Poluarea cu dioxid de sulf

Introducere

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, avand punct de fierbere -10 grade Celcius. Are un miros patrunzator ce irita mucoasele si ochii. Se solubilizeaza foarte bine in apa formand acid sulfuros si genereaza astfel ploile acide. Este intermediar in productia acidului sulfuric fiind tranformat in trioxid de sulf si apoi in oleum. Cateva miliarde de kilograme se produc anual inacest scop. In industria alimentara este folosit ca si conservand avand effect antimicrobian. Datorita efectului sau puternic oxidant poate reduce continutul de vitamine din alimente indeosebi de vitamina B1. Tot datorita efectului sau oxidant este folosit in procesul de albire al fainii. Mai are proprietatea de a stabiliza vitamina C in alimente si previne decolorarea vinului. In vinificatie este introdus in momentul decontaminarii butoaielor prin arderea pucioasei (a sulfului). Este codificat cu E220 iar doza maxima admisa pentru consum este de 0.7mg/kg corp. Consumat in limita dozelor recomandate nu are efecte nocive fiind metabolizat in ficat, transformat in compusi netoxici si apoi excretat prin urina. Prezenta lui in produsele bio este acceptata.

Surse de poluare
Ca sursa naturala de poluare, cea mai importanta este eruptia vulcanilor. Dioxid de sulf se mai genereaza in urma fermentatiei bacteriene din zonele mlastinoase si din oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat in descompunerea biomasei. Industria metalurgica, rafinariile si fabricile de productie a acidului sulfuric sunt cele mai poluante surse antropice. Tot in aceasta categorie se mai incadreaza toti consumatorii de combustibili fosili si fabricile de producere a celulozei si hartiei. Se apreciaz c din cantitatea anual de SO2 eliberat n atmosfer , 70 % se datoreaz arderii c rbunelui, 16 % datorit arderii altor combustibili.

Page | 1

Reac ii ale dioxidului de sulf in atmosfer

SO2 : reac ioneaz cu O2 sub influenta radia iilor ultraviolete (r.u.v.) ,transformandu-se in trioxid de sulf in propor ie de 0,10,2 %/h : 2SO2 + O2 SO3 + H2O 2SO3 i d na tere la acidul sulfuric: H2SO4 SO3 se combin cu vaporii de ap

Formarea H2SO4 este o reac ie cu importante consecin e practice. SO3 ia na tere prin oxidarea SO2 in atmosfer , dar el se elimin ca atare si din co urile industriale. Propor ia SO3 in gazele de ardere poate ajunge la 1-3% , dar creste in propor ii mult mai mari in aerul atmosferic. Cantitatea de H2SO4 este mult influen at de umiditatea crescut a atmosferei. Mul i autori au confirmat leg tura dintre prezenta vaporilor de ap si cre terea propor ional a cantit ii de H2SO4 , care atinge in perioadele foarte umede 15,7%. Chiar oxidarea SO2 in SO3 este posibil prin fenomene de cataliz care au loc in prezenta apei si a unor metale (Mn , Fe ) din particulele fine de ceat i nori. Prin prezenta fenomenului de ceat , raportul cantitativ poate s se inverseze in favoarea H2SO4 , care atinge 82% fa de SO2. Cercet ri intreprinse la Londra pe timp de cea au g sit in unele cazuri o prezent a H2SO4 de trei ori mai mare decat a dioxidului de sulf.

Efecte nocive ce au la baza dioxidul de sulf

Sub forma gazoasa libera Expunerea pentru o scurta durata de timp la cantitati mari de dioxid de sulf, afecteaza functia respitatorie. Cele mai expuse persoane sunt cele care au deja boli cronice respiratorii, bolnavii de astm, copii si varstnicii. Daca expunerea se face o perioada lunga de timp la concentratii mici, pot sa apara infectii alte tractului respirator. Totodata poate potenta efectele iritante ale ozonului. Aerosoli acizi conduc la cre terea morbidit ii prin afec iuni pulmonare ca: bron ite astmatice alergice i bron ite cronice.

Page | 2

Principiul de masurare al concentratiei de dioxid de sulf din aer Dioxidul de sulf absoarbe in UV inaintat la lungimi de unda intre 200 si 240nm. Fotonii ce au aceasta lungine sunt absorbiti si sunt emisi altii la lungime de unda mai mare. Inainte de a fi analizat, aerul ce contine modecule de dioxid de sulf este filtrat de alti compusi ce absorb la lungimi de unda asemanatoare. Sursa UV este o lampa cu zinc ce furnizeaza lumina la 215 nm. Fluorescenta emisa este detectata de un senzor fotomultimetru, iar valoarea acesteia este direct proportionala cu concentratia dioxidului de sulf.

Analizele de monitorizare a cantitatii de sulf din atmosfera se fac conform STAS - SR EN 14212/2005

Sub forma absorbita Cea mai mare parte a dioxizilor de sulf i azot persist ns n aer cteva zile, timp n care se dizolv n pic turile apa din atmosfer i formeaz solu ii slabe de acizi sulfuric i azotic. Acestea pot fi antrenate de vnt pe distan e mari nainte de a c dea pe p mnt cu ploaia sau z pada. n acest caz vorbim de depuneri acide umede.

Page | 3

Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influen ate de abilitatea esuturilor plantei de a converti SO2 n forme relativ netoxice. Sulfitul i acidul sulfuros sunt principalii compu i forma i prin dizolvarea SO2 n solu ii apoase. Efectele fitotoxice sunt mic orate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice i neenzimatice n sulfat, care este mult mai pu in toxic dect sulfitul. In func ie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expus planta, apar afecte biochimice i fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cre terea ratei respiratorii, schimb ri n metabolismul proteinelor, n bilan ul lipidelor i al apei i n activitatea enzimatic . Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cre terii plantelor, cre terea sensibilit ii la agen i patogeni i la condi ii climatice excesive. In comunit ile de plante apar schimb ri ale echilibrului ntre specii; reducerea variet ilor sensibile determin structurii i func iilor ntregii comunit i. Uniunea Interna ional a Organiza iilor pentru Cercetarea P durilor recomand urm toarele concentra ii ca valori-ghid pentru protec ia plantelor: medie anual 50 ug/m pentru a se men ine ntreaga produc ie n cele mai multe locuri i 25 ug/m pentru a men ine ntreaga produc ie i a proteja mediul: medie pe 30 min. 150 ug/m
3 3 3 3

alterarea

i, respectiv, 75 ug/m Organiza ia Mondial a

S n t ii recomand limita de 30ug/m ca medie anual . Ploile acide mai au importanta si in degradarea anumitor suprafete ale construciitlor prin eroziune sau formare de cruste in cazul marmurei, prin coroziune, matuire sau gaurire in cazul metalelor, si prin decolorare, murdarire, cojire sau umflare in cazul vopseselor. Sunt dificil de stabilit ratele degrad rii materialelor induse de anumite surse, din urm toarele motive: - dificultatea stabilirii ratelor de fond (datorate factorilor naturali), ele avnd un puternic accent local; - existen a contribu iei altor compusi; - existen a efectului memorie al materialelor.

Page | 4

Printre efectele poluan ilor studia i se remarc

i cele asupra instala iilor electrice. Astfel, sunt corod rii contactelor i a i de conturnare a curentului pe

de men ionat problemele care apar la re elele electrice datorit cablurilor i favorizarea fenomenelor de desc rcare electric izolatoarele de nalt tensiune.

Masuri de prevenire a poluarii cu dioxid de sulf

Pentru mic orarea cantit ilor de oxizi de sulf din gazele de ardere s-a ncercat g sirea de solu ii de mic orare a cantit ii acestora att naintea fazei de combustie (prin desulfurarea combustibililor, cu rezultate slabe), n timpul combustiei (prin injectare de reactivi alcalini, ardere n pat fluidizat, cu rezultate slabe) i dup combustie (prin desulfurarea gazelor de ardere, procedeele cele mai des ntlnite). n domeniul desulfur rii gazelor de ardere exist trei tipuri de procedee: procedeul uscat (nc nepus la punct), procedeul semiuscat, procedeele umede (cele mai r spndite, cu un randament de desulfurare de 95-99%). ndep rtarea oxizilor de sulf i de azot din gazele de ardere, provenite de la centralele ce func ioneaz pe combustibili lichizi, dar mai ales solizi, implic investi ii mari, consumuri energetice deosebite, costuri ridicate, dar sunt absolut necesare pentru a mpiedica producerea a a-numitelor "ploi acide", care s-au recep ionat uneori la mari distan e de focarul de poluare. Astfel, n anii 1980 - 1981, n urma sesiz rilor vis a vis de moartea p durilor, Germania a hot rt s impun centralelor electrice reducerea emisiei de poluan i cu cel pu in 90% n curs de 6 ani. Proiectul a costat 21 miliarde m rci germane, dar emisia total de dioxid de sulf a fost astfel njum t it . Germania a devenit la nivel mondial un produc tor cunoscut de instala ii de epurare i de sisteme de "reducere catalitic selectiv ", acestea fiind capabile s reduc peste 90% din emisia de oxizi azotici, care cauzeaz att smog fotochimic ct i ploaie acid .

Metode de desulfurare
Desulfurarea propriu-zis a combustibililor, naintea combustiei, a dat rezultate destul de slabe. Astfel, combustibilii gazo i, con innd hidrogen sulfurat (H2S), sunt trata i cu bioxid de sulf (SO2), avnd loc reac ia: S02 + 2H2S 2H20 + S

Totodata prin aceasta metoda se obtine sulful comercial.

Page | 5

Combustibilii lichizi necesit

temperaturi i presiuni ridicate pentru eliminarea sulfului.

Astfel, n prezen a catalizatorilor de cobalt-molibden, pe suport de aluminiu, sub o presiune de hidrogen ntre 20 i 50 de bari, i la temperaturi ntre 320 i 420 C, distilatele medii de petrol elibereaz sulful sub form de hidrogen sulfurat, care este extras i transformat n sulf cu ajutorul reac iei amintite mai sus. Procedeul se aplic pe larg n rafin rii franceze de i ei, ceea ce permite s se ob in combustibili u ori (gazolina i combustibili pentru calorifer), cu mai pu in de 0,3% S. Desulfurarea n timpul combustiei const n injectarea n focar a unui reactiv alcalin, cel mai adesea carbonatul de calciu. De asemenea, acest procedeu ridic problema de eurilor (sulfa i de calciu, carbonat de calciu neconsumat, cenu i). Procedee prin absorb ie Se folose te cocsul activ granule, n strat, prin care sunt trecute gazele de ardere. Cocsul se prezint sub form de granule cilindrice extrudate, cu dimensiuni de aproximativ 5 mm. Cocsul activ este produs din c rbune normal, nc rcat cu c rbune bituminos (gudron). Calitatea materialelor din care se produce acest cocs are o importan decisiv asupra

propriet ilor produsului ob inut. C rbunele este mai nti uscat, iar apoi m cinat. Praful fin este oxidat, utilizndu-se, n acest scop, aer, amestecat apoi cu c rbunele bituminos ntr-o anumit propor ie i presat sub form de granule cilindrice. Aceste granule sunt apoi sinterizate, ntr-un cuptor rotativ, n scopul nt ririi i producerii de mari suprafe e de absorb ie. Cocsul activ astfel ob inut este apoi stropit cu ap pentru a fi r cit, dup care este transportat la locul de utilizare. Cocsul activ produs n acest mod are urm toarele caracteristici: - o nalt capacitate de absorb ie; - o bun cinetic a absorb iei i catalizei; - o reactan sc zut fa de oxigen; - o stabilitate a reactivit ii i dup regenerare; - o bun rezisten mecanic .

Page | 6

Cnd gazele de ardere trec prin stratul de cocs activ la temperaturi ntre 90 -150 C, au loc o serie de reac ii, fiind re inu i SO2 i NOx. Dioxidul de sulf este absorbit de cocsul activ, apoi este convertit n acid sulfuric cu ajutorul aerului i aburului.

Page | 7

Bibliografie

Page | 8