You are on page 1of 5

Vis s i telepatie*

de Sigmund Freud

*Extras din lucrarea editata de AROPA: "Psihanaliza fenomenelor oculte" dedicata c torva texte scrise de Sigmund Freud. I acest extras avem o analiza de vis n "telepatic" pe care Freud o supune studiului de tip psihanalitic. Visul provine de la un corespondent necunoscut care i l-a comunicat prin mai multe scrisori. Cu unul din ei am corespondat deja nainte; el a avut amabilitatea, ca s i al mul i i cititori, sa -mi comunice observa extrase din via de zi cu zi, s i din alte surse. De ii a asta data , acest om, extrem de cultivat s i de inteligent, mi-a pus mod expres n materialul sa u la dispozi cazul care as vrea sa -l utilizez pentru publicare. ie, n n Iata scrisoarea sa: Cred ca visul care urmeaza este suficient de interesant pentru ca sa vi-l ofer ca material pentru studiile dumneavoastra . Trebuie sa va spun prealabil: fiica mea care este ma ritata la Berlin asteapta sa n nasca pentru prima oara la juma tatea lunii decembrie a.c. Aveam inten sa merg la ia Berlin cu aceasta ocazie mpreuna cu so mea (a doua), mama vitrega a fiicei mele. ia I noaptea de 16 spre 17 noiembrie am visat, mai precis si mai real ca niciodata , ca n so mea a na scut gemeni. I va d pe cei doi copilasi, au o mina stra lucitoare, rozalii ia i si buca la c se poate de clar, dormind ala turi pa tu lor, nu-mi dau seama ce i, t n ul sex au, unul - cu pa rul blond ca si spicul de gr are precis tra sa turile mele u amestecate cu tra sa turile so mele, cela lalt - cu pa rul brun-saten are precis iei tra sa turile so mele amestecate cu ale mele. I spun so mele care are pa rul iei i iei blond-roscat: nu ncape ndoiala ca pa rul brun-saten al copilului ta u va deveni si el roscat mai t rziu. So mea ala pteaza pe copilasi. Ea tocmai a fiert dulcea ia i a ntr-o chiuveta (tot vis) si cei doi copilasi s-au ca rat chiuveta si o ling. n a n Iata visul. M-am trezit de patru sau cinci ori timp ce visam n ntreb ndu-ma daca este adeva rat ca avem gemeni, fa ra sa pot conchide cu toata certitudinea ca nu am fa cut dec sa visez. Visul a durat p la trezire, chiar si pu dupa trezire, p c t na in na nd m-am la murit pe deplin cum stau lucrurile. La micul dejun i l-am povestit si so iei mele care s-a amuzat copios. Ea mi-a zis: Nu cumva a na scut gemeni Ilse (fiica mea)? I-am ra spuns: Nu-mi prea vine sa cred, ca ci nici familia mea si nici cea a lui Gs. n n (so ei) nu au existat gemeni. Pe 18 noiembrie, la orele 10 de diminea , am primit ul a o telegrama trimisa dupa -amiaza precedenta de ginerele meu, care eram n n anun ca s-au na scut doi gemeni, un ba ie si o feti . Nasterea s-a produs, prin urat el a mare, momentul care visam ca so mea a na scut gemeni. Evenimentul a avut n n ia loc cu patru sa pta m mai devreme dec am socotit cu to baz ni t ii ndu-ne pe supozi iile fiicei mele si ale so ei. ului S i asta nu-i totul: I noaptea urma toare, am visat ca fosta mea so defuncta , n ie, mama fiicei mele, a luat grija patruzeci-s i-opt de nou na scu La primirea primilor n i. doisprezece, am protestat. Aici visul se sf rseste. Fosta mea so a iubit mult copiii. Adeseori afirma ca si-ar dori o droaie de copii, ie cu c mai mul cu at mai bine, si ca s-ar sim stare sa faca pe t i t i n ngrijitoarea la o gra dini de copii. Zgomotul si a ipetele copiilor erau muzica sa favorita . Adeseori se mpla sa invite o ceata de copii de pe strada , sa -i ospa teze curtea vilei noastre nt n

cu ciocolata si pra jituri. Fiica mea, dupa ce a na scut si, mai ales, dupa ce i-a trecut surpriza nasterii survenite prematur, a gemenilor si a diferen lor de sex, s-a g ei ndit de-ndata , fa ra ndoiala , la mama sa, stiind cu c bucurie ar fi mpinat ea ta nt evenimentul. Oare ce ar spune mama acum daca ar sta la ca pa t meu de la uza ? iul Acest g i-a trecut mai mult ca sigur prin minte. S i iata ca eu am avut visul cu nd prima mea so defuncta , pe care am visat-o rareori, de care n-am mai vorbit dupa ie primul meu vis si la care nici ma car nu m-am g ndit. Crede oare ca coinciden visului cu evenimentul, ambele cazuri, este i a n mpla toare? Fiica mea, care mult la mine, s-a g nt ine ndit fa ra ndoiala mod n special la mine clipele nasterii, cu at mai mult cu c i-am scris adeseori n t t n privin conduitei pe care sa o aiba timpul sarcinii si nu am sla bit-o cu sfaturile a n mele. Este us or de ghicit ce am ra spuns acestei scrisori. Trebuia sa constat cu ama ra ciune ca s i la corespondentul meu interesul analitic era obturat de interesul telepatic; as a t am evitat nc ntrebarea sa directa remarc ca visul con de altminteri, multe nd ine, lucruri afara raportului sa u cu nas terea gemelara , s i i-am cerut sa -mi comunice n informa s i asocia susceptibile de a-mi permite interpretarea lui. iile iile La care, am primit aceasta a doua scrisoare care, nici ea, nu satisface complet as tepta rile mele: Ra spund abia asta zi la scrisoarea dumneavoastra amicala din 24 a acestei luni. Accept bucuros sa va comunic fa ra omisiuni si rezerve toate asocia care mi-au iile venit. Din pa cate, pu - poate mai multe prin viu grai... ine Ei bine, so mea si cu mine nu mai dorim copii. De altfel, nu am avut, ca sa spun ia asa, un raport sexual; perioada visului cel pu nu a existat nici un pericol . n in Nasterea fiicei mele care a fost asteptata pentru juma tatea lui decembrie a fa cut, natural, obiectul unor conversa numeroase ii ntre noi. Dar fata mea a fost examinata si radiografiata asta vara si, dupa constata rile sale, consultantul a diagnosticat ca va fi un ba iat. So mea a declarat atunci: Ce-as mai r sa fie o feti . A mai zis ia de a atunci ca ar fi mai bine daca ar fi un H. dec un G. (numele ginerelui meu), fiica mea t este mai dra gu si are mai multa prestan dec ginerele meu, desi el a fost ofi de a a t er marina . Ma intereseaza chestiunile legate de ereditate si am obiceiul sa caut asema na rile la copilasi. I ceva! Avem un ca care ma n nca elus nca cu noi la masa , si primeste pateul si linge farfuriile. Tot acest material s-a re ntors vis. n Iubesc mult copiii si am afirmat adeseori ca as mai creste cu pla cere nca un sufle acum c pot sa o fac cu mai multa elegere, interes si calm, dar cu so el, nd n ia mea, care nu are capacita necesare pentru o educa temeinica a copilului, nu am ile ie vrut sa am copil. Iata ca visul face cadou doi - sexul, nu l-am diagnosticat. I si mi nca azi va d paturile lor si le recunosc limpede tra sa turile, unul este mai eu- i n nsumi , cela lalt mai mult so mea, dar fiecare are si ceva din cela lalt. So mea are pa rul ia ia blond-roscat dar unul dintre copii are saten (roscat), brun. Zic: S i a sta va deveni l roscat mai t rziu . Cei doi copii se ca ra pe o chiuveta mare care so mea amesa n ia teca dulcea , si ling marginile si fundul chiuvetei (visul). Originea acestui detaliu n a este usor de explicat, de altfel nici ansamblul visului nu ar fi dificil de eles si n interpretat, daca n-ar coincide cu nasterea neasteptata si precoce a nepo eilor mei (cu trei sa pta m mai devreme), coinciden aproape orara (nu as putea spune cu ni a precizie c a nd nceput visul, nepo mei s-au na scut la orele noua , noua si un sfert; eii jurul orelor zece m-am dus la culcare si noaptea am visat), si daca nu am fi stiut n dinainte ca va fi ba iat. Cu siguran , a ndoiala privind exactitatea afirma - ba iat iei

sau fata - poate face sa apara gemeni vis, dar mai ra m coinciden temporala a n ne a visului gemelar cu nasterea neasteptata , si cu trei sa pta m avans, a gemenilor ni n fetei mele. Nu este pentru prima oara c evenimentele de la distan acced la constiin nd a a mea nainte de a afla despre ele. Unul dintre mai multe altele: octombrie, m-au n vizitat cei trei fra ai mei. Noi nu ne-am mai ga sit i mpreuna de treizeci de ani (desigur ca doi mai des), except pe fuga , la n nd, nmorm ntarea tata lui meu si a mamei mele. Moartea lor era asteptata - nici un caz nu am presim n it-o . Dar, c urma cu circa 25 de ani a murit cel mai t r din fra mei, brusc, pe nd n na ii neasteptate, la v rsta de zece ani, am g ndit imediat - c factorul mi-a nat nd nm cartea postala care anun moartea sa, si fa ra sa -i arunc vreo privire - : aici scrie ca a fratele ta u a murit. S i totusi era singur ca minul familiei noastre, un ba iat pleznind n de sa na tate, timp ce noi ceilal patru fra mai v n i i n rsta ne luasem zborul de acasa si eram absen Din mplare, c m-au vizitat fra mei, conversa noastra s-a i. nt nd ii ia purtat pe marginea acestei experien pe care am tra it-o atunci si iata ca cei trei fra e i au sca pat cu to ca la ordin, declara ca li s-a mplat si lor atunci exact acelasi ii, ia nt lucru ca si mie. N-as putea spune daca lucrul s-a mplat identic, orice caz nt n fiecare a declarat ca a presim aceasta moarte ca o certitudine, it nainte ca stirea primita pu dupa si total neasteptata sa o fi notificat. To patru s in i ntem pe linia maternala naturi sensibile si acelasi timp persoane robuste, dar nici unul din noi n nu a fost atras de vreo forma de spiritism sau ocultism - ba chiar le respingem cu hota r To cei trei fra ai mei s diploma universitari, doi s profesori de re. i i nt i nt liceu, unul sef geometru, mai degraba chi ibusari dec fantasti. - Cam asta-i tot ce t pot sa va zic despre vis. Daca vre sa utiliza pentru publicare, pun totul la i i dispozi dumneavoastra ia Daca vom trece acum la tratamentul analitic al acestui vis, va trebui sa ne recunoas tem din nou insatisfac Materialul de g ia. nduri pe care visa torul atas eaza l con inutului manifest al visului este s i el insuficient, cu el nu putem face nici o analiza a visului. Visul, de pilda , insista minu asupra asema na rii dintre copii s i pa rin el ios i, discuta de culoarea pa rului lor s i despre probabila ei modificare timp, iar pentru a n explica aceste detalii etalate pe larg, visa torul nu ne da dec o informa indigenta , t ie cum ca el s-a interesat din totdeauna de problemele legate de asema nare s i ereditate; s i totus i, noi avem obiceiul de a cere mult mai mult. Dar ntr-un punct, visul permite o interpretare analitica , s i tocmai acolo analiza, care altminteri nu are nimic de-a face cu ocultismul, vine ntr-o maniera remarcabila sprijinul telepatiei. Numai datorita n acestui punct va solicit aten asupra acestui vis. ia Daca examina corect problema, visul acesta nu are nici un drept la calificarea de i telepatic. El nu-i comunica nimic visa torului, nimic care - sustras cunos tin sale ei obis nuite - sa se petreaca simultan ntr-un alt loc; ceea ce povestes te visul este cu totul altceva dec evenimentul de care informeaza telegrama din ziua care a urmat t noaptea visului. Visul s i evenimentul difera asupra unui punct extrem de important, dar s i concorda , la s la o parte simultaneitatea, nd ntr-un alt element foarte interesant. In vis, so visa torului nas te gemeni. Dar ceea ce s-a petrecut este ca fiica lui care ia tra ies te departe a na scut gemeni. Visa torul nu ignora aceasta diferen, dar nu pare sa a cunoasca vreo explica care sa -l ajute sa o depa s easca , s i ie ntruc el nu are nici o t nclina oculta , dupa zicerile lui, se mul ie umes te sa ntrebe cu timiditate daca coinciden visului s i evenimentului punctul nas terii gemelare poate fi altceva dec a n t o mplare. Dar interpretarea psihanalitica a viselor aboles te aceasta diferen nt a ntre vis s i eveniment, s i le da am ndurora acelas i con inut. Daca vom apela la materialul

asociativ al acestui vis, el ne arata , ciuda sa ra ciei sale, ca exista aici o lega tura n afectiva ntre tata s i fiica , lega tura afectiva at de obis nuita s i de naturala t ar t nc trebui sa nceta m sa ne rus ina m de ea, care cu siguran nu reus es te sa se exprime a n via dec ca interes tandru, s i nu antreneaza ultimele sale consecin dec vis. a t e t n Tata l s tie ca fiica sa mult la el, el este convins ca ea s-a g ine ndit mult la el ceasul n marii ei ncerca ri; eu cred ca el invidiaza pe ginerele sa u, pe care blagosloves te l l n scrisoarea sa cu c teva remarci depreciative - pentru fiica sa. Cu ocazia nas terii (as teaptata sau perceputa prin telepatie) s-a trezit incons tient dorin refulata : mai n a bine ar fi so (a doua) mea - s i aceasta dorin este cea care deformeaza visul s i este ia a responsabila de diferen dintre con a inutul manifest al visului s i eveniment. Avem dreptul sa nlocuim vis a doua so cu fiica. Daca am avea mai mult material n ie pentru acest vis, cu siguran ca am putea sa consolida m s i sa aprofunda m aceasta a interpretare. S i iata -ma ajuns la ceea ce vroiam sa va ara t. Ne-am for sa fim c se poate de at t impar s i am admis doua concep despre vis deopotriva de posibile s i deopotriva iali ii de nedemonstrabile. Dupa prima, visul este reac la un mesaj telepatic: fiica ta este ia pe cale de a aduce pe lume doi gemeni. Dupa a doua, el se bizuie pe un travaliu de g ndire incons tient pe care l-am putea traduce cam as a: asta zi este precis ziua care n trebuie sa aiba loc nas terea, daca tinerii de la Berlin s-au elat ns ntr-adeva r cu o luna , as a cum eu cred de fapt. S i daca so (prima) mea ar mai fi tra it, ea nu s-ar fi ia mul umit numai cu un copilas . Pentru ea, ar fi trebuit cel pu gemeni. Daca aceasta a in doua concep este buna , nu mai avem nici o problema suplimentara . Este un vis ca ie oricare altul. La g ndurile visului (precons tiente) care au fost men ionate s-a ada ugat dorin (incons tienta ), ca nimeni alta dec fiica sa -i devina a doua so visa torului, s i a t ie astfel s-a produs visul manifest care ne-a fost comunicat. Dar daca prefera sa presupune ca mesajul telepatic al nas terii fiicei a ajuns la i i visa tor, atunci se nasc noi ntreba ri asupra raportului unui asemenea mesaj s i asupra influen sale asupra forma rii visului. Ra spunsul vine de la sine s i poate fi furnizat ei fa ra nici un echivoc. Mesajul telepatic este tratat ca o bucata de material destinata forma rii visului, ca un oricare alt stimul care vine din exterior sau din interior, ca un zgomot jenant venind din strada , ca o senza insistenta venind de la un organ al ie visa torului. In exemplul nostru, vedem cu limpezime cum mesajul este transformat n mplinire de dorin cu ajutorul unei dorin refulate s i a as tepta rii nera bda toare, dar a e din nefericire nu putem ara ta cu aceeas i claritate cum s-a contopit el ntr-un vis mpreuna cu un alt material simultan treaz. Mesajul telepatic - daca tot trebuie sa -i recunoas tem realitatea - nu poate schimba deci nimic din formarea visului, telepatia nu are nimic de-a face cu esen visului. Pentru a evita impresia ca as vrea sa ascund o a obscuritate spatele unui cuv abstract dar sun bine, s gata sa rezic: esen n nt nd nt a visului consta procesul particular al travaliului visului, care transporta g n ndurile precons tiente (resturile diurne) cu ajutorul unei mo iuni de dorin incons tienta a n con inutul manifest al visului. Dar problema telepatiei prives te la fel de pu visul ca in s i problema angoasei. Sper ca ma aproba aceasta privin, dar ca ve obiecta cur ca exista i n a mi i nd totus i s i alte vise telepatice unde nu exista nici o diferen a ntre eveniment s i vis, s i unde nu putem ga si nimic altceva dec restituirea nedeformata a evenimentului. Inca t o data , eu nu cunosc, din propria mea experien, asemenea vise telepatice dar s tiu ca a au fost raportate adeseori. Sa presupunem ca avem de-a face cu un asemenea vis telepatic fa ra deformare sau amestec. Atunci se pune o alta ntrebare: oare, chiar putem numi vis o asemenea experien tra ita telepatic? O ve face fa ra a i ndoiala at ta timp c ve urma ri limbajul uzual popular pentru care tot ce se mpla via t i nt n a

noastra psihica timpul perioadei somnului se numes te vis. Probabil ca mai zice s i: n i m-am ntors vis, s i ca ga si s i mai pu incorect sa zice am pl vis sau m-am n i in i: ns n angoasat vis. Dar remarca totus i ca toate aceste cazuri utiliza unul locul n i n i n altuia, fa ra distinc vis s i somn, sau stare de somn. Cred ca ar fi interesul ie, n preciziei s tiin ifice sa separa m mai bine visul s i starea de somn. De ce sa trebuiasca sa -i furniza m noi un pendant confuziei suscitate de Maeder care descopera o noua func pentru vis, refuz total sa distinga travaliul visului de g ie nd ndurile latente ale visului? As a ca , daca trebuie musai sa lnim un vis telepatic pur de nt acest gen, noi vom prefera cu siguran sa -l numim o experien tra ita telepatic a a n stare de somn. Un vis fa ra condensare, deformare, dramatizare, fa ra mplinirea unei dorin e nainte de toate, nu merita desigur acest nume. Imi ve aminti ca exista s i i nca alte produc psihice somn ca rora ar trebui atunci sa le refuza m numele de vis. ii n Se mpla ca experien tra ite aievea timpul zilei sa se repete pur s i simplu nt e n n somn; recent, reproducerile vis ale scenelor traumatice m-au constr la o n ns reviziune a teoriei visului; exista vise care se disting de specia obis nuita prin calita i aparte, care nu s la drept vorbind nimic altceva dec fantasme nocturne fa ra alterant t re, nici amestec, ntru totul asema na toare fantasmelor diurne binecunoscute. Ar fi desigur jenant sa excludem aceste forma iuni de la calificativul vise. Dar toate acestea vin frumus el din interior, s produsele vie noastre psihice, timp ce nt ii n visul telepatic pur ar fi, dupa nsus i conceptul sa u, o percep venita din exterior, ie vizavi de care via psihica s-ar comporta de o maniera receptiva s i pasiva . a

You might also like