului Suha Mare curâul Moldova. Altitudinea medie a reliefului este în jur de 700 m.Inclinarea medie a versanţilor este în jur de 15 grade, mai mare în vest şi tot mairedusă în partea de est.Eroziunea torenţială şi fluvială, favorizată de roca moale a creat văi adânci,dispuse perpendicular faţă de axul principal al râului, cu versanţi puternic înclinaţi, unde pe alocuri şi datorită defrişării au accelerat procesele de versant. (ex. Pârâul

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->