Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Georg Wilhelm Friedrich Hegel - Prelegeri de Estetica

Georg Wilhelm Friedrich Hegel - Prelegeri de Estetica

Ratings: (0)|Views: 127|Likes:
Published by Delia Andrieş

More info:

Published by: Delia Andrieş on Jan 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2013

pdf

text

original

 
berlin, 1842L
SBalag «on
 Dunitx
unb
GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGELPRELEGERI DE ESTETICATraducere de D. D. ROŞCA
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI REPUBLICIISOCIALISTE ROMÂNIAVOL.EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Prezenta traducere a
 Prelegerilor de estetică (Vorlesungen ilber die Aesthetik)
ale lui ttegel s-a făcut după textul ediţiei elevilor lui Hegel, publicată In 1837 şi1838 (voi. X
t
în ediţia a Ii-a din 1842). Ea corespunde textului volumelor Xji X
a
(partea I şi partea a Ii-a) ale amintitei ediţii.
INTRODUCERE
Confruntarea textului a fost tăcută de P
AVEL
 
T
A
POSTOL
INTRODUCEREDomnilor,
Aceste prelegeri sînt dedicate esteticii ; obiectul ei este întinsa împărăţie a frumo îs u 1 u i ; mai exact: domeniul ei este arta, şi ainume artele frumoase.Bineînţeles, numele de e îs t e t i c ă lla drept vorbind nu se potriveşte întocmaiacestui obiect. Deoarece .{esejjcffi înseamnă mai precis ştiinţa simţurilor, a p e r c e p e r i i : cu acest înţeles a luat naştere ea ca stanţa noua — sau, mai ourînd,ca ceva ce unma albia să (devină o disciplină filozofică — lîn şcoala lui Wdlf, pe timpul icînid îp Germania obiectele de artă erau privite ţinîn-du-seseama_de_sentimentele pe care ele trebuiau
i'sa
Ie trezească, ca, de exemplu.isentlmenturagreabTIuIm, al admiraţiei, aii Fricii, al milei etc. Dată fiindnepotrivirea sau, mai propriu, caracterul superficial al acestui nume, unii auîncercat isă făurească alte nume, de exemplu numele de c a 1 i s t i c ă. Cu toateacestea, şi termenul acesta se dovedeşte a fi nesatisfăcător, căci ştiinţa care seînţelege prin el nu tratează despre frumos în generad, ci numai despre jrumasul_ artişti c. Din acest motiv, noi voim să rărnî nem la numeleide „estetică"',deoarece ca simplu nume ne este indiferent, şi-n, afară de aceasta el a pătrunsîntre timp atât de mult în limbajul curent, încît ca oiume el poate fi păstrat.Totuşi, adevărata expresie care poate servi de nume ştiinţei noastre este :
„filozofia
arte i" îşi, mai exact, „f i 1 o z o f ii a a r t e i] o r f.juimo
as
e ".I" Prin aceşiti termeni însă, noi
exoludftm de prltă
 An
ştiinţa frumosului
 
artistic, frumosul din na-
x
t
INTRODUCEREtură. O astfel de limitare a obiectului nostru poate apărea, pe~ de~ o parte, cafiind o determinare arbitrară, după cum, pe de altă parte, orice iştiinţă iaredreptul să-şi delimiteze după voie cuprinsul său. Limitareaesteticii la f rumosuJ —arttstrr—nu trebuie însă luată în înţelesul acesta. Fără îndoială, în viaţa detoate zilele sîntem obişnuiţi să vorbim de culoare frumoasă, de un cer fnimo s,de un fluviu f r u m os, desigur despre flori frumoase, animale frumoase şi, maimult însă, despre oameni frumoşi, totuşi — deşi nu vrem să ne angajăm îndezbaterea privitoare la întrebarea în ce măsură este voie să fie atribuită cu bunădreptate calitatea de frumuseţe unor astfel de obiecte şi, în general în felul acestafrumosul din natură să fie aşezat alăturea de frumosul arţej_j— îmţiatnva__acestuila]tt_se poate deja afirma că)
î[~tp ~-jFjj[j*
S
de
natural D p
 
 j
 
î[ 
 
~-jFjj[j
Deoarece frumuseţea artistică e frumuseţea n a's'c u t a sire -născută din spirit şi cu cît spiritul şi producţiile luisînt superioare naturii şi fenomenelor ei, tot ,pp atîtmoşul artei superior dirurrmşeţii naturii. Da! forma ii considerat, un iprostcapriciu — dintre acelea care, desigur, îi trec prin cap omului — e superior unui produs oarecare al naturii, căci într-un astfel de capriciu spiritualitatea şilibertatea sînt totdeauna prezente. Evident, după conţinut, soarele, de exemplu,se înfăţişează ca un moment absolut necesar, în timp ce o «toană stranie disipareea fiind întîmplă-t o a r e şi trecătoare. Dar, considerată pentru sine, o existenţă _ajiaturii. cum este soarele. este~~mdiferentă
nu
e.
.liberă îm sine .si conştientăde sine, iar consiideriînd-o în legătnria salCU altceva n-r privim fipntrii "simp, ,ţi rlpri n-n4iid fă
ra
U altceva n4-i,ind frumoasă.Dar, spunând că spiritul în general şi frumosul lui artistic sînt superioarefrumosului din natură, fără îndoială n-am (X,. 5) stabilit încă nimic, deoarecesuperior este un termen cu totul neprecis, icare situează încă frumosul din naturăşi frumosul artei unul lingă altul în domeniul reprezentării, indicînd numai odiferenţă cantitativă şi, prin aceasta, exterioară. Superioritatea spiritului şi afrumosului său artistic faţă de natură nu e însă mumai relativă, ci numai spirituleste ceea ce e veritabil, ceea ce cuprinde totul în ,sine, încît orice frumos nu estecu adevărat frumos decît întrucât participă la acest ce superior şi e generat prinacesta. în sensul acesta, frumosul din natură apare numai ca un reflex al
 
frumosului aparţinător spi-INTRODUCEREritului, ca un mod imperfect, inecomplet, un mod de-a fi care, după substanţa sa,este conţinut în însuşi spiritul. — în afară de aceasta, limitarea la artele frumoasene va apărea foarte naturală, deoarece, oricît s-ar vorbi de frumuseţile naturii — la antici s-a vorbit mai puţin decît la noi —, încă nimănui nu i-a venit totuşiideea de a degaja criteriul frumuseţii lucrurilor naturale şi de a elabora o ştiinţă,o expunere sistematică ia acestor frumuseţi. A fost reţinut, fără îndoială, criteriulutilităţii, şi a fost elaborată o ştiinţă a lucrurilor naturale utilizabile contra bolilor, o
materia medica,
o descriere a mineralelor, a produselor chimice, a plantelor şi animalelor folositoare pentru vindecarea bolilor, dar, din punctul devedere al frumuseţii, tărîmul naturii n-a fost încă examinat şi apreciat. Cînd evorba despre frumuseţea naturii, prea ne simţim poposind în nedefinit şi lipsiţide criteriu şi, din această cauză, o astfel de cercetare ar prezenta prea puţinintexes.Lceste observaţii preliminare privitoare la frumosul în na-turipff în antă,referitoare la relaţia dintre ele şi excluderea celui dintîi din domeniul propriu alobiectului nostru, trebuie să înlăture reprezentarea că limitarea ştiinţei noastre ar ţine numai de arbitrar şi de bunul placi Această relaţie încă nu trebuie dovedităaici, deoarece exaînrnarea ei aparţine cuprinsului însuşi al ştiinţei noastre şi deaceea urmează să fie dezbătută mai de aproape şi demonstrată abia mai tîrziu.Dacă însă ne mărginim deocamdată la frumosul artei, ne lovim de îndată, deja laacest prim pas, de noi dificultăţi. CXAnume, primul lucru ce ne poate veni înminte este reflexia critică privitoare la faptull dacă fărtele frumoase se do vedescşi ele a fi de an ine de tratare ştiinţifică. Fiindcă, tară îndoială, frumosul artei,asemenea unui geniu prietenos, străbate toate preocupările vieţii şi-iîmpodobeşte senin toate împrejurările, ambianţa, îndulcind seriozitatea relaţiilor şi complicaţiile realităţii, umplându-ne în mod distractiv răgazurile, şi acolo
IIIŢT
Ţ
PJ
]! p-pnsjbji să
KP
rpalizpizp nimic hnji ocupînd Cel puţin lăraTăuJlui, mai bine decît răul. Deşi arta intervine pretutin-"deni cuformele ei agreabile, de la podoaba primitivă a salba-, ticului pînă la fastul templului bogat împodobit,aceste jorme înseşi par să ţină totuşi de o sferă ce se află în'afara anrâTSEfegcojţuri_iuiale ale vieţn, şi cu" toate că foulliaţiiile arteimr'tîevirTpagubitoare pentru aceste scopuri serioase, ba uneori10INTRODUCERE par chiar a lle promova, cel puţin .prin faptul că ele înlătură răul, totuşi artaaparţine.mai mult relaxării, destin-d e r ii spiritului, in timp ce intereselemateriale ale vieţii,dimpotrivă, au nevoie de încordarea lui- De aceea poate părea ' nepotrivit şi pedant să vrei
 să 
tratezi ou seriozitate ştiinţifică ceea ce ân sine însuşi nu arecaracter iserios? in orice caz, oon-îorm uniţi astfel de mod de a vedea, arta seînfăţişează ca ceva de prisos, chiar dacărejj x a r e a spiritului pe care

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->